Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea Ingineria Produselor Alimentare

Caiet de practica Tema: Procesul tehnologic pentru obtinerea vinului rosu

Idrumator: Ing. Vasile Marian

Student: Sabangeanu Catalin Grupa: 12022

Anul universitar 2010-2011

Cuvant de inceput

Trebuie sa stim ca vita de vie a aparut inaitea omului, caci strugurii si vinul au constituit hrana aproape permanenta a omului primitiv. El a observant ca strugurii pot fi conservati sub forma de vin, ceea ce a condus la trecerea de la culesul lor din starea salbatica in care se gaseau in paduri de vita de vie, la culturi amenajate si intretinute. Cu certitudine din cele mai vechi timpuri fitoterapia a reprezentat mijlocul principal de lupta al omului cu imbolnavirile. Exista semnalmente ca vinul era utilizat inca cu 8000 de ani in urma, in acest scop. In Mesopotamia semnele pentru vin si viata erau indentice. In Egipt, vinul era considerat o bautura divina oferita de zeul Osiris. In papirusurile lor, vinul era caracterizat ca un medicament si o bautura fermecata de dragoste. In mormitele faraonilor s-au gasit numeroase amfore in care a fost vin. In legendele si mituriile antice, vinul era considerat o licoare divina. Petronius spunea ca vinul este viata, iar Euripide il considera un leac pentru cei ce muncesc mult. Roger Dion sublinieaza: De la greci si la romani, la noi, s-a transmis o civilizatie care a facut din vin unul din darurile cele mai pretioase ale naturii si care a ocupat un loc de seama in arte si litere. Parintele medicinei, Hippocrate, considera vinul cel mai minunat remediu, atat pentru bolnavi cat si pentru cei sanatosi. Biblia vorbeste de multe ori de calitatile curative ale vinului, dar si de un elixir al vietii cand se bea cu masura. Numai in biblie vinul este mentionat de peste 500 de ori. Proprietatile curative si igienice ale vinului mai ales ale vinului rosu care contine o cantitate mare de compusi fenolici sunt dezbatute in preznet in literatura stiintifica medicala. Este foarte probabil ca in perspective vinul sa revina la proprietatile sale de aliment, tonic si medicament fiind dupa Pasteur, bautura cea mai apropiata de compozitia sangelui si cea mai igienica. El nu este numai aur potabil asa cum credeau alchimistii, ci si un dar al zeilor cum il considera Platon si un medicament mai ales pentru batrani. Numerosi oameni de cultura si artisti au creeat mari opere inspirati de vin. El actionaeaza asupra minti careia ii furnizeaza un anumit tonus. Intesifica facultatile intelectuale, revigoreaza intelingenta si adanceste reflexia, clarifica ideile. Brunet il considera laptele batranilor Herodot spune ca vinul este cel mai frumos dar pe care natura l-a dat omenirii ca bautura devina Inteleptul Socrate adauga: Ador oamenii care beau putin vin, pentru ca vinul inveseleste sufletul si intretine buna dispozitie ca uleiul flacara Tara noastra poseda conditii deosebite pentru cultura vitei de vie. Solul tarii este foarte bine echilibrat din punct de vedere al compozitiei chimice. Aceasta ne permite sa obtinem produse agricole si alimentare bine echilibrate din punct de vedere al componentelor nutritive. De aceea produsele noastre agricole si produsele alimentare, cum sunt struguri si vinul au calitati gustative superioare care reflecta echilibru si abundenta nutrientilor naturali. Vinul este un aliment nu numai prin continutul in alcool, el are si o valoare nutritiva foarte buna, un litru de vin continand circa 700calori similar cu aproximativ 900ml lapte, 370g paine, 385g carne, 5 oua. Dar si prin zaharurile, glicerina, acizi nevolatili, compusii de azot, substanta tanante si colorante, substante minerale, vitamine si alti nutrient care ajuta la intretinerea vietii.

Documentare: La prima vedere, tot romanul stie ce este acela vin. Cu toate acestea, in legatura cu notiunea de vin se fac o sumedenie de confuzii. Spre exemplificare, pana si dictionarul explicative al limbii romane da o definitie inexacta: vin bautura alcoolica (7-16%) obtinuta prin fermentarea mustului altor fructe. Eronat ! In primul rand, vinul, pentru a se putea numi asa, se face numai din struguri. Bauturile obtinute din altceva decat din struguri se pot denumi oricum altcumva, dar nu vin. In al doilea rand, pentru punerea in consum ca vin, el trebuie sa aiba o tarie alcoolica de minimum 8,5 vol. %. Pentru a evita multe alte explicatii, vom porni de la definitia data de legea viei si vinului nr.67/1997. Vinul este batura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala a strugurilor proaspesti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Taria alcoolica dobandita a vinului nu poate fi mai mica de 8,5% in volum. Vinurile destinate consumului uman trebuie sa fie realizate prin practice si tratamente autorizate si sa corespunda unor caracteristici stabilite prin norme tehnice de igiena. Procesul tehnologic Culesul strugurilor - se executa la maturitatea tehnologica, respective in momentul realizarii unui continut de zahar in must de: Minimum 180g/l pentru vinuri de calitate superioara (VS) Minimum190g/l pentru vinuri de calitate superioara cu denumire de origine (VSO) Minimum 210g/l pentru vinuri de calitate superioara cu denumire de origine si trepte de calitate cules la maturitate deplina (VSOC-CMD) Minimum 220g/l pentru vinuri de calitate superioara cu denumire de origine si trepte de calitate cules la maturitate de inobilare (VSOC-CMI) I.

II. Transportul strugurilor la centrele de prelucrare Se face prin folosirea remorcilor sau autocamioane basculante, special amenajate, in bene de transport, cosuri sau ladite. Struguri trebuie sa ajunga la crama intregi, nezdrobiti, si trebuie sa intre in procesul de prelucrare dupa cel mult 6 ore de la cules III. Receptia strugurilor se face: Cantitativ, prin cantarire cu bascule-pod sau catar cu bena basculanta pe fluxul tehnologic de prelucrare. Evidenta cantitatii si calitati recoltei (continutuluui in zahar, soi, puritate, sanatate) se tine atat pentru gestiunea cramei, cat si pentru decontarea cu producatorul. In camrele moderne, receptia cantitativa si calitativa a strugurilor se face automat, iar inregistrarea datelor se face pe calculator cu ajutorul cartelolor. Descarcarea strugurilor la prelucrare din mijloacele de transport se face manual sau mecanizat. Desigur, operatiunea in sine este simpla, ea trebuie sa se desfasoare rapid , fara pierdere si cu un consum minim de energie. In general, din mijlocul de transport, struguri sunt deversati intr-un bucar, care are capacitatea de a primi cel putin struguri dintr-un mijloc de transport. De aici struguri sunt dirijati cu ajutorul unui snec spre utilajul de zdrobire si desciorchinizare. Tot in acest moment se poate face si tratarea cu SO2. Calitativ prin determinarea continutului in zahar (refractometric sau densimetric) asupra probei medii de struguri ridicata din fiecare mijloc de transport si prin verificarea autenticitati soiului. IV. Prelucrarea strugurilor Struguri adusi la crama se introduc imediat in procesul tehnologic de prelucrare. 1. Prima faza poate fi sulfitarea pentru a asigurarea protectiei antioxidante a mustuielii, precum si pentru stimularea proceselor extractive a substantelor colorante, se folosesc doze de SO2 diferentiate, in functie de starea de sanatate a recoltei. Pentru sulfitare se foloseste solutie apoasa de SO2 in concentratie de 5-6%.

2. Zdrobitul si desciorchinarea strugurilor Operatia mecanica de prelucre a strugurilor, care se executa deobicei cu ajutorul unui singur utilaj. Zdrobirea consta in spargerea pielitei boabelor si destramarea pulpei, cu scopul de a pune in libertate mustul. Prin zdrobire, microflora existent pe struguri sau utilaje este dispersata in intreaga masa de mustuiala. Procentul de boabe zdrobite variaza inre 92 si 99%, in functie de tipul de zdrobitor si modul de reglare al acestuia. Cu cat se micsoreazsa mai mult distant dintre cilindri, cu atat creste gradul de zdrobire insa, in acelasi timp, creste continutul in fier, tannin si burba. Fiecare bob de strugure trebuie astfel zdrobit incat pielita sa nu fie zrentuita, iar ciorchinele si semintele sa ramana intact. Operatia de de zdrobire contine o serie de consecinte de ordin tehnologic, biochimic si microbiologic. Efectuata corect, prezinta o serie de avantaje si anume: permite vehicularea mustuielii prin pompare, asigura o insamantare uniforma prin distribuirea levurilor in toata masa si activeaza astfel pornirea fermentatiei, usureaza extragerea substantelor colorante, ca urmare a maririi suprafetei de contact dintre must si partea solida, permite aplicarea unor operatii prefermentative. In cazul strugurilor mucegaiti, zdrobirea este daunatoare, deoarece provoaca casarea oxidazica. Pentru vinurile de calitate superioara , fine, tendinta actual este de a se executa o zdrobire menajanta.

Desciorchinarea , cunoscuta si sub denumirea de desbrobonire, consta in separarea boabelor de ciorchine. Ea se executa cu ajutorul desciorchinatorului concomitent cu zdrobirea strugurilor. Deobicei partea activa a desciorchinatorului este formata dintr-un cilindru separator si axul desciorchinator, prevazut cu palete asezate in spirala, confectionate din otel inoxidabil. Operatia de desciorchinare trebuie sa se realizeze in separare buna a boabelor de ciorchini, fara ruperea ciorchinilor si introducerea fragmentelor de ciorchini in masa mustuielii, sa se evite smulgerea pedicelului boabelor, sa nu taie sau sa farame peduncul si sa evacuaeze ciorchini. In urma zdrobiri si desciorchinizarii strugurilor rezulta mustuiala si ciorchini. Ciorchini se evacueaza din crama, fie cu transport cu snec, cu banda sau racleti, fie cu transportor pneumatic. Mustuiala se pompeaza cu ajutorul pompelor, fie la scurgator, fie direct in presa sau la recipient de macerare-fermentare. V. Recipienti de macerare-fermentare Pentru realizarea contactului mustului cu bostina se pot folosi urmatoarele tipuri de recipient: -cisterne rotative metalice (se recomanda folosirea cisternelor termostatate) -cisterne inchise, cu posibilitati de remontare a mustului ( automate sau prin pompare) -cazi din lemn deschise sau inchise

Incarcarea recipientilor de macerare-fermentare se face cu asigurarea golului de fermentare de 15 20%. Conducerea procesului de macerare-fermentare se realizeaza prin : -controlul temperature si desitati mustului (2-3 ori pe zi) -aplicarea masurilor de dirijare a temperature pentru evitarea temperaturilor mai mari de 280C - omogenizarea fractiunilor mustuielii, pentru stimularea difuziei antocianilor prin rotirea cisternei de tip ROTO, in regim de 2-5minute pe ora ( cu alternarea sensului rotirii) Durata macerarii-fermentarii variaza in functie de sistemul de macerare, temperatura, soi si calitatea recoltei. In apropierea momentului de intrerupere a procesului de macerare se executa determinari ale intesitatii colorante a mustului, urmarindu-se realizarea unei extractii de antociani care sa asigure obtinerea de vinuri cu coloratie corespunzatoare. VI. Separarea mustului de bostina In mod obisnuit separarea mustului de bostina se efectueaza in doua etape care se succed cu sau fara intrerupere, in functie de instalatiile cu ajutorul carora se realizeaza. In prima etapa mustul se separa prin scurgere libera, rezultand mustul ravac, iar cea de-a doua, prin presarea bostinei, rezultand musutl de presa. Separarea mustului prin scurgere, este operatia care precede si usureaza presarea bostinei. Ea poate avea loc in mod spontan, pe cale gravitational, sau paote fi provocata, cunoscuta si sub numele de scurgere intesificate. In abele situati, operatia se realizeaza cu ajutorul unor intalatii numite scurgatoare care pot fi statice ( passive) sau dinamice ( active). Primele functioneaza discontinue, iar cele din a doua categorie, continu. Scurgerea gravitationala a mustului, reprezinta modul cel mai vechi de separare a mustului ravac si se infaptuieste cu ajutorul scurgatoarelor statice, numite in mod current linuri. Mustul ravac rezultat este mai putin incarcat cu burba deoarece mustuiala odata inrodusa in lin nu se mai amesteca, iar bostina joaca un oarecare rol filtrant. Scurgerea intensificata a mustului se realizeaza cu ajutorul scurcatoarelor dinamice, care din punct de vedere constructive pot fi de doua tipuri: scurgator cu cilindru turnat, numit si scurgator rotativ si scurgator inclinat cu cilindru fix. Scurgatorul compresor este format dinr-un cilindru perforat si inclinat sub un unghi de 45 de grade, avand in interior un melc transportor care preia bostina introdusa prin gaura de alimentare si o transporta spre gura de evacuare, executand concomitant si o presare usoara. Gradul de presare se poate modifica fie prin schimabrea turatiei melcului transportor fie cu ajutorul unui capac cu contragreutate, prevazut la gura de evacuare. Separearea mustului prin presare este ultima operatie din procesul de prelucrare a strugurilor. Ea trebuie astfel condusa incat din bostina sa se extraga numai sucul dulce din vacuolele celulelor pulpei si nu cel din pielite care imprima un gust erbaceu, astringent si amar. In cazul producerii vinurilor rosii, presare se efectueaza pe masura terminarii maceratiei-fermertatiei si trageri vinului de pe bostina. Compozitia si caracteriticile vinului, sunt influentate de conditiile de durata procesului de maceratie-fermentatie si mai putin sau deloc de tipul si modul cum s-a efectuat presare Reguli de baza in tehnica presarii bostinei. In timpul presarii trebuie sa se evite strivirea si deci extractia sucului din partile solide, in special din ciorchine, care imprima vinului asa numitul gust de ciorchine. Se vor evita presiunile brutale; o presiune exagerata la inceput face ca bostina sa devina aproape impermeabila. Se recomanda ca presarea sa se efectueze incet si cu intermitente pentru a lasa lichidul sa se scurga. La incarcarea presei, se va avea grija ca bostina sa fie distribuita uniform, pentru ca numai asa presiunea exercitata poate fi constant repartizata. Afanarea repetata a bostinei in interiorul presei are aproape aceasi importatanta ca presiunea 1- cos de alimentare 2- Table perforate de alama 3- Melcul de alimentare 4- Cilindru de presare 5- Cercuri de otel inoxidabil 6- Melc de presare 7- Cilindru perforat 8- Conul de presare 9- Axul filetat 10-Sistem de actionare

Mustuiala proaspata sau fermentata partial (n cazul vinurilor aromate si rosii), separata n prealabil de mustul ravac, este introdusa prin cosul de alimentare n corpul presei. Prin rotirea melcului de alimentare, mustuiala este introdusa catre melcul de presare. Melcul de presare, care se roteste n sens invers celui de alimentare, preia mustuiala si o mpinge mai departe spre conul de presare, care astupa partial gura cilindrului presei. Prinsa ntre melc si conul de presare, mustuiala este comprimata spre peretii cilindrului perforat prin orificiile caruia are loc scurgerea mustului n jgheabul de colectare. Astfel rezulta trei calitati de must: - cel obtinut prin comprimarea mustuielii de catre melcul de alimentare, stutul I - cel obtinut n zona de presiune normala a cilindrului de presare, stutul II - cel obtinut n zona de presiune maxima, stutul III. VII. Desavarsirea fermentatie alcoolice Umplerea recipientilor de fermentare se face prin asigurarea golului corespunzator pentru fermentare (recipientii se inched cu palnii de fermentatie). Ca recipient de fermentatie se folosesc butoaie, budane si cisterne Cisterna inox PNT-FC este o cisterna cu capac flotant si fundul conic. Este folosita in special la fermentare deoarece dispune de un robinet in partea inferioare ce permite evacuarea depunerilor. Pe linga kit-ul pneumatic ce cuprinde capacul plutitor, supapa dublu sens, ganitura pneumatica si pompa pentru umflarea acesteia, cisterna mai are urmatoarele proprietati: - robinet degustator; - robinet golire partiala; - indicator de nivel; - troliu pentru ridicarea capacului flotant; - picioare reglabile; - brat pentru ridicarea capacului flotant. -o serpetina (in interior), pentru reglarea-mentinrea temperaturii fluidului

Conducerea fermerntatiei se realizeaza prin controlul temperaturii si densitatii mustului de 2-3 ori pe zi. La nevoie, aplicarea masurilor de dirijare a temperaturii pentru evitarea temperaturilor mai mare de 250C si stimularea fermentarii complete a zaharurilor. Faza fermentatie tumultoase este delimitata de inceputul si de sfarsitul degajarilor de CO2. Aceasta degajare impreauna cu scaderea rapida a densitatii mustului, ne indica o scadere a continutului in zaharuri si cresterea continutului in alcool. Uneori ( in toamane calduroase), mai ales daca vasele de fermentare au capacitate mare, temperature poate depasi limitele dorite18-240C si sunt necesare interventii pentru mentinerea ei in limitele optime. Faza dureaza 5-14 zile, cu palniile de fermerntare montate. Faza postfermentativa este marcata de linistea masei lichidului. Degajarile de CO2 sunt perceptibile numai daca se asculta la vana vasului de fermentatie. Temperatura incepe sa scada treptat, particulele in suspensie incep sa se depuna. Pe tot parcursul fermentatiei se fac observatii (citiri), de 2-3 ori pe zi asupra densitati si temperature. Aceste citiri se trec intr-un grafic, spre a se putea face la nevoie interventiile cuvenite. VIII. Relizarea fermentatie malolactice In producerea vinurilor rosii de calitate superioara, fermentatia malolactica intervine favorabil asupra insusirilor de calitate si stabilitate. Este de dorit ca fermentatia malolactica sa se realizeze din toamna, in continuarea fermentatie alcoolice. Conditii favorabile pentru desfasurarea fermentatiei malolactice se realizeaza cand densitatea bacteriana este de minim 2,5 104celule/ml, pH-ul = 3,1-3,2 Pentru stimularea fermentatie malolactice se apeleaza la urmatoarele masuri: -mentinerea temperature vinului (dupa terminarea fermentatie alcoolice) in limitele optime -sulfitarea moderata (sau neaplicarea sulfitari) -evitarea transvazari vinului (creearea conditiilor de anaerobioza) -repunerea in suspensie, in masa vinului , a depozitului de drojdii (cateva zile consecutive)

IX. ingrijirrea vinului Chiar dupa etapa de formare, in evolutia sa, vinului trebuie sa i-se aplice o serie de tratamente si ingrijiri care sa-i mentina sau sa-i amplifice calitatile organoleptice. Aceste operatiuni de ingrijire sunt: umplerea vaselor, transvazarea si pritocul, cupajarea si egalizarea, stabilizrea si limpezirea, sulfitarea. Neexecutarea la timp si in mod correct acestor operatii de ingrijire pot duce la degradarea prematura a vinurilor cu pierderi economice insumate. Umplerea vaselor necesitatea mentineri vaselor cu vin mereu pe plin este prima si cea mai eficienta lucrare de ingrijire. Aparitia spatiului gol in vase modifica in sens nedorit insusirile vinului , datorita oxigenari excessive cat si posibilitati dezvoltarii rapide a unor microorganisme patogene. Principalele cauze ale aparitiei goluli in vasele cu vin sunt: -degajarea CO2 ramas in masa vinului de la fermentatia alcoolica -scaderea temperature vinului dupa fermentare -pierderile de vin pe timpul pastrari ( evaporare, scurgeri datorita unor fisuri sau neetanseizari) Transvazarea si pritocul se intelege prin transvazare, operatia de ingrijire ce este necesara si se executa in mai multe situati: - Pentru umplerea vaselor de fermerntare - Pentru aerisirea vinului atunci cand vrem sa indepartam excesul de SO2 sau unele mirosuri straine nedorite - Pentru tragere de pe deposit - Pentru cupajari si egalizari Regula generala este ca numarul transvazarilor sa fie cat mai mic si pe cat posibil printr-o singura transvazare sa se resolve mai multe necesitati tehnologice , sprea ai permite vinului o evolutie cat mai normal. Pritocul - poate fi considerat un caz aparte de transvare, atunci cand vinul se trage de pe depozitul format natural , cu alte cuvinete se poate spune ca pritocul, cunosctu sub numele de pritocire, este operatia de decantare a vinului de pe depozitul natural constituit prin limpezirea sa. Pritocul prezinta o lucrare importanta, intrucat poate avea o serie de efecte asupra vinurilor. Obisnuit pritocurile se aplica toamna, iarna si primavara. In primul an de la elaborarea vinului se pot face patru pritocuri, in anul al doilea, doua pritocuri, iar apoi daca vinul se pastreaza la vas, in anii 3-4 cate un pritoc. Primul pritoc sa face la 14-28 zile dupa fermentarea alcoolica Al doilea pritoc sa face dupa 1-3 luni dupa primul pritoc, al treilea se face la inceputul primavera. Egalizarea si cupajarea necesitatea amestecarii vinurilor a fost si este dedicata de interese tehnice si economice. Foarte rar se intampla ca in doua vase, chiar si din aceasi partida, sa intalnim 2 vinuri indentice. Ele se deosebesc, chiar si foarte putin, datorita momentului diferit al recoltari, particularitatilor de fermentare si de formare, gradului de aerare, gradului de sulfitare. Egalizare este operatia de amestecare a doua sau mai multe vinuri ce provin de acelasi soi din aceasi zona de cultura si acelasi an de productie. Ea are drept scop sa uneasca partidele mai mici de vin intr-o singura partida mai mare uniforma, se aplica in unitatile mari de productie unde campania de vinificatie dureaza cateva saptamani Cupajarea este operatia de amestecare a doua sau mai multe vinuri care pot fi din soiuri, ani si chiar locuri de provenienta diferite. Aceasta lucrare se face cu urmatoare scopuri: - Corectarea unor deficiente organoleptice sau de compozitie (culoare, aroma, gust, alcool, zahar, aciditate) - Realizarea unor tipuri de vin ce nu se pot obtine ca atare dintr-un singur soi, depilda vinul Cotnari se obtine din Grasa (1parte), feteasca alba (1 parte), francusa(0.5 parte), busuioaca(0,5) Nu se recomanda cupajarea vinurilor bolnave decat dupa tratarea lor. De asemenea nu se recomanda cupajarea vinurilor vechii, bine formate, precum si a celor de consum current cu cele de mare marca , intrucat aceastea pot cadea intr-o categorie inferioara, pierzandu-se la pret. Limpezirea prima dintre insusirile organoleptice pe care le remarca cel ce consuma vinul este limpiditatea. Ea este una dintre condiitle care determina calitatea acestuia. Un vin nu este acceptat daca nu prezinta o limpiditate corespunzatoare care sa dureze. Strans legata de starea de limpiditatea a vinurilor este stabilitatea lor. Limpiditatea unui vin se poate realiza natural sau prin aplicarea unor tratamente cu substante limpezitoare, prin centrifugare sau filtrare.

1.

2. 3. 4.

X. Maturarea vinului Durata vinurile rosii de calitate superioare (VSO si VSOC) reclama o perioada totala de maturareinvechire la vas si sticle de: -vinuri VSO minimum 1 an -vinuri VSOC-CMD minimum 2 ani -vinuriVSOC-CMI minimum 3 ani Recipient pentru maturare se folosesc vase din lemn: butoaie si budane pentru VSO butoaie VSOC Temperatura de pastrare a vinului: 100-140C Se asigura plinul la vase pe toata durata depozitari

XI. Imbutelierea vinului 1. Trecerea vinului la sticle, presupune verificarea si corectarea SO2 pentru asigurarea unui continut de 3035mg/l SO2 liber; in cazul invechirii vinurilor la sticla, continutul SO2 liber poate fi ridicat, in momentul imbutelieri, la 35-40mg/l 2. controlul stabilitati fizico-chimie si biologice se face prin: - testarea stabilitati tartrice la temperaturi scazute; - testarea stabilitati proteice la temperatui ridicate; - testarea stabilitati biologice prin controlul incarcaturi in germeni activi cu ajutorul membranelor filtrante sau prin metoda insamantarii pe medii agarizate. 3. pasteurizare prin incalzirea vinului la temperaturi cuprinse intre 85-900C, se executa la nevoie, pe fluxul procesului de imbuteliere, in cazul unei incarcaturi in germeni activi care nu asigura mentinerea stabilitati sale biologice, fiind urmata de filtrare sterila urmata de imbutelierea sterila.

Bibliografie

I. Tehnologii moderne de producer a vinurilor.Bucuresti 1990 M.Macici, V.Stoian, T. Giosanu, I.V. Popescu, A.KonteK, Andriana Kontek, I.Nanu, Maria Avramescu II. Oenologie Volumul I, Prelcrarea strugurilor si producerea vinurilor - Ed. Ceres Prof. univ.dr.ing. Aurel Popa, Dr.ing. Al. Mihalca, Sef.lucr.dr. Arina-Oana Antoce III. Producerea si ingrijirea vinurilor..Ed. Ceres 2000 Prof.unvi.dr.Nicolai Pomohaci, Prof.unvi.dr. Ioan Namolasanu, ing. Adriana Namolosanu

Pagini Web: http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Masini-pentru-zdrobire-si-desc14892.php http://www.scritube.com/economie/business/IMPORTANTA-SI-DEZVOLTAREAVITI12418152412.php http://www.comarion.ro/referate/index.php?value=Prelucrarea%20strugurilor&detalii=b iologie_htm&id=459