ASAMBLARI PRIN SUDARE

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

Sudarea prin explozie

Principiu Sudarea prin explozie este un procedeu de sudare prin presiune cu energie nmagazinat ntr-un exploziv. ntre componente se realizeaz o coliziune dirijat cu vitez i presiune mare care produce o deformare plastic a straturilor superficiale. Parametri: Tipul de substana exploziv; Unghiul sau distana dintre componente; Presiunea de oc. Aplicabilitate: - semifabricate placate cu grosimi de la 0,5-15mm; - sudarea materialelor incompatibile chimic; - sudarea evilor n plac tubular oeluri inox cu Al, Cu; - conductori electrici; - mbinri eterogene: Al-oel, aliaje uoare de Ti, Zr, OL inox, Cu OL, Cu inox, alam OL, Al aliaje Al, Al OL, Ti OL, Ni OL.

Sudarea prin explozie

Avantaje: - nu produce modificri structurale n zona de sudare; - se pot suda combinaii de materiale greu sudabile prin topire; - zonele topite sunt foarte mici; - se poate aplica i pentru componente cu dimensiuni mari. Dezavantaje: - necesita poziionare minuioas a componentelor; - necesita precauii privind lucrul cu materiale explozive; - nu se poate aplica dect n locuri special amenajate; - necesit personal autorizat.

Sudarea prin explozie

Configuraie paralela

Sudarea prin explozie

Configuratie inclinata

Pregtirea pentru sudare

Placarea prin explozie

1. Material de placare; 2. Zona de imbinare; 3. Material de baza; 4. Zona de explozie; 5. Exploziv neexplodat; 6. Jet expulzat de oxizi si impuritati.

Schema etapelor de sudare/prelucrare ulterioara

Configuraia interfeei la sudarea prin explozie

Cuple de materiale sudate prin explozie

Cuple de materiale sudate prin explozie

Al - Cu

Otel - Cu

Alama - Cu

Otel inoxidabil OLC10

Cuple de materiale sudate prin explozie

Sudarea prin explozie

Schema de principiu a sudarii prin explozie verticala.

Produse sudate prin explozie

Sudarea alumino-termic
Principiu Pentru a obine cldura necesar topirii capetelor componentelor de sudat se utilizeaz proprietatea Al de a reduce oxidul feric, conform reaciei: Fe2O3+2AlAl2O3+2Fe+181500cal, cu degajarea unei temperaturi ridicate (1600oC) Bilanul consumurilor: 1000g (770g Fe2O3+230g Al)476g Al2O3+524g Fe Aplicabilitate:

seciuni foarte mari sudate cap la cap (ine de cale ferat, piese masive); oel i aliaje feroase. Piesele trebuie bine curate (dezoxidate). Dup prenclzire se efectueaz turnarea n forma pregtit, a metalului lichid obinut prin reacia de reducere (care se produce la cald). procedeu simplu, nu necesit reea electric, se poate folosi i n condiii de antier, la locul de asamblare, ieftin. precizia mbinrii i calitatea sudurii slab, necesit amenajri speciale, nu se aplic dect la aliaje pentru care exista amestecuri de pulberi (otel, cupru, aluminiu).

Avantaje:

Dezavantaje:

Sudarea alumino-termic
Schema de principiu

Sudarea cu flacra de gaze

Principiu Energia este furnizat de o flacr obinut prin arderea n oxigen a unui amestec combustibil de C2H2 sau CH4, benzen, hidrogen. Cldura se transmite pieselor prin convecie forat i prin radiaie (15%). Gaze combustibile: C2H2, CH4, H2, gaze naturale petroliere, vapori de benzen, benzen, gaz de cocserie. Reacia de disociere: 1: C2H2+O22C+H2+O2 2C+H2+O22CO+H2+450000KJ/Kmol. 2: flacra primar: reacia de ardere primar cu formare de CO+Q. Are caracter reductor, datorit H2 i CO, cu form conic 3: flacr secundar: ardere complet. 2CO+H2+O22CO2+H2O+850000KJ/Kmol. Temperatura obinut este mai sczut datorit efectului mediului 4: Piesele de sudat se plaseaz la 3 - 5mm fa de extremitatea nucleului luminos (T=3100-3200 oC) Sudarea se poate face cu sau fr materialul de adaos sub form de baghete.

Sudarea cu flacra de gaze

Sudarea cu flacra de gaze

Utilizarea gazelor combustibile
C2H2 permite obinerea unei temperaturi de 3200 oC i se utilizeaz mai ales pentru sudarea tablelor subiri cu grosimi mai mici de 2 mm, la brazare sau la tierea componentelor din oel carbon i slab aliat;

H2 - permite obinerea unei temperaturi de 2800 oC i se utilizeaz pentru sudarea bijuteriilor sau pentru brazarea pieselor mici din aluminiu i a aliajelor cu temperaturi joase de topire;
CH4 permite obinerea unei temperaturi de 2700 oC i se utilizeaz la brazare sau tiere, cu costuri de pn la 4 ori mai sczute dar cu consumuri de gaz cu 60% mai mari comparativ cu acetilena.

Tipuri de flcri

oxidant: K= [O2]/ [C2H2] = (1,2-1,5) (sudarea alamelor) normal: K= (1,1-1,2) (sudarea metalelor feroase i neferoase). carburant: K =(0,7-1) (sudarea aluminiului, fontelor i ncrcri prin sudare)

Sudarea cu flacra de gaze

Avantaje: procedeu nelipsit n condiii de antier, foarte simplu de aplicat, nu necesit prezena unei reele de alimentare cu electricitate, utilajele sunt foarte simple; se aplic mai ales pentru lucrri de reparaii, pre i post nclzire pentru tratamente termice. Dezavantaje: necesit stocarea gazelor n butelii sub presiune care trebuie utilizate i stocate n condiii de securitate; calitatea sudurii depinde de ndemnarea sudorului; este necesar protecia operatorului; este un procedeu poluant; nu se recomand pentru grosimi i lungimi mari, fiind neproductiv n astfel de condiii.

Butelii de gaz

Arzatoare

Parametri de sudare
0 Nr. arzator 0,5-1,0 Grosimea materialului sudat, mm Consum acetilena, dm3/h Consum oxigen, dm3/h Presiune oxigen, daN/cm2 Lungime nucleu luminos, mm Viteza de sudare posibila, m/h 1,5-2,0 1,8-2,5 2,5-2,8 2,5-3,0 2,8-3,5 3,5-4,0 3,8-4,5 4,0-5,0 75 150 300 500 750 1 200 1 700 2 500 1-2 2-4 4-6 6-9 9-14 14-20 20-30 1 2 3 4 5 6 7

86

175

330

550

825

1 320

1 850

2 750

12

15

17

19

21

25

12-10

8-6

6-4

4-3

3-2

2-1,5

1,5-1

1-0,75

Tipuri de rosturi

Sudarea cu element activ rotitor Friction Stir Welding

Procedeul FSW are la baza un proces de mbinare prin roto-friciune i este utilizat pentru aplicaii n care caracteristicile originale ale metalului sudat trebuie s rmn neschimbate, pe ct posibil. Acest proces este utilizat n principal pentru aliaje de aluminiu, de cele mai multe ori pentru piese mari, plane, care nu pot fi uor tratate termic dup sudare. Procedeul a fost inventat i experimentat pentru prima data de Wayne Thomas si o echipa de colegi de la Institutul de sudur IWS din Marea Britanie, n decembrie 1991.

Utilaje pentru sudare

Aspectul custurii sudate

Etape ale procesului de sudare

Avantaje

Bune proprieti mecanice ale mbinrii sudate Siguran si protecie a mediului si operatorilor mbuntit datorit absenei de vaporilor toxici sau stropilor de metal topit. Lipsa mediului de protecie determina capacitatea de mbinare foarte buna pentru diferite mrci de oteluri moi, aliaje de aluminiu si cupru (peste 1000m de aluminiu fra gaz de protecie). Posibilitatea automatizrii mainilor de sudat, care pot fi adaptate din mainile de frezat Costuri mai mici de instalare i de formare profesional. Poate funciona n toate poziiile (orizontal, vertical, etc), deoarece nu exist nici o scurgere a bii de sudura Aspectul bun al sudurii, nefiind necesara o prelucrare mecanica ulterioara sudarii

Dezavantaje

Este necesara o zona de intrare si ieire a dispozitivului rotativ, in care sudura nu este corespunztoare si care trebuie ndeprtata Sunt necesare forte de presare pentru fixarea componentelor foarte mari. Procedeul este mai puin flexibil in cazul tipurilor de mbinri comparativ cu alte procese de sudare prin topire (dificulti la mbinri cu grosimi diferite, traiectorii neliniare, etc) Viteza de sudare este mai redusa comparativ cu alte procedee, dar este compensat de faptul ca se sudeaz dintr-o singura trecere.

Aplicaii

Sudarea cu ultrasunete

La sudarea cu ultrasunete energia necesar mbinrii se introduce n componente sub forma unor vibraii mecanice localizate, cu o frecven cuprins ntre 16 x 103 1010 Hz, simultan cu apsarea acestora cu o for perpendicular pe suprafaa de contact. Deoarece procesul de sudare sub aciunea energiei ultrasonore are loc la o temperatur mult mai sczut dect temperatura de topire, efectele termice i metalurgice asupra materialului de baz sunt mult mai reduse ca amploare comparativ cu alte procedee de sudare

Principiu

Pastila din material piezo-ceramic genereaz tensiune la aplicarea unei forte de apsare si invers.

Zirco-titanat de plumb (Pb[ZrxTi1-x]O3

Sudarea cu ultrasunete

Procesele fizice care stau la baza procesului de mbinare sunt : difuzia, cavitaia acustic i absorbia. Sudarea se realizeaz fr material de adaos i i gsete aplicaii n industria electrotehnic i electronic, mecanic fin sau nuclear, la sudarea firelor i foliilor subiri, n locuri greu accesibile. Pentru combinaii greu sudabile, se recomand utilizarea unor straturi intermediare din materiale cu plasticitate ridicat, plasate ntre componentele de sudat. n funcie de natura i de grosimea materialului care se sudeaz, amplitudinile optime de oscilaie sunt cuprinse ntre 12 i 30m. Cu ct frecvena ultrasunetelor este mai mare, cu att este mai mic amplitudinea oscilaiilor la o anumit putere consumat, pentru aluminiu i aliajele sale limita inferioar a frecvenei situndu-se n domeniul 20 32 kHz.

Sudarea cu ultrasunete

Mrimea forei statice de apsare influeneaz n mod decisiv asupra valorii rezistenei medii a mbinrilor sudate cu ultrasunete. Pe msur ce fora static de apsare crete, amplitudinea prii active a sculei de sudare (sonotrodei) scade, iar la depirea valorii optime a forei de apsare rezistena mbinrii scade substanial. Sudurile realizate cu ultrasunete pot fi punctuale, liniare sau inelare, raza de curbur a vrfului sonotrodei trebuind s fie de 500 la 100 de ori grosimea materialului de sudat.

Sudarea cu ultrasunete

Curirea componentelor nainte de sudare nu este absolut necesar, deoarece peliculele de oxizi i impuriti se rup n procesul de vibrare. n cazul aliajelor de aluminiu se recomand ndeprtarea grsimilor de pe suprafeele de sudat cu ajutorul detergenilor. Analiza structural a sudurilor realizate cu ultrasunete a evideniat apariia unor ntreptrunderi ale materialelor componente, ruperea i dispersia peliculelor de oxizi, deformri ale grunilor cristalini, recristalizri, precipitri, transformri de faz sau difuzie.

Amplificator piezo actuator ceramic multistrat

Motor ultra-acustic

Pastila piezo utilizata ca nregistrator al unei chitare!

Lipirea

Lipirea este un procedeu de mbinare nedemontabil a dou sau mai multe piese metalice aflate n stare solid prin introducerea n interstiiul dintre ele a unui material de adaos aflat n stare lichid (metalic sau nemetalic). ntre piesele aflate n stare solid i materialul de adaos topit are loc difuzia reciproc a atomilor superficiali. Modul de realizare a mbinrii:

lipirea prin depunere umplerea rostului se face prin topirea i introducerea materialului de adaos sub form lichid; lipirea capilar materialul de adaos ptrunde n rost ca urmare a aciunii forelor capilare.

Modul de nclzire:

cu nclzire local (piese mari); cu nclzire total (piese mici).

Materialul de adaos trebuie s umecteze suprafaa pieselor nclzite. Piesele trebuie bine curate de oxizi, rugin, grsimi.

Conditii de calitate:

Umectarea

Unghiul de umectare si sitsemul de forte care actioneaza asupra picaturii.

Umectare necorespunzatoare

Umectare satisfacatoare

Umectare buna

Umectarea

Umectarea

Aplicatii

Aplicatii

Aplicatii

Fluxurile folosite la lipire au rolul de a dizolva oxizii: colofoniu, stearin, HCl diluat, borax etc Aplicabilitate:

metale feroase i aliaje Cu, Ni, Ag, Pb, Al; lucrri n industria electrotehnic (piese cadmiate); conducte telefonice; radiatoare, cutii metalice, manoane de plumb la cabluri; contoare electrice; cutii de conserv, circuite imprimate. simplitate, cost sczut, nu necesit materiale i utilaje sofisticate.

Avantaje:

Dezavantaje:

rezistena mecanic a mbinrii depinde de modul de solicitare, necesit pregtirea componenetelor n vederea asamblrii; grosimi limitate (0,1-5)mm; timpi de lipire mari (ordinul minutelor).

Fluxuri, paste pentru lipire

Fluxuri pentru lipire

Denumirea FL 10 FL 20 FH 10 FH 11 FH 12 FH 20 FH 21 FH 30 FH 40 Compoziia chimic Fluoruri higroscopice Fluoruri ne-higroscopice Cloruri i fluoruri higroscopiceu Fluoruri ne-higroscopiceu Bor, compui de bor, fluxuri simple i complexe Compui de bor i fluoruri Compui de bor Compui de bor, fosfai, silicai Cloruri, fluoruri fr bor Temperatura de lucru, C min. 550 min. 550 550 - 800 550 - 800 550 - 800 700 - 1000 750 - 1100 min. 1000 600 - 100 Domeniul de utilizare Lipirea Al i a aliajelor de Al Lipirea Al i a aliajelor de Al De uz general Lipirea aliajelor Cu-Al Lipirea oelurilor inoxidabile De uz general De uz general Lipirea alamei i a cuprului Lipituri unde borul nu se poate utiliza

Materiale pentru lipire

- Aliaje de lipire pe baz de cupru, cu temperaturi de lucru cuprinse ntre 800 - 900C; - Aliaje cu mai puin de 20% argint, cu temperatura de lucru cuprins ntre 700 - 800C; - Aliaje cu mai mult de 20% argint, cu temperatura de lucru cuprins ntre 700 - 800C. - Aliaje pe baza de Aluminiu, Nichel, Cupru - Aliaje Sn-Pb, Cu-Zn, Cu-P, Cu-P-Zn, Clasificarea n funcie de temperatura de lipire, mparte procedeele de lipire n: lipirea moale - temperatura de lucru 450C; lipirea tare - temperatura de lucru 450C; lipirea prin sudare - temperatura de lucru 450C.

Baghete pentru lipire din aliaje de argint.

Proceduri de lipire

Lipirea cu flacr - nclzirea se realizeaz cu arztoare sau dispozitive de flacr cu gaz. Lipirea cu flacr este un procedeu tratat n DIN 8522, nsemnnd lipire prin utilizarea unui arztor cu flacr gaz-aer sau flacr gaz-oxigen, unde flacra este sursa de cldur. Lipirea cu ciocanul - realizeaz nclzirea (manual sau mecanizat) cu ciocane de lipit. Lipirea cu blocuri nclzite - nclzirea locului mbinrii se realizeaz cu blocuri de metal prenclzite nainte de a ncepe procesul de lipire. Lipirea n cuptor se efectueaz n cuptoare n trepte, cuptoare cu trecere continu sau cuptoare cu muf care funcioneaz cu gaz sau energie electric. Lipirea n baie de sruri - nclzirea se realizeaz prin cufundarea pieselor n sruri topite. Aliajul de lipit va fi depus sau placat. Lipirea prin imersie - nclzirea i alimentarea cu aliaj se realizeaz prin imersia pieselor n aliaj lichid. Piesa, nainte de imersie, poate fi prenclzit. Lipirea prin rezisten - prenclzirea se realizeaz cu ajutorul unor rezistene din cletii de prindere ai piesei sau ai mainii de lipit cu rezisten. Lipirea prin inducie - nclzirea se realizeaz prin cureni indui de nalt sau medie frecven.

Exemple de mbinri lipite

Exemple de mbinri lipite

Exemple de mbinri lipite

Exemple de mbinri lipite

Imbinari intre componente din otel inoxidabil lipite cu flacara si aliaje pe baza de argint.

BRAZAREA Ceramicelor

Diagrama de brazare in cuptor cu aer

Cuptor Nabertherm cu rezistenta electrica.

Diagrama de brazare in cuptor cu microunde

1300

Secventa de lucru a cuptorului cu microunde

pentru 50Fe50Ni si Fe66Nb7B30

1100

Temperatura 0C

800

500

300

22
0 15 35 45 50 65 70 130 250

Timp (minute)

310

Materiale de adaos pentru brazarea ceramicelor

ALIAJ COMPOZIIE CHIMICA METODA DE OBINERE CONDIII DE LUCRU BUH Co64,86Nb6B18,33Si10, 81 Fe-Ni(35-50)B (15-25) (procente atomice) solidificare rapida presiune 250mbar, viteza 27m/sec

FeNiB

solidificare rapida

presiune 0,45 atm, vit rot disc 2000 rot/min, 2 tipuri de benzi cu grosime 0,1mm si latime 16mm respectiv 8,5mm

FINEMET

Fe73,5Cu1Nb3Si15,5B7

solidificare rapida

Latime 10mm, 0,01mm grosime, presiune 0,4atm si viteza 25m/sec

FeNi

Fe(45-55%)Ni

aliere mecanica

Mediu de Argon, viteza de rotaie 350 rot/min, 15 min lucru cu 5 min pauza si durata de mcinare 24 h

Instalaie de obinere a benzilor solidificate ultra-rapid

Ar Incalzitor Topitura

Disc de cupru

Daca rcirea topiturii se face cu viteza mare, vscozitatea acesteia creste, astfel nct germenii de cristalizare prezeni in topitura nu mai pot sa creasc si se obine astfel un material in stare amorfa. Inhibarea totala a cristalizrii are loc atunci cnd viteza de rcire depete o viteza critica ce depinde de caracteristicile de difuzie si curgere a topiturii. Viteza de rcire a topiturilor metalice pentru care se obin aliaje amorfe este cuprinsa intr-un interval larg, de la 1 K/s pana la 1014 K/s.

BRAZAREA Ceramicelor

Pregtirea pentru brazare

Testarea componentelor brazate

Valorile forei de rupere au fost: material de adaos - folie de cupru: 888 - 1534 N; material de adaos FINEMET: 2670N; material de adaos - FeNiB : 703N.

RECONDITIONAREA PRIN INCARCARE CU SUDURA

Procedeele de ncrcare a pieselor prin sudare se folosesc n scopul depunerilor de material pentru compensarea uzrilor, a recuperrii pieselor cu fisuri, crpturi sau sprturi, pentru mbinarea unor piese rupte sau a elementelor componente ale unor dispozitive sau construcii sudate. Aceste procedee au urmtoarele avantaje: nu necesit utilaje complexe, costisitoare, complicate; straturile depuse prin sudare pot avea grosimi variabile; operaiile pregtitoare ale suprafeelor nu sunt complicate, de cele mai multe ori, reducndu-se la simple splri i degresri; sunt productive, eficiente i au un cost redus, putndu-se mecaniza i automatiza; pot fi recondiionate piese care nglobeaz o mare valoare de manoper i material. n comparaie cu alte procedee de recondiionare, procedeele prin sudare prezint urmtoarele dezavantaje: stratul depus este neuniform, cu denivelri crescnd volumul prelucrrilor mecanice ulterioare; temperaturile ridicate realizate n custuri n timpul sudrii modific structura materialului de baz al piesei, de aceea, dup recondiionare, acestea vor fi supuse unor tratamente termice ceea ce impune noi cheltuieli de energie i for de munc.

ncrcarea prin sudare cu arc electric cu electrozi tubulari

In prezent marea majoritate a electrozilor pentru sudare i ncrcare sunt realizai din vergele metalice pline cu nveli aplicat prin presare (co-extrudare). Totui cu muli ani n urm, n perioada de nceput a sudurii, se realizau electrozi cu vergele metalice tubulare cu nveli aplicat prin imersie, ponderea lor fiind mult mai mare pe pia fa de electrozii cu vergea plin. Din punct de vedere constructiv diferena dintre cele dou tipuri de electrozi este semnificativ.

ncrcarea prin sudare cu arc electric cu srme tubulare

Seciuni transversale ale electrozilor cu vergea metalic plin (a) i cu vergea metalic tubular (b). Cele mai importante aplicaii ale electrozilor tubulari sunt n domeniul ncrcrii pieselor solicitate la uzare prin abraziune cu diferite grade de severitate cu sau fr impact.

Tipuri de profile de nchidere pentru electrozi tubulari.

a b

ncrcarea prin sudare cu arc electric cu electrozi tubulari

O alta soluie utilizata se refera la electrozii tubulari. Electrozii cu diametre mai mari de 6,0 mm, sunt prevzui cu un dispozitiv universal de prindere(la diametrul de 6,0 mm). Pe captul de prindere se face marcarea electrodului conform unui cod de culori. nveliul electrodului este subire i aplicat prin imersie. Miezul pulverulent conine elemente de aliere. Vergeaua tubular este din oel i asigur etaneitatea miezului pulverulent. Captul de amorsare este grafitat (prin imersie) i asigur o amorsare rapid a arcului electric.
1

Electrodul tubular pentru ncrcare tip PROTECTIC 530: 1 captul de prindere cod culoar; 2 nveli; 3 miez pulverulent; 4 vergea tubular din oel; 5 captul de amorsare.

Structura depunerii cu carburi de wolfram

Aplicaii

Aplicaii

Taierea termica

Tierea termica consta in distrugerea locala a legturilor interatomice, prin introducerea locala a unei cantiti mari de energie termica. Tierea termica se poate efectua fie prin oxidarea materialului metalic fie prin topirea acestuia. La tierea prin oxidare, metalul este nclzit la temperatura de aprindere (ardere) apoi adus in contact cu un jet de oxigen care permite totodat si eliminarea oxizilor formai (zgura). Exemple: taierea oxi-acetilenica, oxi-metanica, oxi-arc, oxipulbere metalica etc. Tierea prin topire se bazeaz pe nclzirea pana la topire a materialului metalic, sub aciunea unei surse termice foarte puternice (jet de plasma, arc electric, laser etc. ) si eliminarea materialului topit sub influenta energiei cinetice produse de sursa termica sau de o sursa suplimentara (jet de aer comprimat).

Taierea cu flacara

Taierea termica

Avantaje: productivitate mai ridicata comparativ cu taierea mecanica; posibilitatea decuparii unui contur oricat de complicat; posibilitatea mecanizarii si automatizarii procesului; consum redus de materiale si energie; costuri de fabricatie mai reduse. Dezavantaje: producerea de modificari structurale si compozitie chimica in apropierea sectiunii de taiere; producerea deformatiilor si tensiunilor remanente; necesitatea prelucrarii suprafetei de taiere prin prelucrari mecanice suplimentare.

Conditiile taierii

Temperatura de ardere in oxigen a materialului trebuie sa fie inferioara temperaturii de topire, pentru a se putea realiza oxidarea acestuia si nu topirea (la otelul carbon, Tt = 1538oC iar oxizii acestuia se topesc in domeniul 1300 1400oC); Temperatura de topire a oxizilor formati trebuie sa fie inferioara temperaturii de topire a metalului supus taierii. In caz contrar, oxizii nu pot fi indepartati de jetul de oxigen. In cazul otelurilor inoxidabile cu Cr (Tt = 1350 1400oC), ai caror oxizi se topesc la 2000oC, cuprului (Tt = 1083oC) ai carui oxizi se topesc la 1225 1325oC, sau aluminiului (Tt= 657oC) ai carui oxizi se topesc la 2050oC, conditiile taierii nu sunt respectate si se aplica taierea cu alte procedee termice, cum ar fi plasma, laser sau procedee mecanice; Arderea metalului in oxigen sa duca la degajarea unei cantitati suficient de mari de caldura, pentru incalzirea zonelor adiacente taieturii; Conductibilitatea termica a metalului taiat sa fie cat mai redusa, pentru a nu se forma o zona afectata termic mare si caldura sa se concentreze in zona de taiere; Oxigenul utilizat la taiere sa aiba puritate cat mai mare, pentru a se putea utiliza consumuri si timpi cat mai redusi de prelucrare;

Taierea termica

Schema de principiu a comenzilor i alimentrii unui cap de tiere oxigaz n cazul tierii robotizate.

Taierea termica

a) Cap de tiere oxigaz pentru sisteme robotizate; b) muchie tiat tipic pentru astfel de sisteme.

Taierea sinelor

Aplicatii ale taierii cu flacara

Cap de taiere

Taierea termica

Masina pentru taiere cu comanda programabila NOVITOME CT 1030

Taierea cu plasma

Taiere cu plasma sub apa

Taierea cu plasma

Aspectul muchiei

Aspectul muchiei taiate cu plasma: a) necorespunzator (rizuri grosolane si zgura aderenta otel DUPLEX); b) satisfacator (fizuri fine curbate si crestatura finala S355J2N).

Taierea cu laser

Muchii ale unor piese din alama cu grosime de 1 mm taiate cu laser Nd-YAG

Taierea cu laser

Taierea (perforarea) cu explozie

Tierea cu explozivi este utilizat n lucrrile subacvatice de ranfluare a navelor scufundate. ncrctura explozibil se fixeaz direct pe structura metalic care trebuie tiat. n momentul producerii exploziei, particulele de material sunt proiectate cu o vitez foarte mare pe suprafaa elementului de structur sau piesei de tiat, impactul concentrndu-se pe o poriune mic situat de-a lungul liniei de tiere.

TAIEREA CU JET DE APA SI ABRAZIVI

Procedeul de tiere cu jet de ap la presiune nalt a fost brevetat n anul 1968 de ctre Dr. Norman Franze, profesor de geniu civil la Universitatea Noua Caledonie din Canada. Primul echipament industrial a fost comercializat n anul 1971 de ctre firma Ingersoll-Rand. Din anul 1984, metoda a fost modificat prin adugarea de abraziv (granat, alumin, silic, carburi sau nitruri de siliciu) n jetul de ap pentru tierea materialelor dure: beton, metale, oteluri speciale etc. Tierea cu jet de ap i abraziv s-a impus ca tehnologie de vrf n industriile aeronautic, de automobile i petrolifer, n domeniul construciilor etc. n industria petrolifer offshore, tierea cu jet de ap i abraziv se utilizeaz pentru diverse lucrri de tiere ale unor componente ale echipamentelor de foraj marin, ale construciilor subacvatice i a conductelor, fiind executate manual cu scafandri sau mecanic, montate pe ROV.

TAIEREA CU JET DE APA SI ABRAZIVI

Tierea cu jet de ap i abraziv const n dirijarea unui jet de ap de nalt presiune (3000...6000 bar) i de mare vitez (500...900 m/s) ctre locul de tiere. Componentele principale ale unei instalaii de tiere cu jet de ap i abraziv sunt: pompa hidraulic - acionat de un motor electric sau de un motor cu ardere intern; amplificatorul hidraulic - ridic presiunea apei livrate de pompa hidraulic (2000...4000 bar); conductele de legtur care pot fi rigide sau flexibile; capul de tiere cu jet de ap i abraziv format din camera de amestec i duza; sistemul de alimentare cu abraziv.

TAIEREA CU JET DE APA SI ABRAZIVI

Piese tiate cu apa si abrazivi.

Principiul tierii cu apa.

Materiale
Principalele tipuri de materiale care pot fi taiate cu jet de apa si abrazivi sunt: otel, otel aliat, hardox, titan, aluminiu, cupru, alama granit, marmura, piatra artificiala, ceramica industriala, beton, sticla, sticla blindata, sticla acrilica, securit stratificat, termoplaste si duroplaste, materiale spongioase dure si moi, materiale cu fibre de carbon sau de sticla, materiale etansante, cauciuc, textolit, lemn, carton, alimente congelate (peste congelat si alte alimente in conditii de deplina igiena)

Bibliografie
1.

2.
3.

4. 5. 6. 7. 8. 9.

10.

11.

Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Intervenii subacvatice. Editura Tehnic, Bucureti, 1982. Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Scafandri i vehicule subacvatice. Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986. tefan Georgescu, Mircea Degeratu, Sergiu Ioni: Lucrri subacvatice realizate cu scafandri. Scule, unelte i utilaje pentru lucrul sub ap. Tiere i sudare subacvatic. Ed. Matrixrom, Bucureti, 2004, ISBN 973-685-816-2 . Revista Marea Noastr Nr. 23, 1997. Ed.Liga Naval Romn, Bucureti *** - S.C. SM TECH S.R.L. - Sheet Metal Technologies Ionelia Voiculescu, Sudarea aluminiului i a aliajelor sale, Editura PRINTECH, 2003, Bucureti, ISBN 973-652-933-9; Ionelia Voiculescu, Corneliu Rontescu, Ileana Liliana Dondea, Metalografia mbinrilor Sudate, Editura SUDURA, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-8359-58-1; Ionelia Tonoiu, Doru Adrian Goga, Raluca Stoenescu,Metallurgical aspects occurring in thin bimetal samples welded by explosion, International Conference EUROMAT99, Munchen, 1999. I. Voiculescu, The behaviour of Aluminium matrix composites in welding processes, plenary presentation, 6th European Conference on Welding, Cutting and Joining Technologies, 16as Jornadas Tecnicas de Soldadura, EUROJOIN 6 16 JTS, 26 29 June 2006, Spain, pag. 375-379, Ed. Graficas Rogar, S.A., ISBN 84-934316-0-5; Voiculescu, I., Geanta, V., Dontu, O., Ganatsios, S., The Heat Treatment Influence on the Welded OT4 Titanium Alloy. 3-rd JOIN Conference INTERNATIONAL CONFERENCE ON TOTAL WELDING MANAGEMENT IN INDUSTRIAL APPLICATION, Lappeenranta University of Technology, Lappeenranta, Finland, August 21 24, 2007, p. 303 309, ISBN 978-952-214-413-3; Voiculescu, I., Geanta, V., Stefanoiu, R., Binchiciu, H., I.Vida-Simiti, N.Jumate, Vasiu, R., Study on Hardfaced Wear Resistant Bronze Alloy, Friction, Wear and Wear Protection, International Symposium, 2008, Ed. Wiley-VCH, ISBN 978-3-527-32366-1, Aachen, Germany, p.610- 617