Manual Sudura

CONTENTS
Generalitati ........................................................................................................................................................ 2
Clasificarea generala procedeelor de sudare ................................................................................................ 2
Avantajele sudarii ........................................................................................................................................... 2
Dezavantajele sudarii: .................................................................................................................................... 2
Procedee de sudare ....................................................................................................................................... 2
Sudare prin topire ........................................................................................................................................... 2
Sudarea cu laser ............................................................................................................................................ 2
Sanatatea si securitatea in munca pentru sudura ............................................................................................. 2
Echipamente de protectie necesare .............................................................................................................. 2
Riscurile la care sudorii sunt expusi .................................................................................................................. 2
Soc electric ..................................................................................................................................................... 2
Fumul, particulele metalice si gazele emise .................................................................................................. 2
Focul si exploziile ........................................................................................................................................... 2
Lumina vizibila, ultravioleta si infrarosie ......................................................................................................... 2
Sudura cu fascicul laser ................................................................................................................................. 2
Tipuri de sudura disponibila ............................................................................................................................... 2
Sudura TIG (tungsten inert gas) / WIG (Wolfram Inert Gas) ......................................................................... 2
Ascutirea electrodului de tungsten/wolfram: .................................................................................................. 2
Tipuri de suduri .................................................................................................................................................. 2
Dupa pozitionarea pieselor una fata de alta .................................................................................................. 2
Tipuri de suduri .................................................................................................................................................. 2
Dupa felul cusaturilor utilizate la realizarea imbinarilor: ................................................................................. 2
Dupa Pozitia pe care o au piesele in momentul executiei: ............................................................................ 2
Dupa Forma cordonului de sudura: ............................................................................................................... 2
Dupa Modul de dispunere a cordonului: ........................................................................................................ 2
Selectarea Materialelor de adaos ...................................................................................................................... 2
1. QuFe 10 ................................................................................................................................................. 2
2. QuFe 13 ................................................................................................................................................. 2
3. QuFe 20 ................................................................................................................................................. 2
Selectarea Materialelor de adaos ...................................................................................................................... 2
4. QuFe 60 ................................................................................................................................................. 2
5. QuFe 65 ................................................................................................................................................. 2
6. QuFe 80 ................................................................................................................................................. 2
7. QuFe 81 ................................................................................................................................................. 2
8. Joke H-55............................................................................................................................................... 2
9. Croni-WIG RC-60 .................................................................................................................................. 2
This page is purposefully left blank
GENERALITATI

Prin sudare se intelege unirea sau impreunarea nedemontabila a

doua obiecte, din materiale de obicei metalice sau termoplastice, utilizand
caldura sau presiunea, realizata cu sau fara ajutorul unor materiale de adaos.

CLASIFICAREA GENERAL A PROCEDEELOR DE SUD ARE

Procedee de sudare

Energie termica Energie mecanica

Energie Energie Energie de

electrica La cald La rece
chimica radiatie

Fascicul de Incalzire Prin deformare

Arc electric Flacara electroni electrica plastica

Plasma Termit Laser Incalzire Cu

prin frecare ultrasunete
Baie de
zgura

Procedeele de sudare se pot clasifica dupa numeroase criterii, celel mai importante fiind:

 Dupa starea de agregare a materialului pe durata procesului in zona de agregare.

 Dupa temperatura la care se realizeaza.
 Dupa natura energiei utilizare.

AVANTAJELE SUDARII

 Pret scazut
 Se pot realiza piese complexe
 Se poate automatiza
 Imbinarile sunt permanente
 Imbinarile pot fi etanse
 Ansamblarea poate fi usurata
 Diferite forme pot fi imbinate
 Diferite sectiuni pot fi imbinate
 Posibilitatea de a imbina materiale diferite

DEZAVANTAJELE SUDARII:

 In zona de sudura apar tensiuni care pot deveni fisuri

 Necesita aparatura si echipamente de protectie specializate
 Apar raze ultraviolete care ataca corpul uman
 Inspectia nedistructiva este dificila si costisitoare
PROCEDEE DE SUDARE
• Procedeul de sudare electrica cu arc
• Procedeul de sudare cu electrod invelit (SEI)
• Procedeul de sudare automata sub strat de flux
• Procedeul MIG/MAG
• Procedeul WIG (TIG)
• Procedeul de sudare cu plasma
• Procedeul de sudare cu flacara oxiacetilenica
• Procedeul de sudare cu fascicul de electroni
• Procedeul de sudare cu fascicul de fotoni
• Procedele de sudare prin presiune
• Sudare electrica prin puncte
• Sudare electrica prin presiune in linie

SUDARE PRIN TOPIRE

Dintre procedeele de sudare cuprinse in clasificare, cea mai mare raspandire o au procedeele de
sudare prin topire, specific, procedeele care utilizeaza energia electrica, in special procedeele de sudare
cu arc electric, a caror clasificare poate fi facuta dupa cum urmeaza:

Procedeele de
sudare cu arc
electric

Descoperit Acoperit

Cu electrozi Cu substrat de
de sudare In gaze inerte
flux
inveliti

In gaze active

Atunci cand imbinarea este realizata in urma schimbarii de faza (topirii) a materialului, procesul se
numeste sudare prin topire.

Imbinarea este asigurata de codronul de sudura, care consista dinr-un volum de material solidificat
care realizeaza continuitatea structurii cristaline a celor doua materiale.

Sudarea prin topire creaza o zona influentata termica (ZIT), in care pot aparea modificari
microstructurale ce conduc la reducerea rezistentei produsului metalic sudat. Se recomanda ca
diemnsiunile zonei afectate sa fie reduse la minim astfel incat proprietatile mecanice a celor doua materiale
sa fie influentate cat mai putin.

ZIT (zona influentata termic) apare in jurul cordonului de sudura. Este o zona ale carei proprietati
se modifica ca urmare a incalzirii materialului de baza. Compozitia chimica este aceeasi cu a materialului
de baza, insa structura se modifica datorita transformarilor care au loc in stare solida.
 Sectiune prin Zona Influentata Termic

SUDAREA CU LASER

Este o metoda specifica de sudare care se realizeaza prin topirea materialelor cu ajutorul energiei
optice. Energia necesara topirii este obtinuta cu ajutorul unor lentile optice, prin concentrarea unui fascicol
laser la suprafata celor doua materiale de sudat.

Sudarea laser poate fi urmata de un tratament termic de detensionare datorat actiunii unui alt
fascicul laser, la care energia luminoasa este dispersata pe toata suprafata cordonului de sudura obtinut
in urma sudarii. Astfel prin aceasta succesiune de operatii se va obtine o imbinare cu caracteristici
mecanice superioare metodei clasice de sudare.

Avantajele sudurii laser: Dezavantajele sudurii laser:

 Precizie ridicata  Aparatura este foarte scumpa

 Suduri consistente si repetabile  Materialul de adaos este scump (dar se
 Suduri puternice si durabile foloseste o cantitate mai redusa fata de
 Capabil sa creeze imbinari compleze metodele de sudura conventionale)
 Aplicare cu caldura redusa
 Ajustare scazuta post-sudura
 Distanta focala mare (in fucntie de laser)
SANATATEA SI SECURIT ATEA IN MUNCA PENTRU SUDURA

Siguranta este critica pentru orice proiect care implica sudura, deoarece exista o gama larga de
pericole la care persoana si cei din jurul sau sunt expuse in cazul in care masurile de siguranta sunt
ignorate.

ECHIPAMENTE DE PROTE CTIE NECESARE

• Casca de sudura
• Ochelari de protectie
• Manusi de sudura
• Jacheta sau sort de piele
• Respiratoare
• Bocanci de protectie
• Maneci de piele
• Bandana sau palarie

RISCURILE LA CARE SUDORII SUNT EXPUSI

SOC ELECTRIC

In procesul sudurii cu arc, circuite sub tensiune

sunt folosite pentru a crea sudura. Astfel, cand se
sudeaza, operatorul se expune la riscul de a se confrunta
cu un soc electric
Socul electric este o reactive fiziologica sau un
prejudiciu cauzat unei persoane de curentul electric care
trece prin corpul ei. Acesta apare la contactul direct al
unei parti a corpului uman cu o sursa de electricitate.
Curentii mari pot provoca fibrilatia inimiii,
deteriorarea tesuturilor si chiar moartea.
Gravitatea socului depende si de faptul daca un
organ vital este afectat. Moartea poate sa apara atunci
cand un soc are suficiente energie pentru a opri inima.
Pentru a evita accidente de acest gen, trebuie sa
ne asiguram ca NU inchidem circuitul electric cu ajutorul
corpului.
Pentru a evita electrocutarea:

• Trebuie sa va asigurati ca sunteti izolati fata de orice componenta electrificcata.

• Trebuie sa va asigurati ca echipamentul folosit este adegvat pentru aplicatia care se vrea sudata.
• Trebuie sa va asigurati ca echipamentul este corect instalat pentru aplicatia care se vrea sudata.
• Trebuie sa va asigurati ca aparatul de sudura este impamantat corespunzator.
• Trebuie sa va asigurati ca reparatiile sau inlocuirile componentelor deteriorate au fost efectuate.
• Trebuie sa va asigurati ca imbracamintea sau echipamentul de protectie este uscat.
• Trebuie sa va asigurati ca echipamentele de protectie un sunt deteroirate.
• Trebiue sa va asigurati ca aparatele sunt oprite atunci cand nu sunt folosite sau sub supraveghere.
• Trebuie sa va asigurati ca nu folositi cablurile care sunt subdimensionate, deteriorate sau innadite
necorespunzator
• Trebuie sa va asigurati ca nu lasati cablurile sa se infasoare in jurul dumneavoastra.
 FUMUL, PARTICULELE M ETALICE SI GAZELE EMISE
Fumul care se formeaza in timpul sudurii este compus din particule foarte fine de de material si
gaze. In functie de materialele sudate, fumul poate contine: crom, nichel, azbest, mangan, siliciu,
beriliu, cadmiu, oxizi de nitrogen, fosgen, acroleina, compusi de fluor, monoxid de carbon, cupru,
cobalt, seleniu si zinc, care pot fi EXTEM DE TOXICI.
In general, vaporii si gazele eliberate in timpul sudurii provin de la:
 Materialul de baza care este sudat sau de la materialul de adaos.
 Vopsele si acoperirile de pe componentele care vor fi sudate.
 Gazele protectoare provenite din butelii.
 Reactile chimice care rezulta din actiunea razelor UV emanate de caldura si lumina arcului
electric
 Procesul si consumabilele folosite
 Contaminantii din aer (ex: vaporii agentilor de curatare sau a degresantilor)
Efectele expunerii la sudura sunt dificil de listat, deoarece fumul degajat difera in funtie de multe
variabile si substante. Componentele individuale ale fumului pot afecta organe individuale (plamanii, inima,
rinichii, sistemul nervos central, etc).

Efecte acute pe termen scurt:

 Expunerea la vapori de metal (de ex: vaporii
de zinc, magneziu, cupru si oxid de cupru) pot
cauza febra. Simptomele febrei cauzate de
fumul pot sa apara de la 4 la 12 ore dupa
expunere. Simptomele pot fi: Frisoane, sete,
febra, dureri musculare, dureri in piept, tuse,
ameteala, oboseala si un gust metalic in gura.
 Vaporii de sudura pot irita ochii, nasul,
sistemul respirator, pot sa cauzeze tuse,
ameteala, insuficienta respiratorie, bronsita,
edeme pulmonare sau penumonita
 Efecte gastrointestinale: greata, lipsa apetitului, reflux gastrointestinal, crampe sau digestie
incetinita.
 Anumite componente din vaporii de sudura (ex: cadmiu, oxizii de ozon si nitrogen) pot fi fatali
chiar si dupa expuneri scurte.
 Razele UV care rezulta in timpul sudurii pot intrecationa cu solventi de hidrocarburi clorurate si
sa rezulte in fosgen. Fosgenul poate fi fatal chiar si in doze mici. Simptomele expunerii sunt
ameteala, frisoane si tuse, care apar la 5-6 ore de la expunere. Sudura cu arc trebuie
efectuata la minim 60 de metrii distanta de la orice solutii de degresare sau solventi.

Efecte (cronice) pe termen lung:

 Cancer laringian si urinar. Aceste descoperiri nu sunt surprinzatoare avand in vedere cantitatea de
substante nocive care cauzeaza cancer, precum cadmiu, nichel, beriliu, crom si arsenic.
 Sudorii pot experienta o varietate de boli cronice pulmonare precum, bronsita, astm, pneumonie,
emfizem pulmonar, pneumoconioza, reducerea capacitatii pulonare, etc.
 Reducerea riscurilor povocate de catre vaporii generati in timpul sudurii se face prin reducerea
expunerii la vaporii care pot sa ne afecteze. Acest lucru se realizeaza printr o ventilatie
corespunzatoare. Ventilatia poate fi clasificata in urmatoarele categorii: ventilatie naturala (pentru
exterior-vantul, pentru interior-deschiderea usilor sau ferestrelor) ventilatie mecanica
(ventilatoare), exhaustare locala (pistol de sudura cu exhaustare integrata, mese cu evacuare,
exhaustore mobila) sau un respirator adegvat pentru filtrarea aerului.

ATENTIE: IN CAZUL IN CARE SESIZATI CA AU LOC MODIFICARI IN STAREA DUMNEAVOASTRA, ESTE POSIBIL SA
VA FI SUPRA-EXPUS. OPRITI ACTIVITATEA SI LUATI O PAUZA SI MERGETI INTR-O ZONA BINE VENTILATA; IN CAZUL
IN CARE STAREA PERSISTA SAU SE INRAUTATESTE, TREBIUE SA VA ADRESATI URGENT UNUI CADRU MEDICAL
LUMINA VIZIBILA, ULT RAVIOLETA SI INFRAROSIE
Sudura genereaza radiatii pe o gama larga de lungimi de unda
(intre 200 nm pana la 1400 nm), in aceste valori se incadreaza radiatia
ultravioleta (200 nm – 400 nm), lumina vizibila (400 nm – 700 nm) si
lumina infrarosie (700 nm- 1400 nm), care sunt periculoase pentru corp.
Radiatia ultravioleta este impartita in 3 subclase:
 UV-A (315-400nm) trec prin cornee si sunt absorbite de cristalin
 UV-B (280-315nm) sunt absorbite de care cornee
 UV-C (100-280nm) sunt absorbite de care cornee
Similar cu UV-A, razele infrarosii trec prin cornee si sunt absorbite
de catre cristalin.
Expunerea ochilor la radiatiile generate de sudura pe termen
scurt, poate sa cauzeze arsura retinei (sa te prinda flama). Simptomele
sunt: durerea ochilor (care poate varia de la o presiune aproape
imperciptibila pana la o durere severa), inrosirea si ruperea membranelor
din globul ocular, senzatia de nisip in ochi, sensibilitate la lumina pana la
fotofobie.
Expunearea pe termen lung la a ochilor lumina UV sau infrarosie, creste riscul de formare a
cataractei. Deasemenea lumina vizibila generata in procesul de sudare este foarte puternica si poate
coplesi abilitatea irisului sa se inchida sufucient de mult si rapid astfel incat sa opreasca lumina sa ajunga
la retina, rezultand in simptime care pot varia de la: obosirea temporara a ochilor pana la orbire temporara.
Radiatia UV rezultata din cauza arcului de sudura va arde pielea neprotejata intr-un mod similar cu
arsurile de soare. Acest hazard este aplicabil atat pentru expunerea directa cat si pentru radiatia care se
reflecta de pe suprafete metalice, tavane sau pereti.
Expunerea pe termen lung la radiatiile UV creste riscul de formare al cancerului de piele, in schimb
radiatia infrarosie si cea a lumii vizibile, nu au afecteaza pielea.

FOCUL SI EXPLOZIILE
In timpul sudurii, in zona in care sudam se formeaza o blata de
metale topite care pot atinge temepaturi de pana la 5500°C, dar aceasta
nu este principala sursa de pericol de incediu, riscul de foc si explozii vine
de la stropii si scanteile de metal topit care se produc in timpul sudurii.
Scanteile si stropii pot sari pana la distante de 11 metrii fata de
locul unde se sudeaza. In aceasta arie nu este peremis sa existe materiale
inflamabile neprotejate.
In timpul sudurii, componenta sudata se va inchinge considerabil,
astfel sudorul trebuie sa se asigure ca aceasta nu este in contact cu orice material inflamabil (lemn, carton,
hartie, benzina, ulei, diluant, vopsele, carpe, acetilena, hidrogen, etc)
In zone cu mult praf sau reziduri foarte fine in aer exista riscul sa se creeze o explozie, pentru a
evita aceste riscuri, trebuie sa ne asiguram ca nu permitem acumularea sau dispersia de particule fine de
materiale fine.
In cazul aprinderii unui foc, procedati conform scolarizarii SSM.
Arsurile sunt cele mai comune accidente cu care se confrunta sudorii, acestea pot fi minimizate cu
ajutorul salopetelor de protectie din lana sau a sorturilor si manusilor din piele
TIPURI DE SUDURA DISPONIBILA

SUDURA CU FASCICUL LASER

Sudura cu fascicul laser este o tehnica de sudura in care materialul este adus la temperatura de
topire cu ajutorul unui fascicul laser. Fasciculul laser furnizeaza o sursa concentrata de caldura care
permite sudura in spatii resrtanse si adanci.
Unul din avantajele majore ale sudurii cu laser este reprezentat de catre concentrarea mare a
puterii fascicolului de sudura (in jur de 1MW/cm 2), ceea ce se reflecta in o reducere a zonei afectate de
caldura si o incalzire si racire mai rapida a suprafetelor de lucru. Dimensiunea punctului de focalizare a
laserului poate varia de la 0.2mm pana la 2.0mm, desi cu acest tip de sudura, predominant se folosesc
dimensiunile mici pentru punctul de focalizare, deoarece asigura o precizie crescuta
Adancimea de penetrare a laserului este
proportionala cu puterera laserului dar si de locatia
punctului focal (penetrarea este maximalizata cand
punctul focal al laserului se afla cu putin sub suprafata
sudata).
Avantajele sudurii laser:

 Furnizare exacta a energiei.

 Dimeniune scazuta a zonei influentata termic
 Distorsionare scazuta a piesei.
 Suprafata scazuta a zonei afectate termica.
 Proprietati mecanice crescute ale sudurii.
 Dimensiuni scazute ale sudurii si acuratete mare.
 Sudura fina care nu genereaza oxidarea
suprafetelor.
 Sudura fara contact si fara forta aplicata pe Sudura cu laser
componenta sudata.
 Control de process precis, rezultand in calitate de
productie si repetabilitate
 Manevrabil datorita bratului.
 Diferite materiale pot fi sudate.
 Joystick cu precizie ridicata.

Sudarea cu fascicul laser are la baza principiul de

cresterea temperaturii matarialului cu ajutorul laserului
pana la punctul de topire al materialului.
In figura urmatoare este ilustrat mecanismul de absorptie
a fascicolului in componenta, rezultand in cresterea
temperaturii acesteia si in consecinta topirea acestuia.

Laser ALM 250

SUDURA TIG (TUNGSTEN INERT GAS) / W IG (W OLFRAM INERT GAS)

Procedeul de sudura TIG este unul des intalnit si se distinge

prin calitatea ridicata si un frumos aspect vizual al cordoanelor de
sudura. In ciuda acestor lucruri, acest procedeu este delicat de
implementat într-o firma care nu a mai utilizat în trecut un astfel de
procedeu de sudare, deoarece necesita sudori cu o foarte buna
indemanare si de asemenea o plaja larga de cunostinte despre
procedeul in sine, despre variabilele care il influenteaza, despre
alegerea corecta a echipamentelor de sudare si a accesoriilor
acestora, precum si despre alegerea si setarea corecta a parametrilor
de lucru.
Procesul de sudura TIG foloseste un electrod neconsumabil
din tungsten (wolfram) pentru a produce arcul de sudura. Aria sudata
si electrodul sunt protejate impotriva oxidarii sau impotriva
contaminantilor atmosferici cu ajutorul argonului care este folosit ca
gaz protector. Materialul de adaos folosit se alege in fucntie de ce
material sudam, dar cu acest procedeu se poate suda si fara material
de adaos, acest proces se numeste sudura autogen.
Inainte de a incepe sudura sistemul trebuie alimentat cu gaz
protector. Acesta se realizeaza prin deschiderea robinetului de la Aparat TIG Cebora
regulatorul buteliei de gaz. Fara gaz protector sudura devine poroasa.
Procedeul de sudura manuala TIG este relativ dificil, deoarece
necesita o dexteritate mare a sudorului. Ambele maini sunt folosite,
una din ele pentru a manipula torta iar cealalta pentru a controla
materialul de adaos.
Pentru a porni arcul de sudura, un generator electric cu
frecventa inalta este folosit. Odata ce arcul electric a fost initiat,
sudorul trebuie sa miste torta circular pentru a crea o balta de metal
topit (dimensiunea acesteia depinde de amperaj si de dimensiunile
electrodului). In timp ce se mentine o separatie constanta intre
electrodul tortei si componenta sudata, torta este mutata in directia in
care se doreste sa se efectueze sudura, iar materialul de adaos este
adaugat manual in fata baltii topite.
Metalul de adaos trebuie retras din balta de metal topit de
fiecare data cand se avanseaza cu torta, dar totusi trebiue tinut in
gazul protector pentru a evita oxidarea acestuia ceea ce poate rezulta
in contaminarea sudurii. Aparat TIG JoKe
Pentru realizarea sudurii este nevesar sa intelegem rolul
componentelor:
1. Generatorul de sudura – genereaza si permite ajustarea
arcul electric, permite ajustarea timpului de furnizare a
gazului protector dupa oprirea arcului.
2. Gazul de protectie – folosit pentru a evita oxidarea sudurii.
3. Regulatorul de presiune – permite ajustarea curgerii
gazului
4. Torta – Livreaza curentul si gazul in zona de lucru
5. Clestele de masa – se monteaza cat mai aproape de zona
sudurii, are rolul de a inchide circuitul electric.
 Pistoletul de sudura poate fi configurat in multe moduri pentru a fi cat mai util pentru diferite tipuri
de sudura in diferite materiale, medii si conditii.
In general pistoletul de sudura TIG este compus din urmatoarele componente de baza:

1. Corpul pistoletului – pe care se monteaza celelalte componente si prin care este furnizat curentul
electric si gazul protector catre suprafetele de lucru
2. Duza – directioneaza gazul protector
3. Pesnseta – Fixeaza electrodul in pistolet
4. Portpenseta – Stange penseta si o siguranteaza de corpul pistoletului
5. Capac posterior – Gazduieste electrodul

Sectiune pistolet in timpul sudurii

ASCUTIREA ELECTRODUL UI DE TUNGSTEN/W OLFRAM:

In timpul sudurii, pentru a obtine un arc electric intre electrod si piesa, o distanta destul de mica
intre varful electrodului si piesa trebuie mentinunta. Aceasta distanta mica genereaza riscul de a introduce
varful electrodului in baia de metal topit, rezultand in contaminarea acestuia.

Electrod contaminat

Varful neascutit corect al electrodului rezulta intr-un arc electric instabil si o sudura considerabil
mai dificila. Pentru a evita acest fenomen, electrodul de tungsten trebuie ascutit.

Ascutirea elecrodului se poate face in multe metode si folosid mai multe ustensile, dar cea mau
usuala si accesibila metoda este ascutirea cu ajutorul polizorului. Electrodul se tine ferm sau se monteaza
intr-un suport special si se polizeaza longitudinal contra rotatiei polizorului. Se tinteste catre un unghi de
10-15 grade si un varf cat mai ascutit si cat mai fin.
TIPURI DE SUDURI
Imbinarile sudate pot fi impartite in mai multe categorii in functie de diferite criterii si anume:

DUPA POZITIONAREA PI ESELOR UNA FATA DE ALTA

1. Imbinari sudate cap la cap

2. Imbinari sudate prin suprapunere
3. Imbinari sudata in T
4. Imbinari sudata in cruce
5. Imbinari sudate in unghi drept, ascutit sau obtuz
6. Imbinari sudate multiple
7. Imbinari sudate cu eclise

1. Imbinarile sudate cap la cap se realizeaza la

piesele ce sunt dispuse una in prelungirea
celeilalte. Cordonul de sudura se realizeaza in
rostul dintre piese.(In functie de grosimea
materialului, píesele vor fi sau nu samfrenate)

2. Imbinarile sudate prin suprapunere se realizeaza

prin asezare pieselor una peste alta pe o anumita
lungime. Imbinarea se realizeaza cu cusaturi in
relief dispuse in lungul suprapunerii sau,
transversal acesteia, la capatul pieselor.

3. Imbinarile sudate in T sunt imbinari specifice

constructiilor sudate, ele realizandu-se intre doua
piese perpendiculare una pe alta, utilizand
cordoane de sudura in adancime sau in relief.

4. Imbinarile in cruce sunt cele in care una din piese

continua in imbinare, iar cealalta este realizata
din doua bucati, dispuse perpendicular pe piesa
continua.

5. Imbinarile sudate multiple se realizeaza in cazul

imbinarii a trei sau mai multe piese sudate la
diferite unghiuri, folosinu-se de cusaturi in relief

6. Imbinarile sudate cu eclise au píesele dispuse in

acelasi plan, una in prelungirea celeilalte.
Realizaea imbinarii se face cu ajutorul cusaturilor
in relief se face prin dispunerea unor eclise ce se
prind cu cordoane de sudura in relief.
TIPURI DE SUDURI

DUPA FELUL CUSATURIL OR UTILIZATE LA REALIZAREA IMBINARILOR:

1. Imbinari cu cusaturile in adancime:

Se caracterizeaza prin faptul ca sudura se realizeaza la rostul dintre piese. Rostul poate fi
neprelucrat sau prelucrat.
Formele si dimensiunile rosturilor sunt stabilite in norme in functie de grosimea pieselor ce se
sudeaza dar si in fucntie de procedeul de sudare utilizat. Tipul de rost trebuie astfel ales incat sa asigure
patrunderea sudurii pe toata grosimea pieselor.
In general pentru piesele de grosime mica si pentru procedeele de sudare cu patrundere mare se
utilizeaza rosturi inchise, iar pentru piesele de grosime mare si procedee de sudare cu patrundere redusa
se utilizeaza rosturi deschise.
Avand in vedere aceste considerente, cusaturile de sudura pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
a. Cusaturi de sudura in adancime fara prelucarea marginilor – Se realizeaza pentru piesele de
grosime mica (T<8mm pt sudarea manuala si t<12mm pt sudarea automata). Aceste cusaturi
sunt cele mai economice, dar patrunderea la radacina sudurii este ingreunata. Din acest motiv
se recomanda efectuarea sudurii pe ambele parti (fig. B), iar pentru eliminarea craterelor finale
efectuarea sudurii pe placa suport (fig. C).

b. Cusaturi de sudura cu marginile prelucrate – Acest tip de cusaturi se utilizeaza pentru piesele
cu grosime mare pentru asigurarea unei patrunderi bune la radacina sudurii. Marginile peiselor
vor fi samfrenate iar in funtie de forma samfrenului aceste cusaturi pot fi clasificate in:
I. Cusatura de sudura in V
II. Cusatura de sudura in Y
III. Cusatura de sudura in U
IV. Cusatura de sudura in X
DUPA POZITIA PE CARE O AU PIESELE IN MOM ENTUL EXECUTIEI:

1. Imbinari sudate orizontale in plan orizontal

2. Imbinari sudate orizontale in plan vertical
3. Imbinari sudate de plafon (peste cap)
4. Imbinari sudate verticale in plan vertical

Pentru imbinarile cu cusaturi in relief avem urmatoarele clasificari:

1. Imbinari sudate orizontale in plan orizontal
2. Imbinari sudate in jgheab
3. Imbinari sudate pe plafon
4. Imbinari sudate in plan vertical
DUPA FORMA CORDONULUI DE SUDURA:

1. Imbinari cu cordoane drepte

2. Imbinari cu cordoane in gauri

DUPA MODUL DE DISPUN ERE A CORDONULUI:

1. Imbinari cu cusatura continua

2. Imbinari cu cusatura intrerupta
SELECTAREA MATERIALELOR DE ADAOS

Imbinarile sudate presupun stabilirea de legaturi intre materialele pieselor de imbinat, direct sau
prin intermediul unui material de adaos cu proprietati apropiate de cele ale materialeleor pieselor de
imbinat.
Legaturile din imbinarile sudate sunt de aceeasi natura cu legaturile specifice din materialele
pieselor de imbinat. Materialele celor doua elemente suferind modificari pe distante variind de la cateva
straturi atomice pana la dimensiuni de zeci de milimetri. In functie de procedeul adoptat, materialul poate
suferi modificari de natura fizica, chimica si/sau structurala.
Pentru a obtine o sudura rezistenta, materialul de adaos folosit trebiue sa fie compatibil cu
materialul de baza.
In Draexlmaier se sudeaza cu urmatoarele materiale de adaos:
1. QUFE 10 – este preferabil folosit pentru repararea si modificarea cavitatilor de matrita
fabricate din materiale calite: 1.2311, 1.2312, 1.2162, 1.2738, 1.2764 si 1.2767.
Valorile de duritate care pot fi obtinute sunt intre 28 – 37 HRC, in funtie de proces. Metalul de
sudura este erodabil, poate fi lustruit sau cromat, tratat termic sau nitridabil.
Componente:
C Si Mo Mn Fe
0.1 0.6 0.5 1.1 Rest

2. QUFE 13 – este utilizat pentru uneltele care lucreaza sub temperaturi ridicate, datorita
rezsistentei superioare la uzura termica, incovoiere, solicitari mecanice, termice si abrazive
ridicate.
Valorile de duritate obtinute se situeaza intre 42 – 46 HRC in functie de proces. Materialul
depozitat esdte foarte usor de lustruit, poate fi calit, nitrat sau cromat.
Componente:
C Si Mn Cr Mo Ti Fe
0.25 0.5 0.7 5.0 4.0 0.6 Rest

3. QUFE 20 – este utilizat pentru aplicatii rezistente la uzuram pe scule supuse unei abraziuni
severe si a presiunilor ridicate de functionare. Valorile de duritate realizabile sunt intre 53 – 58
Hrc. In in functiede prelucrare. In funtie de prelucrare acesra poate fi prelucrate prin slefuire,
sau cu unelete de carbura. Acest material este etansabil, nitrurabil cromat si scalabil.
Componenta:
C Si Mn Cr Mo Ti Fe
0.35 0.3 1.2 7.0 2.2 0.3 Rest
SELECTAREA MATERIALELOR DE ADAOS

4. QUFE 60 – Este utilizat pentru sudarea in repararea si fabricarea de intrumente de taiere, de

ex. burghie, unelte strunjite, si unelte de taiere. De asemenea, este adecvat pentru armarea
pieselor si marginilor predispuse la uzura. Preincalzirea este recomandata. Valorile de duritate
obtinute pot varia intre 60-64HRC, in fucntie de conditiile de sudare si prelucrare.
Componenta:

C Si Mn Cr Mo W V Fe

1.00 0.30 0.4 4.00 8.30 1.90 1.80 Rest

5. QUFE 65 – Este utilizat pentru imbinarea si sudarea suprafetelor sudate pe oteluri grele de
sudat, precum si pentru imbinarea uneltelor de lucruri la rece si la cald. Cu rezistenta la
temeraturi pana la 1150°C, cu o buna rezistenta la coroziune. Creaza legaturi dure intre diferite
eliaje de otel cu rezistenta ridicata.
Componenta:
C Si Mn Cr Ni Fe

0.1 0.4 1.80 29.0 9.0 Rest

6. QUFE 80 – Este utilizat pentru umplera ciupiturilor, crapaturilor, a fisurilor si pentru imbinarea
insertiilor in matrita. Prezinta proprietati bune de alunecare, rezistenta la apa de mare si
rezistenta la cavitatie.
Componenta:
Al Mn Fe Ni Cu

7.5 13.0 2.5 2.5 Rest

7. QUFE 81 – Este utilizat pentru lipirea si placarea pe CuAl bronz. Prezinta proprietati bune de
alunecare, este rezistent la apa de mare si la cavitatie.
Componenta:
Al Mn Fe Ni Cu

8 2.2 2.0 2.2 Rest

8. JOKE H-55 - Este utilizat pentru muchiile si colturile matritelor unde rezistenta si duritatea
sunt necesare. Sudura poate fi partial cromata. Metalul sudat este foate rezistent la schimbari
in temperatura, prezinta proprietati conductive foarte bune si cu o durata de viata lunga.
Duritatea materialului intre 52-59 HRC si compus din Cr-Mo-Si-W-Mn-V

9. CRONI-W IG RC-60 – Aitiv special pentru sudura compus din Cr-Mo-V si elemente de
stabilizare pentru aplicatii dure, care poate fi folosit pentru aplicatii in care duritatea este
necesara si in care cantitatea de crom este mai mare de 5%. Are proprietati de intarirea a
aerului pana la 61 HRC dupa procesul de sudare.