UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANA PRODUCIEI ALIMENTARE I A MEDIULUI

MATERIALE PENTRU ECHIPAMENTE N INDUSTRIA

PANIFICAIEI

Cadru didactic:
ef lucrri dr. ing. Silviu-Gabriel STROE

Student:
Ana-Maria GONTARIU
Program de studii: PCM 1B
Anul:III

SUCEAVA, 2014

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Tema: Utilaje pentru obinerea aluatului. Malaxor cu cuv transportabil.

CUPRINS

2
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Introducere
I.
Identificarea principalelor tipuri de materiale
II.
Identificarea condiiilor de lucru
III.
Identificarea fenomenelor de la interfa
Bibliografie

Introducere

3
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Oelurile inoxidabile sunt materiale nalt aliate cu un coninut de 10,5% Cr, rezistente la
coroziune. Aceste aliaje au o afinitate crescut pentru oxigen, formnd o pelicul de oxid de
crom la suprafaa materialului conferindu-i acestuia inoxidabilitatea i rezistena la
coroziune. Datorit spectrului mare de utilizare i a compoziiei chimice, oelurile inoxidabile
se mpart n patru mari grupe :
Feritice
Austenitice
Martensitice
Austenito-feritice
Exist standarde internaionale cu privire la fabricarea oelului inoxidabil astfel nct
acest s aib aceleai proprieti peste tot n lume. Cele dou tipuri de oel inoxidabil folosite
n industria alimentar sunt tipul 304 i tipul 430. Cifrele indic combinaia metalelor folosite
n aliajul de oel inoxidabil. Tipul 430 este tipul mai ieftin de oel inoxidabil care conine doar
crom. Tipul 304 conine att crom ct i nichel i este mult mai rezistent la coroziune dar mult
mai costisitor.[1]
n industria panificaiei i a pastelor finoase, a produselor zaharoase i de patiserie, a
preparatelor de carne se ntlnesc numeroase materiale n stare pstoasa ( aluaturi, carne
tocat). La obinerea acestora se folosesc malaxoare a cror construcie asigur o energie de
amestecare mai mare. Ele realizeaz concomitent frmntarea amestecului i nglobarea n el
a unei cantiti de aer.

4
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

I.

Identificarea principalelor tipuri de materiale

NOIUNI GENERALE

Malaxoarele sunt amestectoare special destinate omogenizrii maselor consistente,

pstoase sau realizrii unor operaii speciale. Pentru frmntarea aluaturilor de panificaie se
folosesc malaxoare cu cuv n micare de rotaie i dispozitiv de malaxare cu brae, cu ancor
sau cu spiral. Cuvele acestor malaxoare sunt montate pe o platform mobil, fiind detaabile
deoarece n panificaie fermentarea aluatului are loc n aceleai cuve n care s-a realizat
malaxarea.
NORME EUROPENE
Standardul pentru oeluri inoxidabile de uz general este EN 10088. Acest standard are
dou destinaii:
Descriere metaforic
Standardul EN 10027, care are ca i obiect simbolizarea oelurilor inoxidabile,
acoper toat gama de oeluri n a crui compoziie sunt cel puin 5% elementele de aliere.
Simbolizarea acestora ncepe cu litera X, care este urmat de coninutul de carbon x 100
i de simbolizarea elementelor de aliere n ordine descresctoare.
Exemplu: X12Cr13 - X2CrNiMo17-12-2
Denumire metaforic (numeric)
Conine cinci cifre: primele dou sunt 1.4 ; al treia reprezint compoziia chimic, n timp ce
ultimele dou sunt alocate arbitrar.
1.40xx: oel inoxidabil, n cadrul creia Ni %<2,5
Nu conine elemente precum Mo, Nb i i
1.41xx: oel inoxidabil, n care Ni %<2,5
Conine Mo nu conine Nb i i
1.43xx: oel inoxidabil, n care Ni %> 2.5
Nu conine elemente precum Mo, Nb i i
1.44xx: oel inoxidabil, n care% Ni> 2.5
Conine Mo nu conine Nb i i.
1.45xx: oel inoxidabil, care conine elemente de aliere speciali

Oeluri inoxidabile martensitice:

cuite 14-15% Cr, >0,4% C, 0,5-0,8% Mo, 0,1-0,2% V, fr Ni;
Oeluri inoxidabile austenitice:
-cuva (13)
18% Cr i 8-10% Ni;
-axul vertical;

Fonta este un aliaj casant de fier, carbon i alte elemente, cu un coninut ridicat de carbon
( 2,11- 6,67%). n ansamblul cuterului gasim font la carcas (15) i arborele orizontal (18).
Materialele plastice sunt produse sintetice macromoleculare, din care, prin prelucrare
mecanic sau termic, se pot obine obiecte de diferite forme, cu utilizri largi n industrie i
5
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

comer. Materialele plastice organice se mai pot numi carboplaste. n ansamblul cuterului
putem gsi materiale plastice la curele.
Aluminiul (Al) este un metal neferos de culoare argintie, cu o foarte bun conductibilitate
termic si electric,greutate specific mic, rezistent la solicitari mecanice i la oxidare. S-a
folosit la realizarea capacului mobil (2).
Bronzul este un aliaj neferos de culoare alb-roscat, obtinut din Cu si Sn. Este folosit la
realizarea lagrelor cu frecare de alunecare (cuzineti,bucse). Toate elementele componente ale
lagrului, ce include angrenajul melcat sunt executate din bronz.[3]
Clasificarea amestectoarelor pentru materiale consistente (malaxoare)
- cu benzi elicoidale
- cu 2 brae malaxoare i rotire n sens de ntmpinare
- cu brae fixe i cuv rotativ
- cu bra malaxor i cuv rotativ
- tip extruder
- tip val
- bttoare
Datorit proprietilor avantajoase, oelurile inoxidabile sunt utilizate n domenii din ce
n ce mai variate. Ele pot fi ntlnite n industria chimic, alimentar, construcii civile, dar
prezint un interes crescnd i n industria construciilor de maini i de uz casnic. n zilele
noastre aspectul estetic, precum i creterea importanei proteciei mediului nconjurtor
deschid noi perspective de utilizare a oelurilor inoxidabile, ca de exemplu construciile
stradale (stlpi, balustrade) i alte acoperiri decorative de protecie.
Materiile prime ale oelurilor rezistente la coroziune sunt elaborate conform unor
prescripii tehnologice riguroase, n cuptoare cu arc electric tip creuzet, prin aplicarea
procedeelor metalurgice moderne. Procedeul de fabricare cuprinde dezoxidri, denitrurri i
desulfurri speciale. Calitatea oelurilor i produselor realizate din acestea depinde foarte mult
de procesele care au loc n cursul cristalizrii, deoarece structura cristalin a oelurilor va fi
determinat n mare msur de poziia suflurilor, a incluziunilor nemetalice, a segregaiilor
elementelor de aliere i a retasurilor. n cazul n care prelucrrile ulterioare ale oelurilor
inoxidabile implic i tratamente termice, se va acorda o atenie deosebit aplicrii acestora
astfel ca ele s nu determine formarea de precipitri sau aglomerri de faze, care pot influena
negativ proprietile materialului.[2]
Mrci de materiale inoxidabile
Mrcile de materiale inoxidabile sunt simbolizate, conform standardelor naionale, n
mod diferit. Tabelul ofer un ajutor pentru corespondena simbolizrii materialelor dup
standardele naionale din ara noastr i normativele ISO. Mrcile de materiale recomandate i
mai rspndite n comer, conform DIN 17007, sunt prezentate mai jos cu cifre ngroate, iar
mrcile de materiale mai puin solicitate sunt nirate cu cifre nengroate.
Feritice: 1.4000; 1.4002; 1.4016; 1.4104; 1.4105; 1.4113; 1.4509; 1.4510; 1.4511; 1.4512;
1.4522; 1.4575
Martensitice: 1.4006; 1.4024; 1.4028; 1.4057; 1.4109; 1.4112; 1.4116; 1.4120; 1.4122;
1.4125; 1.4313; 1.4418; 1.4542
Ferito-martensitice: 1.4021; 1.4034
6
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Ferito-austenitice: 1.4362; 1.4460; 1.4462
Austenitice Cr - Ni: 1.4301; 1.4303; 1.4305; 1.4306; 1.4311; 1.4315; 1.4541; 1.4550
Austenitice Cr - Ni - Mo: 1.4401; 1.4404; 1.4406; 1.4429; 1.4435; 1.4436; 1.4438; 1.4439;
1.4465; 1.4539; 1.4561; 1.4563; 1.4565 S; 1.4571
Malaxorul cu cuv transportabil

Figura1. Malaxorul cu cuv transportabil [4]

Malaxorul (Figura1.) este compus din cuva montata pe cruciorul mobil ce se
deplaseaz cu ajutorul a trei roti. Intre crucior si cuva este montata o roata dinata ce face
corp comun cu cuva, asigurnd angrenarea prin piciorul cu transmisia prin curele si motorul
electric montat in interiorul carcasei.
Dispozitivul de amestecare este format dintr-un ax oblic cu palete si un bra de rzuire ,
ambele fiind antrenate de la acelai electromotor ce acioneaz cuva. Braul de amestecare
poate avea forme diferite (furca, cuite etc.).
Dispozitivul de amestecare funcioneaz numai in cazul cnd cuva este blocata pe
postamentul de fixare prin piesa. La terminarea operaiei de amestecare braul este ridicat
deasupra cuvei, permind scoaterea acesteia din piesa de blocare. Cuva este ridicata si
rsturnata in buncrul mainii ce executa operaia urmtoare, cu ajutorul uni dispozitiv de
rsturnare.
Cuva
Caracteristica eseniala a acestui utilaj este ca are o cuva deplasabila, fata de dispozitivul
de amestecare, iar in cazul cnd este fixata la dispozitivul de amestecare, cuva se rotete in
jurul axei sale verticale. Faptul ca la acest utilaj cuva este deplasabila simplifica mult
condiiile de ncrcare si descrcare a materialelor la alimentare si evacuare si in acelai timp
las posibilitatea ca un dispozitiv sa fie utilizat pentru realizarea amestecrii in mai multe
cuve.
7
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

n timpul amestecrii cuva se invarteste cu circa 30 rotaii/minut pentru a aduce
materialul supus malaxrii continuu in fata paletelor si in acest mod sa fie realizata malaxarea.
Cuva transportabila este confectionata din otel inoxidabil si montata pe un carucior cu 3
roti prevazut cu maner pentru usurinta transportului, articulat in platforma caruciorului.
Braele malaxorului
Malaxoarele cu 2 brae cotite, utilizate pentru omogenizarea aluaturilor i a unor paste
pentru obinerea produselor de patiserie necesit determinarea puterii instalate i verificarea
mecanic a braelor.
Braul malaxorului este supus unor tensiuni de forfecare n seciunea de legatur cu
arborele de antrenare.
Viteza de rotaie a braelor malaxorului este mai mare dect viteza de rotaie a cuvei i de
sens contrar acesteia. In acest fel se asigur o amestecare foarte bun.
Cteva valori ale tensiunilor admisibile la forfecare, pentru diferite materiale de execuie
ale amestectoarelor:
Materialul

Rezistena la
rupere N/m

Alungirea la
rupere %

Oel de slab
3,5-5
25-15
rezisten
OL-60
5-7
20-10
Oel turnat
3,6-6
20-10
Oel cu nichel
4,5-6
20-16
Font
1,35-1,75
prelucrat
Tabel1.1Caracteristici mecanice ale unor materiale

Tensiuni admisibile de forfecare

Solicitare
Solicitare
static
pulsatorie
N/m10
N/m10
7,2-12
4,8-8
9,6-14,4
7,2-9,5
9,6-14,4
3,0-3,5

6,4-9,6
4,8-6,4
6,4-9,6
2,0-2,3

Compatibilitatea ntre materialele solide se rezolv uor prin alegerea unor materiale inerte
fa de produsele alimentare, cum sunt oeluri inoxidabile, oeluri acoperite cu un strat de
metal inoxidabil (nichel) sau cu un strat nemetalic inert, aluminiul, alama, bronzul, zincul,
unele mase plastice (teflon, polietilena), unii elastomeri prelucrai special (cauciucul
alimentar).
Arborele
Arborele la partea superioar este fixat printr-un grup de lagre i pe el este fixat o roat
dinat prin intermediul creia primete micarea de rotaie de la sistemul de acionare al
malaxorului. Roata melcat la fixare, se mbin cu un surub melc care face parte din sistemul
de acionare al malaxorului i prin care se transmite miscarea de rotatie cuvei. Sistemul de
actionare al malaxorului este inclus in batiul malaxorului si este format din motorul electric
prin intermediul caruia se primeste energia de antrenare si un numar de roti de diferite tipuri
prin care se transmite miscarea pe de o parte la arbore, pe de alta parte la cuva.
Arborii se rotesc in jurul axei lor geometrice si transmit miscarea de rotatie organelor de
masini aflate pe acestia. In principal arborii transmit momente de torsiune motiv pentru care
sunt solicitati la torsiune iar sub efectul greutatii proprii precum si a bratelor montate pe ei
sunt solicitati la incovoiere.
Pentru solicitari usoare se utilizeaza la fabricarea arborilor oteluri carbon obisnuite OL 50,
OL60 (STAS 500/2-80). Pentru solicitari importante se folosesc oteluri aliate de imbunatatire
30 Mn 16, 33 Mo Cr Ni 11.
8
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Lagare
Lagarele sunt organe de masini cu rol de sustinere si ghidare a osiilor si arborilor aflate in
miscare de rotatie. In acelasi timp asigura preluarea sarcinilor care actioneaza asupra lor.
Lagarele pot fi:
-lagare cu alunecare
-lagare cu rostogolire (rulmenti)
-lagare combinate
Lagarele cu alunecare permit rotirea fusului arborelui pe suprafata cilindrica interioara a
acestuia direct sau prin intermediul unei pelicule de lubrifiant.
Principalele parti componente:
corpul lagarului care poate fi executat dintr-o bucata ca o bucsa sau din 2 bucati
avand un plan de separatie diametral pentru a se putea monta pe fusurile
intermediare
partea inferioara a corpului reprezinta o captuseala numita cuzine fixata de corpul
lagarului printr-un sistem sau direct prin turnare in niste canale de forma speciala
Rolul lubrifiantului di lagar:
-reduce pierderile prin frecare deci prelungeste durata de viata
-protector impotriva coroziunii
-amortizor al socurilor
-transportor al caldurii din interiorul lagarului in mediu exterior
Materiale: toate piesele lagarului se executa di acelasi material antifrictiune (bronz).
Corpul si capacul se executa di otel turnat, sudat sau fonta si cuzinetii dintr0un
material diferit: aliaje metalice pe baza de staniu, plumb, cupru, materiale sintetice
nemetalice textolit, poliamida. Cuzinetii se executa prin turnare din bronz, fonta, otel
dupa care sunt prelucrati mecanic.
Rotile dintate
Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Principalele materiale
utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile, fontele, alama, bronzul si materialele
plastice de tipul textolitului, poliamidei.
Din grupa otelurilor se folosesc oteluri carbon de calitate STAS 880-66, oteluri aliate de
cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-66, otel turnat STAS 600-74, iar uneori la roti
putin solicitate oteluri carbon obisnuit STAS 500-68.
Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul
maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati comportarea flancurilor dintilor la
diverse forme de uzura.
Ruperea dintilor este cauza principala a scoaterii din uz a rotilor dintate. Fenomenul se
datoreste incovoierii repetate a dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de oboseala care
duc la rupere dintelui in final.
Roata melcata
Roata melcata in cazul cand viteza de alunecare Va>5 m/s se executa din bronz cu staniu
sau din bronz cu zinc. Pentru viteza de alunecare Va>10 m/s se folosesc bronzuri speciale cu
diferite elemente de aliere. La viteza de alunecare Va<6 m/s se pot utiliza bronzuri de
aluminiu iar la viteze si mai mici Va<2 m/s se pot utiliza fontele cenusii sau de antifrictiune.
Rotile melcate cu diametrul pana la 200 mm se toarna integral din bronz iar celelalte se
executa in general din 2 bucati: coroana din bronz iar corpul rotii din fonta cenusie, imbinarea
intre coroana si corpul rotii de realizeaza prin seraj.
9
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Serajele se bazeaza pe strangerea provocata de deformatiile elastice ale elementelor
componente asamblate prin contact fortat.
Transmisii prin curele
Transmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore condus se poate realiza pe baza
frecrii dintre un element intermediar flexibil, fara fire numit curea si rotile de curea montate
pe cei doi arbori.
Pentru a realiza fora de frecare, se asigura o tensionare iniiala a curelei pe rotile de
curea astfel ca in momentul punerii in micare, a rotii motoare, ramura 2 a curelei se va
tensiona mai mult iar tensiunea din ramura 1 se va micora.
Avantajele transmisiei prin curele :
o posibilitatea transmiterii miscarii de rotaie si a puterii la distanta
o funcionare lina fara zgomot
o amortizarea ocurilor
o protecia contra suprasarcinilor
o posibilitatea de funcionare la turaii mari
Dezavantaje :
gabaritul mare
raport de transmitere variabil ca urmare a alunecrii curelei pe roti
forte mari pe arbori
necesitatea dispozitivelor de intindere a curelei
Dupa forma sectiuniii transversale a curelei, tipul transmisiei se realizeaz prin : curele
late, trapezoidale, dinate , rotunde.
Materialele din care pot fi confecionate curelele sunt : piele, textile, textile cauciucate,
otel(benzi), material plastic.
Curelele din esturi impregnate cu cauciuc se compun din mai multe straturi textile
(insertii) din bumbac legate intre ele prin cauciuc vulcanizat.
Motorul electric
Placa de fundaie pe care urmeaz sa fie instalat motorul trebuie sa fie solida si sa nu
permit vibraii.
Electromotorul instalat trebuie aparat contra prafului conductor de electricitate si in
special contra pulberii metalice. De aceea in imediata vecinatate a motorului nu sunt
permise depozitarile de nici un fel de deseuri.
Limita inferioara a temperaturii la care maina poate fi lsata in stare de repaus un timp
mai indelungat nu trebuie sa fie <3.
Dupa ce s-a constatat ca maina este in perfecta stare de funcionare si este gata pentru a
fi pornita, este necesar a se efectua o ponire de proba in gol, urmata de o funcionare
continua pentru o durata de maxim 3 ore.
Dupa pornirea de proba a motorului si
punerea la punct a mecanismului pentru care el este destinat, se poate pune motorul in
exploatare.

Caracteristici
Capacitatea

MA-200
200

MA-300
300

FAL-300
300

MA-500
500
10

Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

cuvei, l
Puterea
2,8
3
2,2
instalata, kW
Durata de
framantare,
min
Dimensiuni de
1800*900*190 1700*1005*141 1540*1005*120
gabarit,
0
0
2
L*l*H,mm
Masa neta, kg
1000
755
555
Tabel.1.2 Caracteristici tehnice ale malaxoarelor de aluat
II.

5,5
8-10
1890*1200*145
0
910

Identificarea condiiilor de lucru

Amestecarea poate constitui o operaie independenta, cnd este folosita la obinerea

unor produse care sunt amestecuri de doua sau mai multe componente( brnza cu smntna,
buturi rcoritoare din sucuri amestecate cu apa si dioxid de carbon). Ea poate fi operatie
auxiliara cnd creeaz condiii optime de desfurare a operaiei principale si anume la
intensificarea transmiterii cldurii( amestecarea cu aer cald a laptelui sub forma de bule foarte
mici pentru uscarea acestuia, respectiv obinerea laptelui praf), separarea
suspensiilor( amestecarea vinurilor cu betonita pentru formarea stratului filtrant necesar
indepartarii suspensiilor prin filtrare), extragerea unor substane( amestecarea brochenului de
floarea-soarelui cu benzina pentru extragerea uleiului), reacii chimice( amestecarea zemii de
zahar defecate-zeama de difuzie amestecata cu lapte de var cu dioxid de carbon prin barbotare
pentru ndeprtarea excesului de calciu sub forma de carbonat de calciu, descompunerea
zaharailor de calciu pentru punerea in libertate a zaharozei si adsorbirea pe carbonat de calciu
a nezaharului pentru a fi ndeprtat prin filtrare), schimbarea strii fizice (dizolvarea zaharului
in apa, diluarea acizilor minerali).
Operaia de amestecare poarta diferite denumiri dupa caracteristicile materialelor si
anume: amestecare, in cazul materialelor solide;agitare, la lichide;malaxare, la materialele
pstoase.
Utilajele folosite sunt denumite dup numele operaiei: amestectoare, agitatoare,
malaxoare si pot avea funcionare continua sau discontinua.
AMESTECAREA MATERIALELOR PASTOASE
In industria panificaiei si pastelor finoase, a produselor zaharoase si de patiserie, a
preparatelor de carne se intalnesc numeroase materiale in stare pstoasa( aluaturi, carne
tocata). La obinerea acestora se folosesc malaxoare a cror construcie asigura o energie de
amestecare mai mare. Ele realizeaz concomitent frmntarea amestecului si nglobarea in el
a unei cantitati de aer.
CLASIFICAREA AMESTECATOARELOR PENTRU MATERIALE CONSISTENTE
(MALAXOARE)
- cu benzi elicoidale
- cu 2 brae malaxoare si rotire in sens de ntimpinare
- cu brae fixe si cuva rotativa
- cu bra malaxor si cuva rotativa
11
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

- tip extruder
- tip val
- batatoare
ntreinerea utilajelor de amestecare
ntreinerea curenta a amestectoarelor se executa zilnic in scopul meninerii
utilajelor in stare buna de funcionare si anume:
-efectuarea lucrrilor de control si remedieri la asamblrile cu flane
-executarea curatirii exterioare
-executarea operaiei de ungere
-strangerea prezoanelor de la cutiile de etanare
-executarea unor mici reparaii la izolaiile exterioare si alte organe
-nlocuirea aparatelor de msura si control si a ventilatoarelor defecte
.
Elemente de proba
Probarea se face in etapele :
-proba de mers in gol (sau la din sarcina) timp de 2-4 ore
-functionarea la din sarcina timp de 10-20 ore
-functionarea la sarcina maxima timp de 4 ore
Verificri in timpul probelor : temperatura lagrelor, temperatura motorului electric,
funcionarea linitita a amestectorului, consumul specific de energie electrica, gradul de
amestecare.
Probarea in gol si in sarcina a utilajelor de amestecare
In urma reparailor, utilajele se ncearc in gol si in sarcina urmarindu-se in special
vibraiile. Dup probe se executa rodajul utilajului dupa care se ncarc treptat cu material,
introducndu-se utilajul in flux.
III.

Identificarea fenomenelor de la interfa

Oelurile inoxidabile sunt aliaje Fe-C-Cr-E caracterizate prin coninutul n carbon de

0,03-0,5%, Cr ~12%, respectiv unele elemente de aliere (E), care au rolul de a mri rezistena
la coroziune i a conferi caracteristici mecanice, fizice, chimice corespunztoare unor condiii
de exploatare.
La mbinarea materialelor eterogene, alegerea combinaiilor de materiale avansate cu
proprieti extreme, a procedeelor de mbinare i/sau a tratamentelor termice aplicate
mbinrilor eterogene este foarte important. Astfel, la mbinarea acestor materiale avansate
trebuie avute n vedere proprietile fizice diferite (temperatur de topire, polimorfism,
coeficieni de dilatare termic i conductibilitate electric), caracteristicile mecanice, respectiv
solubilitatea acestora. Compoziia chimic a mbinrii depinde att de compoziiile chimice
ale materialelor de baz, respectiv a materialului de adaos, ct i de gradul de diluie al
elementelor chimice n mbinare.
La mbinarea oelurilor austenitice cu oeluri feritice, utilizarea materialelor de adaos
austenitice este suficient, pentru a preveni formarea martensitei n vecintatea zonei de
topire, pentru a facilita diluia i pentru a pstra un anumit coninut de ferit, n vederea
reducerii riscului de fisurare la cald.
12
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Coroziunea este definit ca fiind: distrugerea materialelor n general si a metalelor si
aliajelor n special, sub actiunea mediului, aceasta putnd fi paria, totala sau poate antrena
modificarea proprietatilor materialelor facndu-le sa devina improprii pentru utilizare.
Coroziunea este interpretata uneori impropriu ca uzura unei piese sau ca distrugerea unei
structuri.
Datorita structurii lor electronice, caracterizata prin prezenta electronilor asa-zisi
liberi n reteaua cristalina, metalele si aliajele reactioneaza usor cu medii foarte diverse,
corodndu-se (oxidndu-se). Rezulta ca adevarata cauza a coroziunii metalelor si aliajelor este
instabilitatealor termodinamica n conditii naturale si deci tendinta lor spontana de a trece n
stare oxidata (n combinatii). Asa se explica faptul ca n natura majoritatea metalelor, cu
exceptia metalelor nobile (Au, Pt, Ir), se gasesc n stare combinata (oxidata - minereuri).
Nu exista standarde internationale cu privire la finisajul otelului inoxi dabil, dar exista
specificatii ale producatorilor unde sunt precizate tipurile de suprafete. Finisarea satinata este
o suprafata fara luciu si se foloseste acolo unde aspectul nu este important. Este o suprafata de
trafic intens pe care nu se evidentiaza zgarieturile asa cum se intampla cu o suprafata ultrapolisata.
Un finisaj lucios realizat prin polisarea suprafetei este utilizat pentru echipamentele de
expunere, cum sunt cele din fast-food-uri, sau restaurante cu autoservire, desi din motive pur
economice partea nevizibila a acestora poate fi satinata. Finisajul care castiga teren datorita
aspectului si usurintei la igienizare poarta numele generic de superbrush (superpolisare).
Acest tip de finisare are o granulatie mica care previne aparitia amprentelor de la atingere si
este mai usor de igienizat decat alte suprafete din otel inoxidabil.
Oelul este cel mai important aliaj al fierului, principala component este carbonul, cu
o concentraie maxim de 2.11 % din greutate. Conform altei definiii oelul este un aliaj feros
care se poate obine prin formare plastic (forjare, laminare). n aceast definiie nu este
menionat prezenta Carbonului, dei este cel mai important element de aliere al fierului.
Carbonul n combinaie cu o multitudine de alte elemente de aliere poate modifica
proprietile oelului: mbuntete rezistena i micoreaz plasticitatea. Cu ajutorul
elementelor de aliere se pot modifica proprietile principale ale oelurilor: duritate,
elasticitate, flexibilitate, rezistena, limita de curgere, rezistena la acizi, rezistena la
coroziune. n cazul n care oelul are un coninut de carbon mai mare, devine mai greu dar i
mai rigid dect fierul, iar dac micoram temperatura va scdea i rezistena materialului limit de curgere: 1370 C .
Rezistena la coroziune
Se consider rezistente la coroziune acele oeluri care prezint proprieti de rezisten
fa de mediile agresive. Aceste oeluri conin crom cel puin 12% din greutate, iar coninutul
de carbon este mai mic de 1,2%. Rezistena la coroziune se bazeaz pe formarea la suprafa a
unei pelicule pasive, a crei stabilitate crete cu coninutul de crom i poate fi mrit n
continuare prin aliere cu molibden. Pasivitatea este asigurat de pelicula subire de oxid de
metal-hidrat, n care se produce o mbogire de crom fa de metalul de baz. Pelicula
format este capabil s pstreze o stare de echilibru cu mediul de lucru, i devine greu sau
deloc penetrabil pentru alte medii. Odat cu atingerea strii de echilibru coroziunea va fi de
mrime neglijabil. Dac nu se formeaz o pelicul pasiv de grosime corespunztoare, sau
dac acesta se strpunge sau se distruge complet, atunci apare pericolul coroziunii. Oelurile
inoxidabile vor avea proprietile cele mai corespunztoare atunci cnd cromul i molibdenul
se gsesc sub form de soluie solid, adic nu se formeaz faze nemetalice srace n crom i
molibden. Cu ct structura cristalin a oelurilor inoxidabile este mai omogen, cu att
proprietile lor vor fi mai favorabile. n realizarea structurii cristaline omogene un rol
13
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

important revine procedeului de tratament termic aplicat. Prelucrrile ulterioare se vor aplica
cu deosebit atenie, deoarece materialele strine imprimate pe suprafaa de contact dintre
pies i scul pot reduce substanial rezistena la coroziune. Suprafeele expuse aciunii
agenilor chimici trebuie s fie ct se poate de netede i lipsite de impuriti. n funcie de
solicitri, oelurile inoxidabile prezint diferite forme de coroziune , care pot fi grupate n
urmtoarele categorii mai importante:
a. Coroziunea intercristalin
Coroziunea intercristalin nseamn o degradare format la limita grunilor cristalini,
care determin ncetarea continuitii structurii cristaline, astfel nct oelul i pierde
omogenitatea. Cauza coroziunii intercristaline este separarea n spaiul intergranular a unor
carburi bogate n crom, iar n apropierea acestora formarea de zone srace n crom care se
corodeaz mai rapid. Pentru evitarea precipitrilor de carburi de crom, coninutul de carbon al
oelurilor austenitice trebuie redus sub 0,03%, sau materialul trebuie stabilizat cu titan sau
niobiu deoarece acestea au o afinitate mai mare fa de carbon, n comparaie cu cromul.
b. Coroziunea ptruns (cavernoas)
Coroziunea ptruns este o degradare local, punctiform, care apare datorit
interaciunii dintre ionii halogeni i pelicula pasiv. n general se formeaz caviti circulare,
care ntr-un timp relativ scurt ptrund n adncimea materialului. Pericolul coroziunii ptrunse
crete direct proporional cu creterea temperaturii i a concentraiei de halogeni. Deoarece la
acest tip de coroziune marea majoritate a suprafeei rmne intact, gradul de degradare nu
poate fi caracterizat prin pierderea de greutate. Coroziunea n acest caz poate fi apreciat din
valoarea caracteristic calculat cu ajutorul compoziiei chimice. Neomogenitile (precipitri
de carburi, incluziuni nemetalice etc.) pot mrii pericolul apariiei coroziunii ptrunse.

c. Coroziunea capilar
Coroziunea capilar apare n spaii restrnse (mbinri nituite sau filetate defectuos
realizate constructiv) unde nu este asigurat circulaia aerului. Din cauza lipsei de aerisire,
oxigenul necesar formrii peliculei pasive nu poate ptrunde la suprafaa piesei, astfel aceasta
rmne activ i se corodeaz. Aspectul acestui tip de coroziune seamn n mare msur cu
cel al coroziunii ptrunse.
d. Coroziunea tensional
Coroziunea tensional poate s apar n acele construcii supuse unor solicitri puternice
la traciune, care funcioneaz n medii agresive cu coninut ridicat de clor, la temperaturi care
depesc 50C. n cazul lipsei acestor solicitri acelai oel rezist foarte bine n toate celelalte
condiii de solicitare existente. La oelurile austenitice nalt aliate i calmate, posibilitatea
formrii acestui tip de coroziune este redus.
e. Coroziunea prin oboseal

14
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Rezistena la oboseal a oelurilor inoxidabile scade sub influena solicitrilor de
coroziune. Mrimea scderii, n mare msur depinde, n afara mediului, de multiaxialitatea
solicitrilor alternante.
f. Coroziunea prin contact
Coroziunea prin contact apare n situaia cnd dou piese metalice cu potenial electrochimic diferit vin n contact n prezena unui electrolit (orice lichid conductor de electricitate)
Degradarea este cu att mai pronunat cu ct diferena dintre potenialele electrochimice este
mai mare. nclzirea accelereaz procesul de coroziune. O form frecvent de apariie a
acestui tip de coroziune este aceea de formare a ruginii strine, care apare n zonele de contact
cu oelurile obinuite.

15
Identificarea principalelor tipuri de materiale

Materiale pentru echipamente n industria panificaiei

Bibliografie
1
2
3
4

5
6
7
8
9

www.italinox.ro/materiale/generalitati

http://www.directline.ro/
http://www.inoxservice.hu/index.php/ro/rozsdamentesacel
https://www.google.ro/search?
q=malaxoare+aluat&espv=2&biw=1366&bih=643&tbm=isch&tbo=u&
source=univ&sa=X&ei=KEsVMOmDIWtUf7ygoAB&ved=0CDIQsAQ#tbm=isch&q=malaxoare+
cuva+transportabila&facrc=_&imgdii=_&imgrc=yDk9Rl68eJXSVM
%253A%3BUxo54JOcZUKdJM%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.poly-tech.de%252Fpolytech%252Fcpspa%252Fimage
%252FCPME_160_open_mini.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.poly-tech.de%252Fpolytech%252Fcpspa%252Fspiral
%252520mixer%252520RB_r.htm%3B200%3B191
Banu Constatin Manualul inginerului de industrie alimentara Ed.
Tehnica, Bucuresti 1998
Gafiteanu Mihai Organe de maini , Bucuresti, Ed. Tehnica, vol I
1981, vol II 1983
Ioancea Lucian Maini, utilaje si instalaii in industria alimentara ,
Bucuresti, Ed. Ceres1996
Valentin Nedeff Maini si instalaii pentruindustria alimentara
Bacau, vol II 1997
Rasenescu I. Operaii si utilaje in industriaalimentara Galati 1979

16
Identificarea principalelor tipuri de materiale