Procedeul SEI Procedeul SEI este de fapt procedeul traditional de sudare.

Sudarea efectiva este realizata cu ajutorului unei surse de tensiune/curent. Aceasta tensiune este aplicata unui electrod. Piesa ce urmeaza sa fie sudata este conectata la masa sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului de piesa legata la masa, se inchide circuitul electric prin intermediul unei scantei. Intensitatea curentului, care se poate regla, este cea care determina cat de tare va fi patruns materialul de sudat. La acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de catre electrodul de sudare. Sudarea cu electrod (initial de car une! a fost im unatatita de "jell erg in #$%& ajungandu'se la sudarea cu electrod invelit. (SEI ( Sudarea cu Electrod Invelit! Procedeul MIG/MAG Procedeul )I*/)A* este o im unatatire a procesului de sudare SEI. +u toate ca procesul de sudare este asemanator, totusi aparatele de sudare precum si pistoletul de sudare se deose esc semnificativ. ,iferenta majora o consta introducerea de gaz protector la locul sudarii. *azul protector, cum reiese si din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare efectiva ( aia!. ,eoarece majoritatea metalelor reactioneaza cu aerul formandu'se o-izi, care ingreuneaza trecerea curentului, este necesar ca in imediata vecinatate a procesului de sudare sa nu fie aer. Acest lucru se realizeaza prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de doua tipuri )I* ()etal Inert *as! sau )A* ()etal Active *as!. *azele inerte, de e-emplu Argonul sau .eliul, se folosesc la sudarea aliajelor de cupru, de aluminiu sau cu magneziu. *azele active se folosesc la sudarea otelurilor o isnuite, de constructii. In cazul proceselor de sudare )I*/)A* electrodul folosit este asa'numita sarma de sudura. Aceasta este impinsa in aie de catre un sistem de avans. In vecinatatea aii, inainte de contactul mecanic ea trece printr'o diuza de curent de la care preia energia electrica necesara creerii arcului si topirii materialului. ,iuza de curent este pozitionata in interiorul diuzei de gaz. Astfel prin orificiul dintre cele doua diuze va curge gazul protector. Procedeul MIG/MAG Tandem +L//S a introdus su procedeul 0)I*/)A*'1A2,E)0, ca pe o unealta tehnologica de mare productivitate. Aceasta reprezinta o versiune fle-i ila si performanta a procedeului de sudare )I*/)A* cu doua arce, la care cele doua sarme electrod sunt avansate pe directii concurente, intr'o aie topita comuna. Pentru a permite un transfer dirijat, cu un grad de stropire cat mai redus, cele doua surse de tip +L//S 3%4 5uinto 0Profi0, sunt sincronizate electronic. In acelasi timp parametri celer doua surse pot fi reglati individual, astfel ca e posi il sa sudam de e-emplu cu doua diametre de sarma, sau chiar cu doua procedee diferite (normal si pulsat!. +a rezultat se pot o tine cusaturi sudate avand o calitate deose ita, rate mari de depunere si in acelasi timp o stropire redusa, toate acestea la viteze de sudare care ating frecvent 467 m/min. La sudarea ta lelor su tiri (&'4 mm! procesul 1A2,E) poate asigura chiar viteze de pana la 6 m/min. La sudarea ta lelor medii/groase se pot o tine cote ale im inarilor de colt de pana la 8 mm, dintr-o singura trecere. 8ata de depunere, de pana la &9 :g/h face din acest procedeu o alternativa foarte avantajoasa la sudarea su flu-(;P!. Procedeul IG/TIG

sau sudarea cu electrod nefuzi il in mediu de gaz inert este o alta varianta derivata din sudarea SEI. La acest procedeu arcul arde intre un electrod de <olfram si piesa care se sudeaza (de unde si denumirea <olfram Inert *as!. Acest electrod are doar rolul de electrod si nu are un rol de material de adaos= ca atare se uzeaza foarte lent in comparatie cu un electrod invelit. Prin procedeul <I* se realizeaza topirea celor doua componente ce urmeaza a fi sudate. Eventual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material de adaos pentru a realiza o im inare cu geometrie si caracteristici mecanice mai une . Avantajul procedeului <I* este ca poate fi folosit la majoritatea materialelor suda ile (otelurile car on si aliate,

aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora!. In unele cazuri mai speciale se foloseste la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul, tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiala este nevoie de un spatiu perfect etans in care nu poate patrunde aer (o atmosfera controlata de argon de e-emplu!. Procedeul de sudare in puncte Im inarea sudata se realizeaza prin trecerea curentului intre electrozi si piesele de sudat. 2ucleul punctului sudat se formeaza la suprafata de separatie dintre cele doua (sau mai multe! materiale de sudat. Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare. Strangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest procedeu se pot suda o gama larga de materiale (ta le, sarme, etc.!, de diferite tipuri de otel sau neferoase. In functie de tehnologie si dimensiunile produselor se proiecteaza (alege! masina. *ama de echipamente se intinde de la clesti de sudare porta ili de putere mica & :>A si ## :g pana la masini stationare de 94% :>A si sute de :ilograme.

ARTA DE A SUDA (Partea I)

SUDURA ELECTRICA CU ELECTROZI INVELITI (M.M.A. Manual Metal Arc)(SEI)

A. INTRODUCERE Procedeul MMA este de fapt procedeul traditional de sudare. Sudarea efectiva este realizata cu ajutorului unei surse de tensiune/curent. Aceasta tensiune este aplicata unui electrod. Piesa ce urmeaza sa fie sudata este conectata la masa sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului de piesa legata la masa, se inchide circuitul electric prin intermediul unei scantei. Intensitatea curentului, care se poate regla, este cea care determina cat de tare va fi patruns materialul de sudat. La acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de catre electrodul de sudare. Sudarea cu electrod (initial de car une! a fost im unatatita de "jell erg in #$%& ajungandu'se la sudarea cu electrod invelit. (S(I ) Sudarea cu (lectrod Invelit! In zona unde se produce arcul electric se degaja o cantitate mare de caldura ce produce topirea locala a electrodului(materialul de adaos! si a piesei de sudat (materialul de aza!.

B. CIRCUITUL DE SUDURA *ircuitul de sudura este format in principal din urmatoarele elemente+ #. generator(aparatul de sudura! &. electrode holder clamp (clestele de sudura! ,. coated electrode (electrodul! -. earth clamp (clestele de masa! .. clamp and ground ca les(ca lurile de sudura si de masa!

1. SURSA DE PUTERE /olul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si mentinerii arcului electric care se realizeaza intre electrod si materialul de aza. Sudura cu arc electric cu electrozi inveliti se azeaza pe principiul curentului constant ceea ce inseamna ca valoarea curentului electric nu tre uie sa se modifice atunci cand distanta dintre electrod si piesa de sudat se mareste sau se micsoreaza. Proprietatea principala de aza a unui aparat de sudura cu electrozi inveliti este prin urmare capacitatea sa de a

mentine o valoare cat mai constanta a curentului cand sunt variatii ale lungimii arcului electric. *u cat curentul electric este mai sta il cu atat calitatea cusaturii sudate este mai una. In interiorul unui aparat de sudura e0ista un dispozitiv ce are ca scop asigurarea sta ilitatii arcului electric.Acest dispozitiv poate fi de urmatoarele tipuri + ' mecanic(sunt magnetic sau reactanta satura ila ! ' electronic(variator cu tiristori sau invertor! In functie de tipul dispozitivului de reglare a curentului electric e0ista trei tipuri de aparate de sudura cu arc electric+ ' aparate de sudura electromecanice'transformatoare de sudura ' aparate de sudura controlate electronic(cu reglaj cu tiristori! ' invertoare de sudura In functie de polaritatea sursei de putere se disting urmatoarele doua categorii+ a! aparat de sudura in curent alternativ(A*!+ ' tensiunea de iesire are o forma sinusoidala(vezi fig! si isi schim a sensul periodic(cu frecventa de .%1z!. ' aceasta tensiune de sudura se o tine prin transformarea tensiunii de alimentare(cu valoare mare! intr'o tensiune avand valoarea optima necesara sudurii.

! aparat de sudura in curent continuu(2*!. 3ensiunea de sudura se o tine prin redresarea tensiunii din secundarul unui transformator de sudura folosindu' se o punte redresoare monofazata sau trifazata. 2aca circuitul de sudura este in curent continuu atunci se poate clasifica in functie de polul care se leaga la materialul de sudat+ #! polaritatea normala+clestele portelectrod se leaga la polul negativ al aparatului de sudura iar polul pozitiv se leaga prin intermediul clestelui de masa la piesa ce urmeaza a fi sudata.*aldura produsa de arcul electric este concentrata pe piesa de sudat producand topirea locala a acesteia.in acest fel, pe masura ce materialul metalic al electrodului se topeste,se asigura patrunderea lui in materialul piesei de sudat. &! polaritate inversata+clestele portelectrod se conecteaza la polul pozitiv al aparatului iar clestele de masa la polul negativ.*aldura degajata de arcul electric se concentreaza in special pe electrod.4iecare tip de electrod necesita un anumit tip de curent(alternativ sau continuu! si in cazul curentului continuu se impune utilizarea unei anumite polaritati.

Alegerea incorecta a curentului electric (A*/2*! sau a polaritatii poate duce la la insta ilitatea arcului electric si va influenta negativ calitatea cusaturii sudate. 2. Cle tele !"rt#electr"$ Are doua functii de aza+ ' sa asigure o legatura electrica foarte una intre sursa de sudura si electrod ' sa asigure o izolatie electrica una astfel incat utilizatorul sa fie protejat de eventualele socuri electrice5

%. Electr"$ul Are doua parti componente+ ' partea metalica ce are rolul de a conduce curentul electric si de a furniza materialul metalic de adaos necesar procesului de sudura5 ' invelisul electrodului are rolul de a asigura sta ilitatea arcului electric si de a proteja aia de sudura5

&#'. Ca(lur)le $e u$ura ) cle tele $e *a a Au rolul de a realiza circuitul electric de sudura.Alegerea lungimii si sectiunii ca lurilor de sudura se face in functie de curentul ma0im de sudura de itat de aparatul de sudura. *lestele de masa tre uie sa asigure un contact electric solid intre el si piesa de sudat.

C. DISPOZITIVELE +ARC ,ORCE+- +.OT START+- +ANTI STIC/+ Aparatele de sudura pot fi dotate cu dispozitive care sa asigure o calitate sporita a cusaturii sudate si sa usureze utilizarea lor. 2ispozitivul +ARC ,ORCE+ favorizeaza transferul picaturilor de metal topit de la electrod la materialul de aza, prevenind de asemenea intreruperea arcului electric atunci cand picaturile fac scurt'circuit intre electrod si piesa de sudat. 2ispozitivul +.OT START+ favorizeaza amorsarea arcului electric prin furnizarea unui curent de sudura cu o valoare mai mare la fiecare noua sudura. 2ispozitivul +ANTI STIC/+ intrerupe automat curentul de sudura in momentul in care electrodul se lipeste de piesa sudata, permitand astfel dezlipirea usoara a acestuia fara a'l deteriora. D. ELECTROZII INVELITI Caracter) t)c) (lectrozii inveliti sunt formati din + ' materialul metalic de adaos'are rolul de a furniza materialul de adaos necesar procesului de sudura. Materialul utilizat depinde de calitatea materialului de aza si anume pentru otel car on, la care sudura cu electrozi inveliti este foarte raspandita ,el este dintr'un otel car on moale(cu continut redus de car on!.In timpul sudarii materialui de adaos se topeste inaintea invelisului. ' invelisul 6este cea mai importanta parte a electrodului a carei principala functie este de a asigura protejarea cusaturii sudate in timpul sudarii. Invelisul actioneaza asupra cusaturii in mai multe moduri si anume+ ' prin incalzire se volatilizeaza si modifica atmosfera din zona aii de sudura+ ' prin topire 6fiind mai usor decat metalul topit pluteste pe deasupra aii de sudura ' contine su stante ce ajuta la purificarea materialului de aza 5 ' poate contine metale care sa formeze aliaje cu materialul de aza5 ' poate contine material de adaos su forma de pul ere in scopul cresterii cantitatii de material de adaos depus. Alegerea curentului in functie de electrodul folosit Valori aproximative a curentului (A) 1,60 2,00 2,50 3,25 4,00 5,00 30-55 20-45 50-75 40-70 30-60

Grosime electrod (mm) Electrozi rutilici Electrozi celulozici Electrozi bazici

6,00

50-100 80-130 120-170 150-250 220-370 40-80 70-120 100-150 140-230 200-300

60-100 70-120 110-150 140-200 190-260 250-320

ARTA DE A SUDA (Partea II)

SUDURA IN MEDIU PROTECTOR DE 0AZ CU ELECTROD NE,UZIBIL DIN TUN0STEN (TI0 # Tun1 ten Inert 0a2) A. Intr"$ucere Sudura in mediu protector de gaz cu electrod din tungsten (7olfram! este o procedura de sudura in care caldura necesara sudurii este furnizata de arcul electric ce se produce intre electrodul infuzi il si piesa de sudat. Sudarea manual8 9I:/3I: este adeseori considerat8 ca fiind cel mai dificil procedeu de sudare utilizat ;n industrie. 2eoarece sudorul tre uie s8 men<in8 o lungime mic8 a arcului electric, este necesara o aten<ie sporit8 =i o un8 ;ndem>nare pentru a preveni contactul dintre electrod =i piesele de sudat. Sper deose ire de celelalte procedee 9I:/3I: necesita ca operatorul sa foloseasc8 am ele m>ini, deoarece majoritatea aplica<iilor necesita ca sudorul sa aduc8 cu o m>n8 material de adaos ;n aia de metal topit iar cu cealalt8 m>n8 s8 manevreze pistoletul5 totu=i, la realizarea ;m in8rii dintre dou8 materiale su <iri nu este necesara folosirea de material de adaos. Pentru a aprinde arcul electric este nevoie de un generator de ;nalt8 frecven<8 care sa creeze o cale a curentului de sudare prin gazul de protec<ie, permi<>nd arcului sa se aprind8 c>nd distan<a dintre electrod =i piesa de sudat este de aproape #,. ' ,mm. ? alt8 metoda de aprindere a arcului electric se poate face prin metoda @touch arcA sau @lift arcA ;ns8 prin aceasta metoda se pot contamina at>t electrodul c>t =i sudura. ?dat8 aprins arcul electric sudorul mi=c8 pistoletul circular pentru a forma aia de metal topit, m8rimea acesteia depinz>nd de m8rimea electrodului =i de densitatea de curent. Bn timp ce men<ine constant8 lungimea arcului, sudorul ;nclina pistoletul p>n8 la apro0imativ #%'#.C fa<8 de vertical8. Materialul de adaos este introdus manual ;n aia de metal topit (dac8 este necesar!. Sudorii adesea dezvolta o tehnica rapida de mi=care a pistoletului =i de aducere de material de adaos ;n aia de metal topit. *>nd procesul de sudare este aproape finalizat, intensitatea arcului este treptat redus8 pentru a permite solidificarea craterului final =i a preveni apari<ia fisurilor la cap8tul ;m in8rii sudate. (lectrodul infuzi il este fa ricat din tungsten (7olfram! sau dintr'un aliaj ce contine tungsten. Daia de sudura este protejata de un gaz inert ce este adus in zona de sudura prin intermediul tortei port'electrod. Sudura 3I: poate fi+ ' fara material de adaos ' se realizeaza topirea locala a materialelor ce urmeaza a fi sudate. ' cu material de adaos ' se realizeaza topirea locala a materialului de aza si a materialului de adaos.

B. C)rcu)tul $e u$ura (ste format din + ' aparatul de sudura (generator! ' torta port'electrod cu ca lu de sudura ' utelie gaz inert cu regulator de presiune ' cleste de masa cu ca lu de masa ' materialul de adaos ' unitate de racire cu apa #. Sursa de putere /olul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si mentirnerii arcului electric care se realizeaza intre electrodul infuzi il si materialul de aza. In interiorul unui aparat de sudura e0ista un dispozitiv ce are ca scop asigurarea sta ilitatii arcului electric.

Acest dispozitiv poate fi de urmatoarele tipuri+ ' mecanic (sunt magnetic ! ' electronic (variator cu tiristori sau invertor! Procedeul 9I:/3I: poate utiliza at>t curentul continuu polaritate directa sau inversa c>t =i curentul alternativ, depinz>nd de set8rile sursei de sudare. *urentul continuu polaritate inversa la electrod cauzeaz8 o emisie puternica de electroni care om ardeaz8 suprafa<a piesei de sudat gener>nd o cantitate mare de c8ldura ;n zona sudarii. Acest lucru duce la realizarea unei cus8turi cu p8trundere mare =i l8<ime mic8. a! aparat de sudura in curent alternativ(A*!+ ' tensiunea de iesire are o forma dreptunghiulara si isi schim a sensul periodic cu frecvente cuprinse intre &%' &%%1z.

! aparat de sudura in curent continuu (2*!. 3ensiunea de la ornele aparatului este continua si se o tine cu ajutorul unor dispozitive capa ile sa transforme curentul/tensiunea din alternativ in continuu. 2aca curentul de sudura este continuu el poate fi clasificat dupa polaritate+ #! polaritatea normala+'torta se leaga la polul negativ al aparatului de sudura iar polul pozitiv se leaga prin intermediul clestelui de masa la piesa ce urmeaza a fi sudata. *aldura produsa de arcul electric este concentrata pe piesa de sudat producand topirea locala a acesteia. Sudarea cu polaritate normala se utilizeaza pentru aproape toate materialele si aliajele cu e0ceptia aluminiului si a aliajelor sale care se sudeaza cu polaritate inversa. &! polaritate inversata+torta se conecteaza la polul pozitiv al aparatului iar clestele de masa la polul negativ.*aldura degajata de arcul electric se concentreaza in special pe electrod ceea ce impune sudarea cu curenti mici de sudura pentru a evita arderea electrodului infuzi il. (0ista o familie de surse de sudura cu curent continuu la care nu conteaza polaritatea curentului si care se numesc suruse de curent continuu modulat sau pulsatoriu. *urentul continuu modulat sau pulsatoriu se o tine prin suprapozarea peste curentul continuu de aza a unui curent pulsatoriu(de o icei de forma dreptunghiulara! in scopul o tinerii unui arc de sudura pulsant. Acest tip de curent de sudura se utilizeaza in situatiile in care se doreste sudarea a doua materiale foarte su tiri caz in care este necesar un control total al acestuia. &. 3orta cu electrod de tungsten

3orta cu electrod de tungsten este un cleste special care este legat la unul din polii sursei de sudura precum si la utelia cu gaz inert (prin intermediul unui tu continuu racordat la regulatorul de presiune! si care fi0eaza electrodul infuzi il prin intermediul une pensete elastice. 3ortele pot fi+ ' cu racire normala (pentru curenti mici de sudura!'racirea este asigurata de gazul inert ce trece prin torta5 ' cu racire fortata (pentru curenti mari de sudura &%%'.%%A!'racirea se realizeaza cu apa 5

,. Materialul de adaos ' in functie de grosimea materialelor sudate se poate folosi sau nu material de adaos. Acesta este adus manual in zona aii de sudura unde este topit si inglo at in materialul de aza. *alitatea materialului de adaos se alege in functie de materialul de aza si contine o cantitate mica de material dezo0idant sau alte materiale ce au ca scop im unatatirea proprietatilor cusaturii sudate. -. Dutelie de gaz inert cu reductor de presiune *ircuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din+ ' un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte!5 ' un manometru ce indica presiunea gazului inert din utelie ' un regulator de gaz ' un electroventil care deschide sau inchide circuitul (in cazul in care torta este prevazuta cu uton pentru controlul ellectroventilului!5 .. *lestele de masa si ca lul de masa ' are rolul de a realiza legatura electrica dintre dintre sursa de sudura si materialul de sudat5 ' sectiunea ca lului se alege in functie de lungimea necesara si de curentul ma0im de sudura5 E. Fnitatea de racire cu apa ' este utilizata pentru racirea tortei cand se sudeaza cu curenti mari de sudura5 C. 0a2ul !r"tect"r )nert /olul sau este de a asigura un scut protector de gaz inert intre aia de sudura si mediul am iant. :azul protector are influente diferite asupra asupra aii de sudura in functie de compozitia chimica a acestuia. :azele utilizate sunt+ argon, heliu, amestec argon'heliu sau argon'hidrogen. (ste foarte indicat ca gazul inert sa fie foarte curat deoarece impuritatile pot afecta calitatea sudurii. Argonul ' este ieftin ' arcul este relativ sta il ' piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor su tiri 1eliul Arcul pretejat cu gaz inert heliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat heliul se recomanda la sudarea materialelor cu conductivitate termica ridicata. 4iind mai usor decat argonul se impune utilizarea unei cantitati sporite de heliu pentru a asigura o una protectie a aii de sudura . Alegerea gazului de protec<ie depinde de c><iva factori cum ar fi+ tipul materialelor ce se sudeaz8, tipul rostului =i aspectul final al cordonului de sudur8. Argonul este cel mai utilizat gaz de protec<ie la sudarea 9I:/3I:. *>nd este utilizat ;n curent alternativ, argonul, confer8 cordonului de sudur8 o calitate deose it8 =i un aspect un. Alt gaz de protec<ie adesea utilizat este heliul folosit pentru cre=terea p8trunderii ;n ;m inare =i a vitezei de sudare =i este folosit la sudarea materialelor cu conductivitate termic8 mare cum ar fi cuprul =i aluminiul. Singura pro lema ap8ruta la sudarea ;n mediu protector de argon este aceea a dificult8<ii amors8rii arcului electric. Amestecul de argon =i heliu este de asemenea folosit ca gaz de protec<ie la procedeul 9I:/3I:, pentru

men<inerea su control a cantit8<ii de c8ldur8 introduse men<in>nd eneficiile conferite de argon. Acest amestec este eficient ;n cre=terea vitezei de sudare =i a calit8<ii ;m in8rii sudate ;n curent alternativ la sudarea aluminiului conferind =i o u=urin<8 la amorsarea arcului. Amestecul argon'heliu asigura proprietati intermediare si se comporta in functie de procentajul celor doua gaze. D. Electr"$ul )n3u2)()l (lectrodul folosit la sudarea 9I:/3I: este din 7olfram sau aliaje ale 7olframului, deoarece 7olframul are o temperatura de topire ridicata, ;n jurul a ,-&&C*, ceea ce determin8 faptul c8 electrodul nu este consumat ;n timpul procedeului de sudare, ins8 acesta de poate eroda ;n timp. Sunt mai multe tipuri de electrozi infuzi ili+ ' electrozi din tungsten pur. ' sunt utilizati cu curenti de sudura relativ mici, mentinand un arc relativ sta il ' sunt cei mai ieftini electrozi infuzi ili ' electrozi din aliaj tungsten'thoriu ' se utilizeaza pentru curenti mari ' arcul se amorseaza usor si ramane relativ sta il ' se recomanda la sudarea otelului cu curent continuu cu polaritate normala ' electrozi din aliaj tungsten'zirconiu ' se utilizeaza pentru sudarea manuala a aluminiului ,magneziului si aliajelor acestora cu curenti mici'medii. ' electrozi din ceriu ' asigura o una patrundere a sudurii ? serie de aliaje ale 7olframului au fost standardizate de c8tre Institutul Interna<ional de Standardizare (International ?rganization for Standardization! =i de Societatea American8 de Sudur8 (American 9elding SocietG!, ;n IS? EH-H =i A9S A..#&5 respectiv pentru sudarea 9I:/3I: electrozii sunt prezenta<i ;n ta elul #. *lasa IS? 9P 9*&% 9L#% 9L#. 9L&% 93#% 93&% 93,% 93&% 9J&% 9K, 9K, *uloarea IS? verde gri negru auriu leu gal en rosu violet portocaliu al astru maro al *lasa A9S (9P (9*e'& (9La'# (9La'#.. (9La'& (93h'# (93h'& *uloarea A9S verde portocaliu negru auriu al astru gal en rosu Aliaje nu &I*e?& #ILa&?, #,.ILa&?, &ILa&?, #I3h?& &I3h?& ,I3h?& -I3h?& &IJ&?, %,,IKr?& %,HIKr?&

(9Kr'#

maro

(lectrozii din 7olfram pur sunt propu=i pentru utilizare general8 (clasifica<i ca 9P sau (9P!, electrozii alia<i cu o0id de ceriu =i o0id de lantaniu ;m un8t8<esc sta ilitatea arcului5 cei alia<i cu thoriu sunt folosi<i pentru aplica<iile care utilizeaz8 curentul continuu, ;ns8 acesta este pu<in radioactiv, ace=ti electrozi pot fi ;nlocui<i cu electrozi alia<i cu o0id de lantaniu cu concentra<ie mare. (lectrozii de 7olfram alia<i cu o0id de zirconiu m8resc capacitatea curentului, ;m un8t8<esc sta ilitatea =i amorsarea arcului cresc>nd totodat8 =i durata de via<8 a

electrodului. Produc8torii de electrozi pot confec<iona electrozi de 7olfram alia<i cu diferite aliaje specificate de client E. S) te*ul $e a*"r are a arculu) ' amorsare cu frecventa mare(14 striLe! *urentul de amorsare este furnizat de un generator de curent cu frecventa mare al carui curent se suprapunerea peste curentul de sudura5 puterea dezvoltata de acest generator este mica dar suficienta pentru a permite amorsarea arcului de la distanta. Pentru a se utiliza acest sistem de amorsare (14 striLe! este necesara o torta avand un uton prin apasarea caruia se declanseaza sistemul de amorsare. ' amorsare cu un arc'pilot In acest caz amorsarea se face cu ajutorul unui arc'pilot ce se produce intre electrodul infuzi il si cel au0iliar. (lectrodul au0iliar are o forma inelara si se afla pe duza tortei. Sistemul se utilizeaza in instalatiile de sudura 3I: automate. ' amorsarea prin ridicare(LI43! Amorsarea se face prin intermediul unui dispozitiv ce furnizeaza un curent cu valoare mica (pentru a nu deteriora electrodul de tungsten! atunci cand electrodul este in contact cu piesa de sudat. La indepartarea electrodului de piesa se realizeaza un arc electric. Sursa de putere mareste automat curentul de sudura pana la valoarea necesara sudarii materialului. *ontactul dintre electrod si material poate duce la contaminarea sudurii. ' amorsarea prin zgariere(S*/A3*1! Amorsarea arcului electric se face prin atingerea electrodului infuzi il de materialul ce urmeaza a fi sudat. Prin contactul dintre electrod si piesa se poate contamina aia de sudura si astfel este afectata calitatea sudurii. ,. Mater)ale u$ate !r)n !r"ce$eul TI0 Procedeul de sudare 9I:/3I: este utilizat ;n special pentru sudarea o<elurilor ino0ida ile =i a materialelor neferoase cum ar fi aluminiul =i magneziul, poate fi aplicat ;ns8 pentru sudarea aproape a tuturor metalelor. Sudarea o<elurilor car on este limitat8 din cauza restric<iilor procedeului =i mai ales din cauza e0isten<ei altor procedee de sudare a acestora, mult mai eficiente din mai multe considerente, ;n principal cel economic. 2e asemenea procedeul poate fi aplicat ;n toate pozi<iile de sudare depinz>nd cel mai mult de ;ndem>narea sudorului. In principal procedeul 3I: se utilizeaza pentru sudarea otelului ino0ida il, ichelului, cuprului, aluminiului, magneziului si aliajelor acestora. ?telul ino0ida il'se sudeaza in curent continuu cu polaritate directa. (ste poosi ila sudarea materialelor avand grosimi de pana la &,.mm fara utilizarea de material metalic de adaos. Aluminiul si aliajele sale Se sudeaza in curent alternativ (A*! cu un curent de o frecventa foarte mare. Se recomanda indepartarea o0idului de aluminiu folosind o perie sau prin metode chimice. Sudura 3I: este utilizata pentru sudarea otelurilor car on sau aliate, nichelului si aliajelor sale, cuprului si aliajelor sale precum si a titenului si metalelor. Pentru a suda aceste materiale se utilizeaza curent continuu cu polaritate directa.

ARTA DE A SUDA (Partea III)

SUDURA CU ARC ELECTRIC- IN MEDIU PROTECTOR DE 0AZ- CU MATERIAL DE ADAOS (MI0#MA0) 4 SUDURA SUB STRAT DE ,LU5 (,LU5) A. INTRODUCERE

Sudarea ;n mediu de gaz protector se ;mparte ;n dou8 mari categorii, sudarea ;n mediu de gaz inert =i sudarea ;n mediu de gaz activ, care pot fi la r>ndul lor procedee semiautomate sau automate, iar prin intermediul unui pistolet sunt aduse la locul de sudare gazul de protec<ie =i electrodul fuzi il su form8 de s>rm8. ? surs8 de curent continuu, cu tensiune constant8 este uzual utilizat8 la procedeul de sudare MI:/MA:, ins8 poate fi folosit =i curentul alternativ. La acest procedeu sunt patru metode principale de transfer a metalului, transferul glo ular, prin scurt circuit, spraG'arc =i short'arc, fiecare dintre aceste moduri de transfer conferind anumite propriet8<i particulare =i avantaje. Sudarea cu fir metalic continuu in mediu protector de gaz (metal inert gaz ' M.I.:. respectiv metal activ gaz ' M.A.:.! este un procedeu de sudura in care caldura necesara sudurii se o tine prin intermediul arcului electric ce se produce intre materialul de adaos si cel de aza. Daia de sudura este alimentata continuu cu material de adaos si este protejata cu un gaz ce poate fi inert (MI:! sau activ (MA:!. In situatia in care se utilizeaza material de adaos sarma cu inima de flu0, procedeul de sudura se numeste sudura su strat de flu0 (4LFM!. B. CIRCUITUL DE SUDURA (chipamentul necesar pentru procedeul MI:/MA: este alc8tuit dintr'un pistolet, o unitate de alimentare cu s>rm8, o sursa de putere, gaz de protec<ie =i s>rm8. ' Sursa de putere ' 3orta de sudura ' Mecanismul de antrenare a materialului de adaos ' Fnitatea de racire cu apa ' /ezervorul cu gazN regulator de presiune ' *leste de masa cu ca lu5 1. Sur a $e !utere

/olul sursei de putere este+ ' de a furniza curentul necesar amorsarii si mentinerii arcului electric ce se formeaza intre materialul de adaos si piesa de sudat5 ' de a alimenta aia de sudura cu material de adaos5 Spre deose ire de MMA si 3I: e0ista doua marimi regla ile la sursa de putere MI:'MA:+

' intensitatea arcului electric(se regleaza prin modificarea tensiunii de sudura!5 ' viteza de avans a sarmei de sudura5 Sursele de sudura pot fi de doua tipuri+ a. Sursa de curent continuu(2*! Sunt cele mai utilizate surse de curent pentru sudura de tip MI:'MA: deoarece asigura o valoare constanta a curentului de sudura fapt ce asigura o una sta ilitate a arcului electric. Prin reglarea curentului de sudura si a vitezei de avans a sarmei se o tine transferul picaturilor de metal topit in doua moduri+ Oarc scurtA sau OspraG arcA. . Sursa de curent continuu pulsatoriu *urentul pulsatoriu forteaza desprinderea rapida a picaturilor de metal topit de pe materialul de adaos .Pentru realizarea sta ilitatii arcului electric se impune o reglare precisa a curentului de sudura si a vitezei de avans. a#. polaritatea directa 3orta este conectata in acest caz la polul negativ al sursei si piesa de sudat la polul pozitiv.Acest tip de legatura este utilizat la sudura su strat de flu0 (4LFM! a&. polaritatea inversa 3orta este conectata la polul pozitiv al tortei si piesa de sudat este conectata la polul negativ. &. 3orta MI:'MA: Are rolul de a permite trecerea materialului de adaos in zona aii de sudura,a gazului protector si a curentului de sudura.*a lul tortei este alcatuit din ca lu de sudura, ca luri de control, tu de gaz, tevi de circulare a apei de racire (daca este cazul! si tu ul de ghidare a sarmei de adaos. 3ortele de sudura MI:'MA: racite cu apa se utilizeaza cand curentul de sudura depaseste valoarea de .%%A. 3ortele racite natural se utilizeaza pentru curenti de pana la ,%%A. 2uza de gaz este ;n general din cupru ;nsa mai poate con<ine =i alte elemente chimice pentru prelungirea duratei de via<8, =i este conectat8 la sursa de putere prin ca lul electric =i transmite energia electric8 la s>rm8 ;n

timp ce o ghideaz8 spre locul ;m in8rii. Aceasta tre uie precis dimensionat8 deoarece prin aceasta circul8 s>rma electrod ;n timp ce este necesar s8 se men<in8 un contact electric ferm. 2uza de gaz este folosit8 pentru distri uirea gazului de protec<ie ;n zona ;m in8rii pentru a proteja aia de metal, duzele mari de gaz sunt folosite pentru un de it mai mare de gaz adus ;n zona ;m in8rii folosite la sudarea cu intensit8<i mari de curent unde aia de metal topit are o dimensiune mai mare. ,. Sistemul de avans al materialului de adaos /olul sistemului de avans este de a asigura avansarea sarmei de sudura catre aia de sudura. (ste constituit dintr'un mecanism format din motorul electric de curent continuu ce actioneaza un reductor cu roti dintate. Pot fi+ ' cu doua role 5 ' cu patru role 5 Sistemul de avans prevazut cu patru role asigura o viteza de avans mai uniforma decat cel cu doua role.

-. Sistemul de racire Se utilizeaza pentru racirea tortei cand curentul de sudura depaseste ,%%, in scopul de a preveni supraincalzirea tortei.(ste format dintr'o pompa de circulatie si un radiator ventilat.

.. Dutelie de gaz inert cu reductor de presiune *ircuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din+ 'un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte!5 'un manometru ce indica presiunea gazului inert din utelie 'un regulator de gaz 'un electroventil care deschide sau inchide circuitul (in cazul in care torta este prevazuta cu uton pentru controlul ellectroventilului!5 E. *lestele de masa si ca lul de masa ' are rolul de a realiza legatura electrica dintre dintre sursa de sudura si materialul de sudat5 ' sectiunea ca lului se alege in functie de lungimea necesara si de curentul ma0im de sudura5 C. 0a2ul !r"tect"r /olul sau este de a asigura un scut protector de gaz intre aia de sudura si mediul am iant. Sunt doua tipuri de gaze protectoare care sunt mai des utilizate+ ' gaze inerte+ argon, heliu, amestec de argon cu heliu ' gaze active+dio0id de car on,amestec de dio0id de car on cu argon, amestec de argon cu o0igen. Ar1"nul ' este ieftin ' arcul este relativ sta il ' piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor su tiri .el)ul Arcul pretejat cu gaz inert heliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat heliul se recomanda la sudarea materialelor cu conductivitate termica ridicata. 4iind mai usor decat argonul se impune utilizarea unei cantitati sporite de heliu pentru a asigura o una protectie a aii de sudura. D)"6)$ul $e car("n (ste un gaz activ. Are ca dezavantaj faptul ca nu asigura un arc sta il, dar asigura in schim o una patrundere a sudurii. A*e tecur)le $e 1a2e act)7e Au proprietati intermediare celor ale gazelor ce intra in componenta lor. D. Mater)alul $e a$a"

Se prezinta su forma de sarma care tre uie sa fie curata, fara urme de grasimi sau o0izi. S>rma electrod este aleas8 ;n func<ie de compozi<ia materialului de az8, ;ns8 depinde =i de varia<iile procesului folosite, forma rostului =i starea suprafe<ei materialului de az8. Alegerea tipului de s>rma determin8 ;n mare parte propriet8<ile mecanice ale cordonului de sudur8 =i este un factor important ;n privin<a calit8<ii ;m in8rii sudate. Bn general propriet8<ile ;m in8rii sudate sunt asem8n8toare cu cele ale materialului de az8, ;m inarea tre uie s8 fie f8r8 defecte sau discontinuit8<i =i f8r8 elemente nedorite sau pori ;n cordonul de sudur8. Pentru asigurarea acestor lucruri e0ist8 o gam8 variat8 de s>rme electrod. 3oate s>rmele con<in ;n compozi<ia lor elemente dezo0idante cum ar fi titanul, aluminiul, manganul =i siliciul. Sarma o isnuita'are de o icei aceeasi compozitie cu a materialului de aza si are in plus inglo ate elemente care asigura purificarea zonei sudate(antio0idanti,etc!. Sarma tu ulara'are un miez format din pul eri ce au acelasi rol ca si invelisul electrozilor. Miezul poate fi+ rutilic, azic, etc. Se utilizeaza pentru sudura su strat de flu0. Asigura o mai una sta ilitate a arcului si o mai una patrundere decat sarma o isnuita. E. Mater)ale u$ate !r)n !r"ce$eul MI0#MA0 #. ?teluri car on o isnuite ' se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata. *a gaz protector se utilizeaza dio0idul de car on sau amestecuri de argon cu dio0id de car on in diferite proportii (cea mai des utilizata este H%I argon, &%I *?&!. Ftilizarea de sarma cu adaos de siliciu sau mangan va favoriza eliminarea impuritatilor din materialul de aza. &. ?teluri ino0ida ile ' se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata. :azul protector este un amestec de argon cu *?& sau argon cu o0igen(procentul de argon nu tre uie sa co oare su $HI! ,. Aluminiul si aliajele sale Se sudeaza cu curent continuu sau curent continuu pulsatoriu cu polaritate inversata. :azul protector utilizat seste argonul pur sau un amestec de argon si heliu. -. Alte materiale Prin procedeul MI:'MA: pot fi sudate materiale cum ar fi nichel, cupru, sau aliajele lor. Se sudeaza in curent continuu cu polaritate inversata. Prin procedeul de sudura MI:'MA: se pot suda, in general, materiale metalice avand grosimea de ma0im .'E mm. Pentru grosimi mai mari se recomanda utilizarea procedeului de sudura 3I:. ,. M"$ul $e "!erare 3ehnica de az8 a sud8rii MI:/MA: este relativ simpla mai ales c8 s>rma electrod este adus8 automat ;n zona ;m in8rii prin intermediul pistoletului. 4a<8 de alte procedee de sudare, ;n acest caz, sudorul m>nuie=te pistoletul doar cu o singura m>n8 nefiind nevoit s8 schim e electrodul la anumite perioade de timp sau s8 aduc8 ;n arcul electric material de adaos, cum se ;nt>mpl8 la alte procedee. Acest procedeu necesit8 doar ca sudorul s8 m>nuiasc8 pistoletul ;n lungul rostului pentru a forma cus8tura sudat8. P8strarea constant8 a lungimii arcului este important8 deoarece o cre=tere a acestei lungimi determin8 o supra;nc8lzire a s>rmei =i o cre=tere inutil8 a

de itului de gaz. ?rientarea pistoletului este de asemenea important8 =i anume ;nclinarea lui la -.C la sudarea circular8 =i la $%C la sudarea orizontal85 ;ns8 unghiul optim se poate sta ili =i ;n func<ie de gazul de protec<ie folosit. 0. Cal)tatea

*ele mai des ;nt>lnite defecte la sudarea MI:/MA: sunt apari<ia porilor =i a arsuri marginale. 2ac8 nu sunt controlate aceste defecte pot conduce la fisuri sau la formarea unor cus8turi sla e. Arsurile apar adesea la sudarea aluminiului5 piesele de sudat =i s>rma nu tre uie s8 con<in8 o0izi. Acest defect mai poate ap8rea =i dac8 aia de metal topit este contaminat8 cu o0igen din atmosfera ;nconjur8toare, de aceea alegerea gazului de protec<ie =i a de itului acestuia este un parametru important. Apari<ia porilor se datoreaz8 gazelor care p8trund ;n aia de metal5 metalul solidific>ndu'se ;nainte ca acestea s8 ias8 din ;m inarea sudat8. Aceste gaze care pot p8trunde ;n aia de metal lichid pot fi din cauza unor impurit8<i din gazului de protec<ie sau de pe suprafa<a pieselor de sudat. Bn general cantitatea de gaze r8mase ;n cus8tura sudat8 dup8 solidificare este direct propor<ional8 cu viteza de r8cire a cus8turii sudate. 2atorit8 conductivit8<ii termice, aluminiul, este suscepti il la viteze mari de r8cire, deci la apari<ia porilor5 pre;nc8lzirea pieselor ajut8 la sc8derea vitezei de r8cire a pieselor =i a materialului de az8. .. S)1uran8a 9n "!erare Procedeul MI:/MA: poate fi periculos dac8 nu se iau masurile de protec<ie necesare. 2in moment ce sudarea implica folosirea unui arc electric descoperit sudorul tre uie sa poarte salopet8 =i m8nu=i de protec<ie pentru a se feri de c8ldura degajat8 de arcul electric =i de eventualii stropi. Bn plus, arcul electric degaj8 o cantitate mare de luminozitate =i de ultraviolete care pot cauza r8nirea iremedia il8 a ochiului uman sau pot cauza arsuri ale pielii, de aceea este important ca sudorul sa poarte =i masc8 de protec<ie. Sudorii sunt adesea e0pu=i unor gaze periculoase =i particule de materie5 sudarea MI:/MA: degaj8 o cantitate de fum care poate con<ine diferite tipuri de particule de o0izi, de aceea este important8 folosirea unui sistem a sor <ie =i ventila<ie a aerului ;n zona de lucru.

Alegerea nivelului de protectie optica Pr"ce ul $e Curentul $e u$are :A; u$are %,. # &,. . #% #. &% ,% -% E% H% #%% #&. #.% #P. &%% &&. &.% &P. ,%% ,.% -%% -.% .%% Q.%%
Electr"2) )n7el)t) MI0 la $ #% #% ## ## #& #& #, #, ##-

*etale 1rele MI0 la al)a<e u "are TI0 MA0 Car("n arc 1"u1)n1 Ta)ere cu !la *a Su$are cu !la *a . E P H $ #% ## $ #% ## #% ## #% ## #& #& #% ## #& #& #, #, #& #, #, #, ####. #. ##.

E6e*!lu= Procedeul MA:, cu un curent de sudare de &.% de A. /ezulta o sticla de protectie de 1% (dupa 2IR!.

Posi ilitatea aplicarii diferitelor procedee

S ) /ecomandat P/?*(2(FL 3ip metal ?tel ?tel ino0ida il Aluminiu 4ier turnat *upru, alama 3itan Aliaje cu magneziu 3oate metalele cond.electrici Rivel de pregatire necesar Moderat Sla Sla Moderat Inalt Inalt Moderat Moderat

P/?*(SFL 2( SF2A/( S(I MI: Sarma tu ulara S4

P/?*(SFL 2( 3AI(/(

9I:'A* 9I:'2* Arc aer A* Arc aer 2* Plasma

Sla

E6e*!lu= Aliaje cu magneziu se pot suda doar 9I:'A* si necesita un nivel de pregatire )nalt.

Ftilizarea gazelor de formare

1. De ce e te nece ara 3"r*area La sudarea materialelor rezistente la coroziune, ca de e0emplu a otelurilor ino0ida ile, zonele din imediata

apropiere a rostului se ;ncalzesc si sunt o0idate de catre o0igenul din aer si prin urmare nu mai prezinta rezistenta la coroziune. Prin periere, polizare, sa lare sau aituire pelicula o0idica, numita si colorare superficiala, poate fi ;ndepartata si resta ilita rezistenta la coroziune. ? alta posi ilitate este ;mpiedicarea aparitiei peliculei o0idice si prin urmare a acestei colorari superficiale. Prin utilizarea asa numitor Ogaze de formareO se ;ndeparteaza o0igenul din aer de zona fier inte de sudare ;mpiedic>ndu'se o0idarea. Bn functie de material si de tipul de gaz utilizat prin aceasta protectie gazoasa poate fi influentata si geometria radacinii sudurii. La utilizarea asa'ziselor materiale reactive cum ar fi titanul sau tantalul nu este suficienta numai protectia zonei radacinii ci este o ligatorie protectia eficienta a suprafetei sudurii fata de actiunea o0igenului din aer. Protectia gazoasa ar tre ui sa fie eficienta p>na la o temperatura de circa &%%C*. 2. 0a2e $e 3"r*are # *ater)ale Pentru formare se utilizeaza urmatoarele tipuri de gaze+ Argon, gaz inert, un gaz care nu este reactiv Azot, un gaz aproape inert, cu reactivitate redusa Amestecuri din argon, respectiv azot cu hidrogen, utilizate ca si gaze protectoare cu actiune reducatoare. 0a2e $e !r"tect)e Amestecuri argon'hidrogen (0! Amestecuri azot'hidrogen Argon Mater)ale oteluri austenitice *r'Ri nichel si aliaje pe aza de nichel oteluri cu e0ceptia otelurilor de granulatie fina si rezistenta ;nalta oteluri austenitice *r'Ri oteluri austenitice *r'Ri, oteluri austenitoferitice (oteluti duple0!, materiale sensi ile fata de gaze (titan, zirconiu, moli den!, materiale sensi ile fata de hidrogen (oteluri de granulatie fina si rezistenta ;nalta, cupru si aliaje de cupru, aluminiu si aliaje de aluminiu, precum si alte metale neferoase!, oteluri feritice cu crom oteluri austenitice *r'Ri, oteluri austenitoferitice (duple0!

(0! Azot

(0! Bn cazul otelurilor ino0ida ile sta ilizate cu titan la folosirea azotului, respectiv a amestecurilor azot'hidrogen se formeaza nitrura de titan la radacina sudurii (de culoare gal ena!. Asupra pastrarii sau eventuala ;ndepartare a acestei pelicule de nitrura titan tre uie luata de la caz la caz o decizie %. D) !"2)t)7e ut)l)2ate !entru 3"r*are Bn functie de tipul constructiv al componentelor de sudat se utilizeaza diferite tipuri de dispozitive pentru formare. 2e importanta deose ita este faptul ca gazul de formare sa ajunga ;n zona sudurii, care tre uie protejata, cu viteza de scurgere foarte scazuta utiliz>ndu'se site sau placi sinterizate pentru admisia gazului. Astfel este ;mpiedicata antrenarea aerului ;n zona protejata si protectia gazoasa (formarea! este eficienta. 2e regula dispozitivele de formare pot fi achizitionate din comert, mai ales cele utilizate la sudarea tevilor si

mai nou cele utilizate ;n cazul ;m inarilor ;n colt. Pentru componente cu alta configuratie geometrica, producatorul este nevoit sa'si construiasca singur dispozitivele de formare, tin>nd seama de e0perienta sa ;n domeniu. La sudarea ;m inarilor circulare ale tevilor pentru ;nfundarea acestora la asigurarea protectiei gazoase a radacinii se poate utiliza si h>rtie solu ila care se spala dupa sudare. &. In$)cat)) $e ut)l)2are *hiar si dispozitivele de formare cele mai une nu sunt eficiente ;n cazul nerespectarii regulilor de aplicare. La realizarea unei protectii gazoase eficiente o importanta deose ita o are densitatea relativa fata de aer a gazului utilizat. Densitatea relativa a gazului La realizarea unei protectii gazoase eficiente ;n cazul recipientelor tre uie respectate urmatoarele indicatii+ :azele mai usoare tre uie introduse din partea superioara :azele mai usoare tre uie introduse din partea inferioara Alegerea tipului de gaz se face ;n functie de pozitia ;m inarii pe constructia sudata Fn factor important de luat ;n seama este proportia o0igenului rezidual ;n spatiul de formare (de protectie!.
Bn cazul otelurilor ino0ida ile se poate realiza o protectie suficienta, respectiv o dilutie a o0igenului, utiliz>nd un volum de gaz de protectie de &,.', ori fata de volumul geometric al spatiului protejat. E6e*!lu 2iametrul interior al tevii ) 1%2 ** Lungimea spatiului de protejat ) 1>>> ** Tolumul tevii U 1& l 2e itul de gaz U 1> l?*)n *oeficient de spalare ) 2-' Tolumul de gaz de formare (&,. 0 #-! ) %' l 3imp de spalare ,. l / #% l/min ) %-' *)n Bn cazul e0ecutarii unor suduri mecanizate cantitatea de gaz poate fi redusa prin realizarea unui rost corespunzator prin pozitionarea corecta a prizelor. Bn cazul sudarii manuale a unor ;m inari cu suduri de prindere se utilizeaza camere de formare cu volum redus si cu un orificiu de admitere a gazului mic, pentru a asigura o ;nchidere una a cordonului de sudura. /ezultate une se o tin si prin etansarea rostului cu anda adeziva sau prin utilizarea unor mansete din ta la rotative. Indiferent de metoda utilizata pentru o protectie gazoasa important este verificarea eficientei ei pentru fiecare caz ;n parte. '. Pr"tect)a *unc)) Argonul si azotul sunt gaze neto0ice si necom usti ile. 2e retinut este ;nsa faptul ca din recipientele ;n care se formeaza este ;ndepartat o0igenul si e0ista pericolul de asfi0iere fara un adaos suplimentar de o0igen. :azele de formare cu hidrogen sunt com usti ile ;n functie de continutul de hidrogen. 2in acest motiv, standardul (R -,$ (;nlocuitorul lui 2IR ,&.&E! prevede pentru amestecuri de gaze de formare cu un continut mai mare de #%I vol. de hidrogen arderea gazului la iesirea din dispozitivul de formare. Aceasta se face de regula utiliz>nd o flacara de veghe.

Amestecuri inflama ile se formeaza ;n cazul ;n care proportia hidrogenului ;n aer este cuprins ;ntre - si &.I volumice. Pentru asigurarea formarii (a protectiei gazoase! ;n cazul unor componente cu colturi greu accesi ile, si ;n cazul carora ;ndepartarea aerului este greu de realizat, este indicata folosirea unor gaze de formare cu un continut de su -I volumice hidrogen sau se utilizeaza argon respectiv azot.

MI0?MA0
Alegerea surselor de sudare functie de grosimea materialului (otel!
:rosimea ta lelor Sarma de sudare *urentul de Mod de racire recom. recomandata sudare la 2A #%%I pentru pistolet %.E. ... &.% V ,.% V ..% V H.% peste H.% %.H %.H ... #.% %.H ... #.% #.% ... #.& #.& ... #.E .% ... ##% A #%% ... #H% A &%% ... &.% A ,.% A ,.% ... -.% A :az :az (apa! Apa Apa Apa

Alegerea parametrilor de sudare (otel pentru constructii!

2iametru Arc scurt sarma *urent 3ensiune sudare sudare sudare WTX WmmX WAX %.H #.% #.& .% ' #,% P% ' #E% #&% ' &%% #- ' #H #E ' #$ #P ' &% Arc intermediar *urent sudare WAX ##% ' #.% #,% ' &%% #P% ' &.% 3ensiune sudare WTX #H ' && #H ' &#$ ' &E SpraG'Arc *urent sudare WAX #-% ' #H% #H% ' &.% &&% ' ,-% 3ensiune sudare WTX &, ' &H &- ' ,% &. ' ,&

Aplicare 3a le su tiri in toate 3a la de grosime pozitiile de sudare. mijlocie in pozitie 3a le de grosime normala de sudare. mijlocie si in pozitii Im inari in colt si ca dificile. strat de umplere. Sudarea radacinii la ta le si tevi si in pozitii dificile

3a la de grosime mijlocie si ta le mai groase (straturi de umplere, strat final si im inari in colt!. Pozitii de sudare PA si PD. Sudare mecanizata cu viteze mai mari si la ta le su tiri.

Indicatie:

/ezultate une la sudare se o tin numai prin reglarea corespunzatoare a tensiunii arcului si a curentului de sudare, adica prin sta ilirea corecta a punctului de functionare a instalatiei.

Su$area MA0 a "telur)l"r )n"6)$a()le :azul protector folosit

:az de protectie Proprietati Materiale ?teluri feritice cu *r ?teluri austenitice rezistente la coroziune ?teluri austenitice rezistente *rRi termorezistente ?teluri aliate speciale de e0emplu oteluri duple0

*/?RI:?RY S # S?0idare redusa SFmectare redusa */?RI:?RY S , S?0idare mai intensa SFmectare suficienta */?RI:?RY S & S?0idare redusa SFmectare una STiteza de sudare mai mare SStropire redusa

*/?RI:?RY 1e &% S Fmectare e0ceptionala ?teluri aliate speciale duple0 */?RI:?RY 1e &% si la grosimi mari si superduple0. S *omportare foarte ?teluri austenitice *rRi una la sudare rezistente la coroziune si S Arc sta il termorezistente. S Stropire minima Materiale pe aza de Ri S Titeza de sudare mare, nee0puse la coroziune indicat la sudarea deose ita mecanizata

Instalatia de sudura
La sudarea MA: a otelurilor austenitice s'a dovedit e0trem de utila sudarea cu )*!ul ur). Se recomanda sa se tina seama de acest fapt la achizitionarea unor instalatii noi, mai ales si datorita faptului ca ;n cazul ta lelor su tiri din oteluri rezistente la coroziune, sudarea cu arc scurt nu a dat rezultate satisfacatoare. 3otodata aceste instalatii permit utilizarea s>rmelor de sudare cu diametru mai mare si mult mai economicoase care amortizeaza ;n scurt timp costurile mai mari ale instalatiei. :rosime ta la 2iametrul sarmei de WmmX sudare WmmX pana la , pana la H #.% #.%5 #.& Puterea instalatie de sudare 2A #%%I WAX #H% ' &&% &.% ' ,%% Mod de racire :az (apa! Apa

Su$area MA0 a "telur)l"r )n"6)$a()le Parametri de sudare recomandati

2iametru sarma sudare WmmX Talori recomandate 3ensiune *urent /ata de depunere La curent In pozitii

sudare WTX #.% #.& #E ' &. #H ' &H

sudare WAX P% ' &&% #%% ' &H%

ma0. WLg/hX ,.$ ..-

dificile WLg/hX &.. ,..

Aceste valori sunt orientative si sunt in functie de tipul de aliaj, gaz de protectie si de distanta intre duza de contact si piesa. 2istanta intre duza de contact 6 piesa recomandata+ Arc scurt+ U H ' #& mm SpraG'arc si arc in impulsuri+ U #& ' #H mm 2ependenta intre tensiune arc 6 curent de sudare / viteza de avans a s>rmei este functie de gazul de protectie utilizat si tipul arcului.

Pregatirea pentru sudare 6 e0ecutia procedeului

Spre deose ire de otelurile de constructie nealiate, otelurile *rRi rezistente la coroziune prezinta o dilatare termica foarte mare si o conductivitate termica mica. 2in acest motiv, pentru evitarea deformatiilor mari la sudarea ta lelor su tiri acestea tre uie heftuite la distante mai mici in cazul in care nu e0ista dispozitive de prindere. 2atorita acestor proprietati nivelul tensiunilor proprii este foarte ridicat. Acest fapt impune realizarea unor sectiuni de sudare mici si utilizarea unor energii liniare mici 6 tehnica cu depuneri filiforme multistrat. In cazul in care dupa sudare partea dinspre radacina nu mai este accesi ila in vederea indepartarii stratului superficial o0idat, se impune utilizarea gazelor de protectie a radacinii (gaze de formare!. Asigurarea unei suduri corecte, cu patrunderea si formarea corecta a radacinii este posi ila numai daca pregatirea rostului este e0acta si corecta. Pentru indepartarea o0izilor este permisa numai utilizarea unor scule adcvate ca de e0emplu pile si polizoare. (ste interzisa utilizarea sculelor pentru prelucrarea otelurilor rezistente la coroziune si pentru oteluri de constructie o isnuite. Periile pentru curatire tre uie de asemenea sa fie confectionate din s>rma de otel rezistent la coroziune si este interzisa utilizarea acestora la oteluri de constructie.

Asigurarea rezistentei la coroziune

/ezistenta la coroziunea acestor oteluri se azeaza pe e0istenta unui strat superficial foarte su tire aderent si invizi il de o0id de crom. La temperaturi peste &.%C *, care ;n cazul sudarii apar si ;n imediata apropiere a sudurii, datorita prezentei o0igenului din aer are loc o noua o0idare. Aceasta o0idare suplimentara duce la aparitia unui strat o0idat mai gros si vizi il datorita culorii lui. Acest strat nu mai este rezistent la atacul mediilor corozive si prin urmare afecteaza rezistenta la coroziune. Prin utilizarea gazelor de formare, ;nainte si ;n timpul sudarii o0igenul din aer

poate fi ;ndepartat din zona sudurii si poate fi evitata aparitia acestei colorari superficiale. Aceasta protectie a gazelor de formare tre uie asigurata p>na la atingerea temperaturii de cca. &.%C *. 2upa sudare aceasta coloratie superficiala poate fi ;ndepartata prin+ Periere Polizare Sa lare Daituire Alegerea procedeului utilizat depinde de cerintele impuse produsului, ca de e0emplu+ Perierea ;n cazul unor cerinte mai reduse. Polizarea sudurilor acoperite cu zgura 6 a se acorda atentie presiunii cu care se face polizarea, ;n caz contrar pot aparea noi o0idari. Sa lare com inata cu aituire pentru cerinte ;nalte. Se recomanda sta ilirea metodei de curatire ;nca din faza de pregatire a fa ricatiei.

/eguli de lucru pentru evitarea defectelor

La sudare tre uie respectate urmatoarele recomandari+ Daia topita tre uie mentinuta mica 6 se sudeaza continuu. Pistolet ;nclinat la #% ' #.C ;mpins. 2istanta teava de contact 6 piesa se mentine c>t mai mica. *onducerea pistoletului sa fie c>t mai uniforma. In cazul depunerilor multistrat eventuala insta ilitate a arcului se inlatura prin polizarea sudurii. Se va utiliza un pachet de furtune cat mai scurt. Pentru transportul sarmei o7denele de teflon sunt avantajoase. Se vor utiliza gaze de protectie cu componente active reduse, ca de e0emplu */?RI:?RY S & sau */?RI:?RY S #.

(ste avantajoasa utilizarea surselor de sudare cu impulsuri la sudarea ta lelor su tiri. (le permit utilizarea unor sarme mai groase, cu avans mai sta il.

*at de importanta este legarea corecta a piesei la pamant, in cazul sudarii MI: Z
La sudarea cu arc electric, arcul se sta ileste intre electrod si piesa. In acest scop, arcul necesita o curgere una a curentului electric, cu o rezistenta minima a circuitului. Sudorii incepatori comit adesea 1re ala de a face legatura cu ajutorul clemei de masa, pe suprafete ruginite sau vopsite. Arcul electric care rezulta va fi

dificil de amorsat, apoi va arde )n ta()l. Printre alte erori comise in acest domeniu se amintesc + ca luri insuficient dimensionate, care se incalzesc in timpul sudarii (consumand energie care ar tre ui sa ajunga la arcul electric si reducand tensiunea la ornele acestuia! cleme de masa prea mici sau defecte, care se infier anta in timpul sudarii

atasarea clemei de masa prea departe de locul sudarii (avand efecte nedorite de suflaj magnetic, de reducere a curentului de sudare datorita caderii de tensiune in piesa, chiar de distrugere a unor portiuni mai sla e ale piesei, parcurse de curentul de sudare!

Sudarea MI: a aluminiului

1. 0a2e $e !r"tect)e= Ar1"n (l # conform (R -,$! este gazul de protectie standard pentru operatii de sudare o isnuite. VARI0ON@ .E %> (l , conform (R -,$! este gazul de protectie utilizat ;n cazul ;n care sunt impuse cerinte mai mari privind aparitia porilor (porozitati!, pentru aluminiu pur si ;n cazul grosimilor mai mari. VARI0ON@ .E '> (l , conform (R -,$! este utilizat c>nd sunt impuse cerinte foarte ridicate privind aparitia porilor, ;n cazul aluminiului foarte pur (de e0emplu Al $$,. sau Al $$,H! si pentru grosimi de material mai mari. *u cresterea continutului de 1e scade tendinta de formare a porilor. :az de protectie a Argon 2iametru Suprafata totala a pori porilor pe o sudura de ,P% mm lungime %,. ... mm #.& mm[

TarigonY %,. ... #,. &H mm[ 1e ,% mm c TarigonY %,. ... # 1e .% mm d TarigonY %,. ... # 1e P% mm #H mm[ E mm[

Puritatea si compozitia gazelor de protectie corespunde (R -,$. Aceste gaze de protectie pot fi utilizate pentru sudare cu toate tipurile de arc si toate domeniile de putere. *onsum de gaz (prin referire la argon! Arc scurt #& ' #. l/min SpraG ' arc si arc cu impulsuri #. ' &% l/min

2. Sar*a $e u$are= 2epozitarea s>rmelor de sudare sa se faca ;n ;ncaperi uscate si temperate. S>rmele din am alaje ;ncepute tre uie c>t mai urgent consumate.

%. In talat)) $e u$are= Bn mod o isnuit, pentru sudarea MI: se utilizeaza aceleasi instalatii de sudare ca si la sudarea MA:. 2ispozitivele de avans s>rma ;nsa, tre uie sa tina seama de particularitatile s>rmelor de aluminiu mai moi. (ste de preferat utilizarea surselor de sudare cu impuls pentru ca permit utilizarea unor s>rme cu diametru mai mare. Bn cazul ca tre uie utilizate s>rme cu diametru mai mic de #,E mm se utilizeaza pistolete push'pull, pistolete cu pachet de furtun mai scurt sau pistolete cu o ina mica.

Puterea surselor de sudare+ :rosime 2iametrul 2omeniul de ta la WmmX s>rmei WmmX reglare al sursei WA la 2A #%%IX &'E E ' &% #,& #,E #%% ' &%% A &%% ' ,%% A

? servatie+ Indicatiile de mai sus sunt orientative, care pot fi influentate prin forma rostului, tipul materialului si a gazului de protectie utilizat. &. In$)cat)) !entru !ara*etr) $e u$are= :rosime 4orma 2iametru *urentul de WmmX rost sarma WmmX sudare WAX & , . E H #% #& #E &% II II II II II T T T T T %,H #,% #,& #,& #,E #,E #,E #,E #,E #,E ##% #,% #E% #H% &%% &-% &E% &H% ,%% ,&% Titeza de sudare Wcm/minX H% P. P% P% E. E% E% .. .% .% 2e it Rr. argon straturi. Wl/minX #& #& #. #. #. #E #E #H &% &% # # # # # & & & , ,

Talori orientative pentru sudare manuala Polaritate inversa (N la sarma electrod!

Aceste valori sunt influentate de tipul gazului de protectie, tipul arcului si de tipul materialului de aza. :azele de protectie cu un continut mai ridicat ;n 1e necesita o tensiune a arcului mai mare. Pre9ncal2)re Pentru evitarea defectelor de lipsa de patrundere si a porilor se recomanda o pre;ncalzire care este dependenta de tipul materialului si de grosimea acestuia. 3emperatura piesei ar tre ui sa fie ;ntotdeauna mai mare dec>t temperatura mediului am iant. Pr"tect)a ra$ac)n)) Protejarea radacinii cu argon diminueaza efectul de o0idare si ;m unatateste formarea radacinii. A !ectul u$ur)) Adaosul de 1e ;n gazul de protectie ;m unatateste patrunderea si lateste depunerea.

Sudarea MI: a aluminiului

'. E7)tarea $e3ectel"r= 2efect 3ip defect Pori 4isuri Pregatire 0 rost Lipsa patrundere Murdarie in rost (ulei, vopsea, o0id! *uratire cu solventi pentru grasimi5 a se suda numai piese uscate\ Se schim a sarma Se va utiliza sarma cu diam. corespunzator Se schim a sarma Se regleaza corespunzator de itul Se va utiliza argon sau heliu si amestecurile lor Se repara pistoletul, pachetul furtune si conductele circuitului de racire. *auza defect (vitarea defectului

Sarma de 0 sudare 0

Sarma murdara 0 0 Sarma cu diam. necorespunzator Sarma ecruisata 2e it de gaz gresit :az de protectie gresit *ircuitul apei de racire este neetans

:az de protectie

0 0

Instalatia 0 de sudare

Prin tur ulenta Se controleaza patrunde aer in etanseitatea conductei circuitul de gaz de de gaz si a pistoletului5 protectie se micsoreaza distanta piesa'pistolet, se corecteaza inclinarea pistoletului

0 0

3imp prea scurt pentru flu0ul de gaz Avans neuniform al sarmei

Se face reglajul corespunzator Se controleaza presiunea rolelor de avans, se controleaza pozitia diuzei de contact, se inlocuieste tu ul de transport sarma, pachet de furtune mai scurt Se protejeaza locul de munca Se curata duza

(0ecutia sudurii

0 0

*urent de aer Stropi de sudura aderenti la duza, tur ulenta 0 0 0 0 0

0 0 0 0

Legatura de masa Se reface corespunzator necorespunzatoare legatura Prindere necorespunzatoare Pierderi mari de caldura Ftilizare de polizoare neadecvate Se indeparteaza sudurile de prindere Preincalzire necorespunzatoare Se va utiliza polizare adecvata pentru aluminiu

Parametrii de sudare 9I: a otelurilor ino0ida ile si refractare

(Tsudare %,,m/min! :rosimea ta lei #,. *usatura *ap/cap Suprapus *olt 3 &,. *ap/cap Suprapus *olt 3 ,,% *ap/cap Suprapus *olt *urent WAX *urent continuu orizontal H%'#%% #%%'#&% H%'#%% $%'##% #%%'#&% ##%'#,% #%%'#,% ##%'#,% #&%'#-% #,.'#.% #&%'#-% pozitie P%'$% H%'#%% P%'$% H%'#%% $%'##% #%%'#&% $%'##% #%%'#&% ##%'#,% #&%'#-% ##%'#,% peste cap P%'$% H%'#%% P%'$% H%'#%% $%'##% #%%'#&% $%'##% #%%'#&% #%.'#&. #&%'#-% ##.'#,. #,E #,E #,E (lectrod (diam.!

3 .,% *ap/cap Suprapus *olt 3 E,% *ap/cap Suprapus *olt 3 #&,% *ap/cap Suprapus 3

#,%'#.% &%%'&.% &&.'&P. &%%'&.% &&.'&P. &P.',.% ,%%',P. &P.',.% ,%%',P. ,.%'-.% ,P.'-P. ,P.'-P.

##.'#,. #.%'&%% #P.'&&. #.%'&%% #P.'&&. &%%'&.% &&.'&P. &%%'&.% &&.'&P. &&.'&P. &,%'&H% &,%'&H%

#&%'#-% #.%'&%% #P.'&&. #.%'&%% #P.'&&. &%%'&.% &&.'&P. &%%'&.% &&.'&P. &&.'&P. &,%'&H% &,%'&H% -,%/-,H &,&,-/,,& &,&,-/,,& ,,&/-,%

Su$area AI0 a alu*)n)ulu)

*hiar daca multe metale sunt sudate cu ajutorul procedeului 9I:, metalul sudat 9I: cel mai des este aluminiul. In special piese de aluminiu de grosimi mici. Si alte procedee pot suda aluminiu (de e0 MI:!, dar la aplicatii in industria autovehicolelor procedeul 9I: prezinta o popularitate mai mare. Cate7a $ate !re*er1at"are Procedeul 9I: este potrivit sudarii aluminiului, dar anumite caracteristici ale materialului tre uie luate in considerare, daca se doreste o tinerea unei suduri calitativ une. Materialul pur are punctul de topire in jur de E.%C* si nu isi schim a culoarea la topire, cum o fac multe alte metale. 2in acest motiv sudorul nu poate sa'si dea seama cand materialul este la punctul de topire. ?0idul ce se formeaza la suprafata are un punct de topire de #P%%C*. La temperatura de #E%%C* aluminiul incepe sa fiar a. 2in acest motiv, si din cauza ca o0idul este mai greu decat aluminiul, acesta are tendinta sa se scufunde in aia de aluminiu. (ste evidenta necesitatea curatarii o0idului inainte de sudare. Acest lucru este realizat de alternanta negativa a curentului alternativ de sudare. In aceasta alternanta se curata o portiune din fata cordonului de o0id. Alu*)n)ul e te un e6celent c"n$uct"r $e cal$ura Pentru a porni sudura este nevoie de cantitati destul de mari de caldura, deoarece multa caldura se pierde prin disipare in vecinatatea sudurii. 2upa ce sudura a continuat o ucata, materialul de aza este deja incalzit si in continuare este nevoie de un curent mai mic de sudare. 2aca este vor a de un cordon lung cu un material de aza mai gros, nu se poate continua decat daca se reduce curentul de sudare. 2atorita faptului ca multe aliaje de aluminiu nu sunt destul de rezistente in starea semi'solida, imediat dupa sudura, vor aparea crapaturi. Pentru a preveni acest lucru este necesara alegerea materialului de adaos cu mare grija.

Mater)ale $e a$a" rec"*an$ate !entru $)3er)te al)a<e $e alu*)n)u Mater)al $e (a2a Mater)al $e a$a" rec"*an$at Pentru tarie ma0ima (* ##%% &&#$ ,%%, ,%%.%%. .%.# .%.& .%H, .%HE .%.% .%.& .%H, .%HE E%E# E%E, P%%. P%,$ ##%% ##%%, -%-, &,#$ .#H,, .,.E ...-, .,.E .#H,, -%-,, .,.E .,.E .,.E, .#H, .#H,, .,.E .#H,, .,.E .,.E, .#H, ...-, .,.E .,.E, ......E -%-,, .#H, -%-,, .#H, .,.E, .#H, .,.E, .#H, Pentru fle0i ilitate ma0ima (* #&E% ##%%, -%-, ##%%, -%-, .#H,, -%-, .#H,, -%-, .#H,, -%-, .#H,, -%-,, .,.E .#H,, .,.E .#H,, .,.E .#H,, .,.E, .E..,.E ...-, .,.E .#H,, .,.E .,.E .,.E .#H,, .,.E .#H,, .,.E

Su$area AI0 a alu*)n)ulu)

? sudura una este o tinuta doar daca materialul de aza si materialul de adaos sunt curate. ?0izii, grasimile si uleiurile contin o0igen si hidrogen, care vor fi cauza unor suduri cu proprietati mecanice si electrice proaste. 2in acest motiv curatirea tre uie facuta inainte de sudura. In ta elul ce urmeaza sunt descrise operatiunile ce tre uie respectate pentru a o tine suduri de calitate. Metode uzuale pentru curatirea suprafetelor ce urmeaza a fi sudate 3ipuri de curatire Impuritati curatite Fleiuri, grasimi, apa si praf. 2oar suprafata de sudare

Intreaga piesa

Sterge cu o solutie alcalina si usuca Sterge cu un solvent hidrocar onic de e0. acetona sau alcool Sterge cu alte tipuri de

2egresare cu vapori. 2egresare cu spraGuri specifice. 2egresare cu a uri. Scufundare in solvent alcalin.

solventi ?0izi

*urata cu solutie alcalina concentrata, apoi apa, apoi acid nitric. *urata cu apa si usuca. *u ajutorul unor deo0idanti specifici *uratare mecanica, ca de e0. cu o perie de sarma, prin pilire sau sa lare.

Scufunda piesa in solutie alcalina concentrata, apoi apa, apoi acid nitric. *urata cu apa si usuca. Scufunda piesa in deo0idanti specifici