Sunteți pe pagina 1din 21

1.1.

Principiul procedeului
Sudarea cu ultrasunete este un procedeu de sudare n stare solida. Energia necesara sudarii se introduce n componentele de sudat, prin provocarea unor vibratii localizate a lor n locul mbinarii, cu o frecventa corespunzatoare ultrasunetelor (16 -103...1010 Hz), n timp ce cele doua componente sunt presate una fata de cealalta cu o forta perpendiculara pe suprafata lor de contact. Legatura metalica se formeaza fara topirea metalelor care se sudeaza si, astfel, ea este lipsita de structurile de turnare care nsotesc topirea. n sudura se evidentiaza mici deformatii plastice. Procedeul are aplicatii industriale interesante n cazul mbinarilor bimetalice cu forme variate ale sudurilor. Astfel, el se aplica n industria electrotehnica la fabricatia microcircuitelor semiconductoare, a diferitelor tipuri de contacte electrice si a produselor electrotehnice din aluminiu, mai ales daca ele se compun din folii. Procedeul este eficient la ambalarea si capsularea acelor materiale care necesita protectii ermetice ce nu se pot realiza cu alte procedee de sudare (spre exemplu : capsularea materialelor explozive, a celor pirotehnice, a reactivilor chimici etc.). Sudurile realizate cu ultrasunete pot fi de tipul ,,n puncte", inelare, n linie ntrerupta sau n linie continua. Sudurile n puncte au, n planul mbinarii, o forma eliptica. Componentele de sudat sunt presate una fata de cealalta, ntre sonotroda si o piesa suport contra piesa (sonotroda este denumirea prescurtata a dispozitivului activ al echipamentului de sudat, aflat n contact cu componentele de sudat, care transmite acestora energia vibratoare prin vrful sau, similar cu vrful electrozilor de la masinile de sudat electric, prin presiune n puncte).

1.2. Principiul sudarii cu ultrasunete


Actiunea cumulata a fortei statice de presare a componentelor de sudat, aplicata perpendicular pe suprafata de contact a acestora si a celei dinamice - de vibrare a componentelor, care actioneaza paralel cu suprafata de contact, determina aparitia unor tensiuni oscilante n zonele vecine celei de contact. Aceste tensiuni conduc la alunecari ntre cele doua componente, la expulzarea materialelor straine de pe suprafetele n contact si la usurarea realizarii contactului metal-metal al celor doua componente. Daca oscilatiile continua, se formeaza un nucleu sudat, avnd caracteristici mecanice asemanatoare cu cele obtinute n cazul sudarii la rece. Energia eliberata se transforma n caldura, ncalzind componentele n zonele vecine sudurii. n afara acestui efect secundar, caldura n sine nu are un rol semnificativ n procesul de sudare. Energia necesara sudarii depinde de temperatura mediului ambiant, de proprietatile materialelor care se sudeaza si de grosimea componentelor. Ea se obtine de la un convertizor de frecventa care transforma energia avnd frecventa retelei industriale (50 Hz), ntr-o energie cu frecventa cuprinsa n domeniul 10... ... 175 kHz. Frecventele nalte se utilizeaza n cazul echipamentelor de sudat cu ultrasunete de putere mica (1.. .50 W), iar cele joase la echipamentele de putere mare (2... 30 kW). Puterea transmisa de convertizorul de frecventa este de 30.. .90% din cea luata de la reteaua de putere, depinznd de tipul convertizorului (grupurile motor-generator livreaza 30... 50% din puterea consumata, iar convertizoarele cu semiconductori au randamente de -90%). Energia electrica de nalta frecventa este transformata n energie mecanica vibratoare cu ajutorul unui traductor.

La sudarea cu ultrasunete se pot folosi traductoare magnetostrictive sau electrostrictive. Randamentul traductoarelor magnetostrictive este de 20... 40%, n timp ce cel al traductoarelor electrostrictive este 55...80%. Un echipament de sudare cu ultrasunete transmite componentelor de sudat, prin intermediul sonotrodei, 10...70% din puterea absorbita, n functie de randamentul convertorului de frecventa si al traductorului folosit. Trebuie observat faptul ca o parte din energia introdusa n componentele de sudat le traverseaza pe acestea si se disipeaza n masa suport. La ora actuala nu exista o metoda sigura de masurare a energiei acustice nete care se consuma la formarea sudurii. De aceea, n practica se opereaza cu doua notiuni : energie electrica medie - produsul ntre puterea electrica medie introdusa n traductor si timpul de sudare - respectiv energia vibratoare medie introdusa n componentele de sudat - produsul ntre puterea medie vibratoare transmisa prin vrful sonotrodei si timpul de sudare.

1.3. Tehnologia sudarii cu ultrasunete


Procedeul apeleaza la urmatorii parametrii de sudare: A. Energia electrica necesara sudarii B. Forta de presare depinde de natura materialelor de sudat si grosimea componentelor. Valoarea ei creste cu limita la curgere si duritatea materialului de sudat, respectiv cu grosimea componentelor. Trebuie stiut ca o forta excesiva produce deformatii nedorite ale suprafetelor componentelor si conduce la cresterea puterii necesare pentru sudare, iar o forta insuficienta provoaca alunecari ale vrfului sonotrodei si ncalziri excesive ale componentelor, conducand la realizarea unor suduri necorespunzatoare. C. Timpul de sudare. n cazul sudarii n puncte, inelare sau n linie ntrerupta (segmente de linie), timpul n care se transmite energia vibratoare componentelor de sudat variaza ntre 0,05 s (n cazul srmelor foarte subtiri) si 1,0 s (n cazul grosimilor mari). Necesitatea unui timp lung de sudare denota o putere insuficienta. Pentru evitarea fenomenelor secundare de ncalzire si a fisurilor interne n suduri se prefera regimurile de sudare cu puteri mari si timp scurt (regimuri dure). D. Viteza de sudare este un parametru specific sudarii n linie. Ordinul de marime este de sute de milimetri pe minut. Folii de aluminiu cu grosimea de 0,025 mm s-au sudat cu viteza de 137 mm/min, la o putere de 2000 W, folosind un traductor magnetostrictiv pe baza de Ni. E. Frecventa si amplitudinea oscilatiilor. Frecventa oscilatiilor trebuie corelata cu grosimea componentelor de sudat si anume, odata cu micsorarea grosimii este necesara marirea frecventei. Domeniul frecventelor este 18... 25 kHz.

1.4. Echipamente de sudare cu ultrasunete


Un echipament de sudare cu ultrasunete se compune din: - generatorul de nalta frecventa care furnizeaza energia electrica necesara sudarii, blocul ultrasonic care transforma energia electrica, de nalta frecventa ntr-o energie mecanica vibratoare pe care o transmite la locul sudurii; - dispozitivul suport pentru componentele de sudat si mecanismul de translatie a componentelor de sudat n cazul sudarii n linie; - mecanismul de aplicare a fortei de apasare; -programatorul procesului de sudare.

A. Generatorul de inalta frecventa


Se executa n doua variante : cu gama ngusta de frecvente (de ex. : 18.. .25 kHz) si cu gama larga de frecvente (de ex. : 16... ...80 kHz). Generatoarele cu gama ngusta de frecvente sunt destinate echipamentelor specializate de sudat cu ultrasunete;ele nu dispun de sisteme de reglare a puterii si frecventei. Generatoarele cu gama larga de frecvente sunt destinate masinilor de sudat cu ultrasunete universale; ele au posibilitatea de variatie att a puterii ct si a frecventei. Generatoarele construite din elemente tranzistorizate furnizeaza puteri de ordinul a 1 kW ; redresoarele cu siliciu se folosesc n cazul masinilor de putere mare (- 30 kW). n cazul includerii masinilor de sudat cu ultrasunete n linii de fabricatie automatizate, generatoarele de nalta frecventa pot fi montate la anumite distante de blocurile ultrasonice.

B. Blocul ultrasonic sau sistemul traductor-cuplaj


Se compune din traductorul care transforma energia electrica de nalta frecventa n energie mecanica vibratoare, ghidul de unda-sistemul de cuplaj-sonotroda. B1. Traductoarele pot fi magnetostrictive sau electrostrictive. Materialele magnetostrictive au proprietatea de a-si modifica dimensiunile sub actiunea unui cmp magnetic variabil. Pentru asemenea traductoare se folosesc bare de nichel sau aliaje de nichel care si modifica lungimea n ritmul de variatie a inductiei magnetice. Traductoarele electrostrictive sunt formate din materiale ceramice si se bazeaza pe proprietatea acestora de a-si schimba proprietatile sub actiunea unui cmp electric paralel cu planul de polarizare a lor. Daca se sudeaza cu cadenta mare, pentru pastrarea caracteristicilor de traductor, ambele tipuri de traductoare trebuie racite. B2. Ghidul de unda-cuplajul are rolul de transformator al amplitudinii vibratiei si de conducere a ei de la traductor la zona sudurii. Imbinarile sunt supuse si ele la solicitari de oboseala n cursul transmiterii energiei vibratoare. Aceste mbinari se realizeaza prin lipire tare, sudare sau legaturi mecanice. B3. Sonotroda sau capul de sudare elementul echipamentului de sudare care se afla n contact direct cu una din componentele de sudat. Prin sonotroda se transmite componentelor energia necesara sudarii lor. n cazul sudarii n puncte vrful are forma sferica, cu raza de mbinare de 50...100 ori grosimea componentei n contact cu sonotroda. La sudarea n linie ntrerupta vrful sonotrodei are o forma paralelipipedica, la sudarea n linie vrful este de fapt o rola cu marginile rotunjite, iar la sudarea inelara (contur inchis) forma vrfului sonotrodei se alege egala cu cea dorita pentru sudura (circulara, eliptica, patrata etc.)

B4. Masa de asezare a componentelor de sudat


Dispozitivul suport al componentelor de sudat trebuie sa fie proiectat cu luarea n considerare a posibilitatii de intrare n rezonanta a ntregului sistem ; el trebuie sa aiba o impedanta acustica ridicata pentru a mpiedica transmiterea undelor ultrasonice n corpul echipamentului de sudat. n cazul echipamentelor de sudat n linie, dispozitivul suport trebuie sa cuprinda si sistemul de transport al componentelor de sudat n raport cu sonotroda. B5. Mecanismul de aplicare a fortei de apasare. Mecanismul trebuie sa asigure aplicarea acesteia perpendicular pe suprafetele n contact ale componentelor de sudat. Forta necesara se poate obtine pe cale pneumatica sau hidraulica.

B5. Programatorul procesului de sudare


Este compus din circuite logice, asigura succesiunea urmatoarelor faze : apropierea sonotrodei de componentele de sudat, aplicarea fortei de presare, conectarea circuitului electric, aplicarea energiei vibratoare un timp predeterminat, ntreruperea circuitului de alimentare cu energie electrica, retragerea sonotrodei. In figura urmatoare se prezinta cteva solutii de dispunere a sonotrodei fata de componentele de sudat, respectiv de aplicare a fortei de presare. Figura are blocul ultrasonic fixat n centrul de oscilatie prin intermediul unei membrane n locul unei articulatii. n figura b forta se aplica prin intermediul piesei G. n figura a este prezentata o solutie cu doua traductoare actionand n faza asupra aceleiasi sonotrode. Se utilizeaza pentru marirea amplitudinii oscilatiilor. n figurile d, i, e, se prezinta solutii n zona sudurii si cea vecina ei.

Diferite moduri de dispunere a sonotrodei fata de componentele de sudat si de aplicare a fortei de presare. M - dispozitiv suport (masa de asezare); T -traductor; GU -ghid de unda; S -sonotroda ; P -componente de sudat; F, -forta de apasare; Me membrana; Pi -piesa intermediara; G -masa suplimentara

1.5. Aplicatii ale sudarii cu ultrasunete


Aproape toate metalele si aliajele metalice se pot suda cu ultrasunete, nu ntotdeauna nsa procedeul acesta este cel mai economic. Sudarea cu ultrasunete este interesanta atunci cnd materialele sau geometria componentelor de sudat fac dificila aplicarea unor alte procedee de sudare. Sudarea cu ultrasunete se poate aplica si la mbinari multistrat. S-au sudat astfel, spre exemplu, 10 folii suprapuse de aluminiu cu grosimea de 0,025 mm. Exista n prezent o limita superioara a componentelor care se sudeaza cu ultrasunete. Aceasta limitare se refera, n cazul sudarii unor componente cu grosimi inegale, la componenta mai subtire n contact cu sonotroda.

Material Grosime
Aluminiu Aluminiu Aluminiu Cupru Cupru 0,3-0,7 0,8-1,2 1,3-1,5 0,3-0,6 0,7-1,0

Presiune
25-30 35-50 50-70 30-70 70-100

Timp sudare(min)
0,5-1,0 1,0-1,5 1,5-2,0 1,5-2,0 2-3

Amplitudinea
14-16 14-16 14-16 16-20 16-20

1.6. Combinatii de metale si aliaje metalice care se pot suda cu ultrasunete


n cazul aluminiului aceasta grosime limita este 2,5 mm, iar n cazul metalelor mai dure variaza ntre 0,4...1,0 mm. Din punctul de vedere al unei limite inferioare s-au sudat cu ultrasunete srme cu diametrul de 0,01 mm si folii cu grosimea de 0,004 mm. n cazul n care sudarea componentelor este dificil de realizat din cauza puterii insuficiente a echipamentului, se pot obtine suduri de buna calitate prin interpunerea unor folii subtiri din alte materiale dect cele ale componentelor. S-au sudat astfel componente de beriliu cu grosimea de 0,025 mm cu componente de otel inoxidabil avnd grosimea de 0,38 mm, interpunnd o folie de aluminiu cu grosimea de 0,0025 mm. Procedeul se aplica n industria electrotehnica si electronica la fabricarea componentelor miniaturizate, respectiv la sudarea firelor si foliilor de aluminiu sau cupru pe piese semiconductoare de diferite forme si marimi. Se utilizeaza, de asemenea, la capsularea componentelor electronice care trebuie ferite de contaminarea atmosferica. Se sudeaza cu ultrasunete componente conducatoare de curent electric din diferite materiale (aluminiu, cupru, argint), precum si srme subtiri calibrate, cu rezistenta electrica ridicata, utilizate ca filamente n diferite dispozitive de amorsare a unor reactii chimice sau a unor explozii. Sudarea cu ultrasunete se aplica n fabricatia de termocuple, care impune realizarea unor legaturi metalice ntre metale diferite. Procedeul se poate aplica si n vid sau atmosfera protectoare de gaz inert, ceea ce permite ambalarea sterila a medicamentelor, instrumentelor de precizie, rulmentilor si n general a produselor care trebuie protejate de contaminarile atmosferice. Procedeul realiznd si suduri etanse, se pot ambala si materiale volatile.

1.7. Tehnologia sudarii materialelor plastice


A. Pregatirea componentelor din materiale plastice n vederea sudarii este similara cu a materialelor metalice. Conditiile impuse suprafetelor de mbinat: circularitatea suprafetelor, planeitate, perpendicularitate pe axa longitudinala, rugozitate (Rzmax=12,5m). Dupa pregatirea suprafetelor, sudarea nu se executa mai trziu de 6 ore, numai daca umiditatea din atmosfera este scazuta, iar suprafetele de mbinat sunt curate si uscate. B. Procedeele de sudare frecvent utilizate: - sudarea cap la cap cu element ncalzitor, - sudate cu manson cu element rezistiv, - sudate de derivatie cu element rezistiv. Pentru a nu permite formarea de curenti de aer care racesc conducte, se nchid capetele opuse zonelor implicate. Capetele care urmeaza sa fie sudate se fixeaza n dispozitiv circular de presare, iar cu un suflator de aer cald se reda forma circulara a sectiunii transversale. Ulterior elementele de sudat se fixeaza ntr-un dispozitiv de prindere care sa asigure axialitatea componentelor. De corectitudinea pozitiei axiale depinde ncalzirea uniforma a suprafetelor de mbinat.

1.8. Tipuri de echipamente utilizate in sudarea cu ultrasunete


INLAB dezvolt, produce si livreaza echipamente pentru sudare cu ultrasunete a metalelor. IL100 este un echipament de sudare cu ultrasunete proiectat pentru
sudarea cu ultrasunete a diferite metale. Sudarea cu ultrasunete este favorabila fata de alte metode de sudare prin lipsa curentului electric n zona de sudare, si posibilitatea de a degaja cldur la sudare( argint, cupru, etc); si posibilitatea de sudare de materiale diferite, precum i gama variata de grosimi fr ndeprtarea contaminanilor i oxidului.

Parti componente
Traductor cu ultrasunete magnetorestrictiv Sursa de alimentare Controler digital programabil Masa cu dispozitive pneumatice

Caracteristici:
Consum energie Consum mediu de energie Alimentare Frecventa de operare Presiune de lucru Greutate Lichid racire convertor 4,7kW 0,7kW 220V+/-10% 22kHz+/-10% 4-6atm 80kg apa

Probe de metale sudate cu IL 100


Lungimea de und de sudare i dispozitivele de fixare piese sudate sunt proiectate i fabricate n conformitate cu o configuraie specific metalului de sudur i de sudur, iar valoarea lor este determinat n mod individual. Exemple: 1. Cupru de 2 mm grosime - argint de 0,15 mm grosime 2. Cupru sarma seciune transversal de 1,5 mm-tabl de oel cu grosimea de 0,5 mm 3. Conexiune cupru-cupru pct. 4.5 x 2 mm 4. Cupru sarma seciune transversal de 1,5 mm-alam foaie de grosime de 0,25 mm

Solutia propusa de ISIM


Caracteristicile tehnice proiectate pentru echipamentele de sudare cu ultrasunete oferite de ISIM Timisoara, structura modulara, programare digitala, monitorizarea fortei de sudare, amplitudinea oscilatiilor ultraacustice parametru programabil, programe tehnologice memorate realocabile la tastatura, logistica pentru sisteme de achizitie date proces tehnologic, confera echipamentelor calitatea la nivelul tehnicii actuale in domeniu, tehnologii robuste, repetabilitatea calitatii in aplicatii industriale.

Echipament de sudare cu utrasunete materiale metalice

Imbinarea cu ultrasunete a materialelor metalice, este determinata de efectele induse de actiunea ultrasunetelor asupra interfetelor la suprafata de contact dintre cele doua repere prin miscarea cu frecventa ultrasonora (1570 kHz) a unei suprafete fata de cealalta suprafata. Procesul de imbinare cu ultrasunete are loc la o temperatura mult mai joasa decit temperatura de topire, neputind fi vorba in acest caz de o zona influentata termic ca la celelalte procedee de sudare si implicit nu exista o modificare substantiala a proprietatilor materialului in zona imbinarii. Temperatura de sudare se obtine limitata la zona imbinarii. Imbinarea cu ultrasunete se incadreaza in categoria aplicatiilor active sau tehnologice ale ultrasunetelor la care energia ultrasonica utilizata este suficient de mare pentru a produce modificari structurale ale mediului in care se propaga si modificari dimensionale. Avantajele tehnice si economice sunt: Cresterea productivitatii si a calitatii produselor . Se asigura reproductibilitatea calitatii imbinarilor sudate. Reducerea cu 70 % a manoperei in comparatie cu tehnologiile clasice de imbinare prin lipire Eliminarea consumului de materiale de adaos Prin utilizarea tehnologiilor alternative de sudare cu ultrasunete comparativ cu tehnologiile de imbinare clasice de lipire, se realizeaza importante economii de gaze combustibile, materiale de adaos si produse chimice de decapare, precum si efecte deosebit de benefice asupra mediului de lucru, prin reducerea si eliminarea noxelor ( bioxid de carbon, reziduuri de clor si flor).

Domeniul de aplicare
Imbinarea de materiale neferoase aluminiu, cupru, aliaje ale acestora, otel, otel inoxidabil, domenii cu productie de serie si de masa in industrii cu activitati specifice:industria de automobile, industria electrotehnica, electronica, microelectronica, aparatura medicala.

Date tehnice:
Tensiunea de alimentare 220 V / 50 Hz Frecventa de lucru 20kHz (15kHz,35kHz,40kHz,70kHz) Generator de ultrasunete in tehnica PWM Puterea maxima 3000 W Transductor cu generator piezoceramic Reglaj parametrii tehnologici in tehnica digitala Amplitudine 0 10 m Memorare program tehnologic DA Actionare echipament electropneumatic Pot fi realizate imbinari in puncte, imbinari in relief, imbinari in linie. Parametrii tehnologici de sudare pot varia in functie de materialele de sudat, de dimensiunile componentelor de sudat si de starea suprafetei acestora, in urmatoarele domenii: - forta de sudare 400-1500 N - timpul de sudare 0,010 -12 s - frecventa ultrasunetelor 20 kHz (15kHz,35kHz,40kHz,70kHz) - timpul de mentinere dupa sudare 0,3 - 6 s

De la firma Bllhoff avem echipamentele Hitsert2 Hitsert3 si Sonicsert


Sudura cu ultrasunete - USS (ultrasonic welding) a fost dezvoltat iniial pentru mbinarea materialelor termoplastice turnate. Materialul este plastifiat foarte rapid prin friciunea dintre suprafeele de mbinare i absorbia vibraiilor de ctre componentele ce urmeaz a fi mbinate. Acesta este urmat apoi de procesul de mbinare. Energia necesar este produs de ctre un generator ultrasonic care transform tensiunea AC n vibraii mecanice (20-40 kHz) apoi acestea sunt aplicate componentelor printr-un vibrator (sonotrode). Materialul topit este deplasat n spaiile i crestturile ale inseriei filetate (piese metalice de mrimea M2-M6) care astfel se monteaz n componentul termoplastic. 1 Echipament de sudur cu ultrasunete semi-automat 2 Pistol operabil manual 3 Generator ultrasonic 4 Traductor ultrasonic

Sudarea cu ultrasunete a materialelor polimerice


Pistol de sudare cu ultrasunete Consum - 300 +/- 50 W Acustice de frecven - 40.0 +/- 0,4 kHz Eficienta - 70% Tensiune / frecventa - 220 / 50 V/Hz Dimensiunea generatorului - 380h/330h/170 mm Masa a generatorului - 7 kg Lungimea / diametru pistol de sudura - 380 x 330 mm Masa pistol de sudura - 1,5 kg

Aparate de sudur cu ultrasunete


Echipamentele de sudare cu ultrasunete includ un set de echipamente cu ultrasunete, care conine un generator, traductor electro, instrumente de sudura, i hard mecanice. Instrumente de sudare cu ultrasunete (40 kHz/300 W i 20 kHz/1 kW) pentru foi de materiale polimerice.

Bibliografie:
-www.utinlab.ru -www.isim.ro -www.bollhoff.ro -www.ultra-filter.ru -www.mir-prodmash.ru -www.svarka.ru -Gh.Buzdugan: Manualul inginerului mecanic/TCM-Ed. Tehnica 1972 -Drgulescu D., Popescu M.: Enciclopedia materialelor compozite, Editura Politehnica, Timioara, 2006. -Popescu M.: mbinarea materialelor compozite, Editura Eurostampa, Timioara, 2002.