CALITATEA AMBALARII

Prof. univ. dr. ing. Ionelia VOICULESCU

Definiii clasificri, noiuni de baz

Terminologia utilizat pentru domeniul ambalrii este reglementat prin standarde, n conformitate cu reglementrile ISO. 1. Standarde pentru definirea terminologiei utilizate n domeniul ambalajelor STAS 5845/1 86 Ambalaje. Terminologie general STAS 5845/2 70 Ambalaje de lemn. Terminologie STAS 5845/3 87 Ambalaje de carton i hrtie. Terminologie STAS 5845/4 69 Ambalaje metalice.Terminologie STAS 5845/5 75 Ambalaje textile. Terminologie STAS 5845/6 74 Ambalaje de sticl. Terminologie STAS 5845/8 86 Ambalaje. Operaii i metode de ambalare. Terminologie STAS 5845/9 86 Ambalaje. Accesorii. Terminologie STAS 11089 78 Recipient pentru distribuire sub presiune. Terminologie

CALITATEA AMBALARII
SCOP:

Ambalarea operatia prin care se realizeaza protejarea produselor in scopul pastrarii calitatilor initiale in conditii igienice, in timpul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii lor. Ambalajul este destinat retinerii, protejarii, manipularii, distributiei si prezentarii produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producator pana la utilizator sau consumator.
3

CALITATEA AMBALARII
DEFINITII

Ambalare: operatia de invelire utilizand ambalaje si accesorii care vin in contact direct cu produsul. Ambalaj : Totalitatea elementelor destinate cuprinderii sau invelirii unui produs sau ansamblu de produse, in vederea asigurarii calitatii si integritatii acestora in decursul manipularii, depozitarii, desfacerii si consumului precum si pentru inlesnirea acestora. Materiale pentru ambalaje : Materiale destinate confectionarii ambalajelor si accesoriilor de ambalaj. Ambalaj confectionat : Ambalaj fabricat care, in stare de utilizare constituie un corp destinat sa cuprinda produsul de ambalat. Produs de ambalat : Produs care necesita o protectie temporara de la locul de productie la locul de consum si a carui manipulare, transport, depozitare, vanzare si consum trebuie inlesnita cu ajutorul ambalajului. Produs ambalat : Unitate formata din produsul de ambalat si ambalajul respectiv. Accesoriu de ambalaj : Material sau dispozitiv destinat sa completeze sau sa preia unele functii ale ambalajului confectionat fara a constitui invelisul de ambalare al produsului.
4

CALITATEA AMBALARII
CLASIFICAREA AMBALAJELOR

dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor dupa forma geometrica a ambalajului dupa sistemul de confectionare dupa domeniul de utilizare dupa specificul produsului ambalat dupa gradul de rigiditate

dupa modul de circulatie al ambalajului dupa sistemul de circulatie dupa caile de transport dupa destinatie dupa relatia cu mediul ambiant dupa natura produsului ambalat

Dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor

Distribuia utilizrii materialelor pentru ambalaje

Dupa forma geometrica a ambalajului

Clasificarea ambalajelor
Dup sistemul de confecionare

Dup gradul de rigiditate

ambalaje fixe ambalaje demontabile ambalaje pliable

ambalaje rigide ambalaje semirigide ambalaje flexibile

Dup modul de circulaie al ambalajului

Dup sistemul de circulaie

ambalaje refolosibile; ambalaje nerefolosibile ambalaje reciclabile

sistem de restituire a ambalajelor; sistem de vnzare cumprare a ambalajelor

Clasificarea ambalajelor
Dup relaia cu mediul ambiant

biodegradabile ; ne-biodegradabile.

Dup natura produsului ambalat

Dup destinaie

ambalaje pentru piata externa; ambalaje pentru piata interna.

Dup cile de transport

ambalaje pentru transport terestru; ambalaje pentru transport fluvialmaritim; ambalaje pentru transport aerian.

ambalaje pentru produse alimentare ; ambalaje pentru produse nealimentare; ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje pentru produse industriale, chimice, electrocasnice, uoare, materiale de construcii; ambalaje individuale; ambalaje colective.

10

FUNCTIILE AMBALAJELOR
a) Funcia de protecie: mpotriva pierderilor cantitative (evaporare, frecare, pulverizare, scurgere); mpotriva pierderilor calitative (spargere, ndoire, alterare gust, culoare); mpotriva contaminrii mediului; b) Funcia de manipulare - facilitarea operaiei de manipulare; c) Funcia de informare - informaii inscripionate sub diferite forme privind marfa ambalata, instruciuni de transport, depozitare, utilizare a acesteia si a ambalajului; informaii privind firma productoare, proprietile mrfii, modul de desfacere si ntreinere, termenul de valabilitate ; informaii despre modul de transport si depozitare, locul de expediie si destinaia, ruta de transport;
11

Funciile ambalajelor (continuare)

d) Funcia de reclama - ambalajul constituie si contribuie la promovarea (reclama) produsului ambalat prin : forma, culoare, grafica, calitatea materialelor. e) Funcia de nsumare - permite manipularea cu uurina a produsului, sub forma lichida sau vrac, in cantiti mai mari; f) Funcia de distribuie - ambalajele contribuie la comercializarea uoara a mrfurilor, ajungndu-se la vnzare prin intermediul sistemelor automate ; g) Funcia de reciclare reutilizarea materialului amabalajului dupa procesarea acestuia
12

MARCAREA AMBALAJELOR
O marcare completa trebuie sa cuprind urmtoarele trei pari: Informaii privind Transportul I. Identificare: iniialele destinatarului sau ale transportatorului. II. Nr. de identificare. III. Totalul itemilor din lot. IV. Nr. itemilor din lot, ex. 5/13 sau 5 - 13. V. Destinaia. Informaii Generale I. Tara de origine II. Greutatea pachetului III. Dimensiunile pachetului [cm] IV. Durata de valabilitate a produsului

Instruciuni de Manipulare I. Daca pachetul este sensibil la cldura sau umezeala. II. Daca exista riscul de spargere. III. Direcia de aezare, specificarea bazei de aezare, localizarea centrului de greutate.
13

SIMBOLURI PENTRU AMBALAJE

"Fragil" Acest simbol se aplica pachetelor care se pot sparge cu usurinta. Cutiile marcate cu acest simbol trebuie manipulate cu grija.

"Cu aceasta parte in sus" Pachetul trebuie sa stea tot timpul in sensul sagetilor - in transport, manipulare si stocare. Nu depozitati in locuri umede" Pachetele ce poarta acest simbol trebui ferite de umiditate excesiva. Daca nu se pot asigura conditi de stocare adecvate, acest ambalaj trebuie acoperit cu un material impermeabil.

"Deschideti aici" Acest simbol se adreseaza doar destinatarului.

14

CALITATEA AMBALAJULUI
Indicatorii de calitate ai unui ambalaj se impart in doua categorii:
1) Indicatori tehnico-economici: caracteristicile functionale si tehnico-constructive, materiale, economicitatea. 2) Indicatori de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozitie, influenta pshilogica.

Etapele generale ale proiectarii ambalajelor sunt:

- exploatarea preliminara in timpul careia se aduna idei si se fac schite cu privire la dimensiunile si aspectul exterior al ambalajului. - alegerea variantei optime de ambalaj si punerea la punct a elementelor grafice; - modificarile finale, cu includerea specificatiilor tipografice, a ilustratiilor si a altor implentari grafice. - finalizarea, din punct de vedere al productiei si pregatirea imprimarii.

15

Estetica ambalajelor de prezentare si desfacere a produselor

Ambalajele de prezentare si desfacere a produselor, inclusiv ambalarea, constituie in condiiile actuale un factor important in diversificarea sortimentala, contribuie la aprecierea calitativa a produselor si stimularea vnzrilor. Aceste cerine, alturi de elementele tehnico-funcionale ale ambalajelor, sunt studiate de compartimentele de promovare si estetica a produselor.

Forma ambalajelor are in vedere, in principal, cerine de varietate sortimentala, dozarea si proporionarea produselor conform cererii pe piaa, eliminnd in final uniformitatea si monotonia sortimentala.

Culoarea, realizata in strnsa legtura cu forma si grafica acestora, are ca obiective: stimularea vnzrilor; coninutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale; personalitatea produselor; promovarea unor elemente cu specific naional, zonal; crearea din punct de vederea psihologic a unui climat comercial; contribuia directa la crearea unei tradiii a produselor, ntreprinderii etc.
Grafica adncete aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, in raport cu destinaia acestora, alturi de celelalte elemente de estetica, fiind o contribuie importanta la cresterea desfacerilor de mrfuri, stimulnd concurenta in condiii optime, sporind caracteristicile merceologice ale mrfurilor.
16

FORMA - Exemple
Parfumul CK- one de la Calvin Klein are o identitate de sic nepretenios, transmisa prin intermediul sticlei simple, cu dop nurubat, care s-ar potrivi mai de graba cu o butura ieftina alcoolica, dect cu un parfum.
Cnd sticlei de spun lichid Murphys Oil Soap i s-a adugat o simpla toarta, vnzrile au nceput sa creasc exponenial, fra sa fi fost stimulate de vreo reclama sau promovare speciala. In forma s-a anterioara de ambalare, marca era asociata cu o activitate casnica; toarta a fcut produsul sa para usor de folosit si convenabil. O banala sticla poate deveni marca comerciala sau emblema si poate crea, aproape de una singura, o ntreaga identitate.

17

FORMA - Exemple

Succesul iniial al mrcii de igri Marlboro s-a datorat nu numai temei cowboy, ci si combinaiei inteligente de percepie a atributelor primare, din imaginea noua a pachetului in mare parte prin introducerea pachetului din carton cu capac mobil care a schimbat forma ambalajului.

Alte trei forme de sticle uor de identificat cu produsul din interior sunt COCA-COLA, CHANEL NO.5 si sucul de roii HEINZ.

18

Caracteristici ale formei

Unghiularitatea. Formele unghiulare sunt acelea care conin unghiuri, in timp ce formele rotunjite nu au colturi ascuite. Ambele categorii comporta o mare bogie de conotaii asociative. Unghiularitatea este asociata cu conflictul, dinamismul si masculinitatea; rotunjimea evoca armonie, moliciune, feminitate. Simetria. Se refera la identitatea in oglinda, de forma si aranjament, de o parte si de alta ale unei axe. Simetria creeaz echilibru un factor important in modul de evaluare a atraciei vizuale fata de produs. Simetria echivaleaz intr-un fel cu ordinea si ne elibereaz de tensiune, pe cnd asimetria face exact contrariul, dei un pic de tensiune salveaz imaginea vizuala de la monotonie.
19

Caracteristici ale formei

Exemplu de simetrie Mercedes Benz. perfecta este sigla companiei

20

Caracteristici ale formei

Proportia - este o alta variabila majora care influeneaz modul de percepere a formelor. Formele unghiulare si trapezoidale extind cmpul vizual, parnd sa surprind o proporie mai mare dintr-o scena si crend astfel o estetica dominanta. Formele unghiulare scurte pot prea mai timide si umile. In cazul formelor rotunde, proporia si simetria sunt adesea ntreptrunse, formele circulare par mai puin penetrante, dar creeaz armonie. Mrimea - Personalitatea poate fi dedusa prin intermediul formei. Formele ample, nalte sau late sunt adesea percepute ca fiind puternice si solide.
21

Mentalitati privind forma

In Occident, dimensiunea redusa este adesea vazuta ca micime de spirit. In Orient, mrimea este adesea vzuta ca stnjenitoare si greu de manevrat. Indiferent de zona, efectul dimensiunii poate, insa, varia. Uneori, corpolenta este considerata grosolana si lipsita de inteligenta, in timp ce alura zvelta este considerat un semn de suplee si inteligenta.
22

CULOAREA

Culoarea realizata in strnsa legtura cu forma si grafica acestora, are ca obiective: stimularea vnzrilor; coninutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale; personalitatea produselor; promovarea unor elemente cu specific national, zonal; crearea din punct de vederea psihologic a unui climat comercial; contribuia directa la crearea unei tradiii a produselor, ntreprinderii etc (brand de produs).

23

Tentaia culorii

In comer, culoarea isi afirma rolul in activizarea vnzrilor, asociata, in primul rnd, cu ambalajul. Pe msura ce se impun formele moderne de vnzare importanta ambalajelor creste. Unele studii efectuate in tarile dezvoltate arata ca gospodinele consacra in medie cumprturilor din supermagazine, 27 de minute. In acest timp ele achiziioneaz circa 14 produse din cele peste 6000 prezentate spre vanzare. Peste 75% din cumprturi fac parte din categoria celor impulsive. Aceasta nseamn ca ambalajele si coloritul respectiv retin atentia, in medie, timp de mai putin de o secunda. In acest timp extrem de scurt, trebuie sa se declaneze impulsul cumprrii.
24

Tentatia culorii

Colorarea trebuie folosit cu pricepere si chiar cu prudenta. Pare simplu si tentant sa scoi ochii oamenilor cu culori iptoare. Dar, in acest fel, succesul este departe de a fi asigurat. Trebuie sa se tina seama, de asemenea, de faptul ca, a da o culoare produsului, ambalajului, nseamn o cheltuiala suplimentara si ca mai multe culori nseamn multiplicarea cheltuielilor. Se ajunge, astfel, si in acest domeniu, la un calcul de optimizare.
25

Tradiie si cultura a culorii

La alegerea culorilor un rol deosebit il au tradiiile naionale si culturale. Diferitele popoare acorda culorilor semnificaii diferite. Negrul este culoare de doliu in tarile occidentale, in timp ce in tarile musulmane doliul se exprima prin alb. In SUA, rosul este simbolul cureniei, in timp ce englezii sunt prere contrara. In Suedia, albastrul simbolizeaz brbia, in timp ce in Olanda el simbolizeaz feminitatea. In Italia, tara nsorita, rosul este culoarea preferata, in timp ce in Anglia, Suedia, Olanda se prefera albastrul si auriul.
26

Manipularea culorii

Specialitii in comunicaiile vizuale au descoperit legturi intre preferinele pentru unele culori si populaia din mediul urban sau rural, vrsta si sex, apartenena la diferite paturi sociale etc. Culorile pot si trebuie sa comunice informaii asupra calitii si a unor caracteristici ale produsului. Pentru produsele mai scumpe, de calitate superioara, trebuie folosite alte culori dect pentru produsele de mare serie.
27

Strategia culorilor

Pentru produsele avnd o cantitate mare de clorofila se recomanda culoarea verde, durabilitatea si rezistenta se sugereaz prin culoarea bronzului etc. In alegerea culorilor trebuie sa se tina seama de efectul lor in condiiile de lumina si spaiul oferit in slile de vnzare. De asemenea, soluiile coloristice pentru ambalaje trebuie sa tina seama de armonizarea cu culorile alese pentru comunicarea preului si pentru comunicarea prin grafica a caracteristicilor principale ale produsului. Cel mai des se folosete albul pentru evidenierea preului si culori intense pentru sublinierea caracteristicilor produsului.
28

CULOAREA
Rosul este o culoare care atrage privirea, retine atenia, simbolizeaz fora, pasiunea. Rosul trebuie folosit cu multa atenie, deoarece un rou prea nchis, sngeriu sau purpuriu, poate provoca agitaie necontrolata si chiar stri depresive. Portocaliul nvioreaz si nlesnete comunicaiile. Confer impresia de curenie si intimitate. Verdele este in general o culoare tonica, dar si cea mai pretenioasa si ambigua dintre culori. Verdele pal da impresia de delicatee, un verde auriu sugereaz energie, verdele glbui oboseala, iar verdele nchis boala, deprimare. Rozul pal indica feminitatea si delicatee. Un roz mai accentuat da impresia de intimitate si distincie. Aceasta culoare se folosete in general in ambalarea produselor alimentare pentru copii, a dulciurilor si a cosmeticelor.
29

CULOAREA

DEFINITII Fizic: radiaie electromagnetica cu lungimi de unda cuprinse intre 375 760nm, care formeaz banda spectrului vizibil (totalitatea liniilor spectrale obinute prin descompunerea radiaiilor electromagnetice) si care stimuleaz selectiv celulele conice ale retinei; Psihofizic: caracteristica a luminii care permite distingerea unor volume diferite cu aceeai forma, mrime si structura in spectrul vizibil; Psihosenzorial: indiferent de stimulul utilizat, culoarea se caracterizeaz prin:

luminozitate (intensitatea sursei luminoase), tonalitate (definirea culorii in functie de scara de perceptie calitativa, de ex: rosu, galben, albastru, negru etc), saturatie (exprima gradul de impresionare senzoriala cu accente crescatoare incepand cu culoarea alb);
30

EFECTE ALE CULORILOR

Cromoterapie tratament ameliorativ al bolilor psihice si nervoase prin stimulare cromatica; Psihocromoterapie ameliorarea strii de sntate psihica prin intermediul culorilor (relaxare psihica si refacere neuropsihica prin:

Stimulare cromatica artificiala, realizate prin amenajarea ambientului Stimulare cromatica naturala, prin plimbare in spatii policrome, camp de flori, peisaje naturale, etc.);

Iradiatie cromatica marirea aparenta a unui obiect sau a unei suprafete de culoare deschisa, prezentata pe un fond inchis; Contrast cromatic simultan perceperea simultana a unor culori adiacente, ceea ce face ca acestea sa fie influenate reciproc, prin culorile complementare (de ex. cenuiul pe fond cromatic tinde sa ia nuana culorii complementare a fondului; pe fond galben devine albstrui iar pe fond albstrui 31 devine galben!);

CARACTERISTICI ALE CULORILOR

Acromatismul reflexia luminii neselectiv, in mod egal pe toate lungimile de unda electromagnetice vizibile pentru ochiul uman. In aceasta categorie intra albul, negrul si nuane de cenuiu, care se deosebesc prin strlucire si luminozitate; Cldura impresia de cldura pe care o dau anumite culori datorita valenelor termice ale lungimilor de unda care le corespund si care prezint o intensitate ridicata a energiei radiante (de ex. Rosul, rosu-glbui, galben, galben-verzui); Complementaritatea efectul de neutralitate obinut prin amestecarea culorilor in anumite proporii. De exemplu, culoarea complementara pentru galben este violet, pentru rou verde albstrui, iar pentru albastru portocaliul. Aezate alturi, aceste culori se intensifica reciproc.
32

CARACTERISTICI ALE CULORILOR

Consonanta asocierea cromatica a unor culori adiacente, ca de exemplu albastru verzui, verde - glbui etc; Contrastul existenta unor culori opuse sau aproape opuse in spaiul cromatic. De exemplu, rosu-purpuriu cu albastrul-verzui; Cromatica reflectarea selectiva a lungimii de unda electromagnetica vizibila (unele unde sunt absorbite in timp ce altele sunt reflectate, corpul vizat lund culoarea care este reflectata;

33

CARACTERISTICI ALE CULORILOR

Tonalitatea cromatica diferenierea culorilor datorata lungimii de unda care predomina in lumina care stimuleaz analizorul vizual violet (390 450 nm); indigo (450-480nm); albastru (450-510nm); albastru-verzui (480-490nm); verde-albstrui (490-510nm); verde (550-575nm); galben (575-590nm); portocaliu (590-620nm); rou (620-760nm);
34

CARACTERISTICI ALE CULORILOR

Luminozitatea gradul de intensitate sau ncrctura energetica a razelor de lumina reflectate de o anumita culoare. Este determinata de amplitudinea undei luminoase. Culorile deschise (luminoase) sau strlucitoare reflecta mai multa lumina dect cele nchise. Culoarea cea mai luminoasa este albul, iar cea mai putin luminoasa negrul. Culorile plasate la marginea spectrului vizibil (albastrul, violetul) sunt mai puin strlucitoare comparativ cu cele plasate la mijlocul spectrului (galben, portocaliu);
35

CARACTERISTICI ALE CULORILOR

Nuantarea cromatica modificarea tonalitatii cromatice a unei culori prin amestecare cu alte culori. In acest mod se modifica lungimea de unda a culorii de baza. Intre limitele spectrului vizibil (390 760nm) se plaseaza circa 130-200 nuante cromatice de baza care formeaza familii de culori (aprox. 1700 nuante cromatice diferite). Astfel: rosul are 57 nuane distincte, portocaliul 12, galbenul 24, verdele 12, albastrul 29, violetul 16;
36

CARACTERISTICI ALE CULORILOR

Saturaia puritatea sau gradul de amestecare a unei culori cu albul. Este nsuirea culorii de a fi mai concentrata sau mai pala, fiind data de distanta la care se situeaz o nuana cromatica fata de culoarea acromatica, alb. Depinde de uniformitatea lungimii de unda percepute concomitent. O culoare este cu att mai pura cu cat undele electromagnetice sunt mai omogene. Cu cat percepem mai multe lungimi de unda in acelasi timp cu att impresia de culoare este mai puin pura, mai pala. Saturaia culorii scade daca se aduga cenuiu sau prin modificarea luminozitii. Ca urmare, unele culori pot parea tari, slabe, triste, vesele, etc;
37

CARACTERIZAREA CULORILOR
ROSU culoare foarte calda, stimulativa, care excita, irita, provoac, incita la aciune, in special pe plan psihomotor, stimulator intelectual, nelinititor, da senzaie de apropiere in spaiu, insufleteste, activeaz, mobilizeaz si faciliteaz asociaiile mentale. Ca efecte fiziologice creste presiunea sangvina, ridica tonusul muscular, activeaz respiraia, da senzaia de cldura datorita intensitii energiei radiante mari a lungimii de unda electromagnetica. Reprezint caracterul activ, excentric, ofensiv, agresiv, autonom, locomotor, competitiv, operativ. Exprima dorina, excitabilitate, dominanta, erotism. Se utilizeaz in industrie pentru simboluri de semnalizare, avertizare: incendiu, iradiere, energie atomica, oprire a accesulului sau a circulatiei ex. ACCES INTERZIS! Pericol de incendiu! TOXIC! CONTAMINARE! Se recomanda utilizarea in vestibul, camere sau ateliere cu accente de nviorare a spaiului si a obiectelor din spaiu, in volume mari, cu temperatura sczuta, pentru munci monotone si migloase, ca element decorativ.
38

CARACTERIZAREA CULORILOR
PORTOCALIU culoare optimista, sociabila, mai activa dect galbenul, vesela, calda, stimulanta emotiv, da senzaia de apropiere, da impresia de sntate si ncredere. In cantitati mari si pe suprafee extinse pare dulceag si iritant. Ca efecte fiziologice, accelereaz pulsaiile inimii, menine presiunea sangvina, favorizeaz secreia gastrica si digestia. Are aceeai semnificaie psihologica si rezonanta afectiva ca si rosul, dar ceva mai atenuat. In industrie se utilizeaz ca simbol de avertizare pentru pericol legat de temperaturi inalte, electrocutare, accidente la anumite utilaje, cu mesajul: Atentie, Pericol! Se recomanda pentru utilizarea in spatii nguste si lungi (pasaje, pasarele, tuneluri etc), pentru a estompa distantele si solitudinea, in sali de ateptare si spatii cu temperaturi sczute pentru a crea senzaia de cldura si apropiere, cu scopul de a stimula comunicarea.
39

CARACTERIZAREA CULORILOR
Galbenul este o culoare tinereasca, calda si optimista, confer intimitate, satisfacie, admiraie, nviorare, dinamism moderat, cea mai vesela culoare, stimuleaz vederea, calmeaz nevrozele, da senzaie de apropiere in spaiu, stimuleaz starea de vigilenta, sporete capacitatea de mobilizare si concentrare a ateniei, predispune la comunicare. Privita mult timp, culoarea galben da insa senzaia de oboseala, dar in tonuri pale, este suportabila. Un galben-msliniu sugereaz descompunerea sau deprimarea. Ca efecte fiziologice, stimuleaz nervul optic, influeneaz funcionarea normala a sistemului cardio-vascular. Ca semnificaie psihologica si rezonanta afectiva exprima spontaneitate si caracterizeaz tipul uman activ, proiectiv, expansiv, investigativ, cu un nivel ridicat de aspiraie. Exprima variabilitate, originalitate, veselie. Se utilizeaz ca simbol pentru a semnala pericole mecanice (elemente tioase, mobile ale mainilor), zone periculoase, explozive, corozive, toxice, cu mesajul ATENTIE!, COROZIV! PERICOL DE EXPLOZIE! Se vopsesc in culoare galbena evile de gaz, care se las descoperite pe tot traseul de distribuie. Este utilizata ca simbol de atenionare asupra limitrii accesului (in semaforizare). Se recomanda utilizarea in ncperi orientate spre Nord, cu luminozitate sczuta, galbenul-portocaliu (culoarea nisipului) se recomanda pentru mediile umede. In spatii mari creaz senzaia de cldura, apropiere, intimitate.
40

CARACTERIZAREA CULORILOR
VERDE culoare rece, plcuta, odihnitoare, linititoare si calmanta. Da impresia de prospeime, faciliteaz deconectarea nervoasa, sugereaz deprtarea in spaiu. Da senzaia de echilibru, contemplare, abundenta de asociaii mentale a ideilor. Ca efecte fiziologice, scade presiunea sangvina, dilata vasele capilare. Ca semnificaie psihologica si rezonanta afectiva exprima elasticitatea voinei, concentrare, sigurana, introspecie, persistenta, ndrzneala, abstinenta, autoevaluare. Caracterizeaz tipul pasiv, defensiv, autonom, reinut, posesiv, imuabil. In industrie are semnificaia de culoare de protecie, sigurana, mesajul principal fiind cel de SECURITATE! Este utilizat ca simbol de acces liber (in semaforizare). Se recomanda pentru colorarea suprafeelor mari, fiind uor tolerabila in tonuri deschise, uor albstrui. Tonurile tari se recomanda in tapierie mpreuna cu specii lemnoase deschise la culoare, in spatii cu temperatura ridicata.
41

CARACTERIZAREA CULORILOR

ALBASTRU culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare, indeamna la calm si reverie, predispune la concentrare si liniste interioara. In exces, conduce la depresie, seriozitate extrema, tendinta spre evocare, favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie, ncetinire a ritmului activitatii. In limite cromatice normale confera spatialitate, infinit, dar si meditatie, ingaduinta, pace, nostalgie, dor. Albastrul deschis este culoarea seninatatii si linistii, dar albastrul prea inchis poate fii deprimant. Ca efecte fiziologice, scade presiunea sanvina, scade tonusul muscular, calmeaza respiratia, reduce frecventa pulsului. Ca semnificatie psihologica si rezonanta afectiva exprima profunzimea trairilor si sentimentelor, caracterizeaza tipul concentric, pasiv, senzitiv, perceptiv, unificativ, exprimand liniste, satisfactie, tandrete, iubire si afectiune. In industrie semnaleaza absenta temporara a pericolului, cu mesajul principal de Manipulare permisa cu atentie! Se utilizeaza ca simbolizare de avertisment pentru aparate si masini ale caror piese nu trebuie atinse pentru a nu se produce accidentare. Simbol cromatic utilizat pentru Oxigen. Se recomanda pentru colorarea suprafetelor mari ale camerelor, cu tonalitati foarte deschise, in spatii cu temperatura ridicata. Albastrul-verde (culoarea apei) se recomanda pentru medii uscate, in incaperi mici, pentru a da senzatia de spatialitate.
42

CARACTERIZAREA CULORILOR

VIOLET culoare rece, nelinistitoare si descurajatoare, stimuleaza efecte contradictorii precum atractie si indepartare, optimism si nostalgie, gravitate si apropiere in spatiu. Ca efecte fiziologice, intensifica activitatea cardiovasculara, accelereaza respiratia, influenteaza pozitiv rezistenta cardiaca si pulmonara. Ca semnificatie psihologica si rezonanta afectiva exprima tristete, melancolie, penitenta. Se recomanda in colorarea suprafetelor mici cu un colorit pur, curat. Contrasteaza placut cu ocru, galben si galben-verzui.
43

CARACTERIZAREA CULORILOR

NEGRU - culoare acromata, exprimand retinere, neliniste, depresie, introvertire, induiosare, dand impresia de adancime, plinatate si greutate. Ca efecte fiziologice, da senzatia de repaus, reducere a activitatii metabolice. Ca semnificatie psihologica si rezonanta afectiva exprima tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte. In industrie, font negru plasat pe fond galben, semnifica semnalizarea pentru instalatii din constructii. Se recomanda utilizarea ca element de delimitare si contrast pentru celelalte culori, fond general pentru accentuarea elegantei de prezentare sau vestimentare. Cand este slefuit sau accesorizat, poate sugera foarte bine eleganta si distinctia. Un mobilier negru este pus in valoare de o tapiserie colorata, din care sa nu lipseasca rosul.
44

CARACTERIZAREA CULORILOR
ALB culoare acromata, care exprima puritate, expansivitate, usurinta, suavitate, robustete, raceala. Este obositor pentru ochi, datorita stralucirii date de capacitatea de refexie totale a luminii (intinderi de zapada). Ca efecte fiziologice, determina contractia pupilei si a muschilor oculari. Ca semnificatie psihologica si rezonanta afectiva exprima pace, impacare, liniste, inocenta, virtute, castitate, curatenie, sobrietate. Se recomanda pentru suprafete si volume mici, intunecoase si inguste deoarece sugereaza dilatare, da spatialitate si luminozitate. Frecvent este utilizata pentru marcarea traseelor si delimitarea spatiilor interioare sau exterioare. Albul combinat in special cu albastru, da impresia de prospetime si puritate.

45

CARACTERIZAREA CULORILOR

Argintiul este o culoare universala, simbolizand solidaritatea si durabilitatea. Este o culoare acromata, luminoasa si pura, bine saturata. Neamestecata cu alta culoare, da senzatia de dinamism, veselie, miscare, vivacitate. Devine valoros in prezenta celorlalte culori, pe ale caror efecte le atenueaza. In combinatie cu alte culori acestea devin pale, indiferent de luminozitate si puritate (omoara culorile). Nu este niciodata vulgar sau brutal, dar poate sugera impresia de tern (impersonal). Cu cat scade luminozitate sau stralucirea culorii prin indepartarea de sursa luminoasa, obiectele devin mai intunecate iar culoarea mai adanca. Se recomanda utilizarea pentru suprafete dominante combinat cu alte culori, pentru pereti, tapiserii, covoare. Cele mai placute combinatii sunt: gri-verzui, gri-albastrui, 46 gri-galben.

Exemple de utilizare a culorii pentru ambalare

47

GRAFICA
Cerintele unui comer modern impun o grafica sintetica si expresiva, care se poate grupa in mai multe categorii : Grafica comerciala, care prezint produsul prin fotografii, desene si combinaii figurative cu compoziii si policromie de efect ; Grafica intelectuala sau sintetica, nencrcata cromatic cu simboluri vizuale foarte uor de descifrat; Grafica umoristica, pentru ambalaje destinate unor produse zaharoase, cosmetice etc. practicate cu succes intr-o serie de tari.
48

GRAFICA
Sistemele grafice conduc, prin forma si prezentare funcionala, la : Alegerea foarte uoara a produselor ; Pstrarea produselor in stare proaspta timp destul de ndelungat; Condiii igienice deosebite in ceea ce privete manipularea si prezentarea produselor ; Asigurarea varietii formei si calitii favoriznd desfacerea, aplicnd in acest mod, chiar pentru un produs, cu caracteristici similare merceologice, varietatea si prezentarea sortimentala ; Utilizarea de sisteme de deschidere a cutiilor foarte simple cu posibilitati proprii in acest scop.
49

GRAFICA - Exemple

Sigla Coca-Cola este scrisa cu litere rotunjite care vor sa induc ideea de prietenie, tineree.

Gama Dove, produse pentru ngrijirea pielii si a parului caracterele litera sunt, de asemenea rotunjite

Caracterul de litera folosit de revista New Yorker induce o atitudine sofisticata, inteligenta, stilata, de avangarda
50

GRAFICA

Grafica adncete aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, in raport cu destinaia acestora. Alturi de celelalte elemente de estetica, grafica reprezint o contribuie importanta la cresterea desfacerii de mrfuri, stimulnd concurenta in condiii optime, sporind caracteristicile merceologice ale mrfurilor.

51

Calitatea unui ambalaj intereseaz, pe lng productorul acestuia, pe productorul produsului ambalat care utilizeaz ambalajul respectiv, pe consumatorul produsului, transportatorul (incluznd depozitare, serviciile de transport si manipulare interne), pe cei care comercializeaz marfa. Realizarea calitii cerute este influenata de calitatea materialelor de baza si auxiliare, precum i de calitatea execuiei.
Avnd in vedere multiplele interese si factorii de care depinde calitatea unui anume ambalaj livrat pe piaa, rezulta importanta deosebita a controlului calitii acestuia. De aceea, este necesar a se verifica daca ambalajele produse sunt conforme cu execuia si valorile rezistentelor prescrise de norme i standarde. Testarea ambalajelor are scopul de a obine unele informaii legate de rezistenta acestora la diferite eforturi pe care ele sunt susceptibile de a le suporta, fie pe durata transportului sau manipulrii, fie pe durata depozitarii (presiune, vibraii, cdere).
52

ETICHETAREA

Etichetarea - Aplicarea pe produs sau pe ambalajul produsului a unei etichete care conine date de identificare, producie, datare, pericol fata de mediu, clasa de material, mod de utilizare si ambalare, mod de transport, manipulare si depozitare etc.

Etichetarea este ultima faza a procesului tehnologic de ambalare nainte de recepia produselor ambalate si introducerea lor in cutii sau ambalaje colective.

53

ETICHETAREA
Principalele tipuri de etichete folosite la ambalare sunt:
Eticheta

principala (propriu-zisa), numita si eticheta

fata; Contra-eticheta (eticheta spate); Etichet de umr; Banderola de gat (ultimele doua caracteristice buteliilor); Eticheta de pre, etc.

54

ETICHETAREA

Eticheta trebuie sa contina:

numele

productorului denumirea produsului componentele in ordinea ponderii in produs masa neta data de fabricaie termenul de valabilitate sau data expirrii instruciuni de utilizare a produsului, daca acestea sunt necesare.
55

ETICHETE - Exemple

Substana toxica - (se tine izolata de articole alimentare sau de alte obiecte destinate consumului in vehicule, precum si de locuri de descrcare sau transportare)

Peroxid organic: pericol de incendiu Pericol de incendiu (substane lichide inflamabile)

Substana radioactiva in ambalaje - (In caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate prin ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiata, inclusiv riscuri de iradiere la distanta) Substana toxica Produse chimice ce provoac o intoxicare acuta Afectarea grava a sntii sau moartea Se va evita inhalarea, ingestia sau ptrunderea in organism pe cale cutanata

56

Eticheta
1. Numele produsului 2. Numele si adresa productorului 3. Simbolurile principalelor pericole prezentate de produs 4. Fraze de risc 5. Fraze de securitate

57

DOCUMENTE INSOTITOARE ALE PRODUSELOR

AMBALATE

Cri tehnice; Instruciuni de instalare si folosire; Declaraie de conformitate;

58

Certificat de calitate

59

Garantie

60

Atenionare

61

Manual de utilizare

62

Certificate de calitate ale produselor

63

Certificat de garantie al companiei

64

CONCLUZII

In societatea de azi ambalarea este foarte importanta. Fra ambalare, materialele ar fi prezentate in dezordine si ar fi ineficiente din punct de vedere comercial. Nu ntotdeauna cel mai ieftin este si cel mai bun. Un ambalaj bine ales, in conformitate cu cerinele produsului, are o contribuie majora la reducerea procentajului de produse depreciate, care, in Europa, are o valoare de 2%, spre deosebire de tara noastr unde procentajul ajunge la 40%.
Pentru cei implicai in dezvoltarea ambalajelor si a sistemelor de ambalare pentru produse, pentru oameni de tiina si tehnologi, este evident faptul ca societatea moderna de astzi este caracterizata de industrii de ambalare nalt sofisticate, acceptnd provocrile vnztorului tcut, care nu tie sa zmbeasc, sa te ntrebe politicos ce cauti si sa nu te sfideze dup ca prseti magazinul!

65