Sunteți pe pagina 1din 30

Notiuni generale despre industria vinicola, procesele si utilajul corespunzator

Ramurile principale ale industriei vinicole Vinificatia primara. In intreprinderile acestei ramuri se efecteaza receptia si prelucrarea primara a strugurilor si fructelor - maruntirea, extragerea mustului, macerarea bostinei (termica sau cu dioxid de carbon), fermentarea mustului, tratarea primara a vinului (separarea de drojdii, limpezirea primara, tratarea termica). Capacitatea sectiilor sau a unitatilor acestei ramuri se calculeaza dupa productivitatea si numarul utilajelor pentru zdrobire si presare. Vinificafia secundara. In intreprinderile acestei ramuri se efecteaza tratarea finala a vinului, imbutelierea, depozitarea si livrarea lui. Capacitatea acestor intreprinderi se calculeaza dupa productivitatea liniilor de tmbuteliere. Fabricarea bauturilor alcoolice tari (a rac iurilor si de tip !Cogniac!). "tilajul specific intreprinderilor acestei ramuri este eel pentru distilare. #e productivitatea acestui tip de utilaj depinde si capacitatea secpilor si intreprinderilor. Fabricarea vinurilor spumante (tip sampanie) si spumoase. $ajoritatea vinurilor de acest tip, in momentui de fata, se fabrica prin metoda !recipient!. #e aceea, utilajul specific al acestei ramuri consta din recipiente pentru fermentarea secundara - acrotofoarele. %relucrarea produselor secundare (deseuri). Capacitatea acestor sectii se calculeaza in runctie de productivitatea utilajului pentru extracta materiei utile, a za arului si tartratului din tescovina, din drojdii si alte produse secundare si pentru separarea si prelucrarea semintelor. &ceasta clasificare a industruiei vinicole nu este riguros reglementata desi poate fi aplicata cu succes in intreprinderile de profil, care poseda cateva sau toate subunitatile enumerate anterior. Clasificarea utilajelor utilizate m industria vinicola "tilajele folosite in industria vinicola se clasifica dupa urmatoarele criterii' a) dupa destinatie' - utilaje te nologice sau de baza( - utilaje auxiliare( - utilaje sau aparatura de masura )i control( - utilaje de transport.

b) dupa gradul de automatizare' - neautomate (palan, incarcator-descarcator, dispozitiv pentru luarea probelor). In cazul dat, operapile auxiliare si unele operatii te nologice sau de transport (incarcarea, descarcarea, unele deplasari) se executa manual( - semiautomate (zdrobitoare, filtre, aparate pentru distilare). In acest caz, manual se executa doar unele operatii de transport, de control si unele operaii auxiliare( - automate (instalatii pentru tratarea termica, masina pentru umplut recipiente, filtre separatoare etc.). &cest tip de utilaj este prevazut cu mecanisme si dispozitive speciale pentru control si masurare. c) dupa numarul de operapi efectuate' - masini sau aparate individuale pentru efectuarea unei singure operatii( - masini complexe, pentru efectuarea simultana a mai multor operatiuni( - linii te nologice complexe. d) dupa ciclul de lucru' - utilaje cu actiune periodica( - utilaje cu actiune continua. e) dupa operafiile executate' - utilaj pentru recoltarea si acumularea materiei prime( - utilaj pentru transport si receppa cantitativa( - dispozitive pentru prelevarea de probe( - masini pentru spalare si sortare( - masini pentru zdrobire, maruntire, taiere( - masini pentru separarea sucului( - instalatii pentru tratarea termica a produselor si instalatii de limpezire( - utilaje pentru distilare si evaporare( - instalapi pentru imbuteliere, etic etare si ambalare.

Condifiile specifice pe care trebuie sa le indeplineasca utilaj cle din industria prelucrarii strugurilor si fructelor &ceste conditii se impart in doua grupe' *) Conditii generale te nico-economice' - productivitate optima pentru intreaga sectie de prelucrare a produsului(

- gabarite reduse la un randament de utilizare maxim posibil( - masa specifica redusa (+g,+-)( - grad inalt de tipizare (cantitate minima de piese originale si maximum de piese standardizate)( - asigurarea cerintelor ergonomice (consum scazut de energie psi icofiziologica a operatorului la exploatarea utilajului)( - utilajul sa indeplineasca conditiile de securitate a muncii si de protectie a mediului ambiant. .) Conditii te nologice specifice. &ceste conditii se impun unei masini, aparat sau instalapei si se exprima prin parametri care apreciaza calitatea produsului realizat de ec ipament (cantitatea si dimensiunile particulelor din suc dupa presare, scurgere( cantitatea de aer in vin dupa imbuteliere etc.). Condipile te nico-economice si te nologice sunt prezentate in prima parte a stadiului de proiectare a utilajului. Etapele si fazele procesului de asimilare a unui produs *) Intocmirea documentatiei de studiu Faza I - /ema de cercetare-proiectare (/.C.%.) Faza II - a) 0tudiul te nico-economic (0./.1.) b) Fisa te nico-economica (F./.1.) Faza III - %roiectui te nic (%./.). &ctivitatii in faza %./.' a) 2ucrari de cercetare si inginerie te nologica (2.C.I./.) b) Cercetari experimentale (C.1.) Faza IV - &vizarea proiectului te nic .) Intocmirea documentatiei te nice de execute pentru prototip Faza I - #ocumentatia de baza (#.3.). Curpinde' a) Caiet de sarcini (C.0.) b) 4ota te nica (4./.) Faza II - 5eceptia documentatiei de baza pentru prototip Faza III - #ocumentatia te nologica (#./.) Faza IV - %rogram de omologare prototip Faza V - #ocumentatia pentru omologarea unui produs in faza de prototip (#.6.%.-%.) Faza VI - 6mologarea prototipului (6.%.) 7) 0erie zero Faza I - #ocumente de baza pentru serie zero, documentatia de exploatare, de cercetare si auxiliare Faza II - #ocumentatia te nologica pentru serie zero

Faza III - %rogram de omologare Faza IV - #ocumentatia pentru omologarea unui prods series zero Faza V - 8omologare serie zero (6.0.9.) :) Fabricatia de serie. "rmarirea in exploatare Faza I - #ocument de baza pentru serie Faza II - #ocumtatia tec nica pentru serie Faza III - %regatirea, urmarirea si lansarea productei Faza IV - Fabricaitia de serie' a) incercari de tip b) urmarirea in exploatare Notiuni generate despre procesul tehnologic si utilaj %rocesul te nologic reprezinta un proces de fabricate sau parte a acestuia care cuprinde totalitatea operapilor in decursul carora materiile prime si materiile semifabricate se transforma in produse finite prin modificarea dimensiunilor, aspectului, formei, proprietatilor, starii sau pozipei lor. %rocesul te nologic se desfasoara in cadrul intreprinderilor de profil care cuprind, in general, mai multe instalatii (linii te nologice). Instalatia este ansamblul de constructii (cladiri, constructii metalice etc.) si utilaje, montate astfel incat sa formeze un tot, in scopul obtinerii unui produs. "tilajele reprezinta totalitatea masinilor, aparatelor, conductelor si accesoriilor, necesare efectuarii unei anumite lucrari sau pentru asigurarea procesului de lucru intr-o instalatie sau intr-o intreprindere. Intr-o instalatie, utilajele (masini si aparate) sunt asamblate m serie sau m paralel, in functie de cerintele procesului te nologic care sta la baza realizarii produsului. &paratele sunt corpuri metalice in care se petrec operapi fizice sau c imice in care nu intervin elemente in miscare, diferite de substantele utile care tree sau raman in aparat (recipiente pentru limpezire, fermentare, macerare, incalzire si racire etc.). $asina reprezinta un complex de corpuri materiale care poseda miscari determinate avand drept scop efectuarea unui lucru mecanic util (legat de procesul de productie) sau un proces de transformare a energiei. $asinile pot fi masini motoare sau masini de lucru. $asinile-motoare servesc transformarii unei forme de energie in alta. #e exemplu' masinile si turbinele cu abur transforma energia termica eliberata prin arderea combustibilului in energie mecanica, motorul electric

transforma energia electrica in energie mecanica, generatorul electric transforma energia de antrenare (mecanica) in energie electrica, etc. $asinile-motoare antreneaza masinile de lucru. $asinile de lucru servesc modificarii proprietatilor, starii, formei sau pozitiei obiectului de prelucrat. #e exemplu' un compresor sau un ventilator sc imba starea (presiunea si temperatura) gazului pe care-* comprima( un transportor cu banda sau un ascensor modifies pozitia in spatiu a obiectului pe care-* deplaseaza( intr-un reactor prevazut cu dispozitiv de amestecare poate avea loc sc imbarea propietatilor substantei supuse procesului. $asina de lucru este compusa din urmatoarele elemente' sursa de energie (motorul), dispozitive intermediare, scule si unelte. "n grup separat este reprezentat de dispozitivele de masurare si control. In unele cazuri motorul si prima parte a dispozitivelor intermediare pana la reductor au denumirea comuna de dispozitiv de acponare sau, simplu, acponare. #ispozitivele intermediare efectueaza transmiterea energiei de actionare la elementui de lucru. #ispozitivele intermediare se mai numesc si mecanisme de transmisie. 1le compun mecanisme de transmisie a miscarii, care sc imba sensul rotatei, reduc sau multiplica numarul de rotatii. $ecanismele de transformare sc imba miscarea de rotatie in miscare de translate. $iscarea continua in miscare intermitenta, miscarea uniforms in miscare variata. $ecanismele mecanice de transmitere si transformare sun transmisiile prin curea, roti dintate (cilindrice, conice, melcate), roti de lant, mecanisme cu cama etc. 5ealizarea unei productii corespunzatoare a instalatiilor depinde de buna functionare si de siguranta in funciionare a utilajelor. #e calitatea conceptei si fabricarii utilajelor depinde atat calitatea produselor obtinute cat si consumul de energie. In conjunctura economiei de piata, utilajul trebuie sa permita nu numai obtinerea la scara industriala a productiei, ci si obtinerea unei calitati superioare si o micsorare a energiei consumate pe unitate de produs. 1lementele componente ale utilajului precum si utilajul in ansamblu trebuie astfel concepute si fabricate ancat pe durata functionarii sa reziste solicitarilor carora le este supus (presiune, temperatura, coroziune etc.), sa-si mentina forma geometrica pe toata durata functionarii si sa fie etansa. Asamblarea utilajelor si masinilor in linii tehnologice

%entru realizarea procesului te nologic, in urma caruia din materie prima se obtin produse alimentare finite, utilajele se grupeaza in linii te nologice. &mplasarea masinilor si aparatelor in linii te nologice se face tinand seama nu numai de conditiile generale te nico-economice, dar si de corelatia cu alte masini si utilaje, in functie de anumiti parametri (productivitate, durata ciclului, etc.). Forma perfectionata a productiei este productia !continua!, in care masinile si aparatele sunt amplasate tanand seama de fluxul procesului te nologic, iar functionarea lor este adaptata ritmului si productivitatii ridicate. In funcrie de caracterul productiei continue se deosebesc fluxuri cu o singura linie si fluxuri pe mai multe linii (divergente, convergente si mixte). In industria alimentara cea mai larga raspandire o au fluxurile pe o singura linie, in care dintr-un anumit tip de materie prima, se obtine un singur tip de produs finit (de exemplu producerea vinului sec). In cadrul fluxurilor pe mai multe linii, pe linii separate de produs semifabricate sau semiproduse se realizeaza produsul finit. Fluxurile pe mai multe linii pot fi convergente sau divergente. "n anumit tip de flux poate fi numit convergent daca pe mai multe linii se realizeaza o serie de semiproduse care converg la executarea unui singur tip de produs finit (de exemplu producerea vinului desert). "n flux este considerat divergent atunci cand dintr-un anumit gen de materie prima sau semipreparate se produc mai multe produse finite (prelucrarea tescovinei). %ot exista si fluxuri mixte, cand din mai multe genuri de materie prima se produc mai multe produse (fabricarea vinurilor aromatizate). %rocesul de producpe la fiecare flux te nologic se compune din mai multe operatii - te nologice si auxiliare, executate de diferite masini. %entru deplasarea produselor intermediare de la o operatic la alta se folosesc diferite mijloace de transport (mecanice, pneumatice, idraulice si gravitationale). %entru functionarea normala a liniilor de flux te nologic, masinile si mecanismele de transport in linie trebuie sa fie bine corelate intre ele din punct de vedere al productivitatii si al duratei ciclurilor. In liniile automate, in functie de caracterul legaturilor exista doua tipuri de linii' - cu legatura rigida intre elementele fluxului cu transmitere directa a obiectelor prelucrate dintr-o pozifie de prelucrare in alta. In acest caz, iesirea din functiune a unei masini duce la oprirea intregului proces(

- automate cu legatura flexibila intre elementele fluxului. In aceste linii masinile sau aparatele sunt legate intre ele cu ajutorul unor receptoareacumulatoare, care dau posibilitatea executarii procesului te nologic in caz de oprire a unor elemente ale liniei. In industria alimentara o raspandire larga au capatat liniile cu legaturi semiflexibile. In aceste linii receptoarele-acumulatoare se instaleaza atat intre unele elemente ale liniei, cat si intre unele grupe de elemente. Protectia anticorosiva si materiale foiosite pentru fabricarea utilajelor tehnologice Conditiile specifice impuse masinilor si utilajelor foiosite in industria alimentara cer evitarea (excluderea), impurificarii produselor alimentare cu oxizi metalici, indeosebi ai fierului. 1xistent in continutui lor pana si a celor mai mid cantitati de oxizi duce la pierderea deplina a calitatii produselor alimentare. /inand seama de aceste conditii, constructorii de masini pentru industria alimentara au elaborat o serie de masuri pentru protectia componentelor, care vin in contact direct cu materialul prelucrat. Impurificarea produselor alimentare cu oxizi are loc prin procesul de coroziune a metalelor, ca rezultat al contactului pieselor metalice cu materia prima, semiproduse si produse alimentare. #e aceea, pentru a aplica cele mai eficiente masuri de protectie ale utilajului, este necesara studierea procesului de coroziune si mediul in care acest proces decurge. $ediul in care functioneaza utilajul din industria alimentara, este destui de agresiv din punct de vedere al coroziunii. &ceasta se datoreste faptului, ca majoritatea produselor alimentare compun diferiti acizi si substance alcaline. Ca rezultat, degradarea metalelor variaza de la formarea unui strat superficial de coroziune pana la coroziunea in adancime si distrugerea piesei. #upa forma coroziunea poate fi' coroziune superficiala uniform care se manifesta prin distrugerea uniforms a unui strat de material de grosime aproximativ constants pe intrega suprafata a piesei( coroziunea locala se manifesta in anumite puncte sau sub forms de pete pe suprafata piesei( coroziunea intercristalina consta in patrunderea agentului corosiv in interior, pe suprafetele unor cristale. #upa modul in care se produce, coroziunea este de doua feluri' coroziune c imica si coroziune electroc imica. Coroziunea c imica este rezultatui reactiilor c imice dintre gazele uscate sau substance lic ide care nu conduc curentui electric si elementele componente ale utilajului (utilaj pentru uscare, utilaj pentru extragerea tartratilor, s.a).

Coroziunea electroc imica se bazeaza pe reactiile intre elementele componente de metal si lic idele bune conduc0toare de curent electric. %rocesul de coroziune electroc imic este asemanator cu procesul galvanic si are loc in urmatoarele cazuri' - asamblarea de piese din metale diferite( anodul il formeaza metalul electronegativ care se corodeaza. $etalul electropozitiv formeaza catodul si nu corodeaza( - prezenta in metalul din care este fabricata piesa a unor impuritati (incluziuni) nemetalice ca zgura, sulfuri, oxizi. Factorii care influenteaza coroziunea sunt foarte numerosi. %rincipalii sunt' temperatura, p8, componenta c imica a metalului si a mediului inconjurator, viteza de circulate a lic idului, in unele cazuri presiunea, s.a. In industria alimentara cea mai raspandita forma de coroziune este coroziunea electroc imica, superficiala, uniforms. %entru protejarea suprafetei utilajului pot fi utilizate urmatoarele metode' - selectarea (alegerea) materiaielor din care se fabrics piesele in corespondents cu mediul de functionare (componenta c imica, temperatura, etc.)( - aplicarea pe suprafata metalica a piesei a unei acoperiri de protectie, metalice si nemetalice( - micsorarea agresivitatii mediului coroziv (folosirea de in ibitori)( - aplicarea de protectie electroc imica (protectia catodica). "ltimele doua se aplica destui de rar in industria alimentara( de exemplu in ibitorii, tiind toxici, nu pot fi folosip pentru micsorarea agresivitatii produselor alimentare si se aplica numai la curatarea c imica a suprafetelor, acoperite cu piatra de cazan (crusta). &plicarea protectiei catodice poate fi utilizata la protejarea suprafetei exterioare a recipientelor de volume mari, si a conductelor subterane. 0e vor analiza mai detaliat primele doua metode ; selecponarea materialelor si aplicarea acoperirilor de protectie. &ceste metode se folosesc frecvent pentru protejarea pieselor, care intra in contact cu produsele alimentare. In continuare se vor face referiri numai la materialele din care se fabrica piesele care intra in contact cu produsele alimentare. 2a alegerea materialelor se pune seama de conditiile specifice in care se desfasoara procesele te nologice din industria alimentara si anume' - existent substantelor acide sau alcaline, umiditatea excesiva, presiunea si temperatura ridicate, existenta prafului in mediul inconjurator, s.a.( - faptui ca unele utilaje functioneaza un timp indelungat fara intrerupere.

Utilaje pentru fabricarea vinurilor spumante


Notiuni generale Vinurile spumante se obtin in urma fermentarii secundare a vinurilor brute cu un adaos de za aroza, in butelii sau rezervoare etanse. In timpul fermentarii are loc saturarea vinului cu dioxid de carbon si formarea, ca rezultat al autolizei levurilor, a calitatilor spumante si perlante. &cest proces a primit denumirea de !sampanizare! dups locul de provenienta - provincia C ampagne din Franta, unde pe la mijiocul secolului al <VII-lea au fost obtinute primele vinuri spumante, dupa metoda clasica cu fermentarea secundara in butelii. #urata lunga de obtinere, volumul mare de munca manuala, pretul de cost ridicat, precum si alte dezavantaje ale metodei clasice au dus ;la introducerea la inceputui secolului << a metodei de producere in rezervoare a vinurilor spumante. Initiatorii metodei de obtinere a vinurilor spumante in rezervor, in mod discontinuu, au fost oenologii francezi' F.3rillet, F.C aussepie, &.C arma, iar cel care a pus bazele de obtinere a vinurilor spumante in flux continuu a fost =.=.&gabaliant, care a propus aceast0 metoda tn anul *>:?. %entru sampanizarea vinului in rezervoare, prin metoda periodica sau continua, se folosesc vase speciale numite acratofoare. %entru sampanizarea vinului in flux industrial se folosesc diferite instalatii' linii pentru sampanizare care includ @-A acratofoare, linii duplex etc. 2a tnceput, in liniile pentru sampanizare, ultimele doua acratofoare se umpleau cu umplutura din inele de polietilena care serveau pentru retinerea levurilor, intensificarea fermentarii za arului si autoliza levurilor. #upa introducerea metodei de fermentare pana la !brut! tn liniile de sampanizare a tnceput sa se foloseasca numai cate un rezervor cu umplutura. &cest tip de linii este folosit destui de des tn prezent. Instalatia moderna pentru sampanizarea vinului in flux continuu, cuprinde un complex de @ utilaje de baza pentru realizarea procesului te nologic' * - utilaj pentru dezaerarea biologica a cupajelor cu tratarea lor termica si filtrare( . - utilaj pentru tnmultirea maielei de levuri si adaptarea levurilor( 7 - utilaj pentru pregatirea si mentinerea licorii de tiraj si de expedite( : - utilaj pentru sampanizarea vinului )i autoliza levurilor, racirea si filtrarea vinului sampanizat( @ - utilaj pentru obfinerea vinului spumant si introducerea licorii de expedite.

#in rezervoarele de acumulare vinul spumant este ve iculat spre linia de imbuteliat. 0c ema te nologica pentru sampanizarea vinului in flux continuu este prezentata in fig. *. %rincipiul de juncfionare a instalafiei. Vinul brut dupa dezoxigenare este tncalzit pina la @?...A?BC, mentinut timp de @-.: ore, apoi se introduce licoarea de tiraj pentru a asigura in amestecul de tiraj un continut de za ar de .. g,*. &mestecul este rac+ pana la *?...*@BC, filtrat si ve iculat spre fermentarea secundara, dar nu inainte de a fi introdusa maiaua de levuri. $aiaua de levuri se introduce in cantitatea necesara asigurarii concentratiei de 7-@ ml de levuri la *ml amestec de tiraj. &mestecul de tiraj care fermenteaza, trece dintr-un acratofor tn altul. In fiecare acratofor se fermenteaza cantitaii aproximativ egale de za ar, iar in toata instalatia trebuie sa fermenteze eel purin *C g,* de za ar. %rocesul de fermentare secundara are loc la temperatura de *?...*.BC, dar nu mai mult de *@BC. #urata procesului de sampanizare este de *D zile, ceea ce corespunde coeficientului de flux EF?,??.:@. Vinul sampanizat care iese din ultimul aparat pentru fermentare este indreptat in aparatul cu garnisaj (umplutura), pe care se retin levurile tn stare de autoliza. /recand prin stratul de levuri imobilizate pe umplutura, vinul se imbogateste cu produsele de autoliza ale levurilor. #upa fermentarea secundara si mentinerea vinului pe levuri, el este racit in sc imbatorul de caldura pana la temperatura de -7...-:BC si este mentinut cel putin .: ore la aceeasi temperatura. #upa finisarea prelucrarii cu frig, vinul este filtrat cu ajutorul filtrelor izobarice, izotermice si este tndreptat spre recipiente pentru acumulare. &poi se administreaza licoarea de expediere pana la conditiile necesare, in functie de za ar. #upa mentinerea in recipientele de acumulare cel putin A ore, vinul spumant este filtrat, atunci cind este necesar, si ve iculat spre imbuteliere. 0c ema liniei de Imbuteliere a vinurilor spumante este redata in fig. ..

Cerinte tehnice si tehnologice /rebuie mentionat faptul ca procesul de sampanizare se distinge esenfial de procesul de fermentare primara, deoarece scopul principal nu consta in asigurarea continutului maxim de alcool, ci in obtinerea vinului spumant cu o compozitie bine delimitata a substantelor care formeaza buc etui si gustui vinului si care-i conditioneaza deosebite insusiri organoleptice.

Fig. 1. Schema tehnologica pentru sampanizare in flux continuu: 1-pompe dozatoare; 2-acratofoare pentru fermentarea secundara; 3-aparat cu umplutura pentru retinerea levurilor si contactarea vinului sampanizat cu celulele levurilor care autolizeaza in decurs de cel putin 36 ore; schim!ator de caldura pentru racirea vinului sampamzat; "-termorezervor cu umplutura pentru mentinerea vinului sampanizat racit in decurs de cel putin 2 ore; 6-recipient pentru mentmerea vinului spumant inainte de im!uteliere; #-filtru pentru vinul spumant; $-reactoare !iologice pentru cultivarea maielei de levun; %-cistema pentru pastrarea licorii de rezervor; 1&-cistema pentru pastrarea licorii de expediere.

Fig. .. 2inia de tmbuteliere a vinurilor spumante' *-automat pentru scoaterea buteliilor din lazi( .-

ecranul de lumina( 7-automat pentru spalarea buteliilor( :-automat pentru tumarea vinului in butelii( @-automat pentru dopuirea buteliilor( A-semiautomat pentru amplasarea cosuletului (miuzle)( D-automat pentru inspectare( C-depozit pentru mentinerea controlului( >-automat pentru spalarea exterioara a buteliilor( *?-tunel pentru uscarea buteliilor( **-automat pentru inspectare( *.-automat pentru montarea foitei de alumimu pe gatui buteliei( 77-automat pentru etic etare( *:-automat pentru invelirea buteliilor in artie.

&cest fapt impune urmatoarele cerinfe te nologice' - limitarea vitezei de fermentare, deoarece problema consta in crearea unor conditii optime pentru formarea unui vin spumant calitativ, in care trebuie sa se acumuleze in cantitati necesare C6 .( in forma sa legata, substante superficial active, substance aromate si alte componente care imbunatatesc gustul, buc etul, calitatile spumante si perlante( - desfasurarea fermentarii, secundare la o presiune ridicata, ceea ce asigura continuitatea fluxului, realizarea procesului te nologic in instalaria pentru sampanizarea in flux( - asigurarea regimului laminar de miscare a vinului care se sampanizeaza in aparate si conducte, cu scopul de a menrine conditiile optime pentru imbogatirea vinului cu C6.( neadmiterea turbulentei si degazarii( - reglarea stricta a regimului de temperatura a procesului de fermentare, prelucrarii cu frig etc., care este necesar existenfei si activitatii microorganismelor, cat si formarii calitatii inalte a vinului, pastrarii dioxidului de carbon format, asigurarii stabilitatii produsului( - crearea conditiilor pentru regenerarea normala a levurilor, deoarece lipsa oxigenului si presiunea ridicata duce la complicarea regenerarii levurilor, de aceea find necesara cultivarea levurilor separat de procesul de fermentare secundara. . Cerinfele te nice sunt urmatoarele' - utilajul sa nu intre in reactii c imice cu produsele, adica sa fie confectionate din ofel inox sau acoperit cu un strat de protectie( - utilajul sa fie rezistent la socuri mecanice si termice( - utilajul care functioneaza sub presiune, trebuie sa fie dotat cu supape de siguranta si manometre( - la fermentare, evacuarea dioxidului de carbon sa se efectueze in exteriorul incaperii( - vasele sa fie tnc ise ermetic (etanse)(

G - sa permita evacuarea deplina a produsului( -sa fie usor de efectuat deservirea utilajului( - acratofoarele sa fie supuse la timp reviziei te nice etc.

Constructia utilajului specific obtinerii vinurilor spumante %rincipala operatie in procesul de obtinere a vinurilor spumante este sampanizarea, iar principalele aparate specifice sunt acratofoarele. &cratoforul-tipic pentru sampanizarea vinului tn flux continuu, este de tipul !$.-V3&! (fig. 7), care se fabrica din otel inox. #e corpul * sunt sudate fundurile semisferice. %e fundul superior se afla trapa cu gura ., care se inc ide ermetic cu capacul :. %e capac sunt situate racordurile' > pentru termobucsa, *: pentru manometre si *@ pentru legatura cu conducta de C6.. Capacul superior este dotat cu mantaua de racire 7, in care agentui de racire intra prin racordul *? si iese prin racordul *.. %e fundul inferior este sudat racordul *7, prin care in acratofor se ve iculeaza amestecul de tiraj pentru fermentarea secundara. In interiorul corpului este situata teava @ cu o palnie in partea superioara, prin care vinul se scurge si iese prin racordul D. In racordul > este instalata termobucsa A pentru termometru, iar in racordul ** se amplaseaza termometrul de rezistenta. &cratoforul prin intermediul a patru suporturi este fixat pe placa de fundatie a sectiei de sampanizare. %rincipiul de functionare at acratoforulul. %rin racordul *7, in aparat, tn flux continuu este ve iculat amestecul de tiraj care in timp ce are loc fermentarea za arului, se ridica si se scurge prin palnie in feava @, din care iese prin racordul D care este unit cu racordul *7 al urmatorului acrotofor. In acest fel procesul se repeta in toate acratofoarele unite consecutiv.

Fig. 7. 0c ema acratofomlui tip $.V3&' *-corp( .-gura( 7-manta( :-capac( @-teava( A-termobucsa( C-suport( D,C,>,*?,**,*.,*7,*:,*@-racorduri de legatura.

#urata procesului de fermentare in instalatie din momentul introducerii amestecului de tiraj pana la iesirea vinului sampanizat de calitatile corespunzatoare este de aproximativ *C-.? zile. 2a spumantizarea vinului se folosesc si alte tipuri de acratofoare, printre care si acratoforul de tip &-*C: (fig. :). &cest aparat este constituit dintr-un rezervor in interiorul caruia se afla mai multi cilindri care sunt sudati consecutiv de ambele funduri ale aparatului. Cilindrii sunt sudafi concentric tntr-o singura parte. %artea opusa a cilindrilor nu este sudata si prin spatiul liber circula vinul care fermenteaza. &cratoforul este construit astfel meat suprafata sectiunii efective a fiecarui cilindru este egala cu produsul dintre latimea si lungimea acestei secpuni transversale efective. &ceasta marime este constanta pentru toti cilindrii. &stfel se creeaza un sistem, produsul circuland printr-un tub cu o sectiune transversala egala. &vantajele acestei instalatii sunt urmatoarele' - asigurarea vitezei liniare constante a vinului( - degazarea minima a vinului( - repartizarea uniforma a levurilor in aparat( - sc imb de masa optim. &cratoforul este dotat cu manta pentru reglarea temperaturii, iar elementele aparatului care se afla in contact direct cu vinul sunt confectionate din otel inoxidabil. %rincipiul de funcfionare al acrotoforului tip &-*C:. Fermentarea secundara consta in ve icularea amestecului de tiraj care contine .?-.. g,* za ar si maiaua de levuri prin racordul C, in interiorul cilindrului central. Fluxul de lic id care fermenteaza se ridica pana la marginea cilindrului, apoi se scurge in partea inferioara a cilindrului urmator. #upa aceasta, procesul se repeta tn camerele urmatoare.

Fig. :. 0c ema acratoforului tip &-*C:' *-racorduri pentru evacuarea agentului temlic( .racord pentru evacuarea vinului spumant( 7-corp( :-capac( @-manta( A-racorduri pentru introducerea agentului termic( D-cilindru( C-racord( >-fund.

%arcurgand toti cilindrii vinului sampanizat cu levuri, fluxul de lic id este evacuat din acratofor prin intermediul racordului ., tntr-un rezervor cu garnitura pentru realizarea procesului de autoliza intensiva a levurilor. Caracteristicile te nice ale acratofoarelor sunt prezentate in tabelul *. /ot din categoria utilajului specific fac parte si reactoarele biologice care se folosesc pentru pregatirea si expedierea amestecului de tiraj, solutiei de tanin, acidului citric, suspensie de clei etc. 5eactorul (fig. @) este constituit dintr-un rezervor din otel inoxidabil, sudat cu fund si capac sferic sau semielipsoidal. %e capac este instalat motorul electric care pune tn actiune agitatorul. &gitatorul poate fi cu palete, cu ancora sau sub forma de elice.

Fig. @. 0c ema reactorului' *-corp( .-capac sferic( 7,:-racord @-agitator( A-gura( D-reductor mecanic( C-motor electric( >-suport.

/abelul *. Caracteristicile te nice ale acratofoarelor %arametrul Volumul de lucru %resiunea de lucru, admisibila 0uprafata de racire /emperatura - in corp - in manta #imensiuni de gabarit - inaltimea - diametrul $asa ".$. dal +%a m. HC m +g /ipul acratoforului $.-V3& &-*C: @?? 7@?? ?,@@ *.D ?,A*. *,>

I*@...-A I>?...-.? maximum -.? maximum -.? :,7. *,>7 *:A? A,.C 7,*? .* .7?

5eactoarele au suporturi sudate de corp, racord de evacuare a produsului, capac cu racord de alimentare, racorduri te nologice si de rezerva. 5eactorarele pot avea si manta de racire. Caracteristicile te nice ale reactoarelor sunt prezentate in tabelul .. /abelul *.... Caracteristicile te nice ale reactoarelor. /ipul reactoarelor din otel rezistent la coroziune %arametri ".$. cu email 595I& 595I& 595I& 595I& 595I& 306 A,A7 A,*?? A,.@? A,:?? A,A7? A7 *?? .@? :?? A7? A7? ?,C7 CD,@ ?,A *,@@ CD,@ ?,A .. CD,@ ?,A .C CD,@ ?,A .A: D@ ?,*

Volumul * 0uprafata de sc imb de m. ?,@@ calduri /uratia rot,min CD,@ amestecatorui %resiunea in $%a ?,A manta

#unensiunile de gabarit -lungimea -latimea -inaltimea $asa

?,@D? ?,:@? *,C:? @C

?,A7@ ?,@@? *,>.@ A.

?,C>? ?,C?? .,>:@ .>?

?,>>? ?,>?? .,>:@ .>?

*,?>? *,??? 7,.AA 7>?

*,.>? *,.>? .,AD? -

+g

%entru pregatirea neintrerupta a maielei de levuri necesare sampanizarii se foloseste instalatia compusa din noua reactoare pentru procese bioc imice, unite in doua baterii a cate patru reactoare si un reactor comun pentru ambele baterii. /oate reactoarele biologice sunt legate intre ele. Fluxul de levuri se misca analog celui de la bateria de sampanizare' lic idul se introduce prin partea inferioara a reactorului si se elimina prin partea superioara. %entru a asigura o multiplicare optima a levurilor in reactor se barboteaza aer steril, iar surplusul de aer se elimina prin supapa din capacul reactorului. %entru o amestecare mai intensa, reactorul biologic este dotat cu amestecator cu elice (fig. A). Ca substanta pentru cultivarea levurilor serveste amestecul de tiraj, filtrat, dar similar cu eel de la sampanizare. /emperatura necesara se mentine cu ajutorul mantalei de racire prin care circula apa rece. 5acirea reactorului creeaza condifii prielnice pentru acumularea biomasei si mentinerea levurilor, in starea biologic activa. 2a pregatirea maielei de levuri temperatura ei se micsoreaza treptat de la *.BC m reactorul comun, pana la DBC in ultimul reactor pentru adaptarea levurilor la temperaturi joase. %entru imbutelierea vinurilor spumante si spumoase se foloseste masina de umplut izobarometrica cu suprapresiune.

Fig. A. 0c ema reactorului biologic' *-capac( .,7,:,>,*.,*7.*@racorduri( @-corp( A-manta de racire( D-termobucsa( C-barbotor( *?-suport( **-amestecator cu elice( *:-gamitura de cauciuc.

Caracteristic pentru aceasta masina este faptui ca in timpul procesului de umplere, rezervorul de vin si buteliile sunt mentinute la o anumita suprapresiune, capabila sa se opuna formarii si degajarii bulelor de dioxid de carbon. 0uprapresiunea de lucru se menfine Constanta la ?,*-?,D $%a. $asina de umplut izobarometrica cu suprapresiune (fig. D( fig. C) este mai complicata decat cea pentru umplerea vinurilor simple, pentru a putea face fata exigentelor sporite impuse de imbutelierea vinului saturat cu dioxid de carbon. #atorita complexitatii, care o diferentiaza de alte tipuri de masini, cauzata de dispozitivul de umplere, necesita o tntretinere mai atenta pentru menrinerea unor parametri te nici si te nologici prestabiliti. %rocesul de umplere cuprinde urmatoarele faze' in faza initiala, volumul de aer si de vin sunt tnc ise( dupa pozitionarea buteliei pe suportui ce desc ide supapa de aer, iar presiunea din rezervorul de vin se transmite in butelie( ca urmare a egalizarii presiunii, supapa de vin se desc ide, vinul din rezervor curge gravitational in butelie, iar tn sens opus circula aerul( la terminarea umplerii, prin comanda mecanica, se tnc ide supapa de aer, se desc ide supapa de descarcare a presiunii remanente in gatul buteliei, iar supapa pentru vin se inc ide automat( presiunea din butelie descreste lent pana la cea atmosferica, evitandu-se astfel spumarea si debordarea vinului( daca o butelie se sparge in timpul lucrului, automat se inc id atat supapa de aer, cat si cea de vin( in caz ca se pozitoneaza inclinata o butelie stirba, care nu se racordeaza etans la stutul de umplere si ca urmare in butelie presiunea ramane nesc imbata, supapa de vin nu se desc ide, iar vinul nu se scurge. In conditiile in care suprapresiunea din rezervorul masinii se realizeaza cu aer comprimat, exista pericolul absorbfiei oxigenului in vin, in cantitate cu atat mai mare cu cat presiunea este mai ridicata, oxigen care poate determina maturizarea prematura a vinului. &cest neajuns se poate diminua prin folosirea unei masini de umplut, la care rezervorul de alimentare cu vin are forma inelara, in care suprafata de contact intre aer si vin este mult mai mica decat la rezervorul cilindric. &celasi neajuns se poate inlatura mai eficient, daca pentru crearea suprapresiunii din interiorul masinii, in locul aerului, se foloseste un gaz neutru. "nele masini sunt prevazute cu dispozitive care permit c iar si inlocuirea aerului din butelie cu gaz inert sau dioxid de carbon. In afara de utilajul In care are loc operafia te nologica de obtinere a vinului spumant, specific pentru aceasta ramura mai este si utilajul pentru formarea buteliilor in forma finita. &stfel de utilaj specific este si automatui pentru fixarea dopurilor cu cosulete, special confeciionate (miuzle). &utomatele pentru fixarea dopurilor pot fi de doua tipuri' - pentru legarea dopurilor cu miuzle( - pentru legarea dopurilor cu agrafe.

2a randul sau cosuletele pot fi impletite sau stantate. Cel mai simplu automat, care lucreaza cu miuzle, este automatui liniar tip !V$&-.! (fig. >, *?, **, *.). "n asemenea automat este alcatuit din' motorul electric, batiul, suporturi pentru ridicarea buteliilor, mecanismul pentru intarirea cosulefului buteliilor, transporter cu miscare periodica, mecanism de transmisie. 6peratiile executate de automatui liniar sunt urmatoarele' ridicarea si coborarea buteliilor, rasucirea lantului cosulefului, indoirea lantului rasucit. %rincipiul de funcfionare (fig. >). Cu ajutorul mecanismul de incarcare-descarcare se instaleaza cate doua butelii simultan pe transportorul :, fiind fixate de catre dispozitivul pentru fixarea buteliilor, 7. Cu ajutorul suporturilor de ridicat, buteliile sunt introduse in mandrinele pentru centrarea buteliilor, dar nu inainte de a li se aranja cosuletele. Cosuletele se aranjeaza pe gat manual si se indreapta cu lantul spre carlig. Carligul in acelasi timp rasuceste latui si il intinde, apoi elibereaza latui care este indoit si lipit la butelie.

Fig. D. 0c ema functionala a unei masini de umplut izobarometrice' *-racord pentru alimentare cu vin( .-racord pentru aer sau vid( 7-rezervor pentru vin( :-flotor-plutitor( @conducta de evacuare din butelie a aerului( A-stut de umplere( D-palnie de centrare( Csuport butelie.

Fig. C. 0c ema functionala a stutului de umplere ($asina Venta0itz, =ermaiua)' *-conducta de aer( .supapa de aer( 7-furca supapei de aer( :-tija furcii( @-resort pentru blocarea supapei de aer( A-tija de comanda a supapei de aer( D-parg ie de comanda a mc iderii supapei de aer( C-tija( >piesa de centrare a buteliei( *?-supapa conductei de vin( **-centrator( *.supapa pentru presiunea remanenta.

Fig. >. 0c ema automatului tip !V$&-.!' *-carlig( .-butelie( 7dispozitiv pentru fixarea buteliilor( :-transportor( @-suporturi pentru butelii( A-mandrina de centrare.

Fig. *?. 0c ema tip !V$&-.! (vederea de sus)' *-mecanism de descarcare( .-butelie( 7transportorul de baza( :-dispozitiv pentru fixarea buteliilor( @- transportor pentru evacuarea buteliilor( A-mecanism de mcarcare( D-distantier( @-transportor alimentator.

Fig. **. 0c ema cinematica a automatului tip !V$&-.!' *-roti dilate( .transportor cu lant, 7-suporturi pentru ridicarea buteliilor.

In afara de automate liniare sunt fabricate si automate rotative tip carusel care asigura o productivitatea sporita fata de cele liniare. Ca exemplu poate servi automatul !#ratomat!, fabricat de firma !6tto 0ic+! din =ermania (fig. *..*7). %rincipiul de funcflonare al automatului !#ratomat!. #e la motorul electric ., arborele ** primeste miscarea de rotatie prin intermediul reductorului 7. &rborele roteste caruselul cu mandrinele pentru centrare. 3uteliile A ajungand pe suportii de ridicare @, se ridica si patrund in mandrine. Cosuletele *. sunt aranjate manual pe transportorul D, astfel incat lantui cosuletului sa fie indreptat spre carlig. Cu ajutorul transportorului cosuletele se transporta pana la mandrina, unde cosuletui este fixat de catre magnet in interiorul mandrinei.

Fig. *.. 0c ema cinematica a mecanismului pentru rasucirea cosuletului la automatul tip V$&-.' *-cama( .-tija( 7-sablon( :-suport( @arc( A-arbore canelat (dintat)( D-carlig( C-roata dintata.

Cand butelia avanseaza in interiorul mandrinei, cosuletul se amplaseaza pe gatui ei. &poi carligul rasuceste latul cosuletului si in acelasi timp il si intinde. #upa aceasta latul este indoit de catre cutitui *?, apoi butelia se lasa in jos si este evacuata din automat.

Fig. *7. 0c ema automatului !#ratomat!' *batiu( .-motor electric( 7reductor( :-sablon( @scaunel( A-butelie( Dtransportor pentru cosulete( C-(dulie) mandrina( >carlig( *?-cutit( **-arbore( *.miuzle (cosulet).

'a!elul #2.3. Caracteristidle tehnice ale automatului ()ratomat( %arametrii %roductivilatea 4umarul de mandrine #imensiunile - lungimea - latimea - Inalsimea $asa ".$. bulelii, m +g $arimea 7A?? A . *,> *,AC *7:?

Calculul tehnologic al utilajului pentru obtinerea vinurilor spumante 4umarul de recipiente trebuie sa corespunda numarului de tipuri de vin brut care este adus la unitatea de productie. 4umarul de rezervoare din baterie (4) depinde de productivitatea instalatiei, componenta si te nologia cupajelor, ponderea soiului dat in cupaj, coeficientui de umplere si de utilizare (reciclare) a fiecarui rezervor. 4umarul de rezervoare din baterie se calculeaza dupa urmatoarea relatie' Q q Ku * +1, N=
V Kc

in care' J este capacitatea de vin brut (de toate soiurile), dal( K ; cantitatea de vin de tipul dat, primit intr-o luna, L( En - coeficientui care depinde de neuniformitatea alimentarii cu vin brut (*,.-*,@)( V - volumul rezervoarelor, dal( Ec - coeficientui de utilizare a rezervoarelor. Coeficientui Ec se determina cu relafia'
Kc = n t T

(.)

in care' n este numarul de zile lucratoare pe luna in care se primeste vin brut( t - numarul de ore de lucru pe zi( / - durata ciclului te nologic al unui rezervor, ore. #urata ciclului te nologic / se determina cu relatia'

/Ft*It.It7It:,

(7)

in care' t* este durata operatiei de descarcare( t. - durata pregatiri rezervorului pentru urmatoarea umplere, introducerea ferocianurii de potasiu, (orientativ @-D )( t7 ; durata umplerii rezervorului, ( t: - durata necesara efectuarii analizei c imice si (t7It: F.:ore). 4umarulde rezervoare verticale, unite consecutiv in bateria in care este ve iculat vinul de baza care este prelucrat, se calculeaza cu relatia'
N= .: Q t = N* * V

+ ,

in care' J este productivitatea instalafiei pentru prelucrarea vinului brut in flux, dal, ( t - durata contactului vinului cu substantele de aliere, zile( Vvolumul rezervoarelor, dal( 4*- numarul suplimentar de rezervoare, necesar functionarii fara intreruperi a bateriei in timpul masurilor profilactice si de spalare. Valoarea 4* se ia in considerare cand avem o singura linie si depinde de durata spalarii si a masurilor profilactice (in practica se ia egal cu *-.). Cupajul limpezit este ve iculat in bateria de rezervoare pentru control. 4umarul acestor rezervoare se calculeaza cu relatia'
N= .: t V

(@)

in care' t este durata mentinerii de control, zile (rF*?-*@ zile). 4umarul necesar de rezervoare pentru inlaturarea oxigenului din vin se determina cu relatia'
N= (Q + Vm )t V Kv

(A)

in care' Vm este volumul maielei de levuri care este folosita la proces raportat la unitatea de timp, dal, ( t - durata procesului, t M *? ore( Ev

coeficient care ia in considerare micsorarea volumului rezervoarelor datorita garniturii de polietilena (Ev M ?,C.). 4umarul de rezervoare necesare mentinerii in flux a rezervei de cupaj se determina cu relafia'
N= .: Q t .: Qc t + Qr V

(D)

in care' t este durata primirii vinului brut, zile( Jc - cantitatea de cupaj ve iculat la sampanizare raportat la unitatea de timp, dal, ( Jr - surplus de vin de baza, prelucrat, dal. $0rimea Jr depinde de durata ciclului te nologic de prelucrare a vinului brut si se determina cu relapa' Qr = .: Qc t* (C) in care' t* este durata prelucrarii vinului brut, zile, Inainte de sampanizare cupajul este supus tratamentului termic. 4umarul rezervoarelor necesare mentinerii cupajului in flux la temperatura de tratare se determina cu relafia'
N= Qc t m V

+%,

in care' tm este durata mentinerii, . 4umarul de reactoare biologice pentru regenerarea levurilor in flux se determina cu relatia'
N= .:Ql t Vr K u

(*?)

in care' Vl este debitui maielei de levuri la sampanizare I debitui maielei de levuri pentru dezaerearea biologica, dal, ( t - durata regenerarii, zile( Vr volumul reactorului( Eu - coeficientui de umplere. 4umdrul rezervoarelor pentru mentinerea licorii se determina cu urmatoarele relafii' - pentru licoarea de tiraj'

N=

(q ? + q* ) .: t V

(**)

unde' K este debitul licorii necesar pregatirii amestecului de tiraj, dal, ( K* debitui licorii necesar pregatirii mediului nutritiv, dal, ( t - durata mentinerii licorii, zile( V - volumul rezervoarelor pentru mentinere, dal( - pentru licoarea de expeditie'
N= .: q . t V

(*.)

unde' K. este debitul mediu anual de licoare, dal, . %roductivitatea acratofoarelor se calculeaza luand in considerare coeficientui de flux'
Kf = V? *?? = ?,.@: , V*

(*7)

unde' Ef este eoeficientui de flux( V? - volumul amestecului de tiraj care este ve iculat in rezervoarele de fermentare raportat la unitatea de timp, dal, ( V* - capacitatea totala a rezervoarelor de fermentare si a biogeneratoarelor, dal. 4umarul biogeneratoarelor precum si al rezervoarelor necesare mentinerii vinului sampanizat in flux la temperatura de racire se determina cu relatia'
N= Q? t V Kr

(*:)

in care' J? este productivitatea totala a liniei de sampanizare, dal, ( t ; timpul necesar mentinerii vinului sampanizat in biogeneratoare (.?-.: ore)( Er - coeficientui care tine cont de micsorarea volumului rezervorului datorita garniturii. 4umarul de rezervoare de receptionare se determina cu relatia'
N= (Q + q . ) .: K c n V

(*@)

in care' J este productivitatea totala a liniei de sampanizare, dal, ( K. -debituil licorii de expeditie, dal, ( Ec - coeficientul de circulate, zile( n -numarul de zile nelucratoare si sarbatori consecutive pe an (mai mare ca 7). Ec se determina cu relatia'
Kc = .: t* + t . + t 7

(*A)

in care' t*, t., t7 reprezinta durata necesara umplerii, respectiv, mentinerii si descarcarii rezervorului de primire, ore. &paratele pentru sampanizare fac parte din categoria recipientelor sub presiune, motiv pentru care proiectarea lor se va face dupa metodologia indicata de I0CI5. 2a proiectarea aparatelor pentru sampanizare trebuie sa se tina seama de valoarea N, calculat cu urmatoarea relatie'
=
R. s =*+ R* R*

(*D)

in care' 5. este raza exterioara (mm)( 5* - raza interioara (mm)( s - grosimea peretelui (mm). in cazul in care N O l,l (s O ?,*), rezervoarele vor fi considerate corpuri cu perefi subfiri (numite pe scurt !/nvelisuri!) si se va urma metodologia de calcul corespunzator.
s #aca *,. R
*

?,.

rezervoarele respective vor fi tratate drept corpuri cu perete gros. Corpurile te nice pentru care N este cuprins intre *,* si *,. fac parte dintr-o categorie intermediara pentru care, in general, se vor respecta relatiile de calcul recomandate pentru corpuri cu pereti subtiri. %entru aparatele care fac parte din categoria !tnvelisuri!, dimensionarea partilor componente (capac, corp, fund) se va face conform relatiilor de la rezistenta invelisurilor, in functie de forma lor geometries si natura solicitarilor. Cunoscand volumul acratoforului si regimul de temperatura dat pentru racirea vinului, se poate determina suprafata necesara racirii aparatului. #ebitul total de frig se calculeaza cu relafia' JFJ*IJ.IJ7IJ:, (*C) in care' J* este cantitatea de frig necesara racirii vinului, +P( J. ; cantitatea de frig necesara racirii corpului aparatului, +P( J7 - cantitatea de frig necesara racirii termoizolatiei aparatului, +P( J: - cantitatea de frig tn mediul

inconjurator, in timpul sampamzarii vinului, +P #ebitui specific al frigului se calculeaza cu relatia'


q= Q Vv

QP, m7R (*>)

in care' Vv este capacitatea de vin supusa sampanizarii, m7. 0uprafata necesara racirii aparatului, m. se calculeaza astfel'
F. = Q 7A?? Kt med

(.?)

unde' tmed este diferenta logaritmica medie de temperaturi, HC( E ; coeficientui de transfer de caldura. Cantitatea de agent termic necesar racirii va fi'
G a .t . Q +q p C a .t . (t S a .t . +t S S a .t . )

Q+gR,

(.*)

unde' Kp reprezinta pierderile de frig in mediul inconjurator, P( c a.t. -capacitatea termica a agentului termic, P,(+g E)( tTa.t.( ta.t.TT - temperatura initiala respectiv finala, !C Volumul agentului termic este'
Va.t . = Ga.t .

a.t .

Q m7R,

(..)

7 unde' a .t . este densitatea agentului termic, +g,m .

"ehnica securitatii muncii Fiecare aparat si vas care runctioneaza sub presiune trebuie sa fie dotat cu manometru care indica presiunea mediului de lucru. $anometrul trebuie sa fie ales cu o astfel de scara tncat maximul masuratorilor sa nu depaseasca .,7 de scara si aiba o linie rosie pe diviziunea care indica presiunea admisibila de lucru. $anometrul se instaleaza astfel meat, indicafiile lui sa fie clar vazute de personalul de deservire si sa fie protejat de caldura si de frig. Instalarea manometrelor la o inaltime mai mare de @ m de la podea este interzisa. Intre manometru si aparat trebuie sa fie instalat un robinet cu trei pozitii. Inspectia manometrelor trebuie efectuata cel putin o data pe an. Fiecare rezervor care functioneaza sub presiune trebuie sa fie dotat cu supape de siguranta. 4umarul supapelor de siguranta si dimensiunile lor se

determina din conditiile urmatoare' presiunea in rezervor nu trebuie sa depaseasca presiunea de lucru cu mai mult de @? +%a daca se calculeaza la o presiune de pana la 7?? +%a( nu trebuie sa depaseasca *@L din presiunea de lucru pentru o presiune de 7??-A??? +%a( nu trebuie sa depaseasca *?L din presiunea de lucru, pentru o presiune de A??? +%a. Intre aparat si supapa de siguranta nu trebuie sa fie nici un dispozitiv de blocare. 1xploatarea aparatului care functioneaza sub presiune trebuie oprita in urmatoarele cazuri' - la o presiune a aparatului superioara cele admisibile( - la defectarea supapelor de siguranta( - la aparitia crapaturilor( - la ruperea garniturilor( - in caz de incendiu( - la defectarea manometrului si imposibilitatea de a determina presiunea cu alt manometru( - la defectarea aparatelor de control si masurare automata etc. %rocesul de sampanizare este un proces deosebit in privinta te nicii securitatii muncii' - personalul trebuie sa fie instruit special si sa fie atestat tn prezenta reprezentantilor I0C5( - in fisa te nica se inscrie numarul ordinului si data numirii persoanei responsabile de exploatarea utilajului( &cratofoarele sunt supuse regulat reviziei te nice astfel' - revizia exterioara are loc in fiecare an. 0e analizeaza starea suprafetei supapelor de siguranta a manometrelor si a armaturii( - revizia interioara o data la trei ani. 0e dezasambleaza ferestrele si izolatia( - incercarea idraulica o data tn sase ani( incercarea idraulica se va face corespunzator recomandarilor date de I0CI5.