UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE HORTICULTURA

REFERAT LA OENOLOGIE

FILTRAREA TANGENTIALA

1
 CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. IMPORTANTA TEMEI
3. FILTRAREA TANGENTIALA
4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

2
 1. INTRODUCERE
Printre indicatorii de calitate ai vinului, un loc important îl ocupa limpiditatea, adica
însuşirea vinului de a lasa sa strabata prin el, atunci când se afla într-un pahar sau într-o butelie
incolora, o proportie cât mai mare de radiatii luminoase, fara ca acestea sa fie absorbite sau
difuzate.
Procesul de limpezire a vinului se poate realiza prin sedimentare, cleire şi filtrare.
Limpezirea prin sedimentare se poate obtine, fie sub actiunea acceleratiei gravitationale
(limpezire spontana), fie sub actiunea acceleratiei centrifugale (limpezire centrifugala).
Limpiditatea vinului reprezintă o condiţie de calitate pentru toate categoriile de vinuri.
Limpezirea vinurilor este un proces prin care se realizează eliminarea particulelor solide, de orice
natură, aflate în suspensie în masa de vin. Limpezirea vinurilor se poate obţine prin metode
mecanice de purificare cât şi prin metode chimice, fiecare dintre ele fiind aplicate în condiţii bine
determinate, fiecare având avantaje şi dezavantaje care sunt specificate pentru fiecare caz în
parte. Metodele de separare nu se exclud una pe alta ci se completează. Operaţia de filtrare
reprezintă un mijloc mai rapid de realizare a limpezirii vinurilor, operaţia producându-se cu
pierderi mici de vin.
Filtrarea este operatiunea de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-fluid în
mişcare, cu ajutorul unor medii poroase, care retin particulele solide şi lasa sa treaca faza fluida.
Fata de alte procedee de limpezire a vinului, filtrarea prezinta urmatoarele avantaje: este un
procedeu mai rapid şi cu pierderi mai mici de vin; se poate aplica la orice categorie şi tip de vin;
rezultatele obtinute sunt uniforme; separarea particulelor nu este conditionata de densitatea
vinului; eficacitatea operatiei este mai putin dependenta de factorii externi; se poate aplica în
orice timp al anului; nu reclama introducerea de substante straine în vin; este un mijloc important
de separare a substantelor folosite la cleire; procedeul poate fi utilizat şi ca mijloc de sterilizare a
vinurilor cu rest de zahar, susceptibile de refermentari. Aceste avantaje au determinat ca aproape
toate vinurile, care se livreaza în prezent consumului, sa fie filtrate.

3
 2. IMPORTANTA TEMEI
Filtrarea tangentiala este cea mai moderna metoda de limpezire a vinurilor, de aceea
construirea unei crame noi sau renovarea uneia deja existente sunt prilejuri excelente pentru a
introduce in proiectare cele mai noi tehnologii sau cunostinte din domeniu. O astfel de tehnologie
este filtrarea tangentiala.
Filtrele tangentiale iau o amploare din ce in ce mai mare. Aparitia pe piata a filtrelor cu
capacitate mai mica de filtrare permite si cramelor mai mici sa achizitioneze un astfel de utilaj.
Acest tip de filtre au marele avantaj ca pot realiza filtrare grosiera, medie, fina si sterila
printr-o singura operatie. Aceste filtre sunt complet automatizate, prin urmare operatorul nu
trebuie decat sa verifice stadiul in care se afla filtrul din cand in cand. Acestea pot fi setate ca,
dupa filtrarea unei anumite cantitati de vin, sa se spele singure. Automatizarea lor prezinta
avantajul ca nu necesita supravegherea continua a aparatului, filtrarea putandu-se efectua si in
timpul noptii, cand in crama nu este nici un muncitor. Dezavantajele acestui tip de filtre sunt
costurile de achizitie mari, cel mai ieftin filtru costa peste 50.000 de euro fara TVA, si faptul ca
vinul ce urmeaza sa fie filtrat sa nu contina in suspensie particule de drojdie sau bentonita.

3. FILTRAREA TANGENTIALA

Filtrarea este o operaţie pur mecanică ce constă în a trece vinul turbure prin ţesături dese
de pânză sau anumite substanţe, care reţin toată turbureala din vin cât şi cea mai mare parte din
germenii bolilor.
Cu ajutorul filtrării tangenţiale se pot obţine din musturi în fermentaţie şi din vinuri
tulburi, produse perfect limpezi, sărace în germeni şi chiar sterile din punct de vedere
microbiologic.
Filtrarea tangentiala este folosita in locul filtrarii directe, cu scopul de a evita colmatarea.
In cazul filtrarii tangentiale, directia fluxului de vin de filtrat este paralela si nu perpendiculara pe
membrana filtranta. Presiunea se aplică tot vertical, pentru a determina trecerea vinului prin porii
membranei. Particulele rămase pe membrană nu se mai aglomerează insă, deoarece sunt spălate
de fluxul de vin care trece in continuu. De asemenea, filtrele tangentiale moderne au si cate un
ciclu de regenerare, cand vinul este impins in sens invers si trecut prin membrană, pentru o mai
bună decolmatare.

4
 Filtrele cu decolmatare tangenţială, numite şi filtre cu membrană tubulară sau, simplu,
„filtre tangenţiale” (cross-flow) sunt de mare perspectivă şi sunt folosite pentru microfiltrare.
Principiul de funcţionare constă în faptul că vinul tulbure circulă cu mare viteză (curgere
turbulentă), prin interiorul membranei tubulare; vinul limpede străbate membrana din interior
spre exterior; particulele de tulbureală nu trec prin porii membranei şi nici nu se depun pe ea,
întrucât sunt antrenate de fluxul de vin în rapida sa circulaţie; decolmatarea se realizează astfel în
mod continuu. La funcţionarea filtrului, pe una din extremităţile membranei tubulare se introduce
vin tulbure, iar pe la cealaltă se evacuează „vin concentrat” în particule de tulbureală, numit şi
retentat; vinul limpede se colectează la exteriorul membranei tubulare. Instalaţiile moderne de
filtrare sunt automatizate iar timpii de filtrare şi spălare pot fi programaţi. Filtrarea vinului printr-
o astfel de instalaţie este considerată a fi un procedeu ecologic, deoarece nu există materiale
filtrante care trebuie distruse sau aruncate în mediu.
Influenţa filtrării tangenţiale asupra calităţii vinurilor:
 polifenolii totali şi taninul scad până Ia maxim 10%;
 turbiditatea se reduce puternic, la fel şi DO420, aspect greude detectat cu ochiul liber;
 luminozitatea vinurilor crescând cu circa 12-26% comparativ cu vinurile iniţiale;
 se înregistrează o pierdere parţială a culorii, în schimb creşte valoarea tentei culorii
(vinurile capătă o culoare mai vie);
 populaţia levuriană şi bacteriană se reduce în totalitate, încât vinul după filtrare este steril.

5
 4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. afaceriagricole.roditor.ro/.../principalele-tipuri-de-filtre-utilizate-in-practi
2. Aurelian Lupu, Filtre utilizate in vinificatie, Revista Agricultura Romeneasca
3. Arina Antoce, Oenologie pentru Invatamant la Distanta, 2015
4. Cebotarescu I. D., Utilaj tehnologic pentru vinificatie, Chisinău, Editura Tehnica, 1997
5. Constantin Banu, Biotehnologii din industria alimentara, Bucuresti , Editura Tehnica , 2000
6. Constantin Ţârdea , Gheorghe Sârbu, Angela Ţârdea, Tratat de vinificatie, Iaşi , Editura Ion
Ionescu de la Brad, 2000
7. Cotea V., Sauciuc I., H.: Oenology Treaty (Tratat de oenologie). Bucharest: Ed Tehnică, 1978
8. Gheorghe Luca, Operaţii si utilaje din industria vinului, Bucuresti ,Editura Tehnica, 1997