Capitolul l

LEGUMICULTURA iN CADRUL TIINTEI

I PRODUCTIEI AGRICOLE
RUXANDRA CIOFU, SILVIU APAHIDEAN

1.1. OBIECTUL I CONTINUTUL

'
DISCIPLINEI DE LEGU MICULTURA

Denumirea de Iegumicultura provine de la cuvintele de origine latina:

,legumen" - vegetale cultivate pcntru hrana omului i ,cultura" - pticepe
rea de a lucra pamantul, de a ingrij i plantelc.
Cu toate ea legumicultura este una din cele mai vechi ocuparii ale
omului, ea s-a dezvoltat in epoca modema, concomitent cu progresul teh
nicii in general, pe miisura diversificarii sortimentului i a mctodelor de
cultivare a plantelor legumicole. in felul acesta, treptat, Iegumicultura s-a
consolidat ea tiinta de sine statatoare i s-a desprins de fitotehnie, care se
ocupa de particularitatile culturii plantelor agricolc. Aceasta desprindere
de fitotehnic a fost detem1inata, in principal, de aparitia culturilor de legu
me in climat controlat, fapt ce permite asigurarea conditiilor corcspunzii
toare creterii i dezvoltarii plantelor legumicolc in extrasezon.
Dupa Chaux Cl. i Foury Cl. (1994), notiunea de legume este atestata
din 1530 i deriva din latinescul ,legumen" care este termen de origine
greaca ce desemna i nitial plantele cultivate pentru pastai i boabe verzi
sau uscate, cum sunt cele din familia leguminoase.
in prczent, prin plante legurnicole se intelege o grupa de plante ali
mentare, de la care se utilizeaza diferite organe (radacini, frunze, muguri,
lulpini tuberizate, infloresccnte hipertrofiate, bulbi, Iastari, fructe, seminte),
care se consuma in stare cruda, preparate, murate sau conservate, asigu
rand organismului uman cantitati mari de substante biocatalizatoare: vita
mine, enzime, hormoni, substan!e volatile, elemente mincrale (Indrea D.,
1 979). Paqile comestibile poarta denumirea de ,legume".
In limbajul curent, pentru o grupa de legume, se utilizeaza notiunea
de ,zarzavat", care estc de origine turca i prin care sunt denumite legu
mele utilizate in principal pcntru supe: morcovul, patrunjelul, pastarnacul
i telina.
16 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Pe plan mondial sunt cunoscute aproximativ 250-1000 de specii crba

cee sub denumirea de legume, apartinand intregii taxonomii botanice, de
la plante inferioare (ciuperci) pana la celc superioare. Unele dintre acestea
au o importanta alimentara i economicii deosebita i ocupa suprafete mari
de culturii (cartofi, tomate, varza, ccapa, morcovi etc.), in timp ce altele
sunt cultivate pe suprafete mici, doar de ciitre amatori, datorita valorii co
merciale sdizute (papadia, tevia, urzica), sau al costului de productie ri
dicat (sparanghel, andive, ciuperci). Exigentele ecologice specifice fac de
asemenea ea unele plante legumicole sa se cultive numai in anumite tari
sau regiuni ale globului (batatul, ignamul, basella etc.).
Actualrnente, exista o tcndinta accentuata de preluare in cultura a unor
plante din flora spontana caracterizate prin compozitie biochimica valo
roasa, rusticitatc, rezistenta sporitii la boli i dauniHori, tehnologii simple
. .
econom1ce.
In tara noastra, sortimentul de plante legumicole este destul de redus,
liiml rcprezentat de aproximativ 70 de specii i varietati . Numeroase alte
plante cu valoare nutritiva sau economica ridicata i pentru care condi
tiile de mediu sunt prielnice, nu se cultiva din diferitc motive, printre care
se pot mentiona !ipsa informatiei tehnologice, a traditiei de consum $i a
cererii pe piata. In vederea diversifidirii sortimentului actual, promovarea
in cultura a unor p lante mai putin cunoscute, trebuie sa constituie un
obiectiv al cercetarii $i pregatirii speciali$tilor legumicultori (Ciofu
Ruxandra, 1994 ) .

Tinand cont de obiectivele principale, legumicultura poate fi definiHi

ea $tiinta care se ocupa cu studierea $i cunoaterea caracteristicilor biolo
gice $i ecologice ale plantclor legumicole i, pe aceasta baza, elaboreaza
masuri tehnice $i organizatorice care, aplicate in practica, determina rea
lizarea de productii mari, ealonate in tot cursu! anului, de calitate supe
rioara, in conditii de eficienta economica sporita $i a protejarii mediului
inconjudi.tor.
Pe langa elaborarea masurilor agrotehnice $i organizatorice specifice
diferitelor zone de cultudi, legumicultura se ocupa i cu ameliorarea so
iurilor existente, obtinerea de soiuri $i hibrizi cu insuiri superioare, re
zistente la difcrite boli i daunatori.
Obiectivele fundamentale ale legumiculturii se refera la:
acoperirea integrali:i a cerintelor populatiei pentru consumul de legume;
ealonarea producerii legumelor pe tot parcursul anului, prin efectuarea
culturilur in camp, sere i solarii;
 Legumicu/tura in cadru/ tiin{ei # produc(iei agricole 17

divcrsificarea continua a productiei i a sortimentului cultivat, In vede

rea sporirii gamci de pruduse proaspete i prelucratc;
cultivarea unor soiuri i hibrizi de mare pruductivitate, cu caliHiti teh
nologice i nutritionale superioare, rezistenti la agentii patogeni i la
conditii adverse de mediu;
organizarea i producerea legumelor pentru export, mai ales In zonele
in care exista conditii naturale favorabile i traditie pentru anurnite culturi;
practicarea unor tchnologii modeme, cu rise redus de poluare i consu
muri energetice specifice mici, care sa permiHi creterea productivitatii
i a randamentelor;
pregatirea i perfectionarea profesionala i manageriala a specialitilor
i a tuturor producatorilor de legume;
cunoaterea parghiilor de integrare pe orizontaHi i pe vcrticala a pro
cesului de productie;
adaptarea la un sistem legislativ i managerial imbunatatit, care sa creeze
cadrul des:Iaurarii unei activiHiti productive eficiente.

Legumicultura are relatii stranse cu alte domenii tiintifice cum sunt:

botanica, fiziologia plantelor, agrotehnica, agrochimia, pcdologia, fitoteh
nia, tchnologia prelucriirii produselor horticole, imbunati.Wrile funciare,
managementul, marketingul etc.
Astfel, de la botanidi sunt utilizate notiunile de morfologie i siste
matidi pentru descrierea i clasificarea plantelor legumicole. Aspectele de
morfologic sunt utilizate in sens aplicativ in precizarea unor secvente teh
nologice ea de exemplu: marimea semintclor determina adancimea de se
manat, particularitatile sistemului radicular determina modul de pregatire
a terenului, dar i intrctincrea culturii.
Fiziologia plantelor, ecologia i climatologia asigura cunotintele nece
sare pentru asigurarea factorilor de vegetatie in aa fel incat sa se valorifice
la maximum potentialul de productie al soiurilor i hibrizilor de legume.
Agrofitotehnia asigura o serie de notiuni cu privire la modul de prega
tire a terenului i de infiintare a culturilor, iar de la agrochimie i pcdologie
sunt preluate cunotintele despre sol i particularitatile fertilizarii culturilor.
Disciplina de imbunatatiri funciare ofera date privitoare la amenajarea
terenului pentru irigatii i tehnica udiirii.
Combaterea bolilor i diiunatorilor se bazeaza pe disciplinele de fitopa
tologie i entomologic care asigura masuri pentru prcvcnirea i combaterea
agentilor patogeni, care, altfel, pot sa compromita culturile de legume.
2 - Tratat de lcgumiculturA
18 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Organizarea productiei de legume se realizeaza in funqie de cererile

pic!ci, valorificand astfel notiunile de marketing i cele legate de tehno
logia prelucdirii produselor horticole.
Pentru realizarea culturilor in sere i solarii sunt necesare i cuno
tinte de cnergetidi, constructii, rezistenta materialelor.
Deosebit de utile sunt i notiw1ile de biochimie, genetica, ameliorare,
economic agrarii, precum i ccle de mecanizare.
Rezulta astfel faptul di, legumicultura este o disciplina de sinteza, inte
grata in tiinta i practica agricola, cu un camp de activitate bine delimitat.
Datoritii complexitatii sale, legumicultura are doua parti distincte: par
tea I, care trateaza impmtanta alimentara i economicii, bazele biologice i
ecologia plantelor legumicole, bazele tehnologicc pcntru cultura legume
tor i partea a ll-a, care se refera la tehnologia de cultura a plantelor le
gumicole, atat in camp cat i in sere i solarii.

1.2. I MPORTANTA I LOCUL LEGUMICULTURII

f
A w

I N PRODUCTIA AGRICOLA
'

In cadrul productiei agricole din tara noastra, legumicultura reprezinta

un domeniu cu un inalt grad de intensivitatc i o pondere deosebita, cu im
plicatii majorc in economia nationala i, mai ales, in alimentatia populatiei.
Locul i rolul legumiculturii ea ramura a productiei agricole sunt de
terminate de favorabilitatea climei i solurilor din tara noastra pentru cre
terea i dczvoltarea multor specii de plante legumicole, traditia indelun
gata i priceperea cultivatorilor, numarul mare de specialiti in domeniu,
acumularile anterioare privind baza tehnico-materiaHi care poate fi im
bunatatiHi fara prea mari eforturi, existenta unei importante piete de des
facere, reprezentata de consumul populatiei i de fabricile de conserve.
Legumicultura are ea scop asigurarea de alimente necesare populatiei,
dar i de materii prime pentru industria conservelor, precum i a unor can
titati mari de produse pentru export.
In alimentatie legumele se utilizeaza atat in stare cruda cat i prepa
rata, alaturi de alte produse agricole. Se folosesc de asemenea congelate
sau conservate, pentru asigurarea consumului pe tot parcursul anului. Ca
urmare a efectului favorabil pe care-! au asupra organismului uman, in ul
timul timp, in special in tarile dezvoltate din punct de vcderc economic, a
spmit considerabil consumul legumelor in stare proaspata, crude, sub for
ma de salate.
 Legumicultura in cadrul tiin(ei # produc(iei agricole 19

Spre deosebire de alte sectoare de productie agricoHi, cultura legume-

tor prezinta unele particularitati:
ocupa suprafcte relativ reduse, dar pe terenurile cu fertilitate ridicaHi,
irigabile i mecanizabile;
are un grad inalt de intensivitate, datorita faptului ea nccesWi, de obi
cei, mai muWi foqa de munca $i mijloace materiale;
pentru obtinerea de legume proaspete in tot cursu! anului, se practica
la unele specii, culturi in spatii incalzite (sere, rasadnite) sau neindil
zite (solarii, adaposturi temporare);
telmologia de cultura variaza, chiar $i la aceca$i specie, in functie de
destinatia productiei (consum, industrializare) $i de pcrioada de valo
rificare (culturi timpurii, de vara sau de toamna);
sprc deosebire de majoritatea culturilor agricole in camp, la uncle
culturi de legume sunt necesare lucrari de ingrijire individuaHi a plan
telor, care au ea scop dirijarea crqtcrii i fructificarii;
datorita pcrisabilitatii ridicate a majoritatii spcciilor legumicole sunt
necesare masuri specialc in ceea ce prive$te recoltarea, conditionarea,
transportul $i pastrarea acestora in vederea valorificarii;
perfectionarea tehnologiilor de cultudi prin mecanizare $i automa
tizare, face ea procesele de productie din legumicultura sa capete un
caracter industrial.

Importanta alimentara a legumelor

in strategia alimentara, alaturi de alte produse vegetate, legumele au ocu
pat dintotdeauna un loc important. Considerente de ordin nutritional fac ea in
alimentatia omului modem, supus mai putin eforturilor fizice $i din ce in ce
mai mult celor intelectuale, sa creasca consurnul de legume $i fiucte.
Comparativ cu alte produse folosite in alimentatie, cum sunt painea,
laptele $i carnea, legumele contin cantitati mai mici de protide, glucide, li
pide $i ea urmare au o valoare energetica mai mica, dar au cantitati mai ri
dicate de vitamine $i saruri minerale (tabelul 1.2.1).
Conform recomandarilor dieteticienilor, pentru o alimentatie raiona
la, necesarul zilnic de hrana a unui adult este de 714 g alimente de natura
animala i 1225 g alimente de origine vegetala din care aproximativ 300-
400 g de legume (reprezentand un consum anual de 110-148 kg). Aceste can
ritati acopern exigentele nutri{ionale calculate pentru o greutate corporala de
70 kg (aproximativ: 3000 calorii, 70 g proteine, dite 800 mg calciu i fosfor,
3 g potasiu, 12 mg tier, 1 mg iod, 2 mg cupru, 1,5 mg mangan, cantitati mici
de magneziu, zinc, cobalt, importante cantitati de vitamine).
 20 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelull.2.1
Continutul de substante hrlinitoare in difcrite alimente, la 100 g substanfa proaspata
(dupl\ Bielka R., 1965 i Geissler Th., 1974)

Vitamine (mg)
Valoarc Minerale
Glucide Protide Lipide
(g) (g)
(me:)
(g)
Alimcntul cnergetica
(Kcal) Caroten B, c Ca Fe
Unt 1 ,0 1,0 80,0 785 0,70"' - 0.3 300 -
Came de pore - 1 1 ,2 35,0 563 - 0,14 0,5 10 -
Paine 52,0 7,5 1,0 348 - - 2,0 15 -
Lapte 5,0 3,4 3,4 67 0,03* - 1 ,7 1 20 -
Legume-frunze 3,7 1 ,6 0,3 26 2,33 0,06 44,0 76 2,3
Legume-fructe 5,3 2,0 0,4 44 2,26 0,02 1 9,0 30 0,8
Legume-rM11cini 6,0 0,7 0,2 45 6,00 0, 1 0 28,0 68 1 ,2
Legume -bulbi 9,2 1,6 0,2 72 0,70 0,06 26,0 82 0,8
"' Vitamina A

Ponderea pe care o are consumul de legume in alirnentatia populatiei

constituic un indicator de apreciere a nivelului de trai al unui popor (tabelul
1.2.2). In tarile din UE valoarea mcdie acestuia este de 120,8 kg/an/cap de
locuitor, fiind depita in tfuile puternic dezvoltate (Italia - 173,2 kg; Belgia
Luxemburg- 137,4 kg; Franta- 123,3; SUA- 121,1 kg). Prin compa
ratie, tarile subdezvoltate au un consum mult mai redus (Etiopia - 8,9 kg;
Brazilia - 3R,6 kg; America CentraUi i de Sud, circa 44 kg; Africa - 48,8
kg/an/cap de locuitor). Romania, cu un consum anual de 149 kg/cap de locui
torin 1998, se situcaza printre tarile mari consurnatoare de legume din lurne.
Tabelull.2.2
Consumul de legume in cateva tari din lumc (kg/cap de locuitor/an) (date F.A.O., 1998)
Zona Cantitatea
Africa 48,8
-
Asia 105,8
America Centrall't 44,2
Europa 1 10,3
UE 1 20,8
America de Nord 120,5
Oceania 92,7
America de Sud 44,4
Australia 9 1 ,7
Belgia-Luxemburg 137,4
Brazilia 38,6
Etiopia 8,9
Franta 1 23,3
Gerrnania 79,4
Italia 173,2
Romania 149,0
SUA 12 1 , 1
 Legumicultura in cadrul tiin(ei $i procluc(iei agricole 2I

Legumele sunt produse alimcntare suculente, cu un continut ridicat de

apa (75-96%) restul fiind substanta uscata reprezentata atat de substante
cu rol plastic i energetic (protide, glucide, lipide), dit i substante cu rol
biocatalizator, in special vitamine i saruri mincralc.
Prin continutul lor, legumele contribuie la hidratarea organismului, sti
muleaza activitatea sistcmului muscular prin aportul de hidrocarburi sim
ple, asigura aprovizionarea cu aminoacizi (leucina, izoleucina, triptofan, li
zina etc.), stimuleaza pofta de mancare, contribuie la reducerea grasimilor,
alcalinizarea plasmei sanguine, sustinerea procesului de calcifiere, spmirea
activitiitii cnzimclor prin aportul de elemente minerale, stimularea activi
tai glandelor interne, sporirea capacitatii de aparare a organismului, re
glarea metabolismului datorita aportului de vitaminc etc.
Valoarea energetidi a legumelor este mai sci'izuta comparativ cu alte
alimente de baza cum sunt camea, bdinzeturile, derivatele din cereale
(250-450 kcall 1 00 g) i grasimi (800 kcal/1 00 g). Dintre legume, valoarea
energetidi mai ridicata se intalnete la fasole, cartofi, porumb zaharat i
usturoi (tabe1u1 1.2.3).
Glucidele se gasesc in cantitati reduse ( 1,7- 1 0,5%), sub forma de ami
don (radacini, tubcrcu1i), zaharuri simple (tomate, pepeni, morcovi), gli
cogen (ciuperci), .insulina ( cea, usturoi, scortonera). Continutul legume-
1or in glucide este variabi1 de la o specie la alta. Legumclc uscate i tuber
culii de cartof au un continut mai mare (22-25%, mai redus lnsa comparativ
cu cerealele (30-80%). Se remarca printr-un continut mai ridicat de glucide
ceapa, anghinarea, scortonera i mazarea de gradina (tabclul 1.2.3 ).
Protidele existente in legume au Vi-llori variabile (dovlecel 0,6%, ustu
roi 6,0%) fiind in cantitati mai reduse comparativ cu alimentele derivate
din cereale (10- 1 5%) sau falii de fructe. Legume1e asigura aproximativ 5-
10% din totalul de protide necesare organismului uman. Ele au o digesti
bilitate ridicata de pana la 70-75%.
Tabelul 1. 2.3
Valoarea energetica (kcaUtOO g) i confinutul in protide, glucide i fibre
alimentare a speciilor legumicole (g/100 g produs proaspat (*) sau fiert)
(dupa Chaux Cl. i Foury Cl., I 994)
Speciticarc Nivel sau continut scazut Nivel sau con[inut ridicat
1 2 3
Valoare 11 dovlecel, salaHi*, telina* 55 - scortonera
cncrgeticii 14- castraveW' 65. mazare
16 - andi vc* 100 - fasole
17- ardei*, ridichi* 1 10 - cartofi
1 28 - porumb zaharat

-------
134 usturoi *
22 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelul 1 2 3 (continuare)
I 2 3
Protide 0,6 - dovlcccl 2,7 - ciuperci, sparanghel
0,8 - castraveti*, ardci, tclinl!. 3,5 - spanac
0,9 - ceapl!., tomate* 6,0 - usturoi
1 ,0 - vinctc, morcov*, ridichi*
Glucide 1 ,7 - creson*, telinl!. de pefiol 5,2 - ceapii.
1 ,9 salatl!.*
6,3 morcovi*

2,0 dovlecel, cicoare*

6,6 sfecla roie

6,8 - ceapl!., anghinare

9,6 scortonera

1 0,5 mazare

Fibre alimentare 0,6 - ciuperci 2,0 creson"', ardei*

(polizaharidc) 0, 7 castraveti
2,4 - morcovi*
0,9 - dovlcccl 2,5 var:il de Bruxellcs
-

1 ,0 - ridichi*, vinete, ceapil 3,4 spanac

In legume predomina aminoacizii glutamic, asparagic, gama aminobu

tiric i contin cantiHiti mai reduse de metionina i triptofan (Enachescu G.,
1974, Chaux Cl. i Foury CL, 1 994). Unele legume contin cantitati mai mari
de lizina i valina (legumele uscate), lizina i leucina (varza), triptofan (co
nopida), alanina (pepenele galben, ciupercile, mazarea verde).
Lipidele se gasesc 1n cantitati mai reduse (0,1-0,3 g/100 g produs) in
majoritatea legumelor. Cantitati mai mari sunt 1n scortonera 0,5 g i -

ardei - 1 g/100 g produs.

Fibrele alimentare sunt reprezentate de polizaharide mai mult sau
mai putin degradabile, cu exceptia hemicelulozei. Legumelc au un conti
nut variat in fibre alimentare de la 6- 15% pana la I 5-30% din substanta
uscata. Datorita continutului ridicat in apa al legumelor, proportia lor sea
de insa considerabil (tabelul 1.2.3), iar cantitatea de fibre ingerata depinde
mult de ponderea legumelor in ratia alimentara zilnica. Cantitati reduse de
fibre se gasesc in ciuperci, castraveti, dovlecei (0,6 0,9 g/100 g produs
-

proaspat) i mai mari la varza de Bruxelles (2,5%) i spanac (3,4%).Daca

prin fierbere o parte din vitamine i minerale se pierd, sporete insa solu
bilitatea fibrelor.
Vitaminele sunt indispcnsabile intretinerii i dezvoWirii organismului
uman care nu le poate sintetiza in totalitate i ea urmare este obligat sa le
preia din lumea vcgetala. Lipsa sau insuficienta accstora m organismul uman
dctermina modificari metabolice care se evidentiaza prin avitaminoze (ta
belul 1.2.5) lnteresul pentru consumul de legume ea surse de vitamine a
crescut foarte mult odata cu precizarea rolului acestora ea antidot in cazul
 Legumicu/tura in cadrul 5tiin(ei # produc(iei agricole 23

diferitelor boli i mai ales a tulbudirilor genetice manifestate in propoqii

ingrijoditoare sub actiunea factorilor poluanti (fizici, chimici i biologici),
tot mai prezenti in mediul inconjurator.
Legumele i fructele constituie sursa principala de vitamine in hrana
omului, asigurand 80-95% din necesarul de vitamina C, 60-80% din vita
mina A, 20-30% din vitaminele B, 90- 100% din grupul de vitamine P,
precum i o buna parte din vitaminele K i E (Gontea I., 197 1 ). Continu
tul unor legume in principalele vitamine i necesarul zilnic recomandat,
sunt prezentatc in tabelul 1 .2.4.
Tabelul 1.2.4
Continutul legumelor in vitaminele A, B, C, E (rnglkg produs)
i necesarul zilnic (B" Bz in mglzi/JOO cal.; alte vitamine in mg/zi)
(dupa Chaux Cl. i Foury Cl., 1 994)
-

Yimmina A Bl B2 B6 Bs Acizi folici PP=B 3 c E

I--
Necesar I zi 4,5 0,4 0,55 2 10 0,2 0,4 - 1 ,4 30-40 20
- - -
Ardei * 1 ,2 1 ,9 0,3 7 1 260
-
B a tat 6,7 1 ,0 1 ,3 6,6 0,5 6 250 40
- -
Broccoli 4,2 1 ,6 5,0 0,8 9 530 11
- -
Ciupcrci 1 ,1 4,5 1 ,3 22,0 0,2 47
- - - -
Conopida 1 ,6 2,7 0,5 380 10
Creson* 5,0 1 ,0 1 ,2 1 ,3 1 ,7 2,1 6 600 10
- - -
Fenicu1* 6,2 2,3 1,1 2.5 520 60
- - - - - - -
Mun;ov 1 6,7 2,2
-
Patrunjcl" 1 3 ,7 1 ,9 1 ,6 8,0 8 350 25
-
Porumh zaharat 2,0 -
1 ,6 3.8 0,8 17
- - - - - - -
Ridichi* 0,6 240
Spanac 1 0,0 1 ,0 2, 1 2,1 1 ,8 1 .5 7 1 90 20

Sparanghel -
1 ,0 1 , 2 - -
0,7 11 240 15
- - -
..._ Tornatc* 1 ,0 3,0 6 180 10
- - - - -
Varza de 1 ,7 0,9 500
B ruxelles

(*) - produs proaspiit; fora men{iune - produsfierr

- Vitamina i provitamina A (caroten) se gasesc in cantitati mai mari

in radacina de morcov, frunzele de patrunjcl i spanac. La morcov conti
nutul este dependent de tipul varietal : violet 0,25 mg/kg produs proaspat,
galben 0,25-2,5 mg/kg, portocaliu 1 3 - 1 6 mg/kg, rou 40-80 mglkg.
Continutul in caroten dcpinde i de activitatea de sinteza a glucidelor
in frunze i migrarea spre radacini, care este in relatie dependenta de nu
tritia minerala i de aprovizionarea cu apa.
 24 TRATAT DE LEGUMICULTURA

- Vitaminclc din complexul B au rol esential i'n metabolism, asigura

functionarea normaHi a sistemului nervos, metabolismul glucidelor, sin
teza hemoglobinei etc.
- Vitamina B 1 (thiamina) se gasetc in cantitati relativ mici ( 1 -2,3 mglkg
produs). Cantitati mai mari se gasesc i'n fenicul, patrunjel, porumb zaha
rat. Vitamina B2 (riboflavina) se gasete in toate legumele, cantitati mai
mari fiind in ciuperci i spanac. Vitamina B6 (piridoxina sau adenina) are
un rol important in metabolismul aminoacizilor i al lipidelor. Este pre
zenta in cantitati mai mari in patrunjel, spanac, conopida i broccoli. Vi
tamina Bs (acid panthotenic) se gasete in cantitati mari in ciuperci (22,0
mg/kg produs), dar i in batat, broccoli i tomate.
Tabelul 1.2.5
Caracteristicile principalelor vitamine continute in legume
Dereglari
Rolul
i boli provo-
Vitam in e C aracteri s ti ci Surse naturale fiziologic Necesarul
cate ::ilnic prin
terapeutic
)ipsa lor
I 2 3 4 5 6
A(A" A2) Iiposolubilll, morcov, frunze metabolismul tulburllri 5000 UJ
Provitamina A sen s ibi l ll de plltrunjel, lipidelor i genetice
(caroten ) la l umi na spanac, ardci, protidclor de crctcre
(se reduce tomate, varza functii i de vedere
la soare creata i ror:;ie , ti roidiene
pana la untura i ovariene,
70 %) de pete, antiinfectioasa
lapte, unt
D(D" D2. D1J \iposolubila tomate, salata, mctabolismul rahitism 400 - 800
Provitamina D+ marula, oua, fosforului i UJ
lumina solara = unturll de pete calciului
vitamina D
E - Tocoferol li po s ol u bi l ii telinii, spanac, antisteril tulburnri 1 0 - 25
I
mazllre vcrde, genetice i mg
semi n te, hep ar ice ,
germeni sterilitate
de cereale, ulci
de arahide
K sensibila la tomate, morcov, sinteza tulburari 4 mg
lumini, pMrunjel , hepatica a hepatice
liposolubilii cicoarc, s panac , protrombinci,
mazllre verde, coagulant
cartoti
 Legumicultura in cadrul tiin{ei $i produc{iei agricole 25

Tabelul l.2.5 [continuare)

1 2 ] I 5 6

Compl exul B sensibilll. la mazll.re, sfeclll., metabolismul tu l burll.r i l - 2 mg

ll 1 - Tiamina oxidani. sparanghel, gluc idclo r , cardio-
sau Aneurina hidrosolubila var.di, crcterea v;c;cularc, boala
conopida, organismului beri-beri
B2 termostabila, pa.ttunjel de bun a tulbu rll.ri I - 2,5mg

Riboflavina hidrosolubila, frunze, spanac, functionare oculare

sau lactoflavinli sensibila. la salatil, tomate, a sistemului i de di gestie
luminli ciuperci , nervos
B3 s au PP tcrmostabi la, cartofi, legume oxido- tulburari l O - 20
Amide hid roso lu bi la, uscate, legume n:ducen: cutanate, mg
n i cot inicc rezistenta la murate, drojdie, Lligesti ve,
oxidani semi n te de psihice,
ore7., gll.lhenu pelagra
B 6 - P i ri do x i na llidmsolubilll. de ou, cereale, decarboxi I area tulburll.ri 2 - 6 mg
sau Adenina fructe ardei, acizilor cutanate,
frunze de aminici neurologice,
pll.t runj e l, cardiova<;eulare
C - Acidul hidrosolubila, mll.rar, spanac, procesele tulbura.ri 70 - l OO
ascorbic se n s i bi Hi. tomate, metabolice geneti ce , mg
la oxidani conopida gulie, afeciuni
(trebuie var7.ll. de hematologice,
pll.stratil Bruxelles, boli
la intuneric) hrean, mazll.re, infectioase,
fructe scorbut
p sau c2 hidrosolubila tomate, rczi s tc n ta fragilitatc
maziirc, varza, capilarelor capilaril,
citrice hemoragii
Acid folic putin solubil l egu m e, sinteza anem ii , 0, 1 - 0,2
in ap a rece drojdie nucleo- tulbura.ri mg
protide! or hep atice

- Acidul folic se gasete in cantitati foarte mici, alaturi de alte vita

mine ale complexului B. Participa in metabolismul purinelor, riboflavine
tor i al flavinelor.
- Vitamina PP (niacina) are rol pelagropreventiv fiind prezenta in can
titati mai ridicate in ciuperci, porumb zaharat i sparanghel.
- Vitamina C (acid ascorbic) este principala vitamina sintetizata de
plante, care prin oxidare lenta trece intr-o dicetona, acidul dehiroascorbic,
reactia fiind reversibila. S inteza vitaminei C este influentaHi de lumina i
26 TRATAT DE LEGUMICULTU RA

de aceea organele plantelor mai bine expusc la lumina au un continut mai

ridicat. Deoarece se distruge uor prin oxidare, in prezcnta unei enzime
catalizatoare - ascorbinoxidaza, trebuie luate masuri preventive atat in
tehnologia de cultura cat i la recoltarea, pastrarea i prelucrarea legume
lor pentru a reduce pierderile de vitamina C. Legumele cu un continut
ridicat de vitamina C sunt ardeiul, cresonul, feniculul, broccoli, varza de
Bruxelles .
Prin pastrarea legumelor la temperaturi necorespunzatoare se acce
lereaza procesul de oxidare al acidului ascorbic. Astfel, in curs de 24 ore,
la conopida, fasolc verde i spanac, pierderile ajung la 40-50% la o tem
peratura de 20-24C i numai 5-10% la 8 - l 0C. Prin pastrarea indelungatii
a 1egumelor (4-5 luni) se pierde pan a la 30-70% din cantitatea initial a de
vitarnina C (lndrea D. , 1 979).
Vitamina C este mult mai stabila intr-un mcdiu acid. Din aceasta
cauza pierderile inregistrate in fruetele uor acide (tomate, mere, citrice)
pe durata pastrarii, sunt mai reduse. Legumele conservate prin acidifiere,
murate sau marinate, ii pastreaza i ele, relativ stabil, continutul de vi
tamina C.
in tehnologii le modernc de prelucrarea legumelor s e folosesc pro
cedee prin care pierderile de vitamina C sunt minime: oparirea la 95-
1 00C; congelarca rapida la - 35 C; uscarea in vacuum i altele (Ruxandra
Ciofu, 1 994)
- Vitamina E (tocoferol) are actiune antisterilidi i se gasete in
cantitati mai mari in spanac, batat, patrunj el, creson, precum :?i in telina i
mazarea de gradina.
Substanfele minerale prezente in legume (tabelul 1 .2.6) au ea i vita
minele, o importanta deosebita in buna functionare a organismului uman.
Sarurile minerale intra in edificiul coloidal al protoplasmei celulare, 1n
constitutia scheletului, a diferitelor tesuturi, contribuie la sporirea activi
Hitii enzimatice.
Avand in vedere ea in compozitia chimica a legumelor predomina
elementele bazice (Ca, K, Na, Mg, Fe) $i nu cele acide (Cl, P, S),
maj oritatea legumelor au in organism un efect neutralizant asupra acidi
Hitii gastrice create de consumul alimentelor bogate in protcine (came,
paine, oua).
Datorita continutului ridicat in Fe, legume ea spanacul, patrunjclul de
frunze, salata i altelc sunt cunoscute pentru efectul lor antianemic, iar
varza, conopida, salata, ceapa, care conin mult Ca $i P, sunt recomandate
pentru rolul !or calcifiant.
 Legumicultura In cadrul tiin{ei ; produc(iei agricole 27

Tabelul 1 . 2 . 6
Continutul in elemente minerale: Ca, Mg, P, Fe (mg/100 g produs)
la speciile legumicole foarte bogate i necesarul zilnic la copiiladulli (mglzi)
(dupa Chaux Cl. i Foury Cl., 1 994)
Elementul Ca Mg Fe P "'*
Necesarul zilnic 1 2001900 120/400
- - -
Anghinare 50
Broccoli l OO 36 1,I 54
- - -
Ciuperci* 1 26
-
Crcson* 200 1 ,5 54
Fasole 2,6 1 40
Fenicol* 90 40 2,7 51
- -
Mazare 1,5 95
-
Praz 80 96 2,3
- -
Salatll 55 1 ,2
- -
Scortonera 1 ,0 54
Spanac 256 70 2,4 60
- -
Sparanghel 66
- - -
V arzli. de Bruxellcs 53
- - -
Varza roie 50
( *) - produs proaspiit; fora men(iune - p rodusjiert
( * *) - raportul Ca!P variazi In/re 0, 5 !ji 1 , 5

Neccsarul zilnic al organismului poate fi asigurat prin consumul le

gumelor cu un continut ridicat de Ca, Mg, Fe i P. Se poate constata cii
spanacul i cresonul contin cantitiiti mai mari de Ca, prazul i spanacu l de
Mg, bogate in fier sunt fasolea, feniculul, spanacul i prazul, iar cu un
continut ridicat de P sunt fasolea, ciupercile, maziirea i sparanghelul.
Continutul legumelor in substante minerale este caracteristic pentru
fiecarc specie, dar poate fi influentat de factorii climatici, pedologici pre
cum i de tehnologia de cultura aplicata.
Hormonii $i fermen{ii sunt o categorie de substante cc se giisesc in le
gwne i al ciiror efect asupra organismului wnan nu este Inca bine clarificat.
Uncle legume cum sunt mazarea, fasolea, morcovul i varza contin hormonul
tisular (acetilcolina), iar usturoiul i telina contin hormoni sexuali.
Substanfele condimentare imprimii gustul i aroma pl:lcuta unor legu
me, determinii in organismul uman sccretia sucurilor digestive sau consti
tuie o sursii importantii de energie. Din aceastii categoric fac parte acizii
organici i substantele volatile.
- Acizii organici se gasesc dizolvati in sucul celular i combinati sub
forma de siiruri, esteri, glicozide etc. Acidul malic se giisete in cantitati mai
28 TRATAT DE LEGUMICULTURA

mari in morcovi, castraveti, pepeni, ceapa, fasole; .acidul citric, In tomate,

ardei, cartofi, sfecla roie; acidul oxalic, in spanac, sfecla roie, macri, ma
zare; acidul lactic se fonneaza In procesul de murare al legumelor.
- Substantele volatile se gasesc in unele legume sub forma de com
pui cu sulf numiti ,fitoncide" usturoi, ridiche, hrean) sau rara sulf
(morcov, patrunjel, telina, marar, patrunjel, coriandru, chimion, anason,
fenicul). Ele i mprima legumelor aroma i gustul caracteristic i fac ea
uncle dintre acestea sa fie utilizate ea materii prime auxiliare in industria
camii, a conscrvelor de legume, cofetarie, patiserie, cosmetica.
AHituri de calitatile nutritionale mentionate, in uncle situatii legumele
pot crea o serie de neajunsuri in alimentatie prin faptul ea pot vchicula
agenti patogeni (bacterii, oua de viermi intestinali) sau pot sa contina
reziduuri toxice, datorita fertilizarii exagerate cu ingraaminte chimice, sau
a tratarii cu insccto-fungicide i a nerespectarii timpului de pauza necesar
pana la recoltare. Este cunoscut pericolul pe care-1 prezinHi acumularea in
legume a azotului mineral, sub forma de azotati, care se transforma in or
ganism in nitrati ce produc fenomene de intoxicatie sau uncle boli
(methemoglobinemie). Fertilizarca cxagcrata cu ingraminte pe baza de
azot determina creterea de 2-3 ori a continutului de azotati in spanac, sa
lata, ridichi, conopida, sfccla i scade continutul de azot proteic, de Ca, K
i Fe (Schupman W., 1 974).
Importanta terapeutica a legumelor
Inca din cele mai vechi timpuri se cunoate efcctul terapeutic al legu
melor asupra organismului uman. Acest efect datorat continutului biochi
mic al legumelor se manifesta prin urrnatoarele mecanisme: hidratarca tc
suturilor; stimularea activitatii sistcmului nervos, muscular i circulator;
crqterea capacitatii de aparare a organismului; alcalinizarea plasmci san
guine; blocarea activiHitii bacteriilor de fermentatie; creterea numarului
de globule roii i a continutului in hemoglobina; rcglarca metabolismu
lui ; stimularea apctitului i altele.
Legumele sunt recunoscute pentru continutul lor in substan{e anti
biotice, care au actiune antiseptica asigurand o buna igiena alimentara. In
literatura medicala este apreciata valoarea terapeutica pe care o au majo
ritatea legumelor, acestea constituind un mij loc de combatere preventiva
sau curativa a diferitelor boli. S-au identificat numeroi componenti cu
efect terapeutic, care fac ea legumele sa fie recomandate in medicina na
turista (tabelul 1 .2. 7).
Datorita digestibilitatii uoare, a conrinutului ridicat in apa, vitamine
$i siiruri minerale, legumele sunt utilizate frecvent in dieta bolnavi tor.
 Legumicu/tura in cadrul fliin(ei i produc(iei agricole 29

Trebuie insa cunoscut faptul ea in alimentatia persoanelor cu sensibilitate

gastrica sl.lllt necesare restrictii in consumul legumelor cu continut mare de
acid oxalic (spanac, macri), pigmenti antocianici (varza roie), solanina i
purina (tomate), fasina (leguminoase) etc.
Sintetizand datele din litemtura de specialitate, Hoza Gheorghita (200 I )
precizeaza efectul terapeutic al unor plante legumicole i recomandarea
acestora in tratarea anumitor boli:
morcovul contribuie la creterea numarului de globule roii i a con
tinutului in hemoglobina, reinnoiete sangele, vindeca icterul i tuber
culoza, inHirete imunitatea, stimuleaza lactatia; se recomanda in bo
lile de fi cat, afectiuni oftalmologice, astenii, anemii, afectiuni pulmo
nare, constipatii, furunculoze;
piltrunjelul estc cunoscut ea stimulent general i nervos, antiseptic al
sangelui, tubului digestiv i cailor urinare, vasodilatator, vermifug, diu
retic. Se recomanda in afectiuni cum sunt: anemia, rahitismul, inape
tenta, diferite infectii, leucoree, intepaturi de insecte, ea i pentru inde
piirtarca mirosului ncplacut al cavitatii bucale;
varza are efect cicatrizant deosebit i se recomanda in bolile de sto
mac :;;i anemie (sue), tratarea ranilor i acneelor (frunze aplicate), arte
rite, arsuri, astenie, constipatic, stari dcprcsivc, boli ale ficatului, con
tra betiei (zeama de varza murata);
hreanul este stimulent al nutritiei, antiscorbutic, expectorant, diuretic,
antispasmodic. Indicat in anemii, inapetenta, tuberculoza, astm, bron
itc cronicc, rcumatism, guta, litiaze urinare, paralizii (folosit sub for
ma de macerat, cataplasme, sirop) .
salata este considerata u n aliment d e intretinere i vitalizare a organis
mului, cu efect linititor, calmant, rccomandata in tratarea insomniilor,
constipatiei, tusei etc. ;
spanacul are efect mineralizant i laxativ, contribuic l a creterea intensa
a continutului de hemoglobina din sange. Ceaiul de frunze se recoman
da in bolile de ficat i de vezica, sucul combinat din spanac i creson da
rezultate bl.llle in cazul depresiilor nervoase i fizice, iar frunzele fierte
in ulei de masline se folosesc drept cataplasme pentru vindecarea arsu
rilor. Datorita continutului ridicat in fier i clorofila, este foarte indicat
in alimentatia persoanelor anemicc i a convalescentilor;
tomatele sunt apreciate pentru gustul rlicoritor, efectul energetic i an
tiinflamator al fructelor, stimularea apetitului i alcalinizarea sangelui.
Se recomandii bolnavilor de scorbut, in afectiunile vasculare, litiaza
urinara i biliara, constipatii, acnee etc.
 Tabelul 1.2. 7

Acid
Compooenti specifici cu efect terapeutic in legume (dupa S.ehuphan W., 1 974)

"
ascorb 1c I Flavonoide
Substanfe necunoscute
Componenti volatili i nevolatili Minerale

Legume- fructe Continut de sulf Terpene K Fe

Ardei dulce Sfecla Morcov Tomate Ceapil Ridichi Morcov PA.sta.ioase S panac
Tomate roie ConopidA Spanac Praz
Ceapii Tomate Cartof Gulie
Morcov Spanac Varzl!. de Bruxelles Sa lata.
Cartof cu pulpa galbeni'l Varzl!. Andive Anclive
Salatil. Sfecll!. roie Casttavete
Gulie Conopidl!.
Ridiche I
I
Tomate I

Efect de inhibare al cancerului Descresc Activitatea antibiotica Compenseazl!. efectele Element foarte
Cutroneo K . R . i colab. 1 972 hipertensiunea - Vinanen A. J., 1969 negative ale nivelului important in
Ferencsi S. i colab. 1 970 arterial a - Rudat K. H., 1969 ridicat de NaCI graviditate i
Schmohl D., 1 974 - T.A. - Bemhard R. A., 1 969 prevenind pentru copii
Schipotschlie, - Schuphan W. i Weiller H., 1 967 hipertensiunea i
1967 - Schuphan W. . 1 969 infarctul

I
Efect diuretic i colerctic, - Meneely G. R., 1973
Descrete glicemia, - Schuphan W., 1973
Regenereazl!. sangele In anemie,
lmbunl!.tl!.tete circulatia
Efect antiphlogistic coronariana a scingelui
BUrger M. i Knobloch H., 1 959
- Gessner 0., 1953
 Legumicultura in cadrul $1iin(ei # produc{iei agricole 31

vinetele au proprietai antianemice, laxative, diuretice, stimulatoare

ale funqiei ficatului i pancreasului;
ceapa estc considerata factor de sanatate i longevitate, care stimu-
-
reaZi activitatea sistemului nervos, hepatic i renal, imbuniW'itete ca
litatea sangelui (pastaile), evita ingroarea arterelor sangvine. Are efect
diuretic (fiarta in apa sau lapte), proprieHiti vermifuge, antiinfectioase,
se recomanda contra tusei (sue amestecat cu miere);
usturoiul are proprietiiti stimulatoare, antiseptice, vermifuge, antiscle
rotice, vasodilatatoare. Se recomanda in afectiunile cardiace, reduce
rea tensiuni i arteriale, stimularea apetitului, tratamentul gripei i gutu
raiului, a tuberculozei, a intcpaturilor de insecte etc.;
felina este apreciata pentru stimularca activitatii glandelor suprarenale
i de regcncrare a sangelui, efectul tonic asupra sistemului nervos i al
intregului organism, cicatrizant, diuretic, afrodisiac, riicoritor. Se reco
manda contra retentiei de urina, la prevenirea constipatiei, indepiir
tarea viermilor intestinal i, stimularea poftei de mancare;
fasolea are multiple proprieHiti terapeutice fiind cunoscuta mai ales
pentru regl area functi ilor inimi i i reducerea zaharului din sange. Cea
iul din tlori de fasole se folosete pentru eliminarea pietrelor de la ri
nichi i tratarea bolilor d e ochi;
ridichea este o leguma stimulatoare a celulei hepatice, un tonic respi
rator, un aliment diuretic i antialergic. Se recomanda in tratarea unor
boli ea: insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare (astm, bronite cro
nice, tuse convulsiva), litiaza biliara i urinara, reumatism.

Utilizarea plantelor legumicole in industria cosmetici

Continutul biochimic al p l antelor legumicole a dus la folosirea aces
tora ea surse naturale de materi i prime in industria cosmetica. Prelucrate
in difcrite moduri (sucuri, ceaiuri, extrase, pudre etc . ) , plantele legumicole
sunt utilizate la obtinerea unei game largi de produse cosmetice cum sunt:
creme, farduri, sapunuri, geluri, ampoane, mati pentru fata, produse pen
tru igiena cavitatii bucale i altele.
Principalele recomandari de folosire a unor plante legumicole In cos
metica sunt mentionate de Hoza Gheorghita (200 1 ) . Astfel:
- -.E!_apa, usturoiul i prazul au efecte deosebite de nutritie i regenerare a
piirulm i se folosesc la prepararea produselor pentru combaterea ma
tretei, stimularea circulatici la nivelul pielii capului, colorarea parului;
hreanul, sub forma de sue, regenereaza, purifica i dezinfecteaza tenul
gras, iar adaugat In apa de baie favorizeaza circulatia sangelui;
32 TRATAT DE LEGUMICULTURA

castravefii au capacitate deosebita de curaire a tcnului, chiar a celui

foarte sensibil la sapun. Se folosesc sub forma de sue, extras alcoolic
sau felii subtiri aplicate pe fata;
anghinarea intra in compozitia loiunilor l?i a miil?tilor de fata i a unor
creme regenerative;
morcovul are efect antiinflamator i cicatrizant. Extractul este utilizat
la prepararea unor creme, lotiuni l?i mati, uleiul esential de morcov
intra in formula unor parfumuri, iar feliile subiri se pot folosi ea mas
ca pentru curatirea fetei;
ridichile contribuie la regenerarea celulelor l?i se folosesc in prepa
rarea unor produse cosmetice i ndicate in combaterea matretii i a se
cretiilor grase ale pielii;
feniculul, sub forma de infuzie, se recomanda pentru cunltirea tenului
gras i pentru spalarea parului gras, caruia ii da stralucire. Uleiul esen
tial din fcnicul i din marar intra in compozitia pastelor de dinti, a
sapunului i a lotiunilor dupa ras;
cartoful fiert, pasat i amestecat cu lapte l?i raina de grau, se folosete
pentru hidratarea pielii mainilor;
cimbrul are proprietati bactericide deosebite i de aceea se utilizeaza
sub forma de uleiuri esentiale in compozitia pastelor de dinti, deodo
rantelor, lotiunilor dupa ras, cremelor pentru pielc. Extractul de cim
bru pus in apa de baie are efect calmant l?i dezinfectant;
- _.JQmalele sum fructe bine cunoscule pentru efectui de puri ficare a epi
dermei. Sucul intra in compozitia unor creme de fata, iar in amestcc
cu pulpa pasata, se folosete ea masca pentru curatirea fetei.
Importanfa econornica a lcgurniculturii
in cadrul productiei vegetale, legumicultura reprezinta unul din cele
mai intensive sectoare. Dei se practica pe suprafete relativ reduse, care
depaesc cu putin 2% din suprafata arabila a tarii noastre, volumul pro
ductiei depael?te l 0% din totalul productiei vegetale.
Cultura legumelor are o importanta economica ridicata deoarece legu
mele au o pondere tot mai mare In alimentatia populatiei. De asemenea o
cantitate mare de legume se utilizeaza ea materie prima pentru industria
conservelor, iar o parte a productiei realizate se exporta, reprezentand o
sursa posibila de venituri valutare. Productia secundara de la multe specii
legQmicole (sfecla, varza, conopida, salata etc.) poate fi folosita in hrana
animalelor, sporind baza furajera necesara.
 Legumicultura In cadrul iliin(ei # produc(iei agricole 33

Practicarea diferitelor sisteme de cultura (in camp, sere, so larii, ada

posturi, rasadnite, culturi succesive i asociate), are numeroase implicatii
benefice din punct de vcdere economic i social :
se realizeaza o buna ealonarc a aprovizionarii pietei cu legume proas
pete, asigurandu-se consumul populatiei cu un sortiment variat, In tot
cursul anului;
determina folosirea unui numar mare de muncitori, reducand Intr-a
oarecare masura numarul omerilor (in special In fem1cle private mici
i mij locii, in care se aplica sistemele traditionale de cultura, bazatc pe
tchnici gradiniireti i in fermele ecologice, consumul de fortii de
munca este foartc ridicat);
permite realizarea unui flux continuu de productie dand posibilitatea
repartizarii armonioase a fortei de munca de-a lungul unui an , miqo
rfmdu-se astfel caracterui sezonier al acestcia;
pentru produditorii de legume, datoritii ealonarii produqiei, prin va
lorificarea ritmicii a acesteia, se asigura venituri tot timpul anului i se
creeaza un echilibru intre venituri i cheltuieli, fapt ce permite aces
tora dcsraurarea procesului de productie in conditii bune.
Cultura legumelor permite valorificarea rationala, superio ara i inten
siva a terenului, practicarea unor tehnologii moderne, folosirea celor m ai
valoroase soiuri i hibrizi, aplicarea rezultatelor cercetarii agricolc, bio
logice i tehnice.
Deoarece productiile ce se obtin in lcgumicultura sunt mai mari com
p arati v cu cele din alte sectoare de productie agri c oHi , printr-o orga n i zare
corespunzatoare a activiHitii se pot obtine rezultate economicc superioare.
Spre exemplu, faa de cereale, cultura legumelor asigura venituri mult mai
mari , demonstrate de analiza urrnatorilor coeficienti de echivalenta: 1 0- 1 2
h a grau pentru 1 h a legume cultivate in camp, 1 50 d e h a grau pentru 1 ha
de legume cultivate in solarii i 200 ha grau pentru I h a de legume cul
tivate in sera sau pentru I h a de c iup ercarie .
Pentru sectorul privat, lcgumicultura constituie o sursa s igura de ve
nituri, comp arabile doar cu ccle obtinute In alte sectoare hmticole ea po
micuitura i viticultura.
Pe de aita parte insa eecurile datorate nepricepcrii sau managemenru
lui necorcspunzator pot duce la pierderi mai mari, comparativ cu celelalte
sectoare agricole.
Legumicultura este un sector de productic intensiv i cu un lnalt nivel
tehnic, care neccsita investitii importante vizand: amcnajarea terenului
3 - Tratat de legumicultura
34 TRATAT DE LEGUMICULTURA

penhu mgat, dotarea tehnica specifidi pentru mecanizarea i automati

zarea proceselor de productie, realizarea constructiilor specifice.
Prin pozi tia sa in sistemul economic national, legumicultura reprezin
ta un factor dctenninant pentru crearea sau dezvoltarea unor unih'iti pro
ductive care activeaza atat in aval (cum sunt cele pentru producerea ele
mentelor constructive de sere i solarii, a diferitelor tipuri de materiale de
acopcrirc, a instalatiilor de incalzire, aerisire, udare, de dezinfectie a solu
lui, rcalizarca mainilor i tractoarelor specifice, a ingraamintelor chimi
ce i pesticidelor) cat i in amonte (proiectarea i fabricarea mainilor i
instalatii lor de sortare, calibrare, conditionare a legumelor i semintelor,
produccrea ambalaj elor specifice, maini i utilaj e de transport, depozite
de pastrare, fabrici de conserve, piete de gres pentru valorificare) .

1 .3. SCURT ISTORIC AL LEGUMICULTURII

Cultura Jcgumclor cste printre cele mai vechi indeletniciri ale omului.
Se apreciaza, pc baza descoperirilor arheologice di unele legume erau
cunoscute i cultivate cu 6000 ani i.e.n. Astfel, in locuintele lacustre din
Elvetia s-au dcscopcrit seminte de mazare, apreciate ea provenind din epo
ca de piatrii sau de bronz. Aplicarea ingraamintelor organice la cultura le
umclor a fost p racti cata de catre chinezi inca cu 4000 de ani i.e.n., iar
twati ile au f()st uiilizate in Egipt i Mesopotamia, cu 2000 de ani i.c.n.
Un rol i mpmtant In extinderea cultmii legumelor in anti ch i tate 1-au avut
grccii i romanii care au contribuit i la raspa.ndirea speciilor legumicole
cunoscute !n tmte provinciile cucerite. HERODOT i TEOPHRAST au iacut
:ntntiuni in ":;C.:: irile lor despre cultura cepei i a altor bulboase in Grecia, iar
Ju v rNAL i ;:_oLUMEI.IA despre cultura morcovului, ccpci i ridichi lor In
Impc-riul ;:(om:n. COLUMELLA, THEOPHRAST i DIOSCORIDES au menfionat
nprtcicrilc de care se bucura la greci i romani salata verde, iar PALLADIUS a
f2.cut n"'Teriti ia cicoarea de vara care se folosea ea salaHi. Varza era de ase
mcnca con;:;tmula de greci, egipteni i chinezi, iar castravetele era utilizat de
greci i ro:mani niat ea leguma cat i ea planta medicinala.
A lte -: peci, cum sunt tomatele, ardeiul, fasolea i cartoful au fost cu
r.oscutc b Eurcpa numai dupa descoperirea Americii. Elc au fost cultivate
6.::: populatii!e bi.ltinae din cele mai vechi timpuri .
In Evi.l: m: diu cultura legumelor se practica pe suprafete relativ re
dme in jurul mi'inastirilor i al fermelor boiereti, utilizandu-se un numar
rcdus de r.pcii, mai putin pretentioase, cum sunt ceapa, usturoiul, fasolea,
uHzilrea etc.
 Legumicultura in cadrul $1iin(ei $i produc(iei agricole Y

Pe masura sp oriri i popu l at i e i urbane, ea urmare a dezvo Wiri i or:t c ! o r

a crescut cererea pentru legume. Astfel, in jurul oraelor, au sporit supra
fetele cultivate cu legume i s-a diversificat treptat sortimentul de legume
prin introducerea de no i specii i forme din flo ra spo ntana.
Cultura protejaHi s-a dezvoltat i n paralel cu cea din c amp li her. Astfe l ,
di n relatarile lui MARTIAL, im paratul TIBERIUS avea sere cu castravcti tot
ti mpu l an ul ui.
in istoria dinastiei ,Han", anul 206 e.n., se relateaza despre cultura cepei
(Allium fistulosum) sub adaposturi incalzite, iar COLUMELLA preci ze aza ea
PUNIUS CEL BATRAN i proteja noaptea p lantele din gradina.
S erel e ind il z ite au aparut in urma unui proces evolutiv indelungat,
pornind de la adaposturi s i mp l e cu un perete sau ac operiu l din sticHi.
FONTANUS semnaleaza, in perio ada Ren ateri i , utilizarea serelor pcntm
c ultura lamailor i portocalilor. Co nstruc ti il c erau din zidarie sau lemn i
aveim prevazute ferestre mari, pe l atu ra sudidi. In perioadelc o:cc i se fo
loseau sobe, pentru incalzit. S erel e din sticla i dis adn i tele "parizicnc" in
d oua pante au aparut, dupa relatarile lui FAGARIUS ( 1 646), in sc-colul al
XVll-lea. in ac eea i perioada apar primele sere mai mari , pc dorneniilc
regale. lntre an ii 1 7 1 5 i 1720 apar in Franta i Olanda primcle serc c u
acoperi din sticHi, cu una sau douii pante . Dup a anul 1 900 a 1nceput util i
zarea unor materiale noi (armaturi metalicc din bronz sau font.). Din se
colul al XIX-lea se construiesc s cre economicc, uoare i prc.cticc In acc
ea i peri o ada se extind rasadnitele indilzite cu biocombustibil. Suprafctele
de sera s-au extins datorita cererilor mari de legume proaspcte in l u l tim
p u l an ul ui , m m aj oritatea tarilor cu climat temp erat.
Masele p l as ti ce s-au introdus relativ tarziu in legumicu !t' !rii, dnr au
avut o cxtindcre rap i d a. Primele experimentari privind protEj :m';a r::;lltu
rilor au avut loc in SUA, la Universitatea Kentucky, in 1 929. lnrr-o pe
ri o ada relativ scurta s-a generalizat uti l l zare a acestora in c.Ilwra kgn
mel or, re spe cti v in Japonia - 1 950, SUA i fosta URSS - 1 9!4, Ang ia -
1 956, Franta i Israel - 1 958, Italia i Rom an ia - 1 960.

1.4. SITUATIA
'
ACTUAL\ I DE PERSPECTIVA A LEGUJHCULl U{II

Situapa legumiculturii pe plan mondial

Cultura plantelor legumicole se practica in toate tarile lumii, ocupand
s uprafete diferite In fun ctie de conditiite de relief, climii, sol, ea i de ni
velul de dezvoltare economicii.
36 TRA TAT DE LEGUMICULTU RA

Anuarul FAO, 2000, mentioncaza o suprafaa mondiaHl cultivata cu

legume de 4 1 ,6 milioane hectare, din care peste jumatate se gasesc In Asia
(2 8 3 mil. ha), 5 ,2 mil. ha in Europa, 4,5 mil. ha in Africa i 3,5 mil.ha In
,

continentul american. Din datele statistice se poate constata ea de-a lungul

anilor, aceste suprafete ea $i ponderea lor din suprafata totala cultivata pc
glob, au suferit modifidiri nesemnificative.
Pe plan mondial se constata, In ultimii 20 de ani o sporire a produciei
de legume, pe toate continentele. Astfel, in perioada 1 980-2000 productia
mondiaUi de legume a crescut cu 92% (tabelul 1 .4. 1 ). Creterea cea mai
mare s-a inregistrat in Asia ( 1 40%), in timp ce in aceeai perioada, in Eu
ropa, productia de legume a crescut cu doar 54%.
Din productia totala de legume realizata In anul 2000, continentul
Asia a asigurat 66,8%, iar Europa 14,3%.
Trebuie remarcat faptul ea dei suprafetele cultivate cu legume nu au
sporit semnificativ, cu exceptia celor ocupate de sere i solarii, creterea
productiei totale a fast substantiala i s-a realizat pe baza imbunatatirii
randamentului productiv ea urmarc a progresului tehnic inregistrat in
acest domeniu agricol .
Datorita diferentelor privind conditiile climatice i dezvoltarea tehno
logica, in diferite tari din lume productiile medii obtinute au valori diferite
i ea urrnare, consumul mediu de legume (proaspetc i conservate) difera
mult de la o tara la alta. Astfel, 1n tarile dezvoltate consumul mediu variaza
intre 1 00 $i 1 70 kg/loc./an (SUA, Italia, Grecia, Olanda, Gerrnania, Japonia
etc.), In cele In curs de dezvoltare este de numai 30-50 kg/ loc./an (India,
Iran), iar in alte tan consumul este i mai sdizut (Indonezia, Nigeria).
Tabelu/ 1 . 4. 1

Evolutia productiei de legume pe plan mondial, in perioada 1980-2000

(Anuarul FAO 1982, 1997, 2000)
-

1 989- Diferen(a
1 9 80 1 997 1 998 1999 2000
1 99 1 1980-2000
Continentul
mii mii mii mii mii mu
%
tone tone tone tone tone tone
Total glob 349680 458728 595565 625957 649 1 5 8 670074 92%
Africa 23430 32076 38047 42 1 52 44079 440 1 8 88%
America de Nord 32093 4 1 20 1 47 1 3 6 45792 50990 50975 59%
America de Sud 1 1 53 1 14 575 1 7346 17804 1 8956 1 8979 65%
Asia 1 89207 266397 395227 422607 434366 454097 1 40%
Europa 62457 69889 88009 917 13 94894 96073 54%
Oceania 1 72 1 2456 2928 3 1 70 3226 3202 86%
 Legumicultura in cadrul $1iin(ei # produc{iei agricole 37

Sporirea productiei de legume pe plan mondial a fost posibilii datorWi

concentrarii productiei de legume in zonele favorabile, perfectionarii teh
nologiilor de cultura, diversificarii sortimentului de specii i soiuri culti
vate, extinderii in cultura a hibrizilor cu un potential de productie ridicat,
dezvoltarii sectorului de culturi in sere i solarii prin creterea suprafetelor
i generalizarea tehnologiilor modeme, diminuiirii pierderilor cauzate de
boli i dauniitori prin combaterea integratii a acestora.
Creterea productiei de legume se datoreaza i preocupiirii continue a
majoritiitii statelor lumii pentru asigurarea unui consum ridicat de legume
pc tot parcursul anului. in acelai timp, o serie de tari, se preocupa pentru
producerea unor cantitati de legume tot mai ridicate destinatc cxportului
in alte state, cu conditii naturale sau economice mai putin favorabi le pen
tru producerea de legume.
In privinta sortimentului cultivat, datele FAO arata ea, in anul 2000,
primele locuri in lume au fost ocupate de tomate ( 1 00,8 mil . tone), varza
(52,3 mil. tone), ceapii, morcov.
in perspectiva dezvoltiirii legumiculturii, pe plan mondial se remarca
urmiitoarele tendinte:
Sporirea randamentului productiv prin modernizarea continua a veii
gilor organizatorice i tehnologice de bazii: concentrarea, specializarea
i integrarea pe orizontala i pe verticalii a productiei; mccanizarea i
automatizarca lucdirilor; diversificarea sortimentului ; folosirea hibri
zilor i a soiurilor performante i cu rezistentii geneticii la boli i
daunatori.
Extinderea unor metodc noi de culturii (!arii sol, biologicc, biodinami
ce), de inrnultire (,in vitro"), de lngrijire (irigare prin picurare, ferti
rigare, mulcirea solului, folosirea bondarilor pentru polenizare, com
baterea biologica a agentilor patogeni i diiuniitori) i de recoltare
( mecanizatii).
Reducerea costurilor aferente energiei termice prin extinderea cultu
rilor de legume in adiiposturi acoperite cu mase plastice.
Exploatarea durabilii a resursclor naturale (sol, apii), protectia mediu
lui, practicarea legumiculturii biologice bazata pe metode de productie
nepoluante i pe biotehnologii.
Asigurarea sccuritatii alimentare prin obtinerea unor produse de cali
tate, siinatoase, nepoluate cu rcziduuri chimice, nitrati, metale grele.
Diversificarea gamei de legume conservate, a tipurilor de ambalaje,
extinderca preambaliirii legumelor, in vederea ridiciirii valorii comer
ciale a acestora.
 TRATAT DE LEGUMICULTURA

itu atia legumiculturii in Europa

In majoritatea tanlor din Eu rop a se constata o cretere a produ ct iei de
l egume ( tabelul 1 .4.2.). Fac exceptie insa tarile cu economia in curs de
trmzitie de la o economic ccntralizata la cea de piata. Pri ntre tanle mari
producatoare de legume din Europa se situeaza ltalia, Spania, Fran a, Po
l onia i Grecia. Cele 1 2 tari mentiona te in tabe l asigura ap rox i m ati v 70%
dm total ul p roduqic i de legume din Eu rop a.
Tabelul 1 . 4. 2
Evolutia productiei de legume, in principalele tari produditoare
din Europa, in perioada 1980-2000 (Anuarul FAO - 1982, 1997, 2000)
1 989- Difcrcnta
1 980 1 997 1 998 1 999 2000
Tara
1 99 1 1 980-2000
mii mii
%
mii mii mii mii
tone tone tone tone tone tone
Bclgia - Lux. 892 1438 1631 1 766 1719 1719 93%
Bulgaria 1 909 1 792 1215 1 747 1 766 1 766 -7%
Franta 6683 744 1 7886 7983 8003 7899 1 !!%
Gennania 30 1 7 3342 3393 3 1 40 3299 32 1 9 7%
Grecia 4021 4070 4082 4236 4284 4202 5%
1talia 1 3457 -- -14436 1 4056 1 4729 1 5367 1 5338 14%
Olanda 2577 3470 3744 3490 3596 3596 40%
Polonia 3853 5797 5 1 16 6287 5725 5393 40%
Portugalia 1 5 35 2053 2 102 2523 2478 2428 58%
Romania 4 1 16 3215 3062 350R 3902 4 1 05 0%
SJJ_ania 8542 1 0866 1 0650 1 1 707 1 2092 1 1 982 40%
I-
'---- Total Europa 62157 69889 88009 91714 94894 96073 54 %

Pri ncipalele spec ii culti vate in UE sunt:

tomatele - a caror producti e tinde sa se conccntreze in aria meditera
neeanii, mai ales in Italia, Span ia, Grecia, unde 60% di n fructe sunt
destinate pre lucrari i industriale, cat i in Olanda i Belgia, de unde s e
obtin cele mari producti i din sere destinate consumului proaspat, mai
ales in perioada mai- augu st ;
ceapa - provenita mai ales din S p ani a, Italia i Olanda;
morcovul - cultivat pe suprafete mari in Anglia, Franta, ItaliatOianda;
varza - p rodu sa in cantitati mari in Anglia i Germania;
conopida - la care 30% din productie provi n e din Italia;
salat'.l., cicoarea de gradi n a i andivele - cultivate m ai ales in ltal ia,
Franf<.: i Spania;
C;;\3traveti i - produ i in c antitati mari in Olanda i Spania;
 Legumicultura in cadrul iliinfei # producfiei agrico/e 39

ardeii, pepenii galbeni i verzi - asigurati cu precadere de tarik me

ridionale.
Consumul anual de legume proaspete i conservate pe cap de locuitor
atinge un nivel foarte ridicat in tarile mediteraneene (228 kg In Grecia,
1 7 1 kg in Italia, 123 kg In Franta) i mult mai scazut in cclc din centrul i
nordul Europei (aproximativ 70 k g in Danemarca i Germania i 90 kg in
Anglia i Olanda).

Evolupa, situapa actuaHi. i perspectiva legumiculturii in Romf>.nia

Din datele istorice existente se presupune ea legumicultura a fost o
ocupatie straveche, o serie de plante legumicole fiind cunoscute de stramo
ii nO$tri. Dupa cucerirea Daciei, romanii au contribuit la divcrsifi.care .or
timentului. Primele gradini de legume s-au fonnat pe langa cm!iic boicreti
i manastiri. Astfel, dilugarul iezuit Bandini care a vizitat Moldova In
perioada domniei lui Vasile Lupu ( 1 634- 1 635) a notat ea ,la manastirca
Bistrita legumele impreuna cu fructele i buruienile constituiau hrana de
baza a calugarilor". Despre gradinile de la Mogooaia, amintete in 1 7 1 4,
La Matrave, iar mai tarziu Carro, In ,Histoire de la Moldavie et. de la Va
lachie" ( 1 777), scrie ea, aici, se gaseau multi pepeni galbeni i verzi. Ip
silanti scria in ,Codul" sau ( 1 775), despre ocupatia de griidin3r.
In Transi lvania legumicultura s-a dezvoltat asemanator cu cea din
Muntenia i Moldova. In gradinile manastiri lor i ale grofilor s e cultivau
in principal specii cu cerinte mai reduse fata de caldura : vazil, ceapa i
radacinoase, iar in partea de vest, pe H inga acestea i pepeni .
Incepfmd din secolul al XIX-lea unneaza o noua etapa in dezvoltarea
legumiculturii , datoriHi griidinarilor bulgari, care au inceput sa arendczc
terenuri in j urul orelor, in apropierea unor cursuri de apa. Dadi. la ince
put ei veneau primavara i toamna se intorceau acasa, treptat au inceput sa
se stabileasca la noi in tara i sa domine comef!Ul cu legume.
Primele tendinte de progres in legumicultura autohtona a u apanJt spre
sfliritul secolului al XIX-lea, i'nceputul secolului XX, dupa lnflin1area
unor coli de agricultura i predarea legumiculturii in colilc normak (k
invWitori. Astfel, Inca din perioada 1 900- 1 9 1 0 colilc Ptra.l . ((3aL:;tD :; :
.

Miroslava la Iai, Balta Alba la Craiova, Grozaveti i Pa otdiiDFn in

Bucureti), care se gaseau in zone favorabile pentru cultur:: kg1Jl1.V''k > C:'"':JJJ
obligate sa cultive legume, dupii cum mentiona Grintescu in 1 9 1 2 :o-c1 in
fiintat Scoala de Horticultura de la Dragomireti Vale, iar in 1 92 5, $ccala
medie de Horticultura din Bucureti, care a functionat ::tpoi 1? Bane1sa,
40 TRATAT DE LEGUMICULTURA

pana m 1 948, cand s-a infi intat Facultatea de Horticultura din Bucure$ti.
l'.1ai tfu-ziu s-au infiintat $i cele de la Iai, Craiov a, C luj, Timi$oara. Trep
tat au aparut i lucrari de specialitate, cu caracter legumicol, ea cele elabo
rate de Grintescu, Alexiu, Arbure, Zamfir, Hateganu, Ste!anescu, care au
contribuit la raspandirea cunotintelor acumu l ate, in randurile celor inte
resati de cultura legumelor.
Cu toate acestea, in cultura legumelor nu s-au inregistrat progresc
semnificative, datorita suprafetelor raramitatc, bazei matcriale rudimen
tare, lipsei posibiliHitilor de a realiza investitii pentru amenajarea tere
nulu i , irigare, amenaj are de ras adn i te sau pentru procurare de seminte de
calitate. Legumicultura practicata, mai ales in jurul marilor orae, se ca
racteriza prin productii mici, accesibile unui numiir limitat de persoane i
dintr-un so rt imen t rcstrans (varza, ccapa, pepeni).
Dupa al doilea razboi mondial dezvoltarea legumiculturii a fost marcata
prin: cre$terea continua a suprafetelor, a gradului de dotare $i ponderii lu
crfuilor mecanice, extinderea sistemelor de irigare, imbogatirea sortimentu
lui, construirea primel or sere pentru culturi de l egume .
0 contributie importanta la dezvoltarea legumiculturii in Romania a
avut, infiintarea in 1 957 a Institutului de Ccrcctiiri Hortiviticole care s-a re
organizat in 1 967 p e profile, tapt ce a dus la inti intarea Institutului de Cer
cetiiri pentru Legu m icul tura i Floricultura - Vidra, care avea in subordine
statiunile de cercetare $i productie lcgumicola Arad, Buzau, Bacau, I$alnita,
Ternut etc. Toate acestea au connibuit la perfecticnarea tehnologiilor de cul
tunl, la crearea de soiuri $i hibrizi cu calitati superioare populatiilor locale uti
lizate initial ea material biologic, aj ungandu-s e, uneori, la performante de
productie comparabile cu cele obtinute in tiirile mari cultivatoare de legume.
Dupa anul 1 970, ea urmare a unor programe de investit i i, au sporit con
siderabil suprafctele de sere $i solarii. Din nefcricirc o parte din suprafetele
acoperite s-au distrus dupa 1 989, din cauza imposi bi litati i unor unitati pro
ductive sa faca fatfl creterii continue a pretului energiei $i al costurilor mari
de intretinere a s erelor, necorelate corespunzator cu pretul de valoriticare a
leg umelor.
Progrese deosebite s-au inregistrat dupa 1 973, cand au luat amploare ma
surile organizatorice de zonare, concentrare, protilare $i spec ializare a pro
ductiei, ea i modemizarea tchnologiilor bazate pe mecanizare, chimizare $i
irigare. Crearea de linii i hibrizi autohtoni de mare productivitate, preocu
parea pentru calitatea semintelor $i materialului saditor, dezvoltarea secto
rului de valorificare $i a capacitiitilor de prelucrare $i pastrare a legumelor, au
 Legumicultura in cadrul fliin(ei # produc{iei agricole 4l

rcprczentat, de asemenea, masuri de intensivizare a legumiculturii i de trc

cere la o etapa calitativ superioara.
in perioada 1 990-1 998 sectorul legumicol a fost lntr-o situatie de declin,
atat suprafata cultivata cat i productia au descrescut continuu, cu mici va
riatii, drept consecinta a larfunitfuii pamantului apartinand fostelor CAP-uri
in suprafete mici de teren incompatibile cu dezvoltarea W10r activitati
agricole profitabile, coroborata cu puterea financiara redusii a noilor pro
prietari de terenuri. In mod deosebit, au scazut dramatic suprafetele i pro
ducile de legume de sera, datorita costurilor mari implicate in mtretinerea
acestora.
0 revigorare s-a lnregistrat in 1 999, cand suprafata cultivata cu le
gume a crescut. Conform datelor MAA, In acest an din 23 1 .772 ha su
prafata cultivata cu legume In camp i solarii, 223 .350 ha (96,4%) erau in
proprictatea sectorului privat, 7.459 ha In proprietatca statului i 1 .561 ha
in sectorul obtesc. Trebuie remarcat insa ea din suprafata apaqinand sec
torului privat, 98% se afla in gospodiirii individuale mici (0,5-5 ha) i
doar 2% in forme asociativc (socieHiti comerciale cu capital integral sau
majoritar privat). Aceastii situatie a fiicut practic imposibiHi aplicarea unor
practici de cultura tehnologizatc pentru obtinerea unor productii supe
rioare cantitativ i calitativ.
Din analiza evolutiei suprafctelor cultivate cu legume i a productiilor
obtinute de-a lungul timpului In tara noastrii (tabelul 1 .4.3), se pot eviden!ia
urmiitoarele aspecte:
Suprafafa cultivatif cu legume a fost in anul 1 938 de 77,8 mii ha i a
crescut pana la aproape 300 mii ha in 1 980, iar dupii 1 989 a scazut, ajungand
in 1 990 la 2 1 6,0 mii ha. In anul 2000 suprafata cultivatii cu legume (234,2
mii ha) era cu 7,4% mai mica decat in 1989.
Producfiile medii realizate au fost i rfunan in continuare scazute, cu
mutt sub potentialul productiv al soiurilor cultivate.
Producfia totala de legume a crescut de la 45 1 ,0 rnii tone in 1 938, la
3,73 rnilioane tone m 1 989. Creterile semnificative lnregistrate mai ales in
perioada 1 970- 1 980 s-au datorat organiziirii i dirnensioniirii fermelor lcgu
micole care, in 1 975 aveau in medie suprafete de aproximativ 90 ha. Trebuie
rnentionat i faptul ea dupa 1 975 a avut Ioc specializarea productiei, ajun
gandu-se la cultivarea a numai 2-3 specii de legume intr-o fermii, tapt ce a
pennis specializarea foqei de munca i dotarea corespunziitoare cu mijloace
mecanice spccifice, necesare executarii lucriirilor.
42 TRATAT DE LEGUMICULTUKA

Scaderea productiei dupa 1 989 se datoreaza, in principal, !aramitarii su

prafetelor cultivate cu legume prin desfiintarea majoritatii fermclor legumi
cole, fapt ce a determinat obtinerea in anul 2000 a unei productii totale de
2,53 mil. tone (cu 32,2% mai midi decat In 1 989).
Din puncl de vcdcre al structurii culturilor, nu au intervenit schimbari
majore. in anul 1 999 pe primele locuri ea pondere din suprafata totala cul
tivata cu legume, se situau: tomatele cu 20%, varza i ceapa cu 1 6%, morco
vii, telina i alte radacinoase cu 1 0,3%. Totui, fata de anul 1 989, trebuie re
marcata sdiderea in 2000 a suprafetelor cultivate cu ardei i tomate, in fa
voarea creterii celor de la pcpeni, varza, ceapa, radacinoa<>e (tabelul 1 .4.3).
Consumul de legwne a fost influentat in mod direct de oferta i in mod
indirect de puterea de curnpiirare i traditiile de consurn. Dadi in 1 938 aceasta
era de 40 kg I locuitor, in 1990 atingea valoarea de 65 kgllocuitor, iar in 2000 a
crescut la 156 kg I locuitor.
La ora actuaHi existii mea multe deficiente privind valorificarea produc{iei
care se face in mod neorganizat, in cantitati insuficiente i de cele mai multe
ori sub standardele de calitate.
Exportul de legume proaspcte i prelucrate, remarcabil pana in 1 989, s-a
redus considerabil, mai ales datorita caliHitii produselor necompetitive pe piata
internationala i a pierderii unor piete de desfacere. in schimb, in ultimii ani a
crescut importut, care acopera o mare parte a cererii de legume.

Strategia dezvoltarii legumiculturii in tara noastra

Situatia actuala a legumiculturii impune abordarea i aplicarea unor ma
suri de redresare prin care sa se fundamenteze i dczvoltarea sa de perspectiva.
in planul strategic de dezvoltare a horticulturii pcntru perioada 200 l-2004 ela
borat de Minislerul Agriculturii, Alimentatiei i Padurilor, pentm domeniul le
gumiculturii se prevad urmatoarele masuri prioritare:
crearea cadrului institutional privind relatiile parteneriale dintre produdi
tori, consumatori i procesatori;
asigurarea conveerului de legume pentru o perioada de minimum I0 luni
pe an;
creterea producei cu minimum 4,5% anual;
asigurarea sernintelor i rnaterialului saditor din verigi biologice su
perioare;
finantarea programului de redresare {plati directe pentru sustinerea in
fi intari i culturilor; reducerea cu pana la 50% din pretul semintei; sub
ventii pentru irigatii i combaterea daunatorilor).
 Tabelu/ 1.4.3
Evolufia suprafetelor i a producfiilor de legume in Romania, in perioada 1938-2000 i perspectiva pana in 2004
(Anuarul statistic al Romanici i Strategia dezvoltarii H01ticulturii - MAAP)
I DilcrcnJa % I Anul Diferenta %
I
Anul
Specificare UM
1938 1950 1960 I 1 970 I 1 91:\0 1 989 1 990 2000 I 1989-2000 I 2001 2002 2003 I 2004 2001 -2004
Tota1 1ei[Ume
Suprafata Mii ha 77,8 1 79,0 1 90,6 224,6 297,8 252,8 2 1 6.0 234,2 - 1 8,6 22 1 ,2 2 1 6.3 2 1 2,3 2 1 1 ,1:\ -4,2
Supraf.. sere ha 0.5 4 19 100 1400 1 800 1 700 1 053 -41 ,5 1 200 1300 1 300 1 300 8,3
PrCKI. medic t/ha 5.8 6.3 9,6 89 1 1 ,3 14,7 10.9 1 0,8 -26,6 1 5,4 15,9 16,3 1 6,5 7,1
Prod. totaln mii t . 45 1 ,0 J l26 5 1831,6 2004 3361!,7 3726 6 2357,5 2527,8 -32.2 3410,0 3440,0 3450,0 3500,0 2.6
Tomate
Suprafola I mii ha 8,4 2 1 ,9 I 3 ! ,8 56,6 74,6 52,2 50,6 I 45.6 - 12,7 44,5 44 0 43,0 I 43,0 -3,4
Prod. medic I t/ha 6,3 7,5 12,8 I 10,5 I 1 3,9 1 5,5 14,4 I 1 3,4 - 1 3,5 1 3.6 1 3,9 14.3 I 14,4 5,9
Prod. totaiQ I mii t. 52,5 163.2 I 408.4 I 682,8 I 1 1 98,0 101 1 ,3 8 1 3,6 I 6 1 0.8 - 39,6 604,0 61 0,0 6 1 5.0 I 620,0 2.6
it"-; Ceanli
Suprafata I mii ha 1 8.3 I 28.5 39 2 I 40,0 I 38,7 2S,1 27,2 I 37, 1 I 32,0 37,5 38,5 39,0 40,0 6,7
Prod. medic I t/ha 5,2 4,6 7,2 I 5,6 I 7,0 13 7 8,3 8.0 -4 1 ,7 1 2,8 12,8 I 1 5 , 3 I 1 5,5 21.1
Prod. totalll mii t. 94,3 1 29.8 282 4 222,7 28 1 ,8 412,7 225,4 296,3 I -28,2 I 480,0 493.0 596,0 I 620,0 29,2
VarZll
Suprafata mii ha 23,5 1 2.2 26,8 23,6 30,4 22,6 27,2 39.5 I 74,8 I 44,2 44,2 I 44,5 I 45,0 1.8
Prod. medie !/ha 9,9 7,9 16,0 14,5 1 8,3 2 1 ,7 1 5 ,9 1 8,5 I -14.8 I 22.2 19,0 2 1 ,0 20,9 - 5,8
Prod. totala mii t. 23 1 ,3 97,7 497,6 48H 830 8 877,3 5 5 1 ,9 730,0 I - 16,8 I 980,0 839,8 934,5 940,0 - 4, 1
Ardei
Suprafata mii ha 4.5 3,2 137 I 19 4 I 2 1 .8 23,0
29 7 19,1 -35,7 18,0 1 7,0 15,5 IS 0 - 1 6,7
Prod. medie I !/ha 2,8 2,5 10 I 63 8,0 7,8 I
8.3 9,1 I 9,7 I 13,9 16,1 1 7,8 1 8,3 3 1 ,6
Prod. totaHi I mii 1. 12,4 7,8 96 7 I 122,6 I 1 74 6 253,3
1 82 I 173,9 I -3 1 ,3 I 250,0 273,2 275,5 275,0 1 0,0
Rlldlicinoase
Suprafata mii ha - 7,5 1 3,8 15,6 2 1 ,9 17,5 15.2 19,7 I 1 2,6 I 1 7,5 1 6,0 15,0 I 1 4,0 -20,0
Prod. medie llha - 5,5 9.6 8,7 9,4 1 2. 1 9,9 8.8 I -27,3 I 1 8,3 20,0 20,0 20,0 9,3
Prod. totala mii t. 41,1 1 33,2 1 35,6 2 1 6.9 25 1 ,9 1 58.6 1 73,9 -3 1 ,0 320,0 320,0 300,0 2so.o I - 1 2,5
Pepeni
Suprafata mii ha 25.9 22,4 1 8,8 I 12 o I 1 1,7 23 4 33,6 4 1 ,7 78,2 I - -
I - I - -
Prod. medic t/ha 5 ,4 7.2 1 0,0 7,0 8,7 11,7 1 1,2 1 1 ,7 34,5 I - - I I - -
Prod. totala I mii_t. _J_!40,8 l__!6..Qd..L 1 88, 1 j _8,6_j 120,6 I 2 1 5,7 I 381 ,6 I 488,0 T 126,2 I - I - I - I - -
44 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Pe baza acestor masuri, situatia sectorului legumicol in anul 2004 va

fi cea prezentata in tabelul 1 .4.3.
Fata de 200 1 se prevede o scadere a suprafetei totale cultivate cu
9,6%, ea i scaderea suprafetelor cu tomate, ardci, radacinoase i creterea
celor cu ceapa i varza.
Productia totaUi de legume va crete in aceasta perioada cu 3 8,5%. La
toate culturi le legumicole creterea produqiilor totale se va face pe baza
creterii substantiate a productiilor medii.
La Conferinta Nationala - ,85 de ani de la fondarea Societatii Ro
mane a Horticu1torilor" ( 1 998), in urma analizei situatiei actuale a legumi
culturii, au reieit de asemenea numeroase masuri strategice de redresare a
acestui important sector agricol, dintre care se pot mentiona:
elaborarea unei legislatii inclU72nd formarea organizatiilor de pro
ducatori, creditarea i finantarea unor secvente tehnologice i investiti
strategice, m;lsuri de incurdjare a exportului prin gasirea unor parteneri
strfuni i asigurarea standardelor de calitate a produselor la nivelul
exigentelor UE, protejarea unor produse interne, impunerea obligati
vitiitii standardelor de comercializare, subventionarea matcrialului bio
logic autohton etc. in acest sens se impune i elaborarea Legii Le
gurniculturii i produselor legumicole, cadru de referinta pentru in
curajarea i protccfia produditorului, cat i a mediului i consuma
torului;
organizarea unui serviciu de asistenta (cxtcntion) la nivel national,
care sa cuprinda toate verigile unui management legumicol corect, ea
factor fundamental de asigurare a eficientei in legurnicultura;
scutirea de taxe vamale a oricarei instalatii, echipament i utilaj agri
col, importat de catre producatorii particulari in vederea modemizlirii
productiei de legume;
organizarea in cadrul unor unitiiti a culturilor demonstrative i a cur
surilor de specialitate privind practicarea tehnologiilor modeme, mai
profitabile (cultura pe substraturi neconventionale, irigarea prin picu
rnrc, fcrtirigarea, mecanizare integralli, tehnologii legumicole biolo
gice etc.);
perfectionarea sistemului de producere i valorificare a legumelor
prin dezvoltarea fermelor asociative, modemizare tehnologica i
dezvoltarea sistemului Piata de Gros;
reintroducerea in circuit i modemi7..area depozitelor de legume in ve
derea ealonarii ofertei de legume in tot cursul anului;
 Legumicu/tura in cadrul tiin(ei # produc(iei agricole 45

dezvoltarea cercet:arii tiintifice din domeniul legumiculturii i orien

tarea acesteia sprc obiective majore ea: produccrea materialului
biologic de calitate supcrioarii, obtinerea unor soiuri i hibrizi cu
rezistenta sporita la agentii patogeni i factorii adveri de mediu,
productivi i cu calWiti deoscbite, perfectionarea tehnologiilor de
culturii, reducerea consumurilor energetice i a riscurilor de poluare;
dezvoltarea, modemizarea i diversificarea formelor de invatamant in
domeniu, in vedcrea pregatirii unor specialiti de inaltii calificare.