Sunteți pe pagina 1din 139

r

Adalbert ANTAL

Ovidiu

rArfRU

ELEtlllEl'lTE PRIVIND PROIECTAREA


ANGRENAJELOR

EDITURA ICPIAF%^
1998
t

I r

ft .::

Profesor dr.ing. Adalbert

ANTAL

$ef

lucrdri dr.ing. Ovidiu TATARU

UNIVERSITATEA TEHNTCA DIN CLUJ.NAPOCA

Catedra Organe de Magini 9i Tribologie

E,LEME,NTE PRIVINT}

PROIECTAREA ANGREI{AJELOR

EDITURA ICPIAF@SN
Cluj-NaPoca
1998

/ff
Copyright @ 1998, Editura ICPIAF@'^ Cluj-Napoca Str. Fabricii de Chibrituri, nr. 13-21 3400 Cluj-Napoca Tel: 064-435232 Fax: 064-435245

Tehnoredactare compute rtzatd:

Ovidiu TATARU Tiberiu ANTAL Virgil'ISPAS Ana MUNCACIU.MARIAN Nela MURE$AN Emilia BRAD.

Grafica: Coperta:

Eugen fAfnnU

Ovidiu

fAfnnU

:'

Recenzen{i:

Prof.dr.ing. Dorina JICHI$AN-MATIE$AN Prof.dr.ing. Mircea CREf,U

ISBN 973-98s28-7-4

PREFATA

Prefa{i
in prezenta carte sunt cuprinse elementele debazl.privind stabilirea dimensiunilor geometrice rurgrenajelor, ale lindnd seama de sarcina de transmis qi de condi$ile de funcfionare. S-a avut in vedere caintr-un cadru mai redus si fie abordate acele angrenaje care sunt aplicate mai frecvent in construclia
de maqini.

Toate rela{iile de calcul qi regulile utilizate se bazeazd pe standardele aflate in vigoare, referitoare la angrenaje. De asemenea, au fost luate in considerare normele ISO qi DIN, care in momentul de fa1[ se aplicd in toate lirile europene. Pe baza celor ardtate mai sus se poate considera ci lucrarea elaborat5 va fi de un real ajutor pentru specialiqtii care igi desfbpoard activitatea in dorneniul proiectdrii angrenajelor de diferite tipuri. Pentru studenlii care se pregdtesc in domeniul creafiei ingineregti, cunogtinlele cuprinse in carte pot fi de mare utilitare la intocmirea proiectelor de transmisii mecanice cu angrenaje. Aga cum se poate observa, in carte au fost cuprinse numai problemele considerate de autori ca t'iind cele mai importante ;i care pot servi ca puncte de plecare pentru dobdndirea unor cunogtinfe temeinise privind munca de conceplie gi proiectare a rofilor dinlate. Multumim pe aceastd cale recenzenlilor pentru observaliile fEcute privind imbundtdlirea cor4inutului, precum qi celor care an contribuit la elaborarea materielor desenate qi tehnoredactate.

AUTORII

CUPRINS

exterloare, cu

3.

ANGRENAJE CU AXE

CONCURENTE 3.1. Noliuni generale...... 3.2. Generarea danturii rofilor conice....."'.

..."..' ..,"'"."..88

"""".'"""88 """"""""""""90 3.3. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinlate conice cu dinli drepli""""' """"""""""'92 """"""""94 3.4. Rofile echivalente pentru angrenajul conic cu dinli drepfi""""" """"95 """"""" acoperire..... gradului de 3.5. Determinarea drepJi.......... din{i cu conice '.........96 angrenajelor 3.6. Calculul de rListenla al
3.6.1. Calculul 3-6.2. Stabilirea sensurilor 3.6.3. Calculul modulului

forfelor..

""""'96

la solicitarea de incovoiere"

fortelor axiale intr-un reductor conico-cilindric..-"'.."."......97

""""""91

{/
3.6.4.Calculul modulului la Exemplul de calcul 3.1............... ...................99 dinli inclinali curbi... conice cu sau ... .. ...........i04 -?.7.Angrenaje 3"7.1.Notiuni generale qi dimensiuni geometrice...............,.. ......................107 3.7.2.Calculul fb4elor in angrenajele conice cu dinli inclinati sau curbi...............108
4.

CAPRINS solicitarea depresiune de contact..............-.......................98

ANGRENAJE CU AXE iNCRUCISATE 4.1. Notiuni generale......


4.2. Angrenaje

............... ....110

4.2.l.Dimensiunile geometrice ale angrenajelor elicoidale............... .,.........111 4.2.2.Cirrcnratica angrenajelor elicoidale.... ,.............112 4.2.3. Calculul fb(elor ?n angrenajul e1icoida1................... .......112 4.2.4.Calculul de rezistenfd al danturii angrenajelor elicoidale.... .....-.....114 4.3. Angrenaje melcate .... ......"....I 16 4.3.1.Notiuni generale.. .......116 4.3.2.Tipuri de angrenaje melcate ci1indrice........."........ .. .....118 4.3.3. Dirnensiunile geometrice ale angrenajelor melcate cu melc cilindric...........i l9 4.3.4. Cinematica angrenajelor melcate cu melc cilindric...... ......,,...,.........121 4.3.5. Calculul de rezistenlb al angrenajelor melcate cilindrice.... .............122 4.3.5.1. Calcului fo4e1or........ .....122 4.3.5.2. Calculul angrenajelor melcate la presiune de contact. ",...124 4.-3.5.3. Vcrif,tcarea la presiunc de contact (metoda Niemarur)... ......................125 4.3.5.4. Verificarea dintelui rofii melcate la incovoiere............ ......126 4.3.5.5. Verificarea angrenajului melcat la incdlzire .....126 4.3.5.6.Verificarea arborelui melcului la deformalii ... .. . ........127 4.3.5.7. Randamentul angrenajelor melcate .... .... ........128 Exemplu[ de calcul 4 ]............... .....,.......,........129

e1icoida1e..................

. . .. .........1

..............1l0 II

ANALIZA CINEMATICA A ANGRENAJELOR I-ORMATE DIN MAI MITLTE PERECHI DE ROTI DINTATE. .. .... ..
5.

.. ....133

6.ANGRENAJE PLANETARE.,... 6.i. Noliuni generale de structurd...... 6.2. Analiza cinematicl a angrenajelor p1anetare,................ 6.3, Calcuiui forteior in angrenajele planetarc.................. BIBLIOGRAFIE.

..............13s
..........135

...........136
......,........139
...141

1. GENERALITATI
Angrenajele sau transmisiile cu roti dir4ate servesc Ia transmiterea migcdrii de rota{ie intre doi .:bori, precum gi la transformarea migc6rii de rotatie in migcare de translatie sau invers. Datoritd avanta.jelor pe care Ie prezintd, angrenajele I'ormeazd cea mai rispAndit[ Ei cea mai

-lportantd grupa de transmisii mecanice. Ele pot


--

fi utilizate in dif'erite

domenii 9i condilii
:

de

-urctionare.

in comparalie cu celelaltc transmisii mecanice. angrcnajclc prezintl' urmdtoarele avantaje - gabarit rcdus: - durabilitate mare 5i siguranld in func{ionare:

- randament coresPunzdtor; - raportui dc transmitere mediu constant; - posibilitatea de utilizare pentru domeniu larg de puteri, viteze 9i rapoarte de transmitere' Dezavanta i el e transrnisiilor prin angren aj e sunt urm dto arele'

- zgotnot in fi-rnclionarc; - necesitatea unei precizii de execufie ridicate; - necesitatea unor maEini-uncltc Ei sculc spcciale pentru prelucrare; - limitarca la anumite valori a raportului de transmiiere datorita numdrului intreg al dinlilor rolilor. Constructia angrenajelor', destinalia lor gi conditiile de lucru sunt lbarte diferite, de aceea :_asificarea acestora se poate face dil mai multe purcte c{e vedere. O primi clasificare se poate face in angren4ie cie foltd, cat'e transmit sarcini mari si ansrenaie gcarii. I ncmati ce. unde este imporlantd precizia transmiterii mi pot Ii: in funclie de pozilia axelor, angrenajele - cu axe paralele (figura I . l, a); - cu axe concurcnte (figura i.1' b); - cu axe incrucigate (figula 1.1, c). generatoarele suprafelelor de revolufie 5i de fin6nd searra de dispunerea dinlilor in raport cu (tigura 1.1). :.,rma dinlilor in lungul axei lor, angrenajele pot fi cu dinti drepli, inclinali 9i curbi in evolvenlice 9i impart se angrenaieie secliune, Dup6 forma profilului activ al dinlilor in :er,olventice (cicloidale, circulare, etc. ). Angrenajele se mai pot clasifrca gi in func{ie de contactul teoretic dintre flancurile dintiior: cu
_
---

,lntact liniar qi cu contact pttnctifonn. in construclia cle magini. angrenajele se intilnesc sub urmdtoarele forme: - deschise, cAnd ro{ilc dinlate functioneaza in carcase deschise, fiind unse periodic cu unsoare ronsistcntd (de exemplu roata dinlati de la toba maqinilor de ridicat); unse cu jet - inchise, cdnd rolile dintate funclioneazd in carcase inchise, in baie de ulei sau sunt ie ulei sub presiune (de exemplu in reductoare, cutii de vitezf,, etc.).
Dupa mdrim ea vttezei perilerice, angrenaj elor pot fi : V < 0,5 m/s; - foarte lente (0,5 ...3) m/s; - lente - cu vitezd medie V = (3 ... 15) m/s;

V:

rapide

V > 15 m/s.

multiplicator reductor, iar in cazul in .*. ,.ru.$te la creqterea vitezei de rotalie - angrenaj lamplificator). in ordinea Dupa preciz\a de execufie. angrenajele se pot cuprinde in 12 clase de precizie de uz general sunt executate descrescdndl, a preciziei (1, 2. 3. 4, 5, 6, 7, 8, 9, I 0, 1 1, 12). Angrenajele in clasele de precizie 6...10.

DaCA angrenajul este destinat pentru reducerea

vitezei de rotalie, poartd denumirea de angrenai

GENERALITATI

01 a.)

&)l

Fig.

l.l.

Tipuri de ungrenaje ulilizate flecvenl in construclia de ntasini; a) angrenaje cu Gxe paralele; b) angrenaje cu axe concurenle; c) angrenaje cu axe tncruciSale.

ANGRENATE CU AXE PARALELE

2.

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Nofiuni de
1

2.1.

bazd
Aceste angrenaje sunt formate cu ajutorul unor

cercul de rostogolire

o,l

))

roti cilindrice pe periferia c6rora sunt executa{i dinti drepli sau inclinagi (figura 1.1, a) cu un anumit profil. In cazrtl angrenajelor cilindrice, cu axe paralele. existd doi cilindri aflati in contact dupl o
generatoare rectilinie, intre care existd rostogolire purd,

numili cilindri de rostogolire. Secfiondnd cei doi


cilindri cu un plan perpendicular pe axele lor, se oblin doud cercuri tangente intr-un punct C (figura2.1). Aceste cercuri poartd denumirea de cercuri de rostogolire (cercuri primitive) iar punctul de contact C, polul angrendrii. 'tinAnd searna de egalitatea vitezelor periferice pe cercurile de rostogolire, se poate scrie:

V, = Vu sau
utu

r,nl

ol

= lrrt a2
d,nz

de unde se obline raportui de transmitere:

"

0)l -(J2

nl n2

fw2 rrnl

d*t

Fig. 2.1. Cercurile de rostogolire intr-ttn angrenaj ciIindric. Pebazafigurii 2.1 se poate scrie:

Dimensiunile geometrice ale rolilor se detennini finAnd seama de figura 2.I. Pentru angrenajul executat {drd deplasdri de profil d*, = ds ,

d*r:dz,p*:pgia*:a.
fidrrz --

[d*r = nd., = z1 p gi

nd, = z2P,

(2.2)

unde d, gi dr sunt razele cercurilor de divizare


Din relajia (2.1) rezultir

ale rolilor dinlate zrqiz, - numerele de dinli ale rolilor dinlate I Si 2; p - pasul mdsurat pe cercuriie de divizare.

I Si2;

'd, - ,rL 'r '


unde p/n = m este modulul

,t! zrfr 9i d, - - -71

--

z2n

(2.3)

rolii dinlate gi are valorile standardiz.arein STAS 822 - 82. Parametrul de bazd al rolilor dinlate este modulul in func{ie de care se exprimd celelalte
Diametrele cercurilor de divizare:

elemente geometrice prezentate in figura 2.2 cu formulele date in continuare.

d, =mz, gi dr=mzr.

iniliimea capului dintelui

hr=h"m.
:

indllimea piciorului dintelui

hr=ho+c
11

ANGRENAJE CU AXE PARALELE Distanla intre axe elementard: tr\ + ^ (d, * dr) _ mlzt zr)
Coeficientul de in[l1ime a capului dintelui este h"* = f,e c* = 0,25 (0,2), dupi standardul romAnesc.
1 iar coeficientul

jocului radial de referinfi

se pot determina dimensiunile unui angrenaj cu danturd interioard igrra2.3.), cu reialiile prezentate tn continuare.

in mod aseminltor

Fig. 2.3. Dimensiunile geometrice ale angrenujelor cu danturd inlerioard.


Diametrele cercurilor de divizare

dr=mz, gi dt-mzr.
h" = hJm '

inallimea capului dintelui:

inallimea piciorului

dintelui:

h, = h" + c .

Jocul la capul djntelui:

c = c*m.
Diametrele cercurilor de caP:

d"r = dr

+'2h, 9i
Ei

d^z =

d, - 2h^'

Diametrele cercurilor de Picior:

do=dr-2hr
7=-=''

dn=d212h1.

Distanla tntre axe elementar[:

dr'-

22

d, ^F, - ,r)
13

--,4,

==:l=-!F_

de bazd

2.2. Legea

de bazd a

angrenarrr

pentru ca profrlele I, gi Il, (figura 2.4) s'a angreneze intre ele, este necesar ca pe normalei comune, in punctul de contact X, vitezele normale sd fie egale, adicd:

Vnr=Vnz.

Q.4
s

Daci accastd condifie nu este respectatd, contactul dintre profilele ft 9i l, dispare (profileie poale scrie sub forma: deplrteazd.sau pdtrund unul peste cel6lalt). \.l"!ti Q 0,;e V, cos (V, , fr) =

Vr'fr, = Vr'frr'
Din relalia (2.6) se Poate obline:

v,r'd,

=o

unde V,, :

V, - V, este vitezarelativd a profilului f , in raport cu fr; i, - normala la profilul f, in punctui de contact X. Relalia (2.7) exptimd legea debazd a angrenlrii. Polul vitezei relative se obline din relatia:

++-+

r Yrz=V,-Vr=6.

Din aceastd relalie reztit6, ei polul vitezei relative nu poate h decdt pe dreapta O,O, : : vitezele V, gi V, sunt coliniare 5i egale intre ele. Egaldnd vitezele V, f*, 0l , $i Vz f* z 02 , reztll:

@l ilr2=-= tz a2

rw2 OrC ' fwr O,C

(2.

Adicd, normala comund la profilele f, qi It imparte distanla dintre centrele Ot qi Ot in invers proporlionale cu vitezele unghiularePentru ca raportul de transmitere u,, sd fie constant, polul vitezelor relative C trebuie sl oc o pozigie fixi pe linia centrelor O,O, . Polul vitezelor relative in cazul angrenajelor se mrme$te pol angrendrii. in cazul cdnd u,, = const. centroidale (rostogolitoarele) sunt cerctui cu razele r*, = O,C r*, = OrC' Dacd polul angrendrii C igi schimbd pozilia pe linia centrelor Ot gi Or , centroidele migcdrii : vor fi cercuri, forma lor va depinde de funclia urz f(gr) , oblindndu-se roli dinlate necirculare. Profilele care satisfac legea de 6azd a angrendrii, se numesc profile conjugate. Yitezarelativd V,, produce alurecarea profilelor favorizdnd uzarea flancurilor dintilor. Ea cu atAt mai mare, cu cAt punctul de contact X se indeplrteazd de polul C. Prin suprapunerea unei migcdri de rotalie peste roata 1 cu - to, profilul l, devine fix, iar profi l, va infagura profilul f, (figura 2.4,b). Operalia se poate reahza gi invers suprapunAnd o miqcare rotalie peste roata 2 ct - rc'r, in acest caz profilul f, va infagura f, . Deci profilele fr qi fr sunt recipl
infd$uritoare.

Unul dintre profilele conjugate poate fi ales arbitrar, insl celdlalt trebuie
concordanfd cu legea debazda angrendrii.

sd

fie ales in

in etapa actualS" cele mai utilizate rofi dinlate au profilul evolventic. Aceste roli respecti I debazda angren[rii, deoarece evolventele sunt cwbe reciproc infrqurdtoare. Existd gi cazuri cdnd flancurile dinfilor au profilul cicloidal, in arc de cerc sau altele.

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

\ {i
I

,/.

"

v2

-t-- t. l/.o+,
\--1'
z-

tangenti comund

f2

+
$.

a.)

Fig. 2.4. Angrenarea profilelor

Fi

fz

15

f
Generarea pro-filului evolventic

2.3. Generarea profilului


evolventic
Evolventa este curba descrisd de un

vtd,
------+

punct al unei drepte care se rostogolepte pe un cerc, fdrd. ahurecare (figura 2.5). Cercul de ruzd
fhre alunecare, se numegtc corc de bazd. f)reapta A poartd denumirea de clreaot6 generatoarc.

rr, pe care se rostcgoleqte dreapta A,

Din procesui de gerrerare re iltd ch evolventa nu poate exista in interiorul oercului


de bazd..

Fig. 2.5. Cenerarea evolventei.

ln

D'
Ft DI

functie de cum se rostogoleqte A pe cerc se poate obline riu'lnura din dreapta sau diri stAnga (figura 2.6). Dreapta generatoare este normald la evolventd, iar
dreapta segmentul de dreaptd cuprins intre

punctul de tangentd cu cercul de bazd qi evolventi este egal c\ttaza de curburd a evolventei in acel
punc1.

E"

f,indnd seama de fclul cum se genereaz[ evolventa, din figura

2.6.rcniltd:

Ab=Bb..DDr=

EE1

Ac=Cc=D4=EE,,
Fig. 2.6.
Ec hidist ant ele evo ly e nte i.

adici, evolventele descrise de diferite puncte ale aceleiagi d:epte A sunt curbe echidistante. Punctele de tangentd A, b, c, d gi e ale creptei generatoarcr A cu cercui debazd,sunt centrele instantanee de rotalie ale drepiei qi centoele de crnburd ale evolventei, ?n prmctele A, B, C, D qi E. tntrun sistem de axe coordonate (figura 2.5) ecualiile parametrice ale evolventei se pot exprima astfel:

]*
Ecualia polard dste:

= .osinq, - rneycosgy, [V = rncosqy * rugysinrpr.

(2.r0)

,r=,f?1=oo
Din figura 2.5, tinand seama de ggnerarea evolventei,rcnltd;

(2.11)

,{i=NM,
adic6 ro ey = ru tan

c,

, sau fiy *

To inv

o, = tan

c'

de unde:

c,

= tan &y -

dy

Q.r2)

Raza de curburd a evolventei este:

p = NM = rysinoy
16

Q.r3)

ANGRENAJE CU

AXE PARALELE
lar

rb = fy

COS ([y

Q.r4)
de

Dacd Peste migcarea


baz,'a, se suprapune

rostogolire a dreptei A, pe cercul de

o miqcare de

rotalie de sens contrar,

atunci dreapta A va executa o miqcare de translafie, iar cercul de bazi se va roti. in aceastd situalie un punct P al dreptei A va descrie in Pianul rostogolerpte) o evolventi (figura 2.7). Se poate observa c6 evolventa

cercului de bazd' (care

se

in

procesul

dc

generare

este

infrquratd perpenclicularf, Pe dreaPta A 9i tangentd la evolventb' Considcr6nd ca dreaPta A, , este legati rigid de dreapta TT care este tangenti la cercul c1J raza r

de dreaPta A'1

, care este

(cercul

de

divizate), se

Poate
se

observa ca in timP ce dreaPta A

rostogoleqte Pe cercul de bazd, dreapta TT se rostogoleqte pe cercul de divizare c.urazat.

Fig.2.7. Generarea cinematicd a evolventei'


s*

Prirr

urmzlre

centroidele miqcirii vor

fi
crenraliera de referintA

cercul de divizare gi

dreapta

TT (dreaPta de

divizare). Intre razcle ro qi

(frgura

27)
fl

existd

relalia: rb
COS

. (2.1s)

ooate ti consideratd cd bste muchia sculei, care in procesul de generare

Dreapta A1

purd translalie,
viteza (figwa2.7):

executi o miqcare

de

cu

V=rt,l

(2.16)
se

Scula cumuchia

agchietoare rectilinie
qi are la

numegte culit Pieptene

bazi cremaliera

(hgura 2.8).

Pentru al dintelui se procedeazl in mod


generarea celuilalt fl anc

tn evolventd' Fig. 2.8. Cremaliera generatoare a danturii cu profil

analos.

t7

2.4. Generarea

ro{ilor din{ate cu profil in evolventd


82. Ea se poate obiine

Cremaliera generatoare are dirnensiunile normalizate in STAS 821

dintr-o roatd din{at6 considerAnd numdrul de dinli 7: @ " Prin angrenare cu roata, cremaliara genereazd flancurile din1ilor, alia cum rezriltd din figura 2.7 . Pe aceastd metodd sebaz.eazd procedeul de prelucrare a rolilor dinfate prin lostoqolire. unde scula angreneazd cu semifabricatui. Sculele pentru prelucrarea rotiior dinlate prin rostogolire poartd denumirea de culit :+ieplene

--

A)

c,

mt$carea -/
principald
(de aqchiere)

c.)
Fig.2.9, Procedee
de

prelucrare a rolilctr dinlate prin rostogolire.

Prelucrarea prin rostogolire a rolilor dinlate prezinti urmdtoarele avantaje: precizie ridicatd a

protilului dintelui gi a pasului, universaiitate a sculelor utilizate, productivitate ridicata.


Rofile dinlate se mai pot dantura qi prin procedeul de copiere. pe magini de frezat universale cu frezd disc - modul (figura 2.10, a) sau cu frezd deget - modul (figura 2.10, b). ln acest caz profilul frezei are forma golului dintre dinfi. Scula executh o miqcare de rotalie in jurul axei sale, iar semifabricatul sau scula o transla{ie. Dupa exccutarea unui gol semifabricatul se rotegte cu unghiui 2n/z qi frezarea se repetd. Rolile dinlate astfel executate nu sunt suficient de precise, procedeul de prelucrare este

t8

I
ANGRENAJE CA AXE PARALELE

Fig.2.10. Procedee de prelucrare a rolilor dinlate prin copiere.


rieproductiv qi din aceastl catzdel se aplici numai in cazul producliei de unicdte ori Ia module foarte mari sau speciale.

l9

2.5. Proprietifile

de bazd ale angrenajelor cu profrI

in

evolventl
Aga cum s-a rostogolitoarele sunt linie care se ntnneqte o linie dreapt[ care se suprapune pesG normala

cc

de angrenare ocupd o pozilie simetricd, ardtatd cu

lwz
i

I'ig. 2.11. Proprietdlile angrenajelor


Din frgura

cu

profil tnevolventd'

2.ll

rczroltfl:

. .0, = orN, I

= OrC cos ctrw = f*1cos o* ; OrNr = OrC cos G* = r*2 cos o(w : [ .or =

Q.ll)

poate exprima astfel: TinAnd seama de relafiile (2.1) gi (2.17) raportul de transmitere se G)r f .2 ru2
lltl=-=-=-.

(d12 rrt

rlt

(2.18)

de

angr
se

Deei raportul, de traltqgdtere,-u' d,rgfilor dintate cu pr.-ofil ia-evolventE nu depinde de unghiul


e cercurilor

debazi-

Ia schimbarea distantei dinfte axe, angreftrea

---^ct_ evolventice profilelor

nu

c^wa

distruge, adic[ raportul de transmitere rflm6ne constant' ScnimUareaAistanlei dintrg axe qe poate produce, ingeneral, Ia ansamblarea rolilor din]ate din
dou6 ro$ dinjate..care in po.zifia 20

inili

aI6 angrerrcazii in punctul C (figura

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


de bazl yOt

---'T{i

cercui-d\
rostogolire

il

K*:w:l'::,'
cercul de bazi

bazil

\.

O,Ct=rt*,<r*, OrCt=rt*rcrr,

rl
I

+f*l

\o'o"l;-:
o2

Fig. 2.12. Varialia distanlei dintre axe in cazul angrenajelor

cu

proJil tn evolventd.
se mutd

i2, a) avdnd distanla axiall a* . Prin schimbarea distanlei dintre axe, punctul de contact C', iar ruzelecercurilor de rostogolire se schimbd (figura 2'12,b)' Din figura 2-12 rezultj': .0, = rwl cos fl,n = f irr cos fl; ' { rw2 cos dr" = f i"z cos c* . I rtz = Adunand lelaliile (2.19) se ob.tine: rul * rb2 = (r*r * r,"r) cosd* = (rr"l *- r*Jcosc*1

in

(2.re)

'

.gu
aw cos

fl*

= ai

cos

fl;

Q.20)

2l

2.6.

Stabilirea dimensiunilor geometrice ale rotilor dinfate cilindrice cu dinti drep{i, in cazul general
se

de cremaliera de

Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate cilindrice cu dinli drepli referinli, STAS 82I - 82 (figura 2.13).

vor stabili linAnd seama

p=n m

20"

-t

inie de

referinfi liniqde divizare

-i!l

l-ig. 2.13. Elementele geometrice ale cremalierei de referinliElementele geometrice a cremalierei de referinld sunt: - unghiul profilului de referinfd a:20o;' p: tr m; - pasul cremalierei de referinli h.* m; de referinld h": capului - inilfimea c = c* m; - jocul de referin![ la picior - indlfimea piciorului de referinfi ht = (h"* + c*) m; h=h,+h, =(2 h"* + c*) m; - ind"lfimea dintelui cremalierei

- raza de racordare (figura 2.8)

P=ArA -m

I -

sina

m - modulul STAS 822-82; h,* - coeficientul de indlfime a capului de referin![; c* - coeficientul jocului de referinll. Dreapta pe care grosimea dintelui cremalierei este egall cu lilimea golului poartd denumirea de linie de referinli. Liniile paralele cu linia de referinld a cremalierei, care sunt tangente la cercul de divizare a ro{ii dinfate se numesc linii de divizare (figura 2.I4). Pe aceastd linie grosimea dintelui nu este egali cu ldlimea golului. implrfind diametrul cercului de divizare cu numdrul de dinti se obtine modulul sau pasul diametral:
d _=m.

(2.2r)
gi

intre lilimea golului mlsurat pe linia de divizare a cremalierei m[surat[ pe cercul de divizare existi relafia:

grosimea dintelui rolii,

AC=A'C.
sau

;^,

S=-+ '[m j

2xmtanc,.

Q.23)

unde x este deplasarea specific[ de profil. Dacd linia de referinfa a cremailierei se indepdrteaz1, fa[d de cercul de divizare in sens pozitiv (figura 2.14), grosimea dintelui rolii cregte gi invers.
22

---'- -'a

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

x.m.tanc[

c (+)l B'

de referin{d linia de divizare

[nia

Fig.2.14. Angrenajul roatd dinlatd - cremclierd. Prin urmare deplasarea specifici de profil x din relafia (2.23) poate fi x > 0 (roati corijati pozitiv), x = 0 (roatd necorijatd), sau x < 0 (roat[ corijat[ negativ). Influenla deplasdrilor specifice de' profil asupra dinlilor rofilor dinfate este ardtatd in figura 2.15. In cazul unui angrenaj format din doud roli dinlate se pot intAlni urm[toarele caa;ur' : angrenai zero; a) xr = 0, Xz = 0 : angrenaj zero deplasat; b) x, -x, angrenaj cu deplasare de profil sau angrenaj deplasat. c) x, + Lrx, + 0 Grosimea dintelui pe un cerc oarecare se poate determina din figura 2.16 astt-el:

0=inva* s =invar.+, i}(

(2.24\

de unde

",
Unghiul cy

2t

2*tu"o) - (invo, - i"oo)l'


r -cosd ry

Q.2s)

se poate

determina cu relalia (figura 2.16):

cosdv =

'

(2.26)

Relaliile (2.25) Si (2.26)permit determinarea grosimii dintelui pe oricare cerc al ro{ii dinlate. Pentru cazul asculirii dintelui, cdnd sr:0, relaliile (2.25) qi (2.26) se transformd astfel:

rnv 0(v =
iar

1in*2xtanal ;\i
fn=r
cos c[ cos c[v
23

+invc,
)

(2.27)

(2.28)

r-0,6

| F-0'3

0" Fu'

| p+{l: !F+fl-.1 r

rl2

nl4

F t7

z=20

r-25

n'35

EI

Fig.2.15. Influen[a deplasdrilor sp.ecifice de profil asupraformei dinlilor dupd MAAG. Pasul mdsurat pe cercul c! raza r, se poate obline din rela$ile:

r" pz=2nr I ir,=Zrcrrl-nt=Pi'


care, finAnd seama de relafia (2.26\, devine:

(2.2e\

P, =

P#: cos

0(y

(2.30)

in cazul unui angrenaj (figura 2.17) grosimile dinfilor pe cercurile de rostogolire la rofile

gi

! se obfin, pe baza

ANGRENAJE CU AXE PARALELE relaliei (2.2f), astfel:


z xr tan

.-, = ; ;,[f (; .
F

a) - (io'o* -

ion o)] ,

(2.31)

Sw2 =

+ 2xrtan

") .-Y

- (inv *- - i"" o)] .

(2.32',)

s
ar

Fig. 2.16. Grosimea dintefui pe un cerc ourecare. pe cercul de Surna grosimii dinfilor pe cercurile de rostogolire este egal5 cu nasul 111yat ro!i, adicd: golului celeilalte ldfimea cu egald este roli unei :estogolire, de-oarece grosimea diot.lni

P*=s*l+$r"2.
^ 7r .rwl
ZrFw _ _;_, --l=

(2.33)

Razele cercurilor de rostogolire se pot exprirna astfel:

Q.34)

zzP* iv 21w2 T

'

Q.3s)

inlocuind retaliite (2.31), (2.32), (2.34)qi (2.35) in relalia (2.33)se poate obline:

'

x.+x. invd-=2 L z-tang+invc'


zt*zz
r=t.rwl

Q.36)

cunoscand unghiul de angrenare dw , pe bazarcla[iei (2.26), se poate scrie:

' - rt

cos c[

cosc*

(2.37).

ir
(2.31)

^(',
25

*
2

cos c[

")

cos 4w

(2.3e)

Fig.2.l7. Grosimea din[ilor pe cercurile de rostogolire.


CunoscAnd distanfa dintre urxe se pot calcula razelecercurilor de rostogolire:

f,nl - lw
$i

zt ztr22
22 zrn22

&r"

= ;-_

l+u
lrn u

ln2 = x*
unde

a.

,
in cazul cAnd
se cunoa$te distanfa
COS

='-2
zl
aw gi numerele de

do, '' = --#

mfu' * z'\
ztn

dintre axe
COS

dinli z,

Si

zr:
(2.

d = -I^

CoS

tw

tr

Xl+X2=

(2,

"J(i"v
26

a.,n

- inv cr)

2tzn a

a.

ru

ANGRENAJE CA AXE PARALELE


Din relaliile (2.39) se poate observa c[ in general a* + 2, dgsi-

2*=?+Ytn,

{2.44',)

y=

l*-tr

- " ( "oro - ,) mf cosc,n )


--TI

zt * zzf .o.*

-1)

(2.4s)

lcosa,n

unde y este cof-rcientul de modificare a distanlei intre axe.

a.)

I
I

I I

profil
--l
.a

or
l!
*.

cu!

c2
(r.

!{abi,

roat'd2

roatt

)L
Fig. 2.18. Scurtarea dinlilor penlru ntenlinerea jocului la piciorul dintelui.

:;i-erinld.sunt: t _ \ =*PttZho / dir =2r^t=2(., *hr-m +Xrott/


si

f)iametrele dc cap ale rolilor dinlate (figuqa 2.78,a), definite prin intermediul profilului de

nZxr)\
\

Q'46)

t _. drz 2r^z = 2\r, * hr'm

\ + x',m]
Xzffi

2h^' * ^Vr '


L)

zxz) '

(2.47)

Distanfa intre axe, in acest caz, esle: fl* = 11 * rr. * xrm + Pentru realizareaangrenajului mdrimea o* - o* , astfel inc6t:

- t * (*r *

t'

(2.48)

larijoc

lateral (figura 2.18, b) cele doui roli trebuie apropiate cu

?*

- r* = n +(*, * *r)m -. a -ym = (", * xz - Y)m = km, k=*r+x2


Y>0
27

(2.4e)

unde k este coeticientul de scurtare a inallimii dintelui.

(2.s0)

ului standardizat Ia capul dintelui diametrele d*j $i d'"i trebuie micSorate cu mErinea 2 k m, oblindndu-se in final: d"l = E (2, * Zh"* * 2x, - 2k) , (2.s1)
si

d"z=EFr*rh"'*2\-2k).
inallimea dinlilor angrenajului deplasat erste:

Q.s2'
(2.s3)

h
dn = d"r

^(2,h"'

* .' - k) .

Diamefrele cercurilor de picior sunt:

- 2h =m(t.+zhi * z*, - 2'.), .

Q.s4l
(2.55)

dn=d,z-2h=^(+lzh,+2t,-zc'\
.
xl
dimensiunilor geometrice se modific[ astfel:

Pentru angranajul angrenajul zero (r, = 0 Si xz = 0) gi angrenajul zero deplasa+. (xr = - xJ relaliile

o; x, = o
YwZ=lZ

xr = -L o*,=O =20o
fo,l =fl i rwZ=tZ
zz)

&.=&=20o
frl=rli

&*=8= _

mlzt *
2

8*=fl=

Y=0

y=0

k=0
d"l=fipr+2h.-)
Diq " znii h = mpni * c.)
d"z =

k=0
d"t = [lr,
d"z =

* zhr' * 2xr)
)

Db * 2h"- * 2t h = m(2h.. *.')


dn = EV,

dn = rF,

- 2h*t - 2e.) dD = rl+ - zhr' - 2c')

- 2h"' * 2x, - 2c.) dn = fllz, - Zh"* * 2\ - 2"')

28

ANGRENAJE CU

AXE PARALELE

r
Dete rmin a rea gradului de acoperire
Aga cum se Poate observa din figura 2..19, lin6nd seama de

sensurile rotaliei, angrenarea profilelor (flancurilor dinlilor)


incepe in punctul

gi se termind

in

punctul E. Distanfa

nume$te c6t timpul In segment de angrenare.

A{ t.

punctul de contact dintre flancuri parcurge segmentul ' AE, se


t,

.A

Grn

\ostogolesc intre ele arcele CroC,,

i
\rf \r
\F

c2Ac2E

'

pe

cercurile

de de

rostogolire,
anglenare.

denrrmite arce

Pentru ca angrenarea sd fie

continud, trebuie ca inainte de iegirea din angrenare a flancwilor dinlilor, in punctul E, s[ intre in angrenare perechea de flancuri urrnitoare. Aceastd cerinf6 este'
asiguratl dac6:

02

8,,=-)1, -P*

CroCr" ^

(2.56)

Fig. 2.19. Gradul de acoperire al angyenaielor cilindrice

iinyi

drepli.

cu unde l: j^"..,-ltu*"Ut" acoPentq;


p* - pasul mdswat
de rostogolire.

grad

de

Pe cercul

Din condilia de generare a flancurilor evolventice rczlultd:

^A ^ AE = GrnGr" = GzaGre = rbl Ql 9i C,nCt" = CznC'n = r*l(Pt ' .^,


Pebazaacestor reialii
se poate ob.tine:

crncr"

AE
pw cos

rwl
rnr
cos
0(w

(2.s7)

gradul de acoperire 8o devine: JinAnd seama de relalia (2.57),

,'a'= NGw= mtr -m.


p cos

(2.s8)

Pr

29

Determinareq gls(Uui de acoperire Gradul de acoperire 8,> 1 inseamnd cd pe segmentul de angrenare, pe anumite porfiuni se afld in angrenare doud perechi de profile lflancuq). Se considerd cd angrenarea incepe intre doui flancuri in A, cAnd perechea urmAtoare a ajuns in D. In momentul cdnd perechea din A ajunge in B. perechea din D ajunge in E.

BD = AE
Considerdnd

40o/o din pb angrenarea este unipari gi pe 60% bipard. Datoritd acestui fapt presiunea de contact dintre flancurivaiazdintre o valoare gi dublul ei, ceea ce conduce la zsomot si la solicitdri de oboseald.

- 2(enp6- pJ = po (2 - e). (2.59) Eo : 1,6, conform relagiei Q 59), se obline BD : pu (2-1,60) = pr . 0,4, adicl pe 2AB =
en pu

Din figura 2.19 rezultil:


-d

AE
Pr

AC+cE Pr

Fr-N,c) -(nF-NF)
Pn

sau

to

ro, (tan d,^,

tzn o,n)

ro, ftan

a*, - tan a*)

Pr inlocuinC in relalia (2.6I) relaliile:

(2.6r)

rat =
se obline:

frzr

cosd, rn, - ---lcosd gi p - fiffi,


2

mz,

'v=+
unde

2,
zl

cosdal

dot
=

drl

ei

cos da2

c* conduce la scaderea gradului de acoperire en qi invers. Incazsl angrenajului roata dinlatd-cremalierd (figrua2.2}) gradul de acoperire se determind cu
Cregterea unghiului de angrenare

relafia:

tn=--

AE
Pu

(N,E-N,CJ +C4
Pu

Q"63)

ro,(tan cr., to

t.

\ * - tan 0)
TImCOSd

m(h"- -*,) -# srn fl

(2.64)

Jindnd seama de relalia:

r]il=
gradul de acoperire devine:

frzt cos&, ,
(2.6s)

8o=

+F'(tana"
30

ANGRENATE CU AXE PARALELE


01

linia

d_e_

divizarg

Fig.2.20. Angrendj roatd dinlatd - cremalierdValoarea maxim[ posibill a gadului de acoperire eo se obline in ca2ul cdnd z, in cazul cSnd cele doud roti se transforma in doud cremaliere (figura 2.2L)-

- 4=

@, adicd

E
i6

TrF ig. 2.21. Angr e naj ul cr e m aI i er d - c r e m al i er d.

/,/

Segmentul de angrenare este:

2hu'm AE = N'l\L = L ' sina '


iar pasul cremalierei m[suratin lungul segmentului de angrenare este po = Gradui de acoperire maxim este:
7T

m cosa''

E.---.=N'Nt= 'c max n m sin d' cos 0


Pr

2hJm

n sin (2 a)

lni.'

Q-66)

Pentru h"* = I $i ct = 20o se obline eo.,* = 1198. in cazul *g."nui.lnr cilindrice cu dinli drepfi gradul de acoperire este cuprins intre limitele: 1125 < to<2 Q.67)

3l

2.S.Alunecarea flancurilor din{ilor


Se considerd mai

int6i doui suprafefe

gi

2, aflate in contact (fignra2.2?) dupn o linie, care

se

rostogolesc una peste cealaltii cu alunecare curbi AS, iarpe suprafafa 2, arcul de curbd de lungime dintre cele doud arce de crnbd Alunecarea suprafefei I in raport cu 2 se po astfel:

AS,,

(rr,

as'
ItS

-AS2

-at,

= lim

= ,,m as-o AS, At-o

ASrz

At
ASt

At Se poate observa ci:


linr
at-0

lP = n,, ei [T *

v,,,
I

unde Vlz = V,r - Vo

este vitezarelativd a suprafelei

in raport cu 2 in punctul Y (figura 2.22); Y ,, - vitezapunctului de contact Y, pe suprafata 1 (figura 2.23), pe direcfia vitezei relative; Yo-vitezapunchrlui de contact Y, pe suprafala 2 (figura 2.23),pe direclia vitezei relative.

in final rcztltj;:

Fig.2.22. Suprafele care se rostogolesc Asem[n[tor se poate exprima coeficientul de fntre ele cu alunecare, avdnd contact liniar. ulrrnecare specific at suprafelei i iF raport cu 1, arlici:

7 -v,r-Vo-V' -% rr2v %

Q.6e\

r \zr!
findnd
seama de figura

vo - V,,

- vrt \t'
- tan ao) .

Q.70)

Ytz=V,r-V,,
Crr,
=

2.Z3,reniltil:

= Vo (tan arr

gi coeficienlii de alunecare devin:

tan

drr

- tan orz
tan

.
9i

tan drr tan drz

Q.1r)

crr,
Din figura 2.23

flrr
.

tan flrz
.

QJ2)
Q.73) Q.74\

"

Yc

se poate

= io, (tno
tan

obline: n* - tan nrJ = ro, (tan cr, - tan c*) ,


u tan clrz
r

tlrr = (u + 1) tan d*" -

unde
ll=-=-.

rv2

z2

rur
32

zr

----ANGNENAJE CA AXE PARALELE

G)<-:

fuz

Fig. 2.23. Alunecarea flancurilor dinfilor.

inlocuind Q.7 4) in relalia Q'7

l) rcznlt};

rl2y
rr

tuc, - ta,n&rz o.ttnun tanc*" u+l


tancn, - taltdyt tanc* I tancrr

Q.7s)

Aseminitor

se poate

obfine:

rb2ly

Q.76)

;i

de alunecare specifici gi Tinend cont de relagiile Q.6g), (2.70), Q.75) Q.76),coeficienfii

vtiazA

= (zrn

-2
elui qi

SC

egaliz po

34

ANGRENAJE CA AXE PARALELE

2.9.lnt:erferenfa

prelucrarea rofilor dinfate cilindrice exterioare, cu cu{it - roati

la

ta prelucrarea rogilor dinlate cu culit-roati, prin procedeul rostogolire (figura 2.9 b), pot aplrea gi situalii c6nd capul dintelui sculei produce subtdierea piciorului rolii (figura 2.24).In consecinld,

roata

N2

lo'

i'

Eig.2.24. Subtdierea danturii la prelucrare. Fenomenul de subtdiere a flancurilor dinfilor apare atunci c6nd cercul de cap al sculei intersecteazi linia de angrenare inexteriorul punctelor N, gi N, , (figura 2.24). Deoarece dimensiunile cutitului roatd sunt standardizate, se va determina numf,rul minim de dinli la roata de prelucrat (danturat), pentru ca sd nu apari interferenla (subtiierea) la piciorul dintelui. Se considerl cazul limiti, cdnd cercul de cap a sculei trece prin punctul N, , adici situalia cdnd pnnctele E gi Nr se suprapun, (figura 2'25). Din triunghiul OrNrO, reztltA: (2.80) * ri, - 2 zrorcos cr ,1, =

^'

Pentru angrenajele cilindrice exterioare, fbrd deplasare de profil, dimensiunile angrenajului sunt:

r",= 0,5-(", * 2hu-) , ttz- tzcosc = 0r'mzrcosfl a = 0,5 m(2, * zr\ .


35

(2.81)

Drelucrarea rolilor dlAatg-Sl@!!9e relaliile (2.81) in relalia (2.80) se poate obfine: zlsinu +2zrzrsin2 c
sau

la

- roatd

- 4hl z, -4hJ2

=o

zr=

zlsin2u - 4hr2
4

h"-

- 2 zrsin2

Q.82)
a,

Pentru ca s[ nu apara subtiierea dintelui la

roata 2, cercul de cap al rolii (sculei) trebuie sd intersecteze linia de angrenare pe porliunea NrC (figura 2.25) sau la limitd in punctul N, , adicl:

- !h:2 zt=i-' 4 hr- - 2 2., sin2 -.


r.]sin2a
pieptene (cremalierf,) adicd. 2., (2.82) rezult6: Fig.2.25. Evitareafenomenului de subtdiere a dintilor tn cazul prelucrdrii cu culit-roata,

12.831

d,

fn cazul cdnd roata 1 (scula) devine un eulit

co, din relalia

zz>

,-' -. srn'd

2 hr-

(2"84)

Dacd s. = 20o $i hu* = 1, din relalia (2.84) se objine:

z2=zmin=1712-17
Deci teoretic numdrul minim de dinli care se poate executa cu culit pieptene fhrd sd apari subtdierea este 17. Practic, uneori se admite o
micd subtiiere gi deci numdrul

minim de dinli este 14. Pentru evitarea subtiierii in cazul cAnd se executi roli cu numere de dingi mai mici de 17 sau 14 (figura 2.26). trebuie s[ se Fig.2,26. Subtdierea rolii cu culit - pieptene' ,fi\llzezedeplaslri de profil. in cazul gener5rii danturii (prelucrdrii danturiD cu cufit-pieptene, profilul de referinll (scula) se deplaseazi cu mdrimea x m (figura 2.27).Dinfigura 2'27 se poate scrie:

NC =
sau

h.*m-xm mz. smd = sin ct -2


2h;
sin2

-'r("#)

(2.8s)

practic este suficientii

u.o,*:.:

a l ir,_::f "'l u )'


Deplasarea specifici de 36

(2.86)

profil oblinuti din relaliile (2.85) sau (2.86) nu poate avea valoarea

ANGRENAJE CU

ilG

PABALELE

=-mz ,

de referin{d nedePlasat

cercul de rostogqlilg

de referin

profilul de referinfi deplssat


Fig.2.27. Evitareafenomenului de subtdiere tn cazul prelucrdrii cu
cu[it piePtene.

de mare, deoarece dintele se va termina intr-un v6rf ascufit putdndu-se rupe in procesul de Din figura 2.28 se poate scrie grosimea dintelui pe cercul de cap:

s" = 2r"l+ + inYc

r'\ 2r

invc"lI
/

Q.87).

0r2 m, pentru ca dintele la vArf sd nu sl5beasci qi flnand seama de Pun6nd condilia s. dintelui pe cercul de divizare:

= nt
2

2xmtand
se.

fr

relafia (2.87)

se poate

obline numlrul de dinli care

poate executa cu deplasarea de profil x:

'^
Daci
se admitd:.

.=

(2.88)

ryr, 2r

- iny s, + inv c"


r

r. = I + h" m + xlll
COS0I- = i

rh

'f.rr

fcOS a

zcosc

z + 2h"' * 2x

(2.8e)

specific[ de profil gi numdrul de dinli este ardtatl pe Relafia de dependenfa intre deplasarea

37

zA',-'

.-=-=----

.---l
/\ .\t --t \\\\ \

'{ .r ']

tr{t

i$'{'}

q,

i${'} is{9

!r

(-,_,r,

,r,

Fig.2.28. Asculirea dintelui la valori mari ale deplasdrii specifice de profil.

r's

E-

li--'- -- ---.,- l ---' - + --.i ii

l -r-j_-l-__

_i

t
\-

: --l--ll\ 18 Z0 22 2J
Fig.2.29. Diagrama dependenlei dintre numdrul de dinli Si deplasarea specficd de profil.
38

.---- --.

ANGRENAIE CA AXE PARALELE

2.10. Transmiterea

sarcinilor prin angrenaje

Sarcina intrc flancurile dinfilor aflali in contact (angrenare) se transmite pe direclia normalei in punctul de contact, (figura 2.30). lindnd seama ci flancurile dinlilor se rostogolesc cu alunecare apar gi forle de frecare orientate pe direclia tangentei comune in punctul de contact. Aceste tbrle normale Fn, , F,, gi forlele de frecare Fr, , Fo produc in dintele rolii solicitiri sau tensiuni.

comune

T2

{'\\

.xr1

Fo

Fn

s\

Fig. 2.30. Forlele care solicitd dintele tn timpul funcliondrii. Aceste sarcini (fo4e) solicit[ dinlii la incovoiere, iar stratul superhcial al flancului la pfettrl{lc
de contact.

in urma celor doud solicitdri principale dinlii se distrug in funcJionare. Aceste distrugeri apar sub diferite forme, in funclie de materialul dinfilor.

39

transmiterii

z.ll.Principalele forme de distrugere transmiterii sarcinii


Sub acliunea fo4ei normale For

a dinfilor in

procesul

= Foz (figura 2.30) la sfErpitul

angrendrii (punctul E), in

secfiunea situati la piciorul dintelui rofii motoare 1, apar solicitirile de incovoiere, compresiune gi forfecare. O solicitare hotdrAtoare este cea de incovoiere, a;a curn se aratd in DIN 3990. Din frgura 2.30 se poate observa cd punctul de contact pe flancul dintelui rotii motoare se deplase azA de la piciorul dintelui spre capul dintelui gi astfel solicitarea de incovoiere ysrizzhpeparcursul angrendrii. Apale deci

in dinte o solicitare variabild" cavzati de momentul incovoietor, care produce oboseala materialului. Solicitarea la oboseall este accentuati pi de faptul cd dintele participd la angrenare pe segmentul AE, dupd care se elibereaz[ de sub sarcind, revenind in angrenare ciupi un timp bine deterniinat. Astfel solicitarea la oboseall se repetd in mod ciclic. Datoritd acestei solicitiri variabile dupb un timp dintele se poate rupb. Pentru ca ruperea sd se producl dupd un anurnit timp de fimc]ionare. dinlii hebuie si lie
dimensionali la solicitarea de incovoierq. Ruperea dintelui se poate produce gi din cauza unui tratament termic necorespunzitor, in special in cazurile cfuid rofile sunt executate din materiale casante gi apar gocuri in flmclionare. Deoarece flancurile dinlilor se rostogolesc unul'peste cell]alt cu alunecare, apar fo4e de frecare (frgwa 2.30), care irnpreuni cu fo4ele normale produc ln flancuri sclicitiri superficiale numite prgsiuni de contact. ln urma solicitirii la presiune de contact flancurile dinlilor se pot distruge prin pitting (gropile), uzwil abrazivd, uzurd qi gripare, coroziune. etc. Distrugerea prin pitting se manifesti pnn aparigia unor gropile pe flancul dintelui. Acest mod de distrugere este caracteristic pentru angenajele executate din oteluri cu duritate mic6 sau mijlocie (i{B < 3500MPa), care fi.urclioneazAin carcase inchise in baia de ulei. Formarea gropifelor pe flancurile. dinfilor este cauzata de mai mulli factori, dinue care se apteciazi ci forfele de frecare joac6 un roi important. Jindnd seama de figura 2.30, se obsen'i ca stiatul superficial al flancului dintelui rofii motoare este solicitat la intindere, iar flancurile drntelui rogii conduse la compresiune, datorit6 fo4elor de frecare. in urma solicitlrii repetate la intindere suprafala flancului se fisureaz:, (figxa2.3l,a) gi uleiul pEtnurde sub presiune in aceste fisuri, conduc6:rd teptat la desprinderea unor rnici particule (figura 2.31, b).

Fig.23f . Formarea gropilelor

pe

/lancul dintelui rolii motoare.

Fenomenul de pitting (gopile) apare in general in jurul polului de angrenare (in jurul puncnrlui C). La angrenajele unde pltrund corpuri strdine intre flancuri, care favorizeazdvzarea"gropifele sunt rlzuite gi deci la aceste angrenaje ele nu vor apare pe flancul dintelui. Penku a preveni formarea gropilelor pe flancurile dinlilor srurt necesare urmltoarele m6suri: - dimensionarea angrenajului la presiune de conthct, fin&rd seama de felul materialului; - executarea angrenajului cu deplasdri de profil; - mdrirea rezistenlei mecanice a suprafelelor de lucru prin tratamente termice corespu:rzdtoare;

datoriti

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


gi temperaturilor inalte, in punctul de contact filmul de lubrifiant suferi fransformeri nefavorabile din punct de vedere al turgerii, putdndu-se ajunge la topirea microneregularitdtilor gi la formarea instantanee a unor puntile de sudur[, care fiind apoi rupte conduc la crearea rmor ri^ri accentuate pe suprafa;i. Acest fenomen poart6 denumirea de Eipare. Cea mai eficace mdsur6 de a preveni griparea este utilizarea de lubrifi anfi antigtipanli. La angrenajele care funcfioneaza la turalii reduse gi sarcini mari apar deformalii plastice pe suprafafa dintelui gi in consecinld deplasiri de material in direclia de alunecare. Pentru diminuarea acestora, care conduc in final la distrugerea angrenajului, se recomandd durificarea suprafe,telor de

1ucru.

Daci tatamentul termic sau termo-chimic al flancurilor dinlilor nu este corespunzdtor, in sfratul superficial nitrurat sau cementat vor apare fisuri, care de asemenea pot conduce ia distrugerea dinlilor. Mirirea rezistenfei angrenajului gi ameliorarea condiliilor de functionare constituie o preocupare permanentd a specialiptilor in angrenaje. Astfel, pot fi evidenliate preocupdrile privind: - eliminarea inflr"lenlei erorilor tehnologice, prin executarea dinlilor bombafi (frgura 2.32, a); - imbundtitirea condiliilor de angrenare, execut6nd dinfi flancaJi (figura 2.32,b); - executarea dinfilor cu elasticitate miriti pentru eliminarea gocurilor in angrenare 9i a zgomotului in ftmcfionarc{fu ura 2.3\ c)

Fig.2.32. Metade pentru,mdlirga rg4iste4{e,i dl,ntelui Si ameliorarea condiliilor defuncgionare.

4l

2.12. Alegerea

deplasirilor specifice de profil

specifice de profrl se aleg in urmltoarele scopuri: Deplasirile - micAorarca gabaitului transmisiei prin utilizarea rolilor dinlate cu numere de dinli z I z-in: I 7, evitAnd subtdierea (v ezi patagrafii 2'9); - ptoGit ."u transmisiei cu angrenaje pentru o distanJa axiah data, pdstrdnd raportul de transmitere inifal (proiectarea transmisiilor cu angrenaje pentru distanle axiale
standardizate sau imPuse);

- imbunititirea indicilor de exploatare a angrenajului (mnrirea gradului de acoperire, egalizneaalunec[rilor la piciorul dintelui, m[rirea rezisten{ei dintelui la incovoiere sau presiune de contact, evitarea gripdrii, etc.)' deplas[rile specifice de prohl se pot obgine pebaza Jin6nd seama de cerinlele artrtate mai sus, diagramelor prezentate in DIN-3992 (figura 2-33, a, b gi c). Domeniul util al diagramei (figura 233, a) r" i-pu.t. de la f, pdnd la Pn . in direclia P, spre P, capacitatea portant[ a angrenajului cregte, dar scade eradul de acoperire. Zonarecomandatd este cuprinsd intre P, Ei Pu unde se considerd alunecdrile lgajdzate. in func1ie de suma numerelor de dinli zr t zrsau znr * zoz se determin[ suma deplasdrilor specifrce Xr * xz . Repartizarea (implrfirea) deplasdrilor specifice de profil pe cele doud roli dinqate pentru 5u-u lor x, + x, determinati se poate rcali'zadupi diagrama din figura 2.33,b, dacd angren4jul este de reducere qi figura 2j3, c, pentru angrenajul multiplicator. Aqa cum se poate observa din figura 2.33,b, se determini mai int6i punctul A de coordonate 0,5 (2, + zr) 5i0,5 (x, + xr) prin care se interpoleazi apoi o dreaptd (in cazul c6nd punctul cade intre doue drepti rnarcate cu L, , Lr, ..., L,, sau S, , S, , ..- , S,r)- Se determina apoi- in funclie de numerele de dinli i, Si zrsau znr gi zn7 ,punctele A, gi A, gi pe ordonatA deplasarife specifice de profrl xr 9i x, ' Deplasdrile specifice de profrl se mai pot determina qi dupd relafla darii de MAAG, unde:

*, = ,2\

Xr t X2

. [0,, -

Xr

(2.8e)

xl=
unde u

lgz,

- lgz, + 2xr(lgz, z(tga - r)

1\

(2.e0)

z, I z, , z, Si z, sunt numerele de din1i, iar pentru rolile cilindrice cu dinli inclinali se vor inlocui in relaliile de mai sus numerele de dinli ai rojilor echivalente, adicd zn, $i z,z . Aceste relalii au in vedere egalizareauzurilor pe flancurile din{ilor la cele doul rofi.

Exemplul de calcul
Si

2.1
dinfi fr"plt,
avAnd

se calculeze dimensiunile geomeffice ale unui angrenaj cilindric cu numerele de dinfi z, = 2l $i zz= 5'7 , iar modulul angrenajului m = 2 mm'

Rezolvarea
Diametrele de divizare:

dr=mzr =2'21 = 42mm ' dr: mzr=2'57 = 114 mm


42

ANGRENATE CU AXE PARALELE

a')

xx

r.,--i----

t.-,-F

40 6h

8'0 ttio lzo r40 too rdo zoo

-tl

2t['z+u

'(2,+2,) -

L',
.

- l'!tlr:t v

,EiF

-0^5r .r -o'5r
rtLl.

-4,*

io 2b zt

4o(2,*zr)tz

zz

U YU

TUU

ol'Lz izz (

NR

xr/2

0,6. ;// )

0,7'-

A4i

g9,,| |

e,)

'-/

--,'-'

-l

Alb

-u,f,' r0 zi (zr+zr)12
Fig.2.33. Alegerea deplasdrilor specifce
de

-O,2icoretict - .-t _nl -u,5 l'-'' | -0.4.


vtJ

i''''
I I

z'12'(zn1iz'z)

profil dupd DIN 3992.

Di stanta o<ial6 elementard:

d, * d,

^=
coscw

m(2,

zr)
=

Ql + 51) = 7E mm.
= 80 mm.
23,6232350
.

Se alege distanfa arialE standardizati Unghiul de angrenare:

aw

as'rAs

= " oo, " aw

+ 80

cos2Oo

= Ar9l6203J - an =
+ 57)(inv2r,62323so
Ztan2go

Suma deplasdrilor specifice de profil:

rl '&
unde

(z'

* zzXinv a* -

inv

a)

= (2r =

inv2Do)

= r,0g9160g

inv23,623235o

tan23,623235

23'6-T1235"
1800

n = 0,0250689,

inv2oo=tan2oo
Deplasarea specificd de

2oo
1800

n=0.0149043.
AG:

p
I

xt=:Lz:*l

X, +Xr

1,0891608

2
* *r) - x, = 1,0891608 -

iil

= 0'5266482 '

t)
0,5266482 = 0,5625125
.

Deplasarea specifica de profil la roata 2:

xz = (xr

Coeficientul de modificare a distantei intre axe:

t-

an-L

80-78

-''
= 0'0891608
.

Coeficientul de scurtare a innllimii dintelui: k = *r * x2 y = 1,0891608


Diametreie cercurilor de

-I

cap: d", = m(zr * 2hr* * 2xr - 2k) = 2(2i, 2-l + 2.A,5266482 - 2.0,0891608) = 47?74995 DE , \ dln = m\2, + Zhi * Zxz - 2k) = 2(57 + 2'1 + 2'0,5625125 - 2'0,0891608)
= 119,89341 mm
.

Diametrele cercurilor de picior:

do = -(r, - 2h.* *Zxr -2"')=2Ql ao = n(zz - 2h; a 2xz - rr') = 2(57


lnillimea dintelui: I n = m(znj + c *

-2'l +2'0,5266482 -2'025) = 39,106593mm, - 2'l + 2'0,5625125 - 2'025) = 111,25005 mm .


+ 0,25

- k) = 2(2'l

0,0891508) = 4,3216784 mm

Diamehele cercurilor de rostoqolire:

dr*l=dr-99!!t =42
d-r = d, *oto = 'cosc*

cos20o cos23,6232350

431076923

mm ,

ll4cos23r623235o ilt-19:._ = 116,92308 mm


44

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Diametrele cercwilor de bazl:

dn, = drcosol = 42cos20o = 39146109 ttrrtr I duz = dzcosd = l14cos20o = 107,12496 mm '
47,74995

Verifrc5ri:

h--

- 39,106593
2

= 4,32167g5 mm

119,89341

lrl'25005 = 4,32166g Dr

,
.

^*=--n-=
"" #Wan.rrr = +[(o,urrorr, 2r
= 1,405904
=

- -

d,"r *

d'z

431076923

+ 116,92308 g0,000002 mm =

Gradul de acoperire al angpenajului:

- tanc*) + u(tanao - tanc*)]


0,437372D

L'-',

+(0,s02s843 2l

- 0,437t72D]
I

coss'el

dot 39'-J4 =
dr

47r74ggs

v'v-e!-- 7 = 0,826536
0,6810135

or,

34JSS3gzo ,

tanttr, = tan34&55392o =
cosctr2

v'v----' = 0,E935016 119189341 tarna* = tan 26,6833840 = 0r5025E43 . = d,

dn'= rc7ry:

'

- o* = 26,683384o '

45

Materiale utilizate

tn

construclia angrenajelor

2.13.

Materiale utilizate

in

constructia angrenajelor

Pentru executarea ro{ilor din}ate, !in5.nd seama de destinalia qi condiliile lor de func}ionare, se pot utiliza diferite materiale: ofeluri laminate. forjate sau turnate, fonte, bronzuri, alarne. aliaje de aluminiu, materiale plastice (textolit, poliamid[, poliacetali, etc.), materiale sinterizate, etc. Alegerea materialului optim pentru angrcnaje este o problemd complexa. depinzAnd de feh-ll sarcinii de transmis, de gabaritul impus. de tehnologia adoptatd gi altele. ltretapaactuald, materialul debazd. a rolilor dinfate, care asigurd o capacitate porlanti mare, este otelul. Olelurile se impart in: olel-uri de imbunatdlire qi oleluri de cementare $i cilire. I{.otile dinlate executate din o{eluri de imbun5tS.tire. au duritatea flancului dintelui HB < 3500 N/mm2. Prelucrarea danturii se face dupd tratamentul temic de imbundtalire. Aceste angrenaje prezinta avantajul cd se rodeazd bine in funclionare gi astfel sarcina pe dinli se distribuie mai uniform. Se recomandd pentru a fi utilizate utmdtoarele o{eluri: - OLC 35, OLC 4-5, OLC 55, OLC 60, pentru incdrcdri gi viteze mici; - 40 Cr 10, 33 MoCr 11, 41 MoCr 11, 35 MnSi 12, pentru incdrcf,ri gi viteze medii; - 50VCr 11,34 MoCNi 15, 30 MoCrNi 20, pentnt incdrcdri foarte mari cu gocuri (ultimele doud mdrci in general pcntru dimensiuni mari). in cazul angrenajelor executate din materiaie de imbundt[fire se recomandd ca duritatea flancurilor dinJilor la pinion sd fie rnai mare ca ia roatd, adicd HBo,"ion ) HB.oorx + 150 N/mmz. Pentru mdrirea capacitdlii pofiante flancurile diri{ilor se durificd superficial. La aceste roli dinlate se aplicd inilial tratamentul termic de imbundtdlire, care asigurd intregii secliuni a dintelui o duritate de HB = 2500 ... 3500 N/ mm2, apoi se fvs7e,lzd dantura, dupd care se aplicd un tratament superficial de durificare a flancului la HRC = 55 ... 65. In acest caz se poate asigura ca miezul dintelui sd rdmAnd tenace. Durificarea flancuiui se poate face termic prin cdiire cu flacard sau prin induclie gi termochimic prin cementare, nitrocementare, nitrurare, cianurare, etc. Datorita deformatiilor care pot sd aparir dupd tratament de durificare dantura trebuie rectificatd. Cdlirea cu flacara sau prin induclie se poate aplica la rolile dinlate executate din materiaie de imbundtalire. Tratamentul termic de cementare cu cdlire se poate aphca la otelurile carbon de calitate sau care au in general conlinutul de carbon C < 0,2 oA. aliate Astfel de oleluri sunt: - OLC 10, OLC 15, OLC 20, pentru roli dinlate solicitate pufin. la viteze periferice moderate (6 ... 12 mls); - 15 Cr 08, 18 MnCr 10, 21 MoMnCr 12,20 Iv{nB 5, pentru solicitiri medii ;i mari; - l3 CrNi 30, 18 MoCrNi 73,71Til\4nCr 12, pentru solicitdri mari gi foarte mari, roti din{ate cu dimcnsiunj mari; Ofelurile aliate, mai cu seami cele cu aluminiu, se pot durifica prin nitrurare. In cazul unor angrenaje deschise care funclioneazdla inchrcdri qi viteze mici, fdrd gocuri, se pot

utiliza gi fontele ca de exemplu: - fontele cenugii cu grafit lamelar Fc 200, Fc 400; - fontele cu grafit nodular Fgn 600-2, Fgn700-2; - fontele maleabile perlitice Fmp 700-2; - fontele aliate. Pentru micgorarea frec[rii gi pentru ridicarea randamentului in diferite aparate se utilizeazd gi roli din bronz, angienAnd cu pinion din o1el. in unele cazuri din bronz se executi numai coroana rolii dinlate sau a rolii melcate. Rolile dinlate mici, solicitate la forle mici qi medii se pot executa din materiale sinterizate. Aceste ro!i, inainte de montare, pot fi impregnate cu ulei qi nu necesitf, alt[ ungere. Asemenea roli pot fi utilizate in aparate, maqini textile sau casnice. Actualmente se utilizeazd Si roli dinfate din materiale plastice ca de exemplu textolit, nailon, poliamidd, lignofol, etc. ln domeniul maginilor agricole sau a mordritului se utilizeazl.gi roli dinlare din lemn. Avantaiul acestora este cd reduc zgomotul.

46

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

2.14.

Calculul de rezisten{i

al angrenajelor

cilindrice

cu

dinfi drepfi
2.14.1.

Calculul for{elor din angrenaj

Aga cum se poate observa din figura 2.34, fotlele normale Fo,, gi F", , care acfioneaz[ pe linia de angrenare (normala comund in punctul de contact dintre flancuri), se pot descompune in cdte doud componente, dupd direclia tangentei dintre cercurile de rostogolire gi dup[ direc]ie radial6.

do,

\
J

-,4

-x

:-Q

il
i

t,

--I

u9
nt:

I nti

l_

\i
I

//F
--t -

Tr6y'.-

-: -a

Figura 2.34. Forfele tn angrenaiul cilindric cu dinli drep[i,


47

Calculul de rezistenld al
Momentele de torsiune care ac{ioneazdpe roli sunt:

cilindrice cu
Roata 2

Roata

Tr = 9 550 000_1 , nl\


unde T, gi T, sunt momentele de torsiune

P.

Tz =
pe cele doui ro{i,

9 550 000

___-_ -P, --1


inNmm;

'

(2.91)

F, gi P, - puterile pe cele doud rofi, in kW (Pt = 1 Pt); n, gi n, sunt turaliile celor doud ro!i, in rot/min (n, = u' nt)' Forfele tangen]iale sunt:

F"

= -2T'

d*, '

(2.e2)

Forfele radiale sturt:

F,, = F,rtardo =
Forlele normale sunt:

3l
uwl

t"oo*

F., = Frrtand*,
Fa
=

2T,,
=

q:
2T,

tanaw

Q.e3)

"
Dacd.

x=--=-

Ftr

"t

;s a*.

2T,
d-faoa

o-

Foz

cos

cw

dln, cos

q,rn

Q.e4)

xr *
Jindnd
considera Frl

Xz =

atunci

["r=*r=oj

*,

Y"_*,

l-

d* = &, rl*l = dl ,

dr*z = dz

F,z ,

sezrma cd randamentul danturii are de F.l = F,, gi Fo, = Foz '

regull valorile 4" = 0,98 ... 0,995, se poate

Deterrninarea modulului pe baza solicitirii de incovoiere


Din figua 230 rcniltlcd

2.14.2.

dintele

rolii

motoare

este

solicitat la inccvoiere Ia maxirn in momentul cAnd punctul de contact dintre dinli ajunge in punctul E (sfdrqitul angrendrii), adicd atunci cdnd fo(a normall Fo, aclioneazi pe vdrful dintelui. Pentru evidenfierea solicitirilor din dinte forta normald Fo, se deplaseazd pe linia sa de acfiune in punctul F

(figura 2.35).

Descompundnd

forla Fo, in componentele F,, gi F," , in secfiunea periculoasd de

la piciorul dintelui apar urmdtoarele solicitiri:


Or

incovoiere, compresiune

gi

Figura 2.35. Solicitarea dintelui la incovoiere.


48

forfecare. Dup[ metoda de calcul prezentatd. in STAS 12268-84,

ANGRENATE CU AXE PARALELE


rare are labezd, sistemul intemalional ISO gi standardul gennan DIN 3990, se ia in considerare numai i citarea de incovoiere. =r,-r1 Prin mdsurdtori experimentale gi prin calculul cu elemente finite s-a arhtat cd, eroarea care se
:ace este acceptabil5 pentru calculul de rezistenlE. De asemenea s-a stabilit cd secfiunea periculoasd este

:colo unde dreptele duse sub un unghi de 30" fala de axa dintelui sunt tangente la profilul de racord, =dici in zona S,Sr. Din figura 2.35, efortul unitar la solicitarea de incovoiere este: _ F," h, _ For cos cn, h,
wb--r-

"

s"'.

sut b

NotAnd:

;lafia efortului unitar la solicitarea de incovoiere devine:

oo =

3Yr,. DIn

I'

(2.es)

Eforh.tl unitar cn, cavzat de solicitarea la incovoiere a dintelui, trebuie sd fie corectat luAnd in piciorul dintelui gi gradul de acoperire (distribuirea sarcinii :e mai mulfi dinfi). Astfel, efortul unitar de la piciorul dintelui devine:
-,-rnsiderare concentratorul de tensiuni de la
F'

oro =

3 DIn

YE" Ys"

Y. ,

Q.e6)

-::de Yr" este factorul de formd a dintelui (figura 2.35) (u^=20", hl = 1, huo= 1,25, p*i= CI,38) Y* - factorul concenfiatorului de tensiune (figura 2.37) (u^=20o, h, = 1, h"o= 1,25, pf,= 0,38) Y" - factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere.
Factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere, se poate determina cu relafia:

Y, = 0,25 * -9/!
tn

:rde to este gradul de acoperire frontal. Jindnd seamd de condigiile de funcfionare gi de erorile de execufie (clasa de precizie) ale =:grenajului, culre au influenlE asupra eforturilor unitare din dinte, relafia (2.96) se transformi astfel: oF = oFo Kn Kv Krp K.o ( or* e.97)

rde

Kn este factorul regimului de fi.rncfionare (tabelul2.l); K" - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepfi 5i2.39, pentru dinli inclinati); I(rp - factorul repartiliei sarcinii pe lifimea dintelui, pentu solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui (tabelil2.2); I(*o - factorul repartiliei frontale a sarcinii pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui, I

&o

+ TP

> 12,(tabelul2.3).

49

Calculul de rezistenld
J'l

al

angrenajelor cilindrice

cu din\i drepgi

3,6

3'5

Yr 2

314

3'3
3,2
3.1

SEfl
:.9,8:-0,7f.,
| : : ; *-+'-1-+ -'-i--=-'-1--:' : !- : l , ..;-i;j-i,liii-.L,r ,-,-,-.' 1..,-11,7 ilt\ ' 13 14 15161718 _20 25 303540 50 7090150400 -r-'r',
a+:--+-+

10 lt l2

19

45 60 80 loo3oo

Figura 2.36. Fqctorul de formd al dintelui Vno, dupd DIN 3990, (a,= 20 o, ho: 1'm, hro= 1,25'ffi, poo: 0,38'm)

213

2,25=Y.^

)7

2rl
2r0

l19
1,8

lr7
116

115
I

li_ rl lt 12 14 16 18 20
l-r

l14

25 30

Figura 2.37. Factorul concentratorului de tensiune Yr, , dupd DIN 3990, (an: 20 o, ho= 1'm, hoo: In25'M, poo: 0138'm)

ANGRENAJE CA AXE PARALELE

J
4 4

v'ztll00 [rnisl
Figura 2.38. l-actorul dinumic Kr,, pentru dinli drepli

--'>

;';J; ;'j;*, .'J, ."-,*[,,,, o. funcfionare linn


STAS 6273-81

t_

Domeniul rezonantei principdle

t4 t6

18

20

v'zt/100 [nrlsf Figura 2.39. Factorul dinamic Kn, pentru din[i inclinafi. Eforful unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui este dat de rela{ia:

--*

-ltP
unde
oFri* este efornrl unitar

o.irnYsrYl,
fur,,

y6..lr.yn..rry*,

(2.9s)

limite la oboseald, la piciorul dintelui rolii de probd (tabelul 2.4, figtra

2.40 sautabelul2.5.);

51

Calculul de rezistentd

al

angrenaielor cilindrfue

cu dingi

drep(i

I I
I

tI
t_1

qe

F,'

eg
i= RE
3 a
It a .D
C'

AE\

?x

J o1r
J

5r,it

s
o

g-2pEr

G .G

E\ .t

\
s s s
(\

:
Ci(
At

gx fr5
ts !

r!<

s -t
$

s'*
3s' :lc)

s
sQ fi$ (\](rr
d':h 3*S io
(\
H

qo T: S:. N'd

.N .s-

Eur
I
ID

$ $ \
Q

s :h s s s

(\

JEE O

fq
.B

5 a

fl

\G

s{"

s \* s
S,
G

:r
(!

s
a
G

a
(\

s
N.

(\

ANGRENAJE CA AXE PARALELE Ysr = 2 - factorul de corectare a efornrlui

unitar, fnand seaml de


incovoiere

concentrarea

tensiunilor pentru rofile incercate; Yr*r = I - factorul durabilit{ii la solicitarea

NL > 3'106 (angrenaje industriale). Pentru Nr < 3 ' 106, Y* se ia din

de

figura 2.41 sau tabelul 2.6; Yo.ert = 1 - factorul de reazem la oboseald; Y**r, " I - factorul rugozitlfii pentru solicitarea la oboseall; 104 106 3 106 107 Y, = 1 - factorul de dimensir.rne pentru Nr+ solicitarea la oboseaid (tabelul 2.7); Fig.2.41. Factorul durabilildlii la solicitarea de S",. - factorul de siguranfE la incovoiere. lncovoiere pentru: I - o[el aliat de tmbundtdlire, olel DIN 3990 SF.i" : lr7, iar pentru rofile Dupi aliat turnat; 2 - olel aliat de cementare; 3 - olel aliat intennediare S*.,n = 2. de nitrurare.

Factorul reRimului de functionare K Magina Magina antrenatl Felul sarcinii

motoare

Tabelul2 Felul sarcinii


$ocuri medii

Uniforml Motor
eleQtric; ctr

$ocuri u$oare

cu Motor cu ardere Motor interni, cu mai ardere internj iurbini monocilindric rburi, salr;gtze mulfi cilindri'

leneratoare,

Uniformi

ventilatoare,
1,00 1,25 1,75

lrbocompresoare, ascensoare ugoaret recanisme de avans la maqini unelte, mestecitoare de materiale cu densitate
mifonmi. $ocuri medii fransmisia principali a maginilor unelte, rscensoare grele, mecanisme de rota$e la racarale, pompe cu piston cu n-ai trulfi :ilindri, agitatoare g! amestecltoare de acteriale cu densitate neuniformf,.

1,25

1,50

2,00 gi mai mult

$ocuri putemice 2,25 1,75 1,50 Foarfece, gtan{e, prese laminoare, magini gi mult mai ftlerurgice, prese de brichetat, ooneacoare' mstalatii de forai. Cbs: L Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreazd in domeniul de

ectonrl pcprrtifiei la

imwiere

53

Calculul de rezistgnld al ang!!na.k!g!JW!L4e cu dillfi


Factorii renartitiei frontale a sarcinii K-- si K Sarcina liniari KA 'Fr / b
> 100 N/mm
3lasa de precizie angrenajului 6(s)
1,0 7

4!ep(i

__

Tabelul2.3

< 100 N/mm

10

l1 12

6(5) sau mai grosolan

cnlit

Dinti drepii

K.o

K"n
K"o

t.1

1')

lly

1,2
"

uz:
8
on

> r,2
> 1.4

Dinti incfinhti Dinti drepli


Necilit

Kto

1,0

l.l
I,0

1.2

1,4

Eo lcos? po

K."
1.1

llY"> I-2
I,2

Krro

UZ: > r.2

Dinti
inclin'a1i

K.o

K"-

1,0

1.1

1,2

t,4

t on:8o,/cosrp, > 1.4


Tabelul 2.4.

Valorile elorturilor unilare or,,- Si o,,,,^ penlrlt cdteva mcleriole Simbol Starea Duritatea flancului o.,,, f\-/mmrl Material

or,,, [N/mm2j
300 360

Fonti

cenugie

Fc 200 Fc 250

I8O HB 220 HB

40
5-i

FontI cu grafit nodular


O{el turnat Otel de constructie
"rf

Fgn 450 - 5 Fgn 600 - 2

HB 224 HB
160

i65

320
460

:05
l+0

oT 50 oT 60 oL 50 oL 60 oL 70
OLC 45 OLC 6d
imbu-

I60 HB 180 HB
160 HB

320
380

i6il
160
175
20_i

370
430 460 590
620

I90 HB 2r0 IIB

nitl{it
imbu-

210

190IIVIO r{v10

100

lt0
260
270

Otel de

imbunitlfire
Oteluri aliate de

40 Cr 10
41 MoCr 1l 50 VCr 11

nitdtit

260IrVlO 260 HVIO


280

900 950
1

HVl0

290
210 310 350 310 350 390 500

100

40 Cr 10

cilit
(CF,

imbunitifire cllite
Ofeluri de
cementare gi

41MoCr 1l 50 VCr 1l
OLC 10 OLC 15 18 I\InCr l0 13 CrNi 30

560 HV10 510 HVl0

cIF)
cemen-

6s0 Hv10
55 - 63 HRC

I 100 1280 1360

320
390
530

cSlire

tat qi cdlit

600

Valorile elorlurilor unitare or,^, penlru caleva maleriale, dupa MAAG Tabelul 2.5, Valori pentru o",,, in [N / mmz] Grupa de materiale
Dfel aliat de cementare
407 + 31 (HRC-55), pentru HRC > 400 + 14 (HRC-55), pentru HRC >

58

or,,*:500
or,,^:470

)tel aliat ]tel aliat

de de

nitrurare

60

imbunititire

275 + 0,135 (HB - 200) 240 + 0.3

ftel aliat turnat

fiB

- 200)

54

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Factorul duratei de Numdrul de cicluri de solicitare Nr.
aDelu belul2.6.

Grupa de materiale

Ynt

NL<
O(et aliat de imbunltE{ire'

104

Ofel aliat turnat

104<Nr<3.106
NL >

.106

NL< lo3
Otel aliat de cementare

103<Nr <3.106
NL >

.106

NL< lo3
Ofel aliat de nitrurare
103 <

NL

<

.106

N, > 3

.106

Iiactorul tle dimen siune


Grupe de materiale

Tabelul2.7.

Modulul
pentru m<
f,

Ofel aliat de imbunitlfire Otel aliat turnat Olel aliat de cementare Otel aliat de nitrurare

1,0

pentru5<m<30
pentru m > 30 pentru m< 5

1,03 - 0,006 m 0,85


1,0 1,05 - 0,001 m

pentru5<m<25 trum>25
Raportul

lgl \m)

/ -\

sau

Tabelul2.8.

'

RaPortul: Lifimea b/lVlodul m

onstruc{ia de maqini-unelte

5<
de o parte

;J
b

bl
m

<10
<25 <25 <40

Ltgilrein ofel - construcfii cu lagire

(arbori in consoll)
consold)

10 15

<

Lag[re in perefii laterali ai carcasei (arbori

fdr[

<

Lag[re rigide, arbori scur{i

25<

(2.92) Jinand seama de relaliile (?.96), (2.97) 9i

se poate

determina modulul astfel:

.545v\pxry
orp
PentrupredimensiOnare
Se

Q'99)

conSider[aproximsrileUrmitoareXt
5J

=Xz=0, d*=

c[

'

KA= 1'

Calculul de tezistenld al angrenaielor cilindrice K, = 1,2.&p= 1Q,5, K"o= 1, Y" = 1 9i relalia Q.99) devine:

cu dingi drepgi

m>

3 TrYF"YS"

u'l

(2.100)

Raportul (b/m) se poate obline din tabelul 2.8,iar pentru numirul de dinli al rofii valorile: inilid zr = 20...25Ia viteze periferice, pe cercul de divizare, V > 5 m/s; 4 = 18...22 - viteze periferice V = 1...5 m/s; 4.15...20 -viteze periferice V < 1m/s.

[;J "o'*

se

pot alege

2.14,3.Determinarea modulului
contact

pe baza solicitdrii de presiune

de

Efortul unitar care apare inffe flancurile dinlilor, in timpul transrniterii sarcinii, se poate calcula folosinti rela,tia lui Ftrertz datE pentru determinarea solicitirii care apare in lungul generatoarei de contact dintre doi cilindri de ofel ap6sa{i unul asupra celuilalt, (frgwa2.42). Valoarea efortului unitar maxim din zona de contact este:

(2.101)

unde

tr'o este

forfa de apisare pe direcfia


.

normalei comune; b - lungimea liniei decontact:

p-ruzaredus[

pr $i pz

razele de curburl ale

p = [-PtPt | \Fr+Pz/

suprafelelor aflate in contact;

coeficienlii lui Poisson pentru cei doi cilindri; E, gi E - modulele de elasticitate pentru cei doi cilindri. finAnd seaml de observalia ci
centrele de crrrbr:rE ale fl ancurilor evolventice sunt in punctele Nt pi N, (figura 2.43), pentru un punct oareczue Y de pe linia de angrenare,
se poate scrie:

v, gi v, -

Pr, *

Pr, = (.*,

^. r'Q.rgz) =rlcosd'(l+u)tand*
Pyr = rur tan orr Pyz = raz tan ilrz Fig.2.42. Efortul unitar inte doi cilindri apdsafi unul asupra celuilolt. I = rl cos c tan cr1 , 'f
= 12 cos

..)1):i::_

9i

d tanur2 . ) tanc, tandrt + talnrrz

.r03)

Raza redusl este:

2 u+1 I - PyrPyz I _ 1 py Pvr Pyz Pyt + Pyz d, cosc u


56

Q.r04)

{.

ANGRENATE CU AXE PARALELE

Fig.2.43.I.azele de eurburd Py $i Pyz tn punctul de contact Y. Fo{a de apdsare a cilindrilor cu razele de curburd Pyr $i Pr2 este datii de rela{ia: 2Tt 2Tt' Ftr Fo=Fn: d, -"t" ' ** 4, 't-

(2.r0s)

"o.

""%

Tindnd seama de relaliile (2.104) gi (2.105), presiuneade contact

intf-m punct oatecare Y

OHy =

l;rt " ,l

i2T, u+l

Ztanan

*"'"t""q",t""rr,

m' "l E, - E )

(2.106)

Aga cum se poate observa presiunea de contact datl de relaiia (2.106) vaiazd in lungul liniei & angtenare Pentru obf;nereapresiunii de contact in punctul C (polul angrenlrii), in relafia (2.106) se pune mdifia &yz= 0,,,0 astfel tncAt:

)r=

OIIC

2Tr u + I

bdr'

Los2

tan

c*

o'c
unde

ZrZ,

ZTt
b drt

..

u+l

(2.107)

57

Calculul de rezistenld

al

angrenajelor cilindrice

cu dinfi

drepli

LuAnd in considerare gi ef-ectul gradului de acoperire

En ,

presiunea de contact nominala devine:


1

ouo

- arcz" - zrrzp.r, l+.

u*
u

\ bdi

(2.108)

Presiunea de contact efectivd dintre flancurile din{ilor este influentatd de conditiile funclionare r;i de precizia de execufie a angrenajului. De aceea relalia (2.108) se transforrnd astfel:

de

a,

= ZtrZrZ"

2Tr.u+1 bdtt u

Ko Ku K"u K"o ( Oup

(2.10e)

undc cos20 tan flr,

este factorui zonei de contacr (daca a

d* = 20' atunci Zn=

2,,5);

zE'

Fl E,

_:l

z\ Vrl
I

- - factorul

de elarsticitare ttabclul 2.9):

Factorul de elasticitate Zu in y'N/mm

Tabelul2.9.
Otel
165

Fonti Fonti
cenugie

cenuqie

Fonti nodulari
158

Otel turnat
160 117
180
r
7

145
158

Fonti nodulari
Otel turnat Otel

r75
1't1
7

r82,7
187,0
190

160
165

182,7

87,0

zr=
z^

4-to
J

- factorul graduiui de acoperire;

dl= frzt
zl

- diametrul de divizare al rolii 1;

t - -1 - raportul de transmitere (la cremaliera u - - $i

l);

Kn - factorul regimului de funclionare (tabelul2.1); Ku - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepli gi 2.39, pentru dinfi inclinali); K"u - factorul repartiliei sarcinii pe l[fimea danturii pentru solicitarea de contact (tabeld 2.2.)'. Kr, - factorul repartiliei frontale a sarcinii Ia solicitarea de contact (tabelul 2.3.). Presiunea de contact admisibild se determind cu relatia: orrp =

+3

zLzvzRzwzx,

(2.110)

unde

oHrim este

presiunea de contact limitd dintre flancurile dinlilor (tabelul

2.4.,frgta2.44

sau

tabelul2.l0);
Z.n, - factorul duratei de funclionare (figura 2.45 sau tab 2.1 1) | - factorul influenlei ungerii asupra solicitdrii de contact (2.1 13); 7,, = | - factorul influenfei vitezei periferice asupra solicitdrii de contact

Zr, =

ZR =

(2lI\;

- factorul rugozitilii flancurilor dinlilor (2.115);

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Zw= 1 - factorul raportului duritalii flancurilor (2.1 16); Z'x= 1 - factorul de dimensiune pentru solicitarea de contact (tabelul 2.12); Str,n : 1...1,3 - factorul de siguranla pentru rezistenla la contact,
MPa
600

^.)

MPa
I
de constr norrnalizate o

b.)

I
I

0uu-

soo

,Fonti cenugiecu grafit lamelar

r00
100
200

200

300

Drrritatea flancului dintelui, HB

Duritetea flancului dintelui. IIB


d.)

MPa

MPa
1700

I
|

noo

Oleluri aliate 1

teoo rsoo

,oo
i turnate

ogu700 600

I raoo

ouu1300
I

Oleluri carbon de imbunltitrite


sau normalizate

200

r 100 I 000

400 300

turnat
400

900

flaciri
RC

sau i

clie

100 200 300

=800 400 500 600' 700 800


Duritstea flancului dintelui' HVl

Duritatea flancului dintelui.

tlVl0

MPa

I
I

1500 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700

Oleluri de nitrurare, nttrylte in


gaz (far'a

cu aluminiu)

0Eu-

de

imbu

nitrurate

baie sau gaz

300 400 500 600 700


Duritatea flancului dintelui, HVI

800

Fig.2.44.

alorile eforturilor unitare limitd la soliciturea de presiune de contact, duritateaJlancului, pentru diferite tipuri de oleluri.
59

in

funclie

de

Calculul

de

cilindrfue cu

Valorile eforturilor unitare o Hrinpentru cdteva materiale dupd MAAG Tabelul2.l0 Valori pentru o uri. itr N/mm2 Grupa de materiale 1400+40 (HRC-55) pentru HRC > 60 o ,,,, : 1600 O{el aliat de cementare

Ofel aliat de nitrurare


Ofet aliat de imbuniitl{ire

Lz7A+rc (HRC-55) pentru HRC >

63

*,-:

1400

650 + 1,6 (HB -2Ao) 520 + 1,5 (HB - 200)

0tel aliat turnat

Factorul durotei de functionare

2,,

Tabelul2.l

Grupa de materiale
Ofel aliat de cementare O{cl aliat de

Numirul

de

cicluri de solicitare
NL
105

zi,

Nr <

imbunitlfire

los<Nr<5.107
Nr, > 5.107

O{el aliat turnat

Nr < los
Ofel aliat de nitrurare

los < NL <2.1A6

N, > 2'106

Factorul de dimensiune

Tabetul2.12.

Grupa de materiale
O{el aliat de imbunitifire' ofel aliat turnat Otel aliat de cementare

m<10 10<m<30 m>30


m<7r3 7,3<m<30 m>30

O{el aliat de nitrurare

Q.rrl)
Pentru predimensioftre se admit valori in acest caz din (2.1 11) rezultil: r,e

mediiZ"=

tr,

Kr=

1,

Kv = 1,2, Krp = 1,5

Si

Kq*

' I 9i

__rr_. u + I (fu1!l'

* lll \m/

u \"*J

Q.rr2)

Factorul influenlei ungerii

zL

Q.rr3)

' cu - o**- 850 - o,oog + o,g3 , 350

ANGRENNE CA

A}G

PARALELE

rmde vno este vdscozitatea cinematic[ a uleiului la 40"C in mm2/s. Factorul influenfei virc;zei periferice asupra solicit6rii de contact:

4=c^
Cnt
unde

(2.114)

0r0E + 0185 ,

rotii in m/s. Factorul rugozitEfii flancurilor dinlilor:

este viteza perifericd a

z -( r )'^ "*-l,-"-J '


3$", * Rr)
,

(2.11s)

Rzroo =

-= lrrii-q + g,l2 c,*. - ;1090som "zR =

unde

\,

R,

este - rugozitatea

rugozitateame medie
zn
=

nionului in pm; lui rofii in pm;

a. - distanta axialdin mm.


Factorul raportului durit6$ii fl aricurilor:

t' - orroot'o '

(2'l1o

Its 1'4
i

6l

Alegerea raportului de transmitere

2.15. Alegerea

raportului de transmitere

Raportul de transmitere, respectiv raportul dinlilor la un singur angrenaj de reducere poate ajunge irz= urz < 8 (10). Pentru angrenajele prezentate in figura 2.46 raportul de hansmitere total este:

.r'
motor

i,
trt

= irz

i,

irn

respectiv u = ulu2u3

Q.ru
,

E"*=t' 3,r.
-iq. 23-zsl
n4

n2,D3l

nJ.or,
Fig n4
(2.1181

] I I

30 40 50 70 100

150 200

Fig.2.47. Recomanddri pentru tmpdrfireo raportului de transmitere lolal.

62

ANGRENAJE CA AXE PARALELE

2.l6.Randamentul angrenajelor
Puterea pe arborele motor (de intrare) este P, = Tr or iar puterea pe arborele condus (de iegire) Pr= T, al, . Randamentul total al transmisiei va fi:

P, -_ 'rt Pr

0z Tr ol
Tz

T2

T2

T, i,,

Ir

(2.rre)

.Randamentul angrenajului este q" = 0,995 (0,98). Randamentul unui arbore alezal pe doud lagdre cu rostogolire (rulmen!)i este q, = 0,99 , iar pentru lagdre cu alunecare ry = 0,97. Randamentul etangdrii este qo = 0198. Randamentul total al unui angrenaj (o pereche de roli dinlate, doi arbori pe rulmenti qi etangafi) devine:

{t
lor:4o Tlo:

= rl,

rilt Tlnt = 0,995 '

0'98

'

0'96 =

0194

unde lr.t: Ir. lr. = r5.2 este randamentul total al lagirelor;


luz - randamentul total al elementelor de etangare.

Exemplul de culcul 2.2


Si
se calculeze

turalia rolii motoar

r?t hr - = 1200
mtn

modulul gi sa se dimensioneze angrenajul cilindric cu dinli drepfi, cunoscdnd:


, puterea pe roata motoare

P,

5kW, raportul de transmitere

ll2 = trsrns
rolii

z. - : - 3,15 , materialul rolilor este olel de imbunit[lire OLC 45, numdnll de dinti al

zl

este z,

=21.

Rezolvarea
Numirul de dinli ai rolii conduse Zz: usres z, = 3rl5'21= 66,15 = 66.

Raporill

de

angrenare u

2 = !9 = 3,143 zr 2l
-uusus
I
3'15
3115

Abaterea de la raportul standardizat este:

Au =

usras

-- 9'143 = 0,0022 ,

Luoh = 0,22"

el-2o/";2' l.
este:

Momentul de torsiune pe arborele rolii

T, = 30 106 ! = !! rou -l = ' Tt nr rE 1200


Raportul -

397BB,736Nmm

I Jr | \ m/

I r-\

15 (tab.2.8)

Factorul zonei de contact

Z^=2r5.
63

Factorul de material

Zn =

190

vfr/fi2

, (tabelul2.9).

Presiunea de contact admisibild este:

o,^ =

omi'Znt zrzrzRzwzx. S*,t

l; Zn = 1;7+ = l; Consider6nd pentru predimensionare pentru ALC 45 imbunitnlit o''- = 590 N/mm2 (tabelul 2.4)rezulti:

Z*:

Zn' l; Z, = 1 gi S0,,, = 1,15,

o,- =

ortri'

sr,.

_. 590 = 513 N/nm 2 .

lrl5

Modulul angrenajului, lindnd seam[ de solicitarea la presiune de contact, se determini astfel:

m>
= 2.903 mm
Se alege
.

din STAS 822-82:

Dsr.ts=3mm.
Diametrele de divizare sunt:

dr = Dsrns\ = 3'21 dz = ilsr^s ,2 = 3' 6b


Distanta axiald elementari este:

63mm.
198

mm

u=

d, * d,

222

msras (1r

* %) -

3(21

- eO = 130j mm

Dacd se impune ca distanfa dintre axe

si fie standardizatiL atunci din STAS 6055-82, se poate

observa cd cele mai apropiate valori fald de valoarea calculata sunt 125 mm sau 140 mm. Din aceastd cauzE valoarea lui "a" trebuie sd fie apropiat6 de asres , Aceasti apropiere se poate realizamicgorAnd sau mdrind numerele de din1i. Micgorarea numarului de dingi conduce la creperea modulului gi deci calculele ftebuiesc repetate. Este mai favorabii s[ se solutioneze problema prin mdrirea numlrului de

dinli astfel:

z,

2I ,

z2 = usrns Zr = 3rl5'22 = 69J = 69

Raporhrideangrenare

-2122u =

= 3,136.

Abaterea de la raportul standardizat este:

6o-usms-u=
usrls Luoh = 0r43Vo e [-2Y"

3,15

- 3,136
,

3,15

= 0,00.43

i2' l

Cregterea numlrului de dinfi conduce la micgorareamodulului, astfel incdt calculul ftcut pentru alegerea modulului rlmdne acoperitor. In aceastil situalie distanfa ocial[ elementard devine:

"

* + = -stos{r, %) - 3Q2 6y) = 136.5 mm .

22

Distanfa axialI standardizatil va

fi a* = I

srAS

= 140 mm.

Unghiul de angrenare: cos cw =

" -1- cosfl = +#l4o "rr^,

cos 20o = 0,9162003


64

- o* = 23,623235" ,

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

inv

d,

= tan

cr,n

- fl, = t11n 231623235' 180"

B'qry?]s" n 0r02506E9 = ,
180"

inv
Suma

c = tan a - a = tan 20" -

2!."-n = 0,0149043.

xt*X2=T -r

deplasfilor specifice de profil: _ (r, * zr)(invc,n - inv _ ez

")

* 69)(0,0258Q2

__9,01129!l)

r.

.,r*u r.rr, ;':::,ermin6 deplasarea rn.r,.,";;;.il ., xr * x? 1,2706914

zr*zz-22+69=45,5.

22

= 0,6353457 ,

22
in func1ie de valorile
P, Aceastd

ry

9i +

se interpoleazi o dreaptr care fiece

prin p'nctul

dreaptl este intersectati cu verticala z, = 22 in P, . Duc6nd din Pr o orizontali pe irxa rrdonatelor se obgine xr = 0,61- Valoarea lui x, se obline prin scfldere astfel: x, = (x1 n x, - x, = 1,27A6914 - 0,61 = 0'6606914 .
Coeficientul de modificare a distantei dintre axe: asrAl-1 140 :136,5

il

]:

ilt

, ' = -rrns -

= r,1666667

Coeficientul de scurtare a inallimii dintelui: k = (*, . \) - y = 1,12706914


Diarnetrele cercurilor de cap:

1,1666667 = 0,1040147

d,r = Dsrrs \2,

* 2hi a 2xr -

2k) = 3(69 + 2'A,61

2'AJ040247)

= 75'035852 mm , d,r = rsrns \ry. Znl a 2xz = 216,34 mm .


Diametrele cercurilor de Picior:

2k) = 3(69 + 2'0,66A6914

2'0JA40247')

t_-, dn = Dsrn.(', - 2h] + 2*, - 2".) = 3(22 = 62116 rrutr r , dn = rsrnr(e - 2hr* + 2*, - 2c. ) = 3 (69 = 203,45415 mm = -..rnr(2hr- +
.

2'l 2'l

+ 2'0'61

2'025)

+ 2'0'6606914

2'0'25)

inellimea dintelui:

c-- k) = 3(2'l + 025 ",


"r

0,1040147) = 6,4379259

mm.

Diamehele cercurilor de rostogolire:

d*r = u,
d*2 = U,

ffi ffi

= DsrAs = EsrAs

#ff

= 3'22
= 3'69

cos

20'

ffi

cos 231623235" cos 20o cos 23,623235"

67,692308 mm

= 21230769 mm

Diametrele cercurilor de bazil:

dor = d, cos 20" = flsr.ls zt cos 20o = 3'22 cos 20" = 621019713 fllltr duz = dz cos 20o = DsrAs 22 cos 20o = 3'69 cos 20" = 19415137 mm.

65

Verificiri:

6= 6=

- dn - 1!,Bs]2-- p]! = 6,437s26 ffin , 22 d.z - do _ 216,34 - 203,46415 = 6,437925 mm


dot
d,nr + d*?

12 2

lsr.ls-

_ =

67,69230g

*
2

212307ffi

140 mm

Gradul de acoperire al angrenajului:

", =
cos

af

{ruoo",

- tan *-) . ';(tanuo, -

tana,n)

dar =

do,

62,019713 75,035852 194,51637 216,34

,"
do,
d^z

- 0,8265344 +
,

a^, = 34,255634" '

tan c'r,
CoS

tan 34,255631" - 0,6810197

C[^' ---:-

= 0,8991234
,

a^,

25,956912"

tan a^, = tan 25,956912" - 0,496802


astfel oblinAndu-se:

rs. - 0,4s73'tzz\ , o ftll .LtL |to,utro I


Numirul
z^ de

o,oru802

- 0,1373i22)
'tan 20'

l,3ese323

dinli care se poate executa fErd

sd apard ascutire:r !a r

artui acestora este:

!
0,2 m.ro,

+ Zxrtrnu

2 '0.61

2r^
unde

inv a + inv

d" ffi

ot.1

24,605212

0'01J90J3

- 0'0888608

." = 1+q1 *
^

cos

22'cos20" = 0.819716 a. - 34,943625" + + 2'1 2'0'61 22 * + 2x, zr 2h^ 34'2!16?5" :i = 0.0888608 ' inv do = tan au cra = tan 34,943625" c[a

2 z'1 cos d

h**Esros a JrAr

* Xrils^s

=1J: - 1.3 - 0.61.3 =37,83mm, 2


,

190 "

Deoarece zr= 22 < z,= 24,6 nu apare asculirea la vdrful dinteluiVerificarea danturii la solicitarea de incovoiere:

oo =

,2ftKC(ux$5v Y., Y"" Y,


bmd*,
2'39788,736 . 1. 1,04' 1,25.

I .2.t3.2.0.7g7

= 113.898 N/mm2

unde Kn = I

pentru magina antrenatd cu sarcind uniformi iar maqina motoare este motor electric

(tabelul2.l);
Krp = 1,25 pentru clasa de precizie 7 (tabel:i2'2); K.o: 1 pentru dinli drepli necdlili clasa de precizie 7 (tabclul2.3);

Ku = 1,04 pentru
Y F^--

u, =

##

" ti;1?;;ittt

= 4,253 m/s) din figura

2 3e;

2,13 factorul de formi a dintelui (figura 2-36): Yru :2 factorul concentratoruiui de tensiune (figura 2.37); 0,787 factoml gradului de acoperire determinat cu relatia: Y

"=

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Y

"

= 0,25

o',tt = 0,25 *

to

*W 1,396

= 0,787

Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere: onu,nYsrYxr


OFP =

Sr-,n

Y6."rtYn.urYx
=

_ 200-2-t 1.1.1
lr7

unde
Ynt= 1 pentruN":
Yn."lr t l, Yx=1(tabelul 2.7);
S"rtn

235,294

-\ mm-

oF.,in = 200 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit Ysr = 2 factorul de corectare a efortului unitar;

(tabelul2.4)

60

nln > 3' 106 (tabelul 2'6);

Yo."tr = 1,

1r7 '

Se poate observa

cI dintele rczistL la solicitarea de incovoiere o" = 113,898 N/mm2 ( oFp: 2351294 N1mm2

deoarece:

Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:

o^

- z"zrz"

2T1.u+1
b dtt

= 2,276.190-0,932 _ 368,112

2-39788,736 45.662

_=
mm-

unde

ZH=
cos2 d

= 2,276
tan flo
cos2

20" tan23.623235"

zE

rso^E, mm\
= 0,932
;

u=2=69 zr 22

=3,136;

Ksp = 1,50 pentru clasaT de precizie (tabelul2.2); K"o: 1,0 pentru clasaT de precizie, dinli drepli nec[li1i (tabelul2.3). Efortul unitar admisibil la presiune de contact:

cr,- = "HP s "Hmin

ou'n'Znt

zr.zrz*z*z*'

. :

590'1'0 0,968.0,936'0,703' 1,159' 1,0 =


1,15

378,534

unde

590 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit (tabelul 2'4); 7,n = 1,0 pentru Nr = 60 n Lr, > 5'10? cicluri (tabelul 2'll):
clurin'

S".,n =

111.5 ;

67

tr e
F F

;l fi s f' i:
a,.

de caleal
= Ar77l

2.2

czs_

oT"8il

(',. i#)'
!r#q
0,0E + 0,83 = 0,77r i

0,0E + 0,E3 =

t; ll

Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea cinematicd la 40'C uro = 140 mm2/s .
.

li,
Ll

Lv = Cnt

0,791

o,E

32

42s3
o,o8 + 0,85 = 0,79r
; ;

czv =

soll

o,og + 0,85 =

ft;!!9
s

\,c,* ( t z*=|,""*,| =1rz,16l,l f _g-.la'o2 =o,.ot;


Rzroo =

v, ' = lu:t

n-'.fl'6U2'12a0 4e53 \ lt 60'f000 60'1000 =

3F" * Rr) '.jffi

3(3a

* 3e)|*

17,163 ;

czR

tow-;^o'ot-

IIB-130 =t2- 2m-130=1J59: 2..=12w t7M 1700


Z*= \A
Se poate observa

s000

+ 0,r2

= toog=^^t* + o,ri. =
5000

0202

pentru otel de tmbundtiifire (tabelul 2.12) c[ dintele rezistii la solicitaren de presiune de contrct deoarece: o" = 35E,112 N/mm2 < orl, = 3?8534 Nrhn2.

68

Adalbert ANTAL

Ovidiu

rArfRU

ELEtlllEl'lTE PRIVIND PROIECTAREA


ANGRENAJELOR

EDITURA ICPIAF%^
1998
t

I r

ft .::

-1
ANGRENAJE CU AXE PARALELE

2.77.

Angrenaje cilindrice cu dinfi inclinati


2.17.1. Generalitl{i

Angrenajele cu axe paralele compuse din

roli cilindrice cu dinti inclinali (figua 2.48), in comparafie cu angrenajele cilindrice cu dinli
dnepf, prezint6 urmitoarele avantaje: produc un zgomot mai redus, gradul de acoperire este mai mare gi ca i[mare capacitatea portanti este mai mare. Ca dezavantaje se pot menfiona: aparitria forfei oriale gi necesitatea utihznrii unor lagire radial-axiale. Rolile dinlate cu dinfi inclinati pot fi: cu

b.)

c.)

Fig.2.48. Roli dinlate cu dinli tnclinali: a) cu inclinare simpla; b) cu inclinare dubld, cu canal pe mijloc; c) cu din;i tn lt.
recfiunea S-S

inclinare simpld (frgura 2.48, a) cu inclinare dubld cu canal pe mijloc (figura 2.48, b) 9i cu dinli in V (figura 2.48,c). La roflle dinlate cilindrice secfiunea N-N cu inclinare simpld gi duble p" = 8o....20", iar la rolile cu dinfi in V, 0" = 30o.'.45o. \\

'e
2.17.2" Ele'mente gi dimensiuni geometrice

In figura 2.49 este dinli inclinafi. Dinfii


prezentatun angrenaj cilindric cu
se

secfioneazi cu un plan normal N-

N gi cu un plan frontal S-S. in secfiunea frontald" flancul


ainietui este dupd o evolventi. in secfiunea normal6, degi flancul

exact nu este in evolventi se admite cE u fi o evolventi. MErimile din secliunea frontald se noteazi cu indicele t gi cele
din secfiunea normalE cu indicele

Fig.2.49. Raportul mdrimilor laroata dinlatd cu dinli tnclinali jn se.cliunea froruald 5.,5. S.i in'i.e9liunga, noqnald,N-N.
modulul normal m" gi modului frontal m,, existdrelafia:

n.

intre pasul normal P"

pasul frontal

pt ,

9i

resPectiv

cosP =

n mn trflo rtr - = -----: t mt Pt fiDt

Q.r20)

unde

p este unghiul de inclinare a dinfilor pe cilindrul de divizare;


69

r{

:l

{ 'f,

Angrynaje cilindrice cu din(i tnclinati mn - modulul mdsurat

in secliunea normalA (modulul standardizat); m, - modulul mdsurat in sectiunea frontald; c" - unghiul de profil al cremalierei de referinfa in secfir.rnea normald (4" = 20"); c, - unghiul de profil al cremalierei de referintd in secliunea frontald. Unghiurile de profil sunt legate prin relatia:
cos

B=

t"lj!
tan

d,r

(2.r21)

...

, { ,.\-\ 'o4

DesfEgurAnd urma flancului dintelui obfinut prin seclionarea cu cilindrul de divizare gi cu cilindrul debaztt se obline figura 2.50, de unde se poate scrie: \

-\\
\ de

Bo uncle tan Bo = tan p ! - cos c[t , se obtine

p,=1\=2n\, tan tan p '


sau.

linand seama ci

Iq r
Fig. 2.50. DesJdsurarea urmei flancului tn plan. unde
bazd.

tan B, = tan B cos sr


po este

(2.r22)

unghiul de irrciinar a dinliior pe cilindrul de

Pasul de bazd normal este: Puo

= Po cos cr
sin po

Din fisura 2.50 rczuItd:


Pon

pn

sinp
cr

sin po = sin p cos


De asemenea:

(2.r23)

Puo
Pu,

cos

po

Jindnd seama de relaliile (2.122) gi (2.123), se poate ob.tine:


cos Bo

cos

cos cos

co
flt

Q.r24\

Diametrele de divtzare ale rolilor dinfate cilindrice cu ciinli inclinati (figura 2.49) sunt:

dt =

mt z1

'

In = ---:=- zr

cosB '

(2.r2s)

dz=n,22=#rr.
do, = d,

Q.126)

Diametrele cercurilor debazd, prin analogie cu rolile dinlate cilindrice cu dinli drepli, sunt:

'

cos

d,l zr I cos d, r', , cosB


un

m,

(2.r27)

d", = d, = ---+ z, cos d. DL Lcos fli ,i ' cosB L


70

(2.r28)

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Distanla axiald. elementard este:

^ zdr *

dz

mnp1,

zz)

i'*.p-"
ot r, "o* cos p ' cos fl*,
^a+
,

Q.r2e)

Diametrele cercurilor de rostogolire sunt:

d,nr = d,

Ier 4t cos c[wr

(2.130)

d,"z = a,

I9Y,
cos

dwt

^-+
cos

r, p

cos flr cos c[wr

(2.131)

Distan[ele intre axe este (cazul general cu deplasdri de profil):

- "n-

d*nt n dr*,

cos dr hn .zt * zz. -'"o.%r-"*B


2

cos dt cos &wt

Q.r32\

IJnghiul de angrenare se obline din relalia:

X, *X. + inv flt invc*, = tan dwr - dot = 2tan&n L zr*22


cosflwt

(2.133)

Coeficientul de scurtare a iniltimii dintelui este: zl * zz cosd't

k = X, 4 Xr -

2 cos

'

--

cos dwr

Q.r34)

Diametrele cercurilor de cap sunt:

d", =ro[*

alxr+2h:

'-)

(2.r3s)

d.2 = Dn

+ Zhl I:+ 12xz "fcosp '


= m"(2h.'

't
,

(2.136)

ttiallimea dintelui angrenajului deplasat este:

,-.' -

k)

(2.r37)

Diametrele cercurilor de picior sunt:

dn = ho l:+

* 2xr 'l cosB '


*
2xz

2h: - ra-)

(2.138)

dn = mo(*

2h:

- 2'.)

'

(2.r3e\

Pentru angrenajul zero (x, = 0 gi x, = 0) relaflile geometrice stabilite mai sus se modificd astfel:

0,nt =

tan a") arctanl dr _ = --^---f

frnl = rl

*'r) l* = & = ^,F, 2*rp '

gi

tn2 = t2

*rp J '
)

-,

nr-)

7l

cilindrice cu

dn = ro

t"ft - 2hi - ,".)

ei

dn=Dol#

-2h;

-,".)

tn cazui angrenajului zero-deplasat,lacar:e xr = -

xr, relaliile geometice

stabilite in cazul

d*, fwl lw

k
h drr dn

do= dn=

In

l4 \ cosp
22

-"I cos p

2.l7.3.Determinarea gradului de acoperire


Gradul de acoperire, in cazul angrenajelor cilindrice cu dingi inclinagi, este mai mare decAt cel al angrenajelor cilindrice cu dinli drepli gi se compune din doui par,ti: gradul de acoperire notat cu en gi gradul de acoperire suplimentar rezitat din inclinarea dintilcr ep . Astfel, gradul de acoperire total al angrenajului cilindric cu dinli inc.linali este:

8!=8o*8p.

(2.140)

Gradul de acoperire frontal se determina cu relafia (2.62) stabilitn la angrenajele cilindrice cu dinti drepfi, adictr:

eo
unde

= !.!-(tan c"r, -

tan o*J

u(tan

c"o

- tan oo)] ,

Q.r4rl

d." z d. cosc"rr-iE si o= j?. cosflerr=+, "d,d"z'zr


Gradul de acoperire suplimentar cauzat de inclinarea dinfilor (figura 2.51) este dat de relafia:

- _ ut _btanB _ bsinp "U-t R "."'


2.17.4. Alegerea

Q.r42).

deplasirilor de profil

la

angrenajele cilindrice cu

dinfi inclinafi
La angrenajele cilindrice cu dinli inclinali deplas5rile specifice de profil sunt definite in
secliunea normal[ pe dinte (figura 2.52). Secfion6nd cilindrul de divizare cu un plan normal pe dinte, dus prin punctul C, se obline o elipsd (figura 2.52).

-ANGRENAJE CU AXE PARALELE lungimea


(2)-

cI

a.)

i-"---'I

cilindml

de

divizare

b.)
Fig. 2.51. a) Gradul de acoperire suplimenrar; b) Mdrimile de angrenare la rolile dinlate cu clin{i tnclinali cu deplasare nuld.

d, fo=;-=

Ptaza

de

curburd

elipsei in punctul C este:

"!
Do

secfiunea

N-N/ - )..--

fx-

pr\

.,
d

F
\

7
*/

2 cosz B

Cu raza de
oblinuti

curburd

se va imagina o

4P\

dinfata cilindricd

drepfi, numiti

roati cu dinfi
roat2i

echivalentil avdnd modulul egal cu modulul normal, iar numirul de dinli al rolii echivalente se va determina
din relafia:

dn = 2ro

_ d.
cos2 p

Q.r44)

sau

Fry.2.52. Legdtura tntre roata echivalentd (cilindricd cu dinli dreppi) Si roata cilindricd cu dinli tnclinapi

[o

Zo =

--i;

m^z
t

cos" lt

73

cilindrice ca
de unde numdrul de dinti al

rotii echivalsnte

este:

,o=-J-. findnd seama cd roata echivalent6


prelucra frrd sd apard subtdierea este
17

*t'p
p p
.

este cilindricd cu dinfi drepli, numdrul de dinli care se numirul minim de dinli care se poate prelucra la o iar ,

din[atd cilindricd cu dinli inclinali este:

znin

= =

17 cos3

Q.r
(2.r

Practic, cu o subtiiere acceptabild, numhrul de dinli se poate admite:


zmin 14 cos3
.

Pentru evitarea fenomenului de subtbiere a dinlilor in cazul rolilor cilindrice cu dinti incli trebuie sd se utilizeze deplasdri de profil, a cdror valoare se poate obline din figura 2.53" Pornind de angrenarea in plan frontal dintre o cremalieri gi o roat[ dinlatn cilindricd cu din{i inclinali (figura 2.53 se poate scne:

h" . XDn * rsin2g,,


sau

r tr"'
de rurde

., f,o ' Xhn sltr-4, 2*rB

ffinZ

,,+! (n..stn- dr

*)

linia de referintl

linia dgdivizare -(linia de rostogolire)

Fig. 2.53. Angrenarea

rolii dinlate cilindrice

cu dinli tnclinali cu cremaliera, in planfrontal.

linAnd seama de relalia (2.121), relalia (2.148) devine:

'= ffi
Daci
se admite cos

\f_ 2cos30/,_ (h, -'/lt .


I

tan2a-).

;*p',1
p
.

(2.r4s)

tp =

, atunci din relafia (2.149) se poate obline:

= .2, stn- gn

(n"-

74

x)cos3

(2.1s0)

ANGRENAJE CU AXE PARALELE Din relalia (2.150) se poate determina deplasarea specifici de profil pentru.evitarea subtdierii:

.=+(,.,"-;fu)
z^in

'

(2.1sr)

unde

2h:
=

sin2 do

in cazul cdnd

se ia

* *t ,

in considerare gi zona de racordare a cremalierei: 2cosF[h", ] p.o(l - sinsol - zmnsin2cr,

unde pentru profrl standardizat al cremalierei

h*o = 1,25

mo qi

p,o = 0,38 mo .

Deplasirile specifice de profil in Cazul angrenajelor cilindrice cu dinli inclinali se aleg, din hgura 2.33, sau se itabilesc cu relaliile (2.89) qi (2.90) in funclie de numerele de dinli a rolilor
echivalente:

,", =

;h ei

z2

vuz

cos3 p

Exemplul de calcul 2.3


SE se calculeze

modulul normal mn:


F

dimensiunile geometrice ale unui angrenaj cilindric cu dinli inclinali cunoscind 2,5 mm, numerele de dinli z, = 19 ti zr= 60, iar unghiul de inclinare a dinJilor

= 15'.

Rezolvareu
Diametrele de divizare:

d, = -n^ = - ]f- lg = 49,175618 mm , cosp',' cos15' *o, ,, = -4-60 = 155,29143 mm . d, =


cosp

"

cos15'

Distanla axialb elementari:

u=d,*dr= 2
coscwr

-n zr*22= 2,5- 19 160 =102,23352mm. cos15' 2 cosP 2


102.23352 =ffcos20,646896"

Se considerd distanla axiald dati (standardizatlt) a* = 100 mm. Unghiul de angrenare frontal:

a =-cosnt
Nstas

= 0'9566718'

un, = 16'3792107"
tan

c. -

tan
cos

fln

at = 20'646896"

'

tan

'

20]

cos 15"

= 0,376g0g7

invc*, = tandwt inv c,, = tan

flwr = tan 16,927907" tan20,646896"


75

c, - dt =

180" 20'9!6-826" 180"

16'2T12!7'n = 0,00890762,

= 0,0164533'

Suma deplaslrilor specifice de profil:

xr *

L = (invd*, - inv ")ffi=


=

(0,008e0762

- 0,0r64s33)

- 0'8188997 .
+

##

Coeficientul de scurtare a in[lfimii dintelui:

k = r,

\ * 4''cosct - cosg'wt \ 2 cos p cos dwr 2 cos

= -0nElgg9n
= 0,0745082 .

!6.,.* 9.cos20,646869" ---cos.16,9227907"

15"

cos16.927907"

Numerele de dinti ale rofilor dinfate cilindrice cu dinli drepfi echivalente:

n= "nt

tlr" =2r,ag2509, ,or= = = *2 " p cos3 l5o cosl cos- p


*' * *'\ *, = -t-l-t} * fo.s '2t2t
\/

cosJ

uutJ ' uJa 11_^ =66.,s7634s.

15"

Deplasarea specificd de profil la roata 1:

_ -0,8188997 . f o., _ _-o;

2\

= - 0'0135594 .
Deplasarea specific6 de profil

= (xr + x)

larcata2: xr = -0,8188997

- (-0,0135594) = -0,8053403 .
15,7485086
,

Verificarea rolilor dinfate la interferenfa de subtiiere:

= --Z-g!-l!:' sin'd,'sin220r646896 z, = 19 ) zili- = 15,74850E6 deci nu apare subtlierea; hi^ = ++(n"- - *) = tr - (- 0,80s3 4a3)l --zjll:E: = 28,051061 ,
0,0r3sse4)l
sin2

z** = +T+ (0". - t) = tr - (-

c,

sin2 20,646896
.

zz= 60 > hti,^ = 28,051061


Diametrele cercurilor de cap:

deci nu apare subtlierea

drl = [o
=

zxt + 2h"- - 2kl


/

2,5

- 2'0,0135594 + 2 .r
,

- 2-o,o74sos2)

= 53'7352E rlrtr

d,2 =
--

r) Bol

2\ * 2h" - 2kl
.

2,51

- 2.0,80s3403 + 2 -r -

2.o,o74sos2)

= 155,89018 mm

76

ANGRENAIE CA AXE PARALELE Diametrele cercurilor de picior:

145,01473

mm

Diametrele cercurilor de rostogolire:

m_ cos cr d*l = = Zr5 --F"t aoror, cos15'


. = d*2 [o

19

cos 20,646896" cos 161927907"

48,101267

mm

.*F

"t

cos

c[t

"o.

o*

"n*---r-

cos

2r5 uo trr cos 20,646896' = 151,89874 mm .

l5o

cos15,9279A7"

Diametrele cercurilor de bazil: du = d*, cos co, = 4E,tr01267' cos 16n9279$7" duz = d*z cos flwt = 151,89874'cos 161927907" tnaltimea dintelui:

= 46,01712 ED , = 745,31725 mm '

ro (rU -.. - k) = 2,5(2'l + 025 d-t

0,0745082) = 5,4387295mn '

Verificiri:

- 48,101267 151,89874 = 100 riltr , lsrAs= =2 Z dn d,, . =5,f38795nln, O=--=T - 53'73528 - 421857821 -.^'.
d-,
Gradul de acoperire:

t&

- do - 53,89218 =-,

145,01473

= S,43B72Smm .

coso!.., rlr =

!dnr = w 53173528

= 0,8563671
,

detl = 31,088896",

tanc",, = tan31r088896" = 016029742

d"' r-:::3:r7::= 0,9321651 cosotrt2 = i-x2 = r55,g92rg =


'

&et2

= 2r,225rg" ,

i
11

ttna.r, = tan 2122513" = 0J883791 ' tan g,, = tan 16,927907" = 0'3043553

bsinPo _ 37,5sin15" = 113576g9 , ," o = t -o n'2r5 Ey = Eo * ep 1,705375 + 112357699 = 219411449


77

= 1,705375

Angrenaje cilindrice

ca dinli

tnclina(i

2.17.5.

Calculul de rezistenfi al angrenajelor cilindrice cu din{i

inclina{i
2.11.5.1.

Calculul fortelor

Aga cum s-a ardtat, sarcina de la un dinte la cel4lalt se transmite pe direclia normalei comune. Tindnd seami de sensul de rotalie al rofii 1 (roata motoare), asupra dintelui (figura 2.54),in planul normal N-N, acfioneazd fo\a normali Fpnl , czlre se descompune in fo4a radial[ F., gi fo4a tangenliali normali tr',o, . DescompunAnd forla tangentiald normald, se obline for,ta tangenfiald F,, qi

forla axiali F",

S-S

roa'tt2

F,r

roeta

-+-

roata

is

Fig. 2.54. Forlele in angrenajul cilindric cu din[i tnclina[i.


Forla tangenlial5:

Frt.z
unde

= ,-= owI,2

2T.

Q.1s2)

T,., este momenful de torsiune, inNmm; d*r: - diametrul cercului de rostogolire, in mm. Forla radiali: F.1,2 = X'rr,, tan c,o,

(2.1s3)

78

ANGRENATE CA AXE PARALELE


Fo4a axiald:
F"1,2

= F,r,, tao
=

P,n

F.r: '

cos ([cos 4wt

tan p

(2.1s4)

Forla normalb (figura 2.55):

n r bol.2 = '

Fu.,
cos dwn cos pw

F,r,r.

(2.1ss)

cos c[wt cos Bo

Fig. 2.55. Forla normald in angrenajul cilindric


cu dinli

profil x, = - xz $i Xr = Xz =0, d*r = c[,1, d*1,2 : drl in cazul angrenajelor cilindrice cu dinli inclinali apar forle axiale care necesitd un reazem
.

inclinayi.

Pentru angrenajul cu deplasdri specifice de

pecial. Pentru anularea fo(elor axiale se folosesc angrenaje cilindrice cu inclinare dubli (figura2.48, b) sau cu danturd in V (figura 2.48, c).

2.l7.5.2.Stabilirea sensurilor forfelor axiale intr-un reductor cilindric

cu doui

trepte de reducere

prezentat

Pentru reductorul in figura 2.56 se

considerl dat sensul de rotalie pe

arborele 1 qi se cere ca pe, arborele 2 (intermediar) fo(a axiali rezultantd sa aiba valoare
minimd.
Forfa axiala rezultantd pe arborele 2'este:

Fu=F"z-F"s=
d*+

2T^

--! d*z
d,ns

tan P*,

2T^ __ tan B,n,,


Pentru F" = 0 se obline urm[toarea relalie de leg[turi intre elementele geometrice:

Fig. 2.56. Sensurile:,forlelor in angrenajele cilinclrice cu dinli inclinali, fntr-un reductorcu doud trep"tg de reducere.

dr"r

- tao 0orr d- t"" B-

(2'rs6)

Din figura 2.56 rezdtd cd pe roata motoare \


roata condusa

forla tangenliald F, frdneazi migcarea, iar pe

ajuta migcarea.

19

Angrenaje cilindrice cu dingi tnclinagi

2.l7.5.3.Calculul modulului

la

solicitarea de incovoiere

Efortul unitar la solicitarea de incovoiere, in piciorul dintelui, se calculeazi cu relafia (2.96) unde modulul se inlocuiegte cu modulul normal. Pentru a line seama de inclinarea dintilor se introduce
un factor Yp , iar relafia (2.96) se transform6 astfel:

o"o =

#ft

Y"" Y*" Y. Yp

Q.rs7\

l2oa Pentru a lua in considerare condifiile de funcfionare gi erorile de execulie (precizia de execulie) relalia (2.157) se modificd astfel: or = oro Ko Kn KrF Kro s opp . (2.1s8) Valorile f,actorilor Kn , Ko , Krp ,Kr" $i efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere o", roliie dinlate cilindrice cu din{i drepfi. Prin inlocuirea relaliei (2.157) in relafia (2.158) se poate determina modulul normal:

undeYo-t'

R0

se stabilesc ca la

Do)
cos

dt

orp

Q.rse)

Penfu predimensionauea angrenajuiui se admit valorile x, = xz = 0, fl*t = dt , Kn = &p = 1,25, Kro = 1, Y" = 1, Yp = 1 gi relalia (2.159) devine: [o)

l,Ku = lr2.

(2.160)

Raportul f

\ -"/

ll

se va alege din tabelul 2.8.


se vor lua din diagramele udtate

Factorii Y", $i Ys"


de

in figurile 2.36 gi2.37 infirnclie de numdrul

dinli ai rolii

echive' dente znl,2 =

' ;Fd
la
socitarea de presiune de contact

z'

2.l7.5.4.Calculul modulului

Eforul unitar la solicitarea de presiune de contact pntru angrenajele cilindrice cu dinli inclinali se exprimE finand seami de relalia (2.108), stabilitii pentru angrenajele cilindrice cu dinli drepF, care se modific[ prin introducerea factorului de inclinare al dintilor astfel:
oHo =

ZHZEZ"Z,

Q.16r)

unde ZH =

2 cos Bo
cos2 c,,

tan c*,

este factorul zonei de contact (figura 2.57);

80

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


3,0

2r9 2,8

I
I

11
z,o

7<
214

'l ', 2,

2r0

r,9

l'0
eo+ Fig.2.58. Factorul gradului de acoperire 2".

I lr7

0o 5o -10. 15.
2oo
.2;,5"

factorul

-3O"-35"'40."if5

unghiul de lnclinare pe cilindrul de divizare

*p

de elasticitat e (tab elul 2.7 ):

Fig.2.57. Factorul zonei de contact ZH.

Z"=
d = l* 'L. | ____j "\3'',tEo

pentru

eU

>l sau

(l -

eu)

_r

pentru

ep

< 1 - factorul gradului de acoperire (figura 2.58);

angenajului, efortul unitar pentru solicitarea la presiune de contact devine: oH = oHo n Kn K"p Krn t oo

Zp = r[osT - factorul inclindrii dinyilor. findnd seiuna de condigiilor de funclionare gi erorile de execufie (clasa de precuie) ale
Q.162)

lZ.=

Pentru predimensionale se admit valorile medii pentru 1 , iar relafia(2.163) devine:

Kr = 1, V-r' = 12, K"p

1r5 ,

I(t = I

Q.164)

8l

Exemplul de calcul 2.4

Exemplul de calcul 2.4


moduiul gi sd se dirnensioneze angrenajul cilindric cu dinfi inclinali cunosc6nd puterea pe roata rnotoare P, = 17 kW, turalia rolii motoare rr = 1500 rotlmin, raporful de angrenare usrAs:4,00, materialul rolilor este ofcl aliat de imbunatafire 40 Cr 10, numdrul de dinfi zr: 19 gi unghiul de inclinare a dinfilor F = 12" .

S[

se calculeze

Rezolvurea
Numirul
de dinli ai rolii conduse 22 = usr.rs ' zt Momentul de torsiune pe roata 1 este:

= 4'19

:76.
.

T, = 30 106! = 3o lou 17 '

Tc nl

rE

1500

= lo82253Nmm

Factorul l

i.\ gl (."/

= t5 (tabelul2S).
1.-<7'i.

Factorui zonei de contact Z"=2ASSrgura Factorul de material ZE=190\j Factorul inclinarii

f-

'ru

_*
7
Hmin

(tabelul i.91.

dinlilor Zp = l?oap ^ -otlt .Hp -

1'cos

12

= 0,989

Presiunea de contact admisibiid este:

-#:

zrzr.zRz\z\.
Z* =l-

Pentru predimensionare se admit valorile Zrr: l. Zt = 1- L = lSo,*,n:1,15. Pentru 40 Cr 10 imbunatatit clgri- = 9001{/mm2 (tabelul l.-1)

4.

l, Zx - |

$i

oHti' 9oo .' = igz,6o9 \/mm: "HP - s"*, l,r5

Modulul normal al angrenajului, linAnd seama de soficitarea la presiune de contact,


astfel:

se

determini

hn)

mo > 3,100 mm
Distanla axialS elementard;

Se alege din STAS 822-82 HnsrAS:3 mm.

BnsrAs.zt * ^_

22

cosB

__ 3 . 19 + l$ = 145.68353 mm . 2 cos 12o


82

Dacd se impune ca distanla dintre axe sd fie standardizatA, ahtnci din STAS 6055-82 se poate

ANGRENATE CU AXE PARALELE


cele mai apropiate valori fafn de valoarea calculatd sunt 140 mm sau 160 mm. Pentru ca observa valorile distanlei axiale elementare a gi a celei standardizate tsrns sd fie apropiate se schimbd numerele de dinli gi, dacd este necesar, unghiul de inclinare, astfel incdt rezistenfa angrenajului sd creascd. Astfel se aleg zr=20, zr= 8l $i F = 16". Pentru ca nu tot timpul aceeagi dinli sa vin[ in contact, se recomandA

ci

cazrsdnu fie un multiplu intreg

lui z,

u=" zr
Abaterea de la raportul stdandardizat:

20

81 -4.05.

4-

4,05
4

= - 0,0125

-1,25"/" e [-2"h;2"/rl . in aceasti situalie distanla axial[ elementard devine: mnsms (zr + zz) 3(20 + gl)

AuTo

- 2"*16" Distanla axiali standardizatd va fi flsr,r.s : 160 mm.


u=

,*tB

= tsz,60536mm.

Diametreleo"ul, 20 = 62,4r7966mm, =t-=.cos 16' cos p ' d. = T" ,^ = 3 Bl = 2s2,792i13 mm ' cos p ' cos 16"

'

Unghiul de angrenare frontal:


157.60536 a cossf - -"'L,"::::'cos20,7385571" - 0'9212091 - fl,nt = 22,896511" cosolwl wr rsr^s ' 160 *" = 0,378638 - dt 20,13857r" ran cr, = 31+ = ' cos p cos 1916' 22'19-6111" n = 0,0227252 , inv o*. = tan dwt - dwt = tan 22,896511" 180'
,

invc,, =tandr

n =0,0166816. - dt =tan20,7385?1' -20'718-5J1" 190"


ce
:

Suma deplasirilor specifi

xr*x2 = (inva*,

!^'=*r': - inva,) -' --.t 2 tbh a" -

e,02272s2

0,0166s16)2q-l-qt = 0,8702111
2 tan20"

Numerele de dinfi ale rolilor dinfate cilindrice cu dinli drepli echivalente:

,-,= "nr - " ffi

=22,516717?t =gL,rgzlos. --trLv'L' ' ,-= "tz cosJp " = cos316" cos316o

20

= 0'4651409

Deplasarea specificd laroata condusd 2:

'

xi

F, * *r) - *,

= 0'8702000
83

0'4651409 = 0'4050701

Exemplul dggtlcul2.l Coeficientul de scurtare a inilfimii dintelui:

x, + \ -

zt + zz'cosct - coscil
2 cos

= 0,B702ttt

* - cos22,896511" -2 ?0 -E+.cos20'738571' cos22,896511" cos 16o


0,4651409)

cos

otwt

= 0,0719974 .
Verificarea rofilor dinlate la interferenla de subtiiere: z cos 2 cos B i, _

zrn^

16" (l =;ti\"" . - xr/\ = ,iorzo;saszr ,


= 20

ge00647 ,

z,

4r_ =
L2 =

j::{l(l - -,J +Tlh; 't = - 20,738571 ' sint c, '


sin2

Zui. = 82006474

deci nu apare subtlierea ;

- 0,40s070r) = e,r2r674,
.

8l > zzri^ = 91121674 deci nu apare subtlierea

Diametrele cercurilor de cap:

| - 2.0,0719974 = ,oo,tol2 mm .
)
Diametrele cercurilor de picior:

2Diametrele cercurilor de rostogolire:

| - 2-025) = 247,72318mm

Io'5 = 16" cos d-, wt= -t+", cos 221896511' cos p ' cos co,, -+20cos?_9,!I^971-I-: totn' st *t?9'111:?l^ d-, =
w'= +r cos p '
cos

= 63i66338mm
= 256,63367mm

cr,

cos

-J16'

cos22189651l'

Dianetrele cercwilor de baz[: dur = d*rcosc*, = 63,366338'cos22'896511o = 5E373647 rD , duu = do,zcoscwt = 256'63367'cos22,896511" = 236,413272mm
tnatgmea dintelui:

= mn (2h"-

*.. - k) = 3Q'1 + 0,25 -

0,0719974') = 6,5340078mm.

84

ANGRENATE CA AXE PARALELE Verificiri:

lstls =
h
h

d*t + d*z

63366338 + 256,63367

)
70,776828 260,7912

160 mm

_ _

57,708839 _ 6,5339945rrrr,

247,72318

= 6,53401rnm

Gradul de acoperire:
cos (trstl

do,

58,37348 = 7a,776828 = 0,g247564 d"r


tarn34,436189o =

dar!
i

341436lg9' ,

tan c"r,
cos dat2

0,6856424,
= 0,9065231
,

do'

d,z=

236141327 260,7912

uat2

24rg707gl'

tan u,r,

tan24,97ffi81" = 0,4656869

tan dwr
F "t

tan22,89651.1"=0,4223447,

0,4223447\)

eA
Y

L., I

= 8o * es = 1,3968508 + 113160715 = 2,7129223 .

Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere: 2 Tl KA Kn K"p K"*

oF=

b mo

d,u,
.

Y'" Yt" Y' Yp


-

2.

108225,3 . 1,25.1,05 . 1,25 . 1,1 3 . 15 .3 .63.366

3,7 . 1,9 . A,787 . 0,867

= 218,931N/mm2

unde: Kn = 1,25 penffu motor electric - ma$ini unealtE cu $ocuri medii (tabelul 2.1); K.p = 1,25 pentru clasa de precizieT - 8 (tabelul2.2): K.n = 1,1 pentru dinfi inclinali, necdlili, clasa de precizie 8 (tabelul 2.3); Kr, = 1105 din figura 2.39 pentru vitezaperiferic[

v, Xd1,,ll = "'{{J!99 ' = 60.1000 60.1000

=4,e77mts;

Y"" = 3,7 factorul de forml a dintelui pentru zn = 23 $i xr = 0,465 (figura2.36); Yr" = 1,9 factorul concentratorului de tensiune pentru zo, = 23 $i xr = 0'465 (figura 2.37); Y 01787 factorul gradului de acoperire determinat cu relafia:

"=

y" = 0,25 + 0,75 = o,2S.

ed

1397

= a,787

Yp = 0,867 factorul inclindrii danturii pentru solicitarea de incovoiere, determinat cu relalia:

Yp=r #-1-#=0,867.
Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere:

onp =

oFrir YrrYnt Y6.errYn..rrYx -=,ffi:

_ _ 260.2.1 1.1.1 = = 305,882

lrl

N _=
mtrn-

85

calcul2.4 unde oF.in = 260 N/mm2 pentru 40 Cr 10 imbundtllit (tabelul 2.4) Ysr:2 factorul de corectare a eforhrlui unitar; Yx, = I pentru N" = 60 nlr, > 3. 106 (tabelul 2.6);
de

Ynr"lr t

Ya."lr =

li

1l
.

Y*: I (tabelul2-7);
Sor,o: 1r7

'

rezist[ la solicitarea de incovoiere deoarece: =2I8,931N/mm2 4 opr = 305,882 N/mm2 Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:
Se poate observa cd dintele oF

o' = Z,ZEZ"Z,

2Tr.u+l

bdi
,

Ko Ku K,rp Krrn
2 - 10822s3 3 . 15. 62,4Lg2

2,287 .190. 0,846 . 0,980 658,123

-* mm-

+#ffi
= 0,9658734

unde

cos

pn

-'

cos

cos --n --- d cos c[t

= cos 16o

cos 20" cos 20,738571

Fn

15,011599";

Zn=

2 cos po
cos2 d.

2 cos 15.011588'
cos2

tan c[*,

20,7385

| " tan 22,896511 "

zn = t9o

,l mm2 ^i

-\

(tabetut 2.e);

'

t7 1=^l.+= Z,^l " \ro \1,397


oHp =

=o,846Pentruep>l;

Kup = 1,50 pentru clasa 7 - 8 de precizie (tabelul2.2); Kro = 1,10 pentru clasa 8 de precizie (tabelul 2.3). Efortul unitar admisibil la presiune de contact este:
ogti,n Zxt lffi']rZ'ZvZ*Z*Z*=
,

- no9 1{ o,gzt '0,964'0,839 .r,tJ7r- r,0 = l.l5


-

=
unde

686,272

oHu, = 900 N/mm2 pentru 40 Cr 10 imbunit[fit (tabelul2.4); ZNr:1r0 pentru N" = 60 Lh > 5'107 cicluri (tabelul2.11); St.,o = 1,15 ;

= 0,841

+ -4 (1 I

0'841)1341'

tz *

= 0,978

r40)
o,o8 + 0,83 = 0,841
.

3s0 Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea cinematic[ la 40'C u* = 140 mmz/s .

CzL

ot,,n,
=

850

o,o8 + 0,83 =

{nE9

86

ANGKENAJE CU AXE PARALELE

zv = czx .

1,!:fd
3so

= 0,86r

. _$o,qq!L
0.8 '

= 0,e64;

32 4,977
;

(- / _onri,n-850
-z
,r7

o'08 + o'85

9oo-:-850 o,og + o,g5 o,g6r =


350

(" t \c"* z- = f_:_)o,to=0,869; s,208


|

- 6oliooo - l'63,366'1500 60.tooo


\
)

fid,ntnt

= 4,977 mls

".r-l

Rzroo =

3g,, *

cr*
Z*=

10oo

HB-130 =1,2- 350-130=1,071 ; 2.,=1.2w 1700 1700


1,0 pentru olel aliat de imbundt[fire (tabelul 2.12). Se poate observa c[ dintele rezistd la solicitarea de presiune de contact deoarece:

s000

- o"',' + o.L2

"d'i ;*

= 3(r,6 + r,6) rl

i:t = 8p08;

looo

- 9oo

5000

+ 0rl2 = 0rl4 i

on =

658,123 N/mm2

oHp

686,272 N/mm2

Calculul forlelor in angrenajul cilindric cu dinli inclinafi este prezentat in continuare. Forlele tangenfiale

F,, =

2T'
d,nr

2.r0822s.3
63,366 256,634

= 3415,861N

F,*=2Tt
dr"z

2. 412013,72 = 3210,909 N ;

T,
Forlele radiale:

= q,uTt = 0.g4. '20!!.rosp2s

4r2,0137Nm

Frr = Ftt tan c[rr, = 3415,861 'tan22,896511" = 1442,671N F.z = Ftz tan crr, = 3210,909' tan22,896511" = 1356'084 N

Forlele axiale:

't --- 0. r' F,t cos tanp = 3415,861 - al = ^


aO, O*, cos

cos 20,738571' cos 22,896511" cos 20,738571' cos 22,896511 "

,"n

16" = 994,365

F.,

F., '-

q't
tan P = 32101909

tan16o = 934,7037N

cos flwr

87

3.

ANGRENAJE CU AXE CONCURJNTE


Nofiuni
generale
inte doul

3.1.

axe care se intersecteaza sub un unghi oarecare (frgura 3.1, a), inclinafi (figura 3.1, E se poate realiz;cu ajutorul .o1ilo. dinlate conice cu dinli drepli

Transmiterea migcdrilor gi a sarcinii

b) sauCirbi(figitrZi 3.1, c).

Fig. 3.1" Angrenaje conice: a) cu dinli drepfi; b) cu dinli inclinayi; c) cu din|i carbi' (figura I 1.1, a), la angrenajele coruce cu itxe concurente suprafelele de rostogolire sunt conice Unghiul dintre axe este:

prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafe{ele

Ce

rostogolire sun[ cilindrice (figura


'

I, b).
(3"1)

l=6r+62,
a

unde 6, gi 6, sunt semiunghiurile conurilor de rostogolire'

Iiin conaitia
3.2):

de roitogolire

pur[

conurilor de rostogolire

se poate scrie

in punctul M (figura

V,

V:

deci tr+

rr\,
(3.2)

(3.2) Tinend seama de relafia (3.1) din


Ol tan ----r

o' d" = 2R'sino' - sin6' = ''r2 - 9 = Gr2 t art 'zR.tt"q ttt6t


se poate

obfine:

itz * cosE'

(3.3)

$1

tanD,

t"ttl = 1 * irzcosX tl rtz '

(3.4)

tn cazul cdnd X = 90o din (3.3) ti (3.4) rezult6:

tan6t =

(3.s)

88
I

t
L

ANGRENAIE CU

@
(3.6)

ii

,i
F

ll
tan conul frontal exterior (roata 2) conul de caP
f'\

ii

6, = ilz .

+I

--.-.1

'
I

62

y'4,
rea comunl

I I

6r

l/

zr<\

\/\x

conul de picior conul de rostogolire

roata motoare(np

z1)

(roata 1) Fig.3.2. Elemente geometrice ale angrenaiului conic'

89

Generarea danturii ro(ilor conice

3.2. Generarea

danturii rofilor

conice

A
I

ii l/

-il i/ \i\
,I
I

,i

generarea

dinfilor drep{i

Ia ro{ile cilindrice

conul suplimentar desf[gurat

conul de rostogolire

-?

Fig. 3.3. Generarea dinlilor tn cazul rolilor dinlate conice cu dinti drep[i. a) generarea dinlilor la rolile dinlate cilindrice cudinli drepli, b Si c) generareq evolventei sferice; d) generarea dintilor la ro{ile dinlate conice cu dinli drepli,
90

ANGRENAJE CU

AXE

CONCARENTE

centrul sferei, se obline flancul unui dinte. Realizarea evolventei sferice este dificild, de aceea profilarea ro{ilor dinlate conice se face pe conurile frontale exterioare (suplimentare) a ciror axe coincid cu axele rolilor de prelucrat, iar generatoarele acestora sunt perpendiculare pe generatoarele conurilor de rostogolire. Conul frontal exterior (suplimentar) poate fi desfhqurat in plan (figura 3.3, c qi d), obfinAndu-se
un sector de cerc aJraza gi unghiul la centru:

p=

cos 6

9l

2xr
p

profilul evolventic gi se reconstruiegte apoi din nou (suplimentar). Punctele astfel oblinute. de pe conul frontal exterior evolventei conul frontal exterior (suplimentar), se unesc prin linii drepte cu vdrful conului O. Suprafala astfel oblinutd servegte ca flanc pentru dintele rotii conice. in cazul cAnd una din rolile conice are semiunghiul conului de rostogolire egal cu 90o se obline roata plani (figura 3.4) care stdlabaza generdrii (prelucrlrii) rofilor dinlate conice.
Pe desfrguratd (tigura 3.3, d) se traseazd

/--

.. {i} s'x

.t\

oe

bi

i t'/
\ {
6

t--

roata planl Ra=Rp

Fig. 3.4. Angrenajul roatd dinlatd conicd - roatd pland. Profilul de referinla al rolii plane, care std labazagenerdrii rolilor dinlate conice, este prczentat in figura 3.5, unde : Po = fi mo este Pasul rolii Plane; fi rP - grosimea dintelui; . s^ -P) =
p

t-o

- l[1imea golului;

hr=2 ro * co - in1llimea dintelui; h"p: Do - in[lfimea capului dintelui;


h,n: ho + co - indllimea piciorului dintelui;
cp

= (0,1...0.3) mo - jocul la caP; pr' - raza de racordare la piciorul dintelui.

9l

Dfunensiunile {eometrice ale ry1lilgrylinlate conice

cu dinfi

drepti

Fig.3.5. Profilul de referinld al rolii plone.

3.3. Dimensiunile geometrice ale rotilor

dinti drepfi

dinfate conice

cu

inallirnea dintelui, pasul gi modulul la rofile dingate conice sunt variabile in l.ngul dintelui. Valorile acestora sunt maxime pe conul frontal (suplimentar) exterior. Modulul la rolile dinlate conice cu dinli drepfi este standardizatpe conul ftontal (suplimentar) exterior. Dimensiunile rolilor dinfate conice cu dinli drep,ti se determinE finfud seama de figura 3.6.

Fig.3.6. Dimensiunile geometrice ale rolii dinlate conice cu dinli drepli.

ANGRENAIE CU AXE CONCARENTE


Diametrul cercului de divizare:

ll=mz.
= m(z

Diametrul cercului de cap:

d,

+ 2h"cos6 =

mt + )h"tmcos6

2h"'cos6)

(3.7)

Diametrulcerculuidepicior:, \ | |_ \ I dr=d -2hrcos6 =mz -z(njm +c-m)cosd =mlr-2(h.'*c.)cosdl .


inetlimea dintelui:

(3.s)

= h"

* h, = mh"* + m(h,. *..) =.(2n". *.') .

(3.9)

Celelalte dimensiuni geornetrice ale angrenajului conic sunt date in tabelul 3.1. Dimensiunile ansrenai ului conic cu \Ir. ,rt. Denumirea dimensiunir Sim-

Tabelul 3.1.
Roli cu Xr = -x2

Angrenaje conice cu dinli drep,ti

bol

Rolicuxr=xr=0 tan6,

iemiunghiurile conurilor
ostogolire
2.
a

de

61 62

X "'"=: sin ' ir,+cosX =;tan6,


d, = mz1 i
d2 =

i,, sin )

|*incos}

)iamefrele cercercurilor de divizare

dr
d2

^r,

nilfimea capului dintelui

hrt
h"z

h", = h"*m
hn =

h"z = h"-m '

hrr = E(6"- * *r) ; h"2 = E(oJ . *r) .

4.

nlllimea piciorului dintelui

hri

hn
5.

-(h"" * c-) ; hn = m(h"- * c- * xr) i hfl = m(h"- * .t) . ho = m$"- + c' + xz) .
d"r = dr d"z = dl

)iametrele cercurilor de cap

drr
d"2

* 2hrrcos6,

;
.

2hrzcos 6,

6.

)iamehele cercurilor de picicr

drl

dn
7.

dn = d, + Zhncos E, ; do = dz a 2hncos fr, .

Lungimea generatoarei conului de :ostogolire

&
S"t
0"2

R_=- ' =-' 2sin6, 2sin6,


' t3no", ,i S,
tanon =

d1

d,

8.

rJnghiurile capului dintelui

; tansr = -"
tanSo

9.

Jnghiruile piciorului dintelui

0n

0o
10.

fr t
i

=ho. R"

iemiunghitrile conurilor de cap


iemiunghiurile conurilor de picior

6"t
6"2

0"r = 6r + 0"r

6", = 6, * 0"2 .

1l

6n

6n=6r-0ni c. = 025-

6e=62-0D.

6-

Obs: inSTAS6844-S0serecomandd h: = 1,

93

3.4.Ro{ile
drepfi

echivalente

pentru angrenajul conic cu dinti

Pentru determinarea gradului de acoperire. a numdrului minim de dinli fard. si apard subtdiere gi simplificarea calculelor de rezistenfd. angrenajul conic cu dinli drepfi se inlocuiegte cu un angrenaj cilindric echivalent compus din doui rofi dinlate cilindrice cu dinli drepli numite roti echivalente (figum 3.7). Rolile cilindrice cu dinli drepli echivalente aurazele cercurilor de rostogolire egale cu segmentele

CO, , respectiv CO, , oblinute prin interseclia cu axele rolilor a unei perpendiculare in C
seneratoarea conului de rostosolire OC.

pe

*i
roata cchivalentl
1

---z

Modu,u, rolii echivaJ:;:i"1 conice, adici m" = mm Din figura 3.7 reztlJtd cd rofile dinlate cilindrice cu dinfi drepfi, echivalente, au centrele in O,

::;':: ::K'::?:"'J('^,rotii
uvm2 -' ------;- t cos 02

$iOr.
Diametrele cercurilor de rostogolire ale rolilor echivalente se ob1in, conform figurii 3.7, astfel:

r-drlr-drz uvml - . ! cos ol


sau

(3.10)

d"mr = ilnZvl,
$1

d".2 = rfruzr2,t

(3.11)

d.nr = fr^21 ; drz = mmz2


94

(3.12)

ANGRENAJE CA AXE CONCURENTE


Din reiatiile (3.10), (3.11) qi (3.12) rezultd:
Zn1 vr =-sZu cos Dr

zt

zz

t2

cos 02

(3.13)
sa

Numhrul minim de dinli care se poate executa la rolile dintate conice cu dinli drepli, fimi
apard subtdierea este:

zminr

17 cos

6,

(3.14)

Practic. daci se admite o micd subtf,iere: Zminl = 14 cos 6,

(3.rs)/---\
''
(3.16)

Diametrele cercurilor de cap a rotilor echivalente sunt:

d"rol=du-r+2h" h.
$r

= -,n1

*, a,

( dnr"2=dnr,+2hu mn, = *n'[."_q "

(3.17)

3.5. Determinarea

gradului de acoperire

Gradul de acoperire incantl angrenajelor conice cu dinli drepfi se determind, findnd seama de ro{ile dinfate cilindrice cu dinli drepli echivalente, astfel:
""r=
unde

+,[(tana",,
du="'

- tana) * u"(tancuu, z, cos 0, ' = ll' a z, cos 5,

tana)]

(3.18)

zvl

coS c['n"t1,

dtmbl.2

d".r,, cos fl
durl.z + 2 ho* mr zt,z

zt)

cos a

O",nr'

* 2 h"* cos 6r,,

(3.1e)

95

Catculul de'rczi|knld

angreaajelor conice

ca dinfi

drepfr

3.6.

Calculul de rezistenfii

al angrenajlor

conice

cu dinfi

drepfi

ANGNENATE CU
Forfele normale:

AXE

CONCARENTE

(3.23)

Considerdndl=lrezultiF,rr=F-r.PentruE=90o,F,r=F"z$iF,z=F.r.Dinfigura3.8se poate observa cd forfele axiale F" gi F", sunt orientate intotdeauna spre baza mare a conului de divizare.

3.6.2. Stabilirea sensurilor

for{elor axiale intr-un reductor

conico-

cilindric
1,

indnd seama de sensurile de rotalie ardtate in figura 3.9, se urm[regte ca pe arborele 2 forla

Fig. 3.9. Sensurile forlqlor axiale tntr-un reduclor conico-cilindric. axialdrezultanti sd aibl o valoare miilina adicd:

F"=F"z-F"r.

(3.24)

DacI se pune condifia ca arborele 2 sI fie descdrcat axial, in cazul sensurilor de rotalie atdtate, intre parametri geomehici trebuie sd'existd'relalia:

,oc sin6,

'+

tanP* = o ,

(3.2s)

tan p* tan

d sm 02

(3.26\

3.6.3.

Calculul modulului

la

sslicitarea de incovoiere

Efortul unitar,tra sdlicitarea de inoovoier'e se determini in mod asemdn5tor ca la rolile dinlate cilindrice cu'dinti'drepti,'transcriind ielafia (2:,9't) pentru roata echivalenti:

o, =

41Ko
^',.h.P,

Ku Km Kr,, Y"" Yr" Yr"


,97

( opr '

(3.27)

conrca:

dn conice ca Din relalia (3.27) se poate obline modulul ro{ii-echivalente egal .u -od,llrrl

Calculul de rezistentd- al

or.dffilu .*ii
(3.28)

hn=Hr=

&
P

nr- yr" y"u

in rel atllle (3.27) gi (3.28) coeficienlii K4 , Ku , Kop ,_K Fn , Ys. gi Y"" se stabilesc ca gi la rolile dinlate cilindrice cu dinfi drepfi, lindnd seama de nurndrui de dinli airolii echivalente:

,r,
iar relalia (3.28) devine:

-3cos

d,

gi

zoz

cos 6,

PentrupredimensionareseadmitvalorileX(o=1,Kv=l,2,Krp=1,2S,KFn:1giy",=1,

hrn

Yr" Y."
=

opp

(3.2e)

3.6.4.

Calculul modulului

la

solicitarea de presiune de contact

stabilita Ia

Pentru calculul presiunii de contact dintre dinli inpolul angrendrii C se utilizeazi relalia (2.109), rolle dinlate cilindrice cu dinli drepjlclre se transcrie pentru angrenajul echivalent:

(3.30)

Din relalia (3.30)

se poate obline pentru calculul

modulului relajia:

'l

:f, Kn KuK"s Kno

\ff.1(zrtr.z*\'

' l"*,J

(3.31)

in.relatiile (3.30) qi (3.31) coeficienlii Kn, Ku, KuD, Koo,Zr,ZrliZ," dinlate cilindrice cu dinli drepti, tindnd seama de numdrui de ainli echivalenti:

se stabilesc ca

larotile

,"r=4
f3.31) devine:

cos

0,

z2 si vz cos 5, ' 2...-

PentrupredimensionareseadmitKn:1,Kv:lr2,Kru=l15,K"o=lSiZr,:l,iarrelalia

mm=
(3.32)

Modulul mediu se calculeazd cu relalia (3.29) sau cu relalia (3.32),!indnd seamd de materialele din care sunt executate ro{ile, apoi se determini modulul pe conul frontal exterior (figura 3.6) astfel :

d
sau

d, * 2!sin6
+ b.o

E=[t

-slno Z

(3.33)

calculeaza dimensiunile geometrice ale angrenajului conic cu dinli drepfi, utilizdnd relafiile din tabelul

ANGRENAJE CA AXE' CONCURENTE Valoarea modulului oblinut din relalia (3.33) se standardizeazd qi cu aceastd valoare

se

?1

Exemplul de cqlcul 3.1


P, = 10
Sd se calculeze angrenajul conic cu dinli drepli cunoscAnd puterea pe arborele rojii motoare I kW , turalia rofii motoare 1 n, = 1100 rot/min , raportul de angrenare usrns :2r8 , materialul

rofilor dinlate OLC 60 imbunitdfit , unghiul dintre axe X = 90' , numirul de dinli la roata I

zr: l7

Rezolvares
Numirul
de din{i ai ro{ii conduse Raporlul de angrenare real:
22

usrr.s z, = 2r8

'

17

47 16

= 48

u="
Au =
Luoh
usras

21

- 48 2,g24.
17

Abaterea de la raportul standardizat:

-u, usras

2,8

2,824

2r8

= -0,00g4.

= -0,840 e l-20/.;2" 1.

Momentul de torsiune pe roata l, este:

T, = 3o 106 I

'

rt

nr

!9 rou _q TE 1100

= 86811,787 Nmm

Facrorul

i') l-Ll l. *'/

= 12 (tabelul2.8).

Factorul zonei de contact Factorul de material

Z":2150 (figura2.57).
(tabelul 2.9).

[; ZE=lgL^l-\
\
mm2

Presiunea de contact admisibild este:

oup

zrz, zRz\\ zx . - ** Hmin


Z* = l,
Zx =

ottt

Pentru predimensionare se admit valorile ZNr = l, ZL = l, Zn = l, Zo =1, S",,n = 1,15. Pentru OLC 60 imbundt[lit o'ri. = 620 N/mm2 (tabelul 2.4), deci

qi

oup =

i#'1'1'1'1'1

620.1

= s39'130 N/mm2

'

Modulul mediu al angrenajului conic, pentru solicitarea la presiune de contact, este:

Hr=

'l . . 868l t,tgl Jz,su\ | ( z,s' l9o)'z 12-172 2,824 \ 539,130 / \


|J.v-r-]--]---]-]-]-r

ilt

= 4.202mm

99

Modulul pe conul frontal exterior:

r, * !or *in 6r -- 420236 *


tan d, t

12' 4?!2301sin
17

19,5024 49o

= 5,1g2602nrtr
.

=1

2,8235294 u = --_!

= 0J541666
.

O, = 19,502449"

adopti din STAS E22-82 rsms = 5 mm Diarnetrele de divlzar.gSe

dr = Dsrls zr = 5'17 = 85 mm , dz = msrls h, = S'48 = 240 mm .


6r=19,502449",
62=70,497551".

Semiungbiurile conurilor de divizare:

=0,3541666 + tan6r=1= u 2,8235294 -:+ tan6,=u=2,8235294


VerificEri:

d', =---i1.R^= " 2 sin 6, 2 sin 19,502449"


R"

X = 6r * 6z

191502449"

7A,497551o = 90o ,

=l27io37zmm,
= 121,30377 mm
.

-dr2 sin 6,
:

240
2 sin 70,497551"

lnellirnea capului dintelui

h"l = h"*Dstas = 1'5 = 5mm, h*2 = h"*Ds'^s = 1'5 = 5mm.


in[!1imea piciorului dintelui:

hn = (h"* + c') rlsm, = (1 * Ar25)'5 = 625 BE , ho = GJ + c *) nsr.r, = (1 + 025) '5 = 625 mm .

Diametrele cercurilor de cap:

d"r = dr a 2hl_cos6, = 85 + 2'5 'cos19,502449" = 94,426272rh : d"z = dz + 2hncos6, = 240 'r 2'5 'cos70,497551" = 24333847 mm.
= 73,21716rD r = 245,82691mm.

Diametele cercurilor de picior:

- 2hocos6, = 85 - 2'625 'cos19,502449" drz = dz - 2hocos6, = 240 - 2'625 'cos70,497551"


dn = dr

inali-ea dintelui pe conul frontal exterior: ht = h"t * hn = 5 + 625 = tl25 triltr r hz = h"z * ho = 5 + 6125 = lt?,s mm.
Unghiurile capului dintelui:

tan0,r =

= + 12730377 Ar i:

= 0,0392761 = a,039276!

t^r = 22492007",

tan0", t' = P =

R" -=-a: 12730377


:

- la = 22492007" .
sn = 2,8106891',
0p = 2,8106891'
.

Unghiurile piciorului dintelui

tan0r, = 3 =
r
I

121130377 " R" ^:+ tan0o u= 3 127,30377 R. = =#:

= 0,0490951 = 0,0490951
100

l-

ANGRENAJE CU
Semiunghiurile conurilor de cap:

AXE CONCARENTE
+ 2,2492007" = 721746752"
2,8106891" = 16,69176" , 2,8106891" = 67,686862"

6"r = 6t + 0'r

19'502449" + 2,2492007" = 2L,75165" ,

6r=6r*0rz=70,497551"
Semiunghiurile conurilor de picior:

6n=6r-0n=191502449" 6n=6r-Sn=701497551"

Numerele de dinti a ro{ilor echivalente:

'"'=-L=
cos 6r

17 cos 19,502449"

= 18,034701
-- 143,77837

'
.

'r=-2-cos 62
COs

48
cos 70,497551
o

olvrl

Gradul de acoperire: zr cos c


=

17 'cos20"

zt + 2 h"* cos 6,
22 cos

l7

+2'1'cos19,502449"

= 0,E45E861 - &""1 = 32232999"

'
,

cos cva2 --

zz + 2h"* cos

0,

48'cos20" = 0,9268005oil"* = 22,058552" 48 + 2 ' 1'cos 7A1497551'

u"= ( z\'

r,l

=|

\ 17l

rq)

= i,e72ttE3

Eo=

z-., .,

tan a) [(,"" dvar -

* u" (tan dn^2 -

tan

cr)1

E'O3i?glKtan32,232g99"

2n
t

- tan20") + 7,9723183(tan22,058552' - tan20')]

1,7089489 . Verificarea dantudi la solicitarea de tncovoiere:


-

oE

= bm, Y", Yr" Y. Kn Kn K"p Kro = ' d'o, +591985

2T'

on =

2.86811,787 . 3 . 1,57 . 0,689 '1,25'1,03' 1,25' 1,0 . 4,2 4,2' 4,2. 17 12. N

-mm-

unde Y"" = 3 pentru 4r " 18 ti xr = 0 (frgura 2'97); Y." = 1,57 penfru 4r " 18 $i xr = 0 (figura 2,38); Y,=o'zs +o'7s =0,25.:!* =0,689;

ed

11709

Ko = 1125 motor electric - gocuri medii (tabelul2.I); Kl = f ,OS pentru clasa de precizie 8 gi viteza perifericn pe cercul de divizare al rolii cilinddce echivalente (figura 2 -38):

trdt*ltrt v 'r -

fidtrnl

60'looo
fimmzlnl
60'1000 cos

60'looo

cos

6t

1100

It' 4p ' 17'

D,

60'1000 cos 19,502449'

= 4J63I1
s

= 125 pentu clasa de precizie 8 (t^beldz.z); 4" = 1,0 pentru dinfi drep]i necdlili 9i clasa de precizie 8 (tabelul2.3). Bfortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere a dintelui:
Koa

oo,'YstYr.rr =2581824-I-, tr - -tH= Yo'"''Yn"rr'Yx -220'2'11.1.1 -'--- mmz oFP = 1,70


l0l

Exemplul de calcul

3.1

unde oFri, :220


Ysr

:2

Yrnt: I
Yo."r

Yn..tr = 1,
S".,n = 1,70.

r'- ll

N/mm2 pentru OLC60 imbundtdlit (tabelul2.4); factorul de corectare a efonului unitar; pentru N, = 60 n Ln > 3'106 (tabelul2.6);

Dintele rezistd la solicitarea de incovoiere deoarece: o. = 59,985 N/mm' . orp = 258,823N/mm2


Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:

ou

- ZnZnZ,,

2 Tr KA Ku

Krp Kno

ir . vu-+r
u

d,1, b

- 2,5 - 190 . 0,874


o, = 486,4
unde Z"=
2r5 pentru d, =

2-96811,787 - 1,25. 1,03 - 1,5 . 1,0 (4,2-77\2 . 4,2.12

[Z,iZ4 . t

mm20" ;i x,

0,

zE=t90

N
mm2

pentru roli din olel (tabelul 2.9);

4-

1,709

= 0'874

1,5 pentru clasa de precizie 8 (tabelul 2.2); 1,0 pentru dinti drepli necdlili gi clasa de precizie 8 (tabelul 2.3). Efortul unitar admisibil la solicitarea de presiune de contact este: Krrp

: K"o :

onp

=
=

otli'Zrr
DH*in
, _1'o

trtrz*z*z*

629
1.15

r,2g4.0,936 . 0,72s.1,1 .

oHp

= Src,rllZ+
mm-

orrri. = 620 N/mm2 pentru OLC6A imbundt5lit (tabelul2.4); Zn, = 1,0 pentru N,. = 60 n Ln > 5'107 (abelul2.11);

S"r,n = 1115,
Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei

TIN

125 EP cu vAscozitatea

cinematicd la

z, -

czr-

4n _^ tz-t) *'\' 134 lr2 * v+o


\

40'C voo=240 mmt/s, astfel cd


0,777

4(l - 02711) = r,2g4; 14 1,2 .


240

c_, -zL _
Zv = Czv

oo,,,

rso

850

0,0g + 0,g3
0,797 2

620___8s0
350

0,0g + 0,g3 = = 0,936;

0,,777;

(l - 0,797)
4,112

0,8*4 -vr
czv

[-.-" \
+ o,8s =

Ho,o8
60.1000

s;9!9 o,o8 + o,8s = 0,797


60-1000
s

fid,nlnt t[mmzlnl r/ - -eo-rooo -

"

n.4,2. 17. 1100 = 4Jr2I4'


t02

ANGRENAJE CA AXE CONCURENTE

'*=(rh)'^
fl" '.

=(+)o're6 *
R^z)

o'725;
3 (3,2 + 3,2)'\j

Rzroo = 3(R^r

+#

- rs,s2e

dntr + dut2
2cos6,

2 --4,2(
2[
1000

t'
19,502449'
orr,,n,

* d., - r,(-:-* 2 [ cos D, 2 cos 6,


cos 70,497551

cos OrJ

', )=

cr*

"o. -

+ 0,12 = 1999--

j4

-) 'rl

=188.824mm

+ 0,12 = 0,196.
;

5000

HB-t3o _\2_ 3oo_-l3o=1,1 Z =t.z_ -w 1700 1700


Z*:1,0
oH= 486,456N/mmt

pentru ojel de imbundtilire (tabeiul 2.12) deoarece: Se poate obr..,ru c[ dintele rezist[ la solicitatea de presiune de contact,

a oup = 5l6rl42N/mm2

'

Calculul fo4elor in angrenajele conice cu dinli drepfi:

Tr-TltuTr=A,94'2,824'86811,787=230586'29Nmm' d'z - fr^22 = 4,2' 48 = 201'6mm d*r = il' z, - 4,2'17 = 7l'4mm '
Forlele tangenjiale:

" d,,,, 2T' = 2287,562N ' Ft,"t = d,n,= ?:4!t$.292ol,G


Forjele axiale: F"r = Ftrnrtan a sin

F,,., =

2Tr

2'86811:.,787 = 2431,703N , 7lr4

6l

= 2431,7021 tnn20' sin 19,502449" = 295,471N '

n"r=n,.rtanasin6z=2287,5624tan20"sin70,491551"=784,836N.
Forlele radiale: h,r = F,.o,tan 2431,7027 tan20' cos 19,502449" = 834'289 N ' tan c cos 6z = 2287,5624t',an20o cos 70,497551" = 271,963N '
ct cos

6r -

F.z =

F,Itrz

An4renaje conice

cu dinli inclkafi sau curbi

3.7.

Angrenaje conice cu dinfi inclinafi sau curbi

3.7.l.Nofiuni generale gi dimensiuni geometrice


Angrenajele conice cu dinf; inclinafi sau curbi au o firncfionare mai conice cu dinfi drepfi

linigtid decdt angrenajele

Fig.3.10. Roata dinlatd conicd cu dinli Fig.3.1f. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate conice cu dinli tnclinali sau curbi. tnclinali sau curbi desfasuratd tnplan. Daci la o roatd dinlii sunt inclinafi pe dreapta atunci la roata conjugati inclinarea dlnlilor este pe stinga. Dupf, cum se observI din figrua 3.10, unghiul de tnclinare a dinlilor vaiazd,.In general, pentru calculul geometric gi de rezistenld al angrenajeior conice cu dinli inclinali sau curbi, se va lua in considerare unghiul de inclinare mediu p, . Numdrul de dinfi ai rolii echivalente (figrua 3.1l) se determin[ cu relatia:

vr

zvz cos3 p,

cos 6 cos3

p.

(3.34)

Tinand_seama de rela(ia (3.34), numdrul minim de dinfi la care apare subtdierea dinfilor este: z = zmii = z-o lns:6 cos3 = 17 cos6 cos3 (3.35)

F,

6, ,

sau practic:

z = zs,in = 14 cos 6 cos3 pr. .

(3.36)

Dimensiunile geometrice ale rofilor dinlate conice cu dinfi.inclinafi sau curbi se deterrnind in funcfie de modulul mdsurat pe conul frontal exterior (suplimentar) mb sau cu ajutorul modulului normal mediu E.;.,,utihzdnd relafiile prezentate in'tabelul 3i2, (figqa 3,1l). Modulul frontal mediu se obfine din urmf,toarearelafie:

4m,=

Io.
'cos B,o

r04
L

ANGRENATE CU
Nr.
crt.

AXE

CONCURENTE

Dimensiunile geometrice ale angrenaielor conice cu dinli inclinati sau


Denumirea dimensiunii Semiunghiurile conurilor de rostogolire Sim-

curbi =I

Tabelul3.2.

Relaliile de calcul

bol
6r
62

tan6,

sinx ' = ir, +cos!:

tan6.

i"sinx
*irzcosE

2.

Modulul frontal mediu

Dt.
p

--=;ffi
p- =
*":1,,

J.

Pasul frontal mediu

Pt.
4.

Diametrele medii

d.t
d.z

mo-zl . , ro-4 r '-t - *.0- r un2 - *r p;

Diarnetrele de cap rnedii


6.

d.rt d"-l = d-r, 2h*cos6,


d".z

; d.-z = d-z *

2h"-cos6,

Diametrele de picior medii Lungimea generatoiuei conului de divizare- mediu.

dr., dr.t
R_

dr.r = drr - 2hr.cosdl ; dr-z = d-z - 2h-cos62.

R=d.r=d., '-m 2 cos 6,

2 cos 6,

8.

I-ungimea generatoarei conului de divizare exterior Lungimea gneratoarei conului de divizzre interior Diametrele de divizare

R
Ri
dr
d2

R. = R- + 0r5b Ri = R.

9.

o'5b

10.

L1

Modulul fiontal exterior

[,"
d"t
dnu

d.

d"

^"=;=;
0", = a".,fr; a., = d*,

12. Diametrele de cap

t-

t3

Diarnetrele de picior

dr
dD

oo = o,-,ft; dn = dr-r*'

14. lnilfimea caFului dintelui mediu


15. 16.

h..
hr.
h,

Inilfimea piciorului dintelui, mediu


indlgimea capului dintelui

h". = [hr- = h.- * c,

1125
R,

mn.

h"-h-R;

t7

Inalfimea piciorului dintelui

hf

or-ot*
tan

18.

Unghiul capului dintelui

0rr

0,,
19.

0", = tan 0"2 =

h"

R.

Unghiul piciorului dintelui

0n 0n
6.1 6"2

tan

0n = tan 0o =h,

R"

20. Semiunghiurile capului dintelui 21. Semiunghiurile piciorului dintelui

6"r = 6r + S"r

6rz = 6z

* 0rr.

0n

6o=6r-0ni

6o=6r-0o'

6-

105

Angrenaie conice
qe

cu dinpi inclinfrli sau

curbi

Unghiul de salt exterior a dintelui g. (fltgura 3.10) este dat de relafia:


cos

R,(r.-1)
=

-ffi

ft R.

Unghiul de inclinare exterior a dinlilor este:

P.=Fn'-6"'
I * tan20,

$1

fn, =
la

in cazul angrenajelor conice cu dinli inclina{i sau in V (figura 3.12, a gi b), dinlii sunt tangenli ur cerc u).raza mai micd decAt cercul de picior al rolii. Rolile dinfate conice cu danturd curbi au o largd ullltzare in construclia de magini datoritd urmdtoarelor a.,iantaje: capacitate pofiantd ridicata.

funcfionare mai silenlioasE decAt celelalte angrenaje conice gi sensibilitate redusd la deformatii. Unghiul B. este in general 35"...40o, dar poate ajunge pAna aproape de 0o, dacd inclindrile dintilor sunt contrare.
de inclinare mediu

capul de cufit

Fig. 3.12. Forma dinlilor pe roata pland a) dinli tnclina{i; b) dinli in V, c) dinli ln arc de cerc (Gleason), d) dinti in arc de paloidd (Klingelnberg), e) dinli in arc cle eloidd (Oerlikonspuomatrc).

Dintre tipurile de roli conice cu danturd curbi se enumerd urmS.toarele mai des utilizate: - dinli curbi dupd arc de cerc (Gleason) (figura 3.12, c); - dinfi curbi dupd arc de evolventd alungit[ denumitd paloidd (Klingelnberg) (figura 3.12, d gi figura 3.13); - dinli curbi dup[ arc de epicicioidd alungitd denumitd eloidd (Klingelnberg , Oerlikon) (figura 3.12,e).
106

ANGRENAJE C(] AXE CONCURENTE

t', o'')' V
a:

'.

a.)

dintele rotii conjugate freza-melc conici

cLt Fig.3.13. .Angrenai conic cu danturdpaloidd: a) angrenajul conic ;i roata prelucrarea rolilor claniurd paloiia lXitngtlnberg), b) freza-melc conic.d pentru coruce cu danturd Paloidd' culit in care culitele de agchiere Dantura dupd arc de cerc (Gleason) se prelucreazd cu capete de prin divizare. au tbrml trapezoidald gi roata se prelucreazd dinte cu dinte ftezelor meic conice prelucreaz6crtajutorul Dantura dupd evolventa alungita (Klingelnberg) se prin divizare continud (figura 3.13)' prelucreazd cu capete de culit prin Dantura Aupa eiiclctoida alungita (Oerlikon-Spiromatic) se d\vtzare continud, pe magina de ftezatro{i dinlate oerlikon-Spiromatic'

107

Anginaje conice cu dinfi inclina(i sau curbi

3.7.2.Calculul forfelor curbi

in

angrenajele conice

cu din{i inctinafi sau

La calculul forfelor, in transmisiile conice cu dinfi inclinafi sau curbi, se fine se^ma de faptul cI sarcina se transmite de la un dinte la celilalt pe direcfia normalei comune (figura 3.14).

t/ *---K

/l - =-=Fq2

Fig.3.14. Forlele tn angrenajul conic cu dinli tnclinali sau curbi. fh tuqi*ro"amimaldp'e'hiiita; dtaitebfHifohflelEirconirrnb ac[loneazAforfele X'n,9i Fn , care 6te axa de simefib a dintelui Fnr $i Fqz precum gi pe a:( F, . Componentele F", gi F, se descompun in 3.1 le F,1 , Frz, Fn $i Fn .Aceste fo4e se franspun apoi pe angenaj cbrriponenteleF6r:gi Fni ::ProiectSnd aces6 forfe pe Ai.e4iit. pamlele gi' oirdiiifdte'conice cu,dinfi inclinali sau curbi, se pot obfine gomponentele axiale F"r , F": gi radiale F,r , F.z .
108

'

ANGRENATE CA AXE CONCURENTE


Marimile fo4elor se pot determina cu relafiile prezentate in continuare.
Forlele tangenfiale:

F,r=
Fortele radiale:

jLi

Ftz=Ftr

(3.38)

FrI
F,2

F,r

" cosp,

9+

cos D, I
cos

tan P, sin 6,
(3.3e)

F,, g":"

" cosp*

o, L

r tan F* sin 6,
\
I

Fortele axiaie:

F*r = Ftr

*;.*

u,

+ tan p* cos 6,

rr"z = F,z{.*Tu-.* u,

r tan P, r:os 6,-)

(3.40)

In relaliile fo(eior intervin; P, - puterea Pe roata motoare, in W, 7r d*, n, - r'iteza periferici in rnis, dacd se inioouiesc pentru roata motoare v*r ='

;-_I_d;r, diameful mediu d., in mrn 9i turalia n, in rot/min; &n = 2{}o - unghiul de angrenare normal;

6, , 6, - semiunghiurile cercurilor de divizare, in grade' in relaliile fb(elor (3.39) qi (3.40) se ia semnul de s.l-s c6nd pe roata rnotoare I inclinarea dinlilor cu sensul de rotalie eoincid gi semnul de jos cAnd pe roata motoare I inclinarea dinlilor este contrari sensului cle roiafie. Daca fo4a a,xiala are .;aloar pazitivS.ea este oriental4 spre baz-a mare a conuiui de divizare 9i tleci roata dinpia se indeplrte az| fat6 de vdrful conului de divi;rare. in acest caz,, dacd fixarea rolii dinlate nu este suficient de rigidS, jocu! intre dinli creqte' Dac6 forla axiald ap o"lour" negativd ea este orientatA spre vffirl conului de divizare Ei deci jocuiui intre roata dinlati se apropie de vfCul conului de divizare. AceastE situafie conduce la amularea flancurile dinlikrr'gi se poate ajunge ia ruperea dirrlilor. si Pentr.u evitarea acestui caznefayorabil se recornandd ca inclinalea dinfilor pe roata motoare de unghiul coincid6 cu sensul de rotatie. I)aci roau motoare se rotegte in a:nbele senstui atunci pozitivlinclinare p, tr.ebuie ales in aga fel inctt forla axiala pentm ambele sensuri de rotalie sd fie a danturii rezistenli de pentru calculul La angrenajele coniie cu dinli tnclinaii sau curbi, (stabilirea 1noadutui;, se recomanda utilizarea ca4ii maginii pe care wmeazdsd fie executatd dantula.

r09

Noliuni

generale

4.

ANGRJNAJE CU AXE iXCNUCISATE


Nofiuni
generale

4.1.

hiperboloizi generatoare jurul arei II


in
caz,,ul can

Migcarea de rotatie se poate transmite intre doud axe incrucigate prin intermediul a doi oloizi sunt in contact dupa dreapta - I se obline hiperboloidul 1 gi in nstituie supral'etele de rostLrgolire

hipoide

hiperboloitiul I
-l
I

angrenaje elicoidale

hiperboloidul2

Fig. 4.1. Generarea hiperbolaizilor ut o singurd p.anzd (,;uprcfe,,e!e de rosrogclire) in c,azui axelor
tncrucr$ate,

Executarea angrenaiei,,:r cu axe iticrucigate care .rA aiba suprat'e1ele rie r{)stogclire liiperbolcizi cu o singurd pi,mzil este d.iiicii6, de aceea irr practicd se api'oxime azd cu conuri sau cilinclri in ftrnctie de zonaullliz.ati din hiperboloizi. Se pot oblirre astf"el, arigrenajele hipoide qi angrenajele elicoictaie. Angrenajele hipoide se execrftd in general cu unghiul de incrucirsare a axelor )] = 90o Si cu dinti ctubi. asa curn este ardtat in ftsura 4.2. ,Angrenajele hipoide permit ca pinion'.rl sI fie montat pe uri arbore aqezat pe doud lagdre in

ambele pdrfi. Nivelul de zgomot este


rbdus gi sunt conditii favorabile perltru

formarea peiiculei cie lubrifianl intre

flancurile dingilor. Necesita insa pentru ungere uleiuri de bund. calitate (uleiuri hipoidc). Prelucrarea rolilor hipoide se poate realiza crr dantura in arc de cerc, in evolventd buclati sau in epicicloidd buclatd. ca gi in cazul rotilor dintate

Pentru dimensionarea Fig.4.2. Angrenaie hrpoide. a) deplasarea axei piniionului geometrici gi de rezistentd a rotilor fayd de centrul rolii mari este aceeasi cu tnclinarea dinlilor; hipoide trebuie sd fie corrsultate cartea b) deplasarea axei pinionuluiJit;a de centrul rotii mari esre maginii pe care se prelucreazd roata. contrard inclindrii dintilor.
110

conice cu danturd curba.

ANGRENAJE cu AXE

iucnuc$.qrn

4.2. Angrenaje elicoidale


Angrenajele elicoidale se compun din roli dinlate cilindrice cu dinli inclinafi. Rolile care compun angrenajul elicoidal au acelagi sens de inclinare al dingilor, adicd ambele pe dreapta sau ambele pe st6nga. Valorile uns.hiurilor de inclinare sunt diferite. Pebaza fi grrrii 4.3, b, rezult6'.

E=Ft*Fz'
a.)

(4.1)

unde B, , B, sunt unghiurile de inclinare ale dinlilor pe cilindri de divizare.

fin

-t--'_

,l

l''
.-\

c')

Dimensiunile geometrice ale angrenajelcr


elicoidale in figura 4.3 sunt reprezentate doua roli elicoidale avAnd sensurile de inclinare a dinlilor pe drepta. In secliunea normal[ B - B pasul este acelagi pentru ca rofile sh
angreneze, adicd:

4.2.7.

i& ^
-\

Pn = fimn ' Modulele frontale sunt:

(4.2)

,o,r- -1 .I "
cosB,
I

rnl m..= --.1 " cosB,'l

(4.3)

Diametrele de divizare: d.)


.ffin dr = Btr z, -- ---j-

21

Fig. 4.3. Angrenaj elicoidal: a)ttedere dinfafa; b) vedere de sus; c) secSiune normald; d) vectorii de
vitezd.

(4"4)

o^ = z = m.-z'L " cosp,

.hn

Distanla dintre axe elementar[:

-22.
(4.s)

z2 ) -" f zt a=dr*dz z 2l;"rn'*rPr,J '

lll
;bt-l'

Angrenaje elicoidale
Diametele de cap: d"r
dtz Diametrele de picior:

d,+2mn = mtr(*h.r)

(4.6)

d,+2Eo = Do(*t.r)

_ dn= d\-zrimo=Eo
dn=
lnetgmea dintelui:

(zl
t ,
cos P,

,15) (4.7)

(zz _ d2-zrlmtr=mn
cos

p,

,5)
(4.8)

= 2,25mo.

4.2.2.Cinematica angrenajelor elicoidale


Tinand seama de faptul c[ vitezele rofilor pe direcfia normald trebuie s[ fie identice, din figura
4.3, d, se poate scrie:

Vol = Voz

sau

V, cos Ft -- V,

cos

P,

(4.e)

r,

cos

p, = .r*cos pr.

Raportul de transmitere devine:

i.. tz= 1! =

dtto*Pt
d, cos

,r2

=r. p, =4 zr
.

(4.10)

Yitezade aiunecare intre flancurile dintilor:

V" = Vrz = Vrsinpr *V:sinPz

(4.11)

inlocuind relalia (4.9) in (4.i l) se obline:

V" =

g+ sau V* V,g!+ t = V,' cosp, 'cosp,

(4.r2)

Angrenajul elicoidal are teoretic contact punctiform intre flancuri. Datoritii vitezei de alunecare mari intre flancurile in contact existA pericolul de gripare la aceste angrenaje.

4.2.3.Calculul for{elor

in

angrenajul elicoidal

La angrenajele elicoidale, unde intre flancurile dinlilor existl o alunecare apreciabill, se iau in considerare gi forfele de frecare la determinarea mlrimii fodelor (figura 4.4). Forfele pe roata condusl 2 sunt determinate in continuare. Forfa tangenfial[:

"o

t*n'
ttz

(4.13)

ANGRENAJE CU AXE INCRACI$ATE


secfiunea

normall N-N

roata motoare

VB,
E

Fig. 4.4. Forlele fn angrenaiul elicoidal.


Forla axialS:

F,
Forfa radial6:

= Fo tan (Fr.* v)
tan c" cos Fe;EiiJq
tP

(4.r4)

F,z =
Forfele pe roata motoare Forfa tangen(ial[:

(4.1s)

sunt:

tu=,";{fr#i
Forfa axial6:

(4"16)

F"r = F,, tan (9, Frt = F.z '

q)

(4.r7)

Forfa radial6:

(4.18)

in relafiile forfelor intervin: P, - puterea Pe roata condusi 2, in W; YrJ n dz nz - viteza periferice pe roata condus[ 2'inmls:' fo - factorut regimului de'funcfionare (tabelul 2'l);
113

elicoidale

g - unghiul

de frecare,

tanrp

= I.. , cos ctn


'

(q = 5"...6')

uncle p este coeficientul de frecare la alunecare intre flancurile dintilor rotilor.

Randamentul transmisiei elicoidale este:

= 0'97 11.

(4.r9\
g)cos F, \ n g)cos P,

unde I-

''

Frry, _ cos(p, * _ = = ,n
- V, F,, cos

(Fr

@2a)

sau

,.|"

_ 1 - ptanp"

lltrtanB,

(4.2r) q)
qi este

Valoarea maximd a randameniului se obline pentru unghiul F, = 0,5 (X +

1
n 'tzmlx

ulun -x----9 - '2


+ utun '2

I
Pcntru cazul particuiar X = 0r

) 'I

(4.22)

'tz

i F, = 90o, din relalia (4.22) se obline: tan B, tan (P, - <p;


tan

B,

tan (F,

o)

(4.23)

Daci
funclie de pr F'

se admite

p = 0,1 $i q = 6 " atunci se pot oblirie urmdtoarele valori pentru randament in


45"
454
81

qi

Br

100

700

304 600
-1

400 500 80.4

480

500

600 300

70n

800 100

9' n-oh

800 39:1

70"
68"5

42"

49"
81 ,0

20"
'74.6

I t.l

,0

8t.l

79.5

6l

.5

9, =

0,5^

(X +q) ). Pentru a obline randamente ridicate trebuie luat p, mai mare dec6t pr . in general se adrnite b : 10 rn" . Jindnd seamna de figura 4.4 trebuie satislEcutd conditia:

Se observd din valorile prezentate cd randamentul cste maxim la F,

: 48o (in generai la valoarea

b = 10ffin > b.r.z.

4.2.4.

Calculul de rezistenti

al danturii angrenajelor
ba:zd rela{ia
:

elicoidale

D irnensionarea angrenaj

ului eiico idal arc la

F,r = CbrPn = Cbrnmn


unde

(4.24)

C este cifra de incdrcare, in N/mm2; b, - l[fimea rolii motoare, in mm' Forla tangenliald pe roata motoare se determini cu reiafia:

Ftt=

2T,
d t-nr.

2T,
(4.2s)
cos

p,

tt4

nlocuind relalia (4.25) in relalia (4.24)

ANGRENATE CU AXE 0NCN se poate obline modulul normal al angrenajului:

(4.26\

unde Cu este cifra de incdrcare admisibild, in N/rnm2 (tabelul 4' 1)'

Valorile admisibile ale ci/rei de lncarcare


C"

Tabelul4

in N/mm2

Materialc

O[el Otel

cilit - Ofel c[tit cilit - Bronz

r
6,0
al

V" in m/s (viteza de alunecare)

5,0

4.0

3.0 1Q
1,4

)5
1.4

2,0

1,7

)7
')fi
l{

))
1,6

1,6

i.l
0,8

1,0

Otel - Bronz

)5
1.8

11

lo

Font[ - Fonth sau Otel

t.2

0,8

4.3.

Angrenaje melcate

43.f. Nofiuni generale


Angenajul melcat s-a obfinut din angrenajul elicoidal urmdrindu-se eliminarea dezavantajului contactului punctiform, care, combinat cu viteza mare de alunecate, favoizeazd, tendinla de gripare. Roata cu numdrul mic de dinli (lncepunri) se nume$te "mglg" iar roata cu numdrul mare de dinli "!eag melcatit". Unghiul de incrucigare a axelor se ia X = 90o qi, pentru oblinerea unui raport de transmitere mare, se alege numlrul de dinfi (inceputuri) ai melcului zr= 1...4, iar la roata melctE zz > 28. Pentru eliminarea contachrlui pwrctiform, roata melcatE cuprinde melcul gi asfel intre flancurile dinlilor apare contact liniar. Ca unnare a contactului liniar, capacitatea portantl cregte, condifiile de ungete gi frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile iar pierderile prin frecare se reduc. Nivelul de zgomot al angrenajelor melcate este mai mic decAt la angrenajele cilindrice, in medie
de 7 dB.

Angrenajele melcate pot fi cu melc cilindric Ai roatii globoidah (figura 4.5, a), cu melc globoidal gi roatd cilindric[ cu dinli inclinali (figura 4.5, b), cu melc globoidal pi roat6 globoidald (figura 4.5, c)

Fig.4.5. Variante de angrenaje melcate: a) melc cilindric - roatd globoidald; b) melc globoidal - roatd cilindricd cu dinli tnclinali; c) melc globoidal - roatd globoidald; d) melc globoidal Bostock - Renk

rl6

frezl deget frezi disc

s.)

.)

.)

de tiP ZN; c) melc de tip ZK; d) melc Fig.4.6. Tipuri de melci cilindrici: a) melc de tip ZA; b) melc
de tip sau cu melc

ZI

(ZE).

globo i;ffi|i*
Melcul cilindric
se

a 4'5, d)' (figura melcat cumelc cilindric giroati globoidald


Pre-lucreazn poate executa relativ simphl i1 roatl trebuie s5 fie pozgonau

4.5, a).

."

*rt;;.^;;;,;;;;;;;i".,a 'ou, Srecis 3:-11,"^"*:.T:*.i1 ;*i;A;;n"cg-""i-iiii111391'-:rlT'::1Ti:i:::$* L:'Tffi;ffi";ffi ffi *u {"put"i. in practicd se-regleazi pozitia ilH#.H4 ;#fr #j|*; ;it ^'i;;r. ,6pe "o,igi"a rofii melcate sd fie cat mai mare' a. contact nancwle-ai4itrcr il#ffiirirJrJi. ^ru incdt pui. | /E^--^, < L\ ^^ ',+ilioaqzd mqi rar' rnr utiriznazdmai dinli inclinaii (figrrra 4'5' b) se i;iffiffi;;;"id'l 'il; "ili"otiJt" *^ltl-:lTlt2' Pentru i"a"ntici curoata (*Jl , ^A+ -^i mora

"l :,::11i:Ty,"3T:

in acest

aceastd

varianti, la asamblare, atdt melcul cdt pi roata tebuie

#ffi#; ilil';;"

t"Je

r:-rl

4--li-^+i\

D^-s'

':utr :", pozilionate axial

cdt mai precis

ll7

Angrenaie melcate
Angrenajul melc globoidal roath globoidala, datorita cAmpului

de

angrenare

qi

conditiilor

de

ungere, au capacitaiea portantd rnarc

func{iorrare.Pentru executarea ace stora trebuie scule qi magini speciale. De asernenea pregitirea tehnologicd tlebuje sd t-re de inalt Fig.1.7. Angrenaj rnelcat de lip ZI'. E - linia de angrenure in nivel. secliunea cxiald; lY - dreapta de rostogoiire; 1,2,3 - liniile de
contacr.

in

dar necesitd rdcire cores pwziatoare

4.3.2.Tipuri de angrenaje melcate cilindrice


in funcfie de procedeui de prelucrare, flancurile dinlilor la melcii ciiincirici sunt supratbte

.i,',,,.
,,1.

,- -. --

-- ---

elicoidale de dif'erite tipuri prezentate in S1'AS 684,5-81 si in

figura 4.6. Tipul ZA (figura 4.6, a-\ culit de formd , trapezoidalS a-vAnd muchiile - i--a;chietoare i'n secliunea axiald a i melcului. in secliune frontali I (secliune perpendiculard pe axa meicuiui) protijul dintelui este o spirala arhimedicd. Nfelcui de tip
se prelucreazf, cu un

ZA se poate

prelucra,

cu

-r'/^

cu flanr:uli evolventice. av6nd muchiile agchietoare in sectiune


Tipul ZN (figura 4.6, b) se prehrcreazi cu un culit de formi trapez,oidald, at,drtd muchiile agchietoare intr-un plan normal pe elicea medie a golului. Acest tip de melc se poate prelucra_, cu aproxima{ie, gi cu frezd deget sau tiezi disc protilati de diametru mic" Tipul ZK (figura 4.6, c) se prelucreazd cu o sculd dublu conica care in secliune axiald are fonnb fiapezoilalit Intre axa melcului gi axa riiscului conic este unghiul de ridicare y, . Perpendiculara comund dintre cele doud axe trece prin linia elicoidalS de pe cilindrul de divizare aqezat in mijiocul golului <iintre dinli. Profilul flancului dintelui in secfiune axiald este pulin convex. Tipul ZI (frgura 4.6, d) are unghiul de inclinare 0 : 90o - y, mare, iar in secliunea frontald flancul dintelui meicului este duoi o

aproximatie bun5, pi cu cufit roatd

'

ariald.

-ZN

\r/, 'll

vi
Fig. 4.8. Secliunile axiale ale melcilor de diferite tipuri

1r8

ANGRENAJE CU AXE INCNUC$,qTT


:-,..rlventd. Acest tip de melc se preluc^reazd cu discuri plane, avAnd axa inclinat5 cu unghiul cr fald de gi axa melcului este unghiul y, . -:, plan care trece prin axa melcului. intre axa discului in literatura de specialitate se mai intAlnegte qi melcul cu profil concav in secliunea axiald.

iceste angrenaje melcate de tip ZT (figxa 4.7) au un randament bun, uzurA redusa 9i durata

de

--:nclionare mare.
Sec{unile axiale ale melcilor de diferite tipuri gi discurile de rectificat cu ajutorul c5.rora se oblin :rofllele acestora sunt prezentate in figura 4.8.

4.3.3.

Dimesiunile geometrice

ale angrenajelor rnelcate cu

melc

cilindric
Din figura 4.9, pasul axial al meicului
esr,e: t

p* = llmx

(4.1)

.rnde m* este moclulul axial al angrenajului melcat, cu valori standardizale

in STAS 822-82.

sectiunea ar.iahl a melcului tn planul mcdian a rotii melcate

sec(iunea

Irontali a melcului
I
I

sec{iune

normali

- -;:L=Q,\ '.r,7,7,}nj't,

\
'-l rill

ffi rr

+-+../

-li
-_--t"a\"

.>\
'
)/

//' ,/,
u))

/\, ,/\,//

t*,G,_t

(/
/

s'
a.)

b.) x

=l

Fig. 4.9. Dimensiunile geometrice ale angrenaielor melcate cu melc cilindric


Pasul clicoidal:

P7 = zlPx

(4.Z',)

unde z, este numdml de dinti ai rnelcului (numdrul de inceputuri). Dac6 se desfbgoard linia elicoidali de pe cilindrul cu diarnetrul triunghi dreptunghic, de unde se poate scrie:

d.r (figura 4.9)

se obtine un

tanYm =

P, "d.,

ztT fr*

"d',

q' 9* E*

zl

zl
(4.3)

119

unde

Tn este unghiul de panti al elicei melcului pe cilindrul cu diametrul

d,t

(figura 4.9, c);

q=

,l *ur Bt

- coeficientul diamefal, cu valori standardizate in STAS 6845-82.

Diametnrl de referinfi al melcului este:

d.t
Diarnetrul cercului de cap al melcului:

r,{.

(4-4)

d,r=drr +Zfrxh"'=-,(l*2n".) .
Diametrul cercului de picior a[ melcului:

(4.5)

dn

=drr -Zho=d.r - 2^,(h". *"') =-,(o -th". -2c.) . [c4,


mrh.

(4.6)

Diametml de dil"izare al rofii melcate (cercul de divizare este acelagi cu cercul de rostogolire): d2 = = (4.7)

Diametrul cercului de cap al rofii melcate:

d"z =

-,(4 * 2h: * Zx) .


- 2c. *2x)
'

(4.8)

Diamefiul cercului de picior al rolii melcate:

do
Distanfa dintre axe:

=-*('-'h:

'

(4.e)

^ _ drr d-z _ d.or n*----T--unde

* q * 2xm"
2

m*(q*4+2x)
d,z = dza 2 x m,.

(4.10).

d- este diametrul mediu al rolii melcate gi are valoares


Deplasarea specificl a rofii melcate este:

* = '*

--4

mt

u'

D*

0,5(q

* zz\,

(4.1r)

unde a este distanla adald elementar6 care se calculeazi cu relafia:

u=I'$*z') 2
Se recomand[ ca deplasarea

(4.r2)

specifici a rofii melcate s[ fie cuprinsii in intervalul:

-1<x<1 uo
=

inelgmea dintelui:

dg ur; - dr_ 22 =

-,hnj

* c-),

(4.13)

unde h,'= I este coeficientul in5$imii capului dintelui; c' =02-.03 - coeficientul jocului radial.
Lungimea melcului:

bt = 2,5m,,14 *1
bz

(4.r4)

Lnfimearofii melcate:

" 2m,[05 + t/q + ll

(4.1s)

ANGRENAJE cu AXE

ittcnac$.trn

4,3,4.Cinematica angrenajelor melcate

cu melc cilindric

Pe parcursul angren5rii dinfilor intre flancurile acestora apar alunecdri. Mlrimea vitezei de alunecare se poate determina din figura 4.74, a.

bf2,5m;@

le It tg
(\
+
ll

V.=\tt,

Fig. 4.10. Vitezele fn angrenajul melcat cilindric; a) vitezele in punctul C; b)unghiu! fotmat de viteza de alunecare cu tangenta la curba de contact.

Yitezaperiferici a melcului

Vt - o, b 2

Yitezaperifericd a rolii melcate Vz = V, tan


Rapcrtul de transmitere:

y,

= or

lF

tan

y,

2Y,
irz
=

d*, u=1! = = 2Y, V, d, 6)z


V,

d,

Ytmtzz
Vr m, q tan
Y,o

(4.r6)

d2

La angrenajele melcate

se

recomandi:

5<u<70,
dar in mod obignuit:

15<u<50"
Yitez,ade alunecare
Se poate aobserva cA

t'd' V' v- = = - y.n " cos yo, 2 cos

V" > V, . lntre flancurile dinlilor apar aluuecdri mari, ceea ce favoizeazd de gripare a angrenajului. tendinla 'Griparea mai esie influentatii gi de dispunerea liniilor de contact (liniile intrerupte in figura
4.10, b).

t2l

Angrennje rnelcate
4.10, b) unghiul dintre viteza de alunecare gi tangenta la curba de contact in M, este mic, ceea ce influenleazd nefavorabil formarea peliculei de lubrifiant intre
Pe zona de intrare in angrenare

O 1ng*u

flancurile diniilor. Condiliile de ungere sunt mult mai favorabile pe zona de iegire din angrenare @ (figura 4.10, b) unde unghiul 0 se apropie de 90o. Pentru imbunaidlirea situatiei sau gdsit diferite solulii cum sunt: executarea angrenajelor melcate cu deplasiri de profil negative de x = -l sau chiar -1,5; eliminarea zonei de intrare in angrenare, daca angrenajLrl (melculi se roteqle intr-un singur sens, executarea angrenajelor melcate de tip Cavex (melcul cu profil concar,) qi altele.

condiliile de

TinAnd scarnd dc
ungere

nefavcrrabile materialeie recrlmandate pentru


engrenajele rneic,ate sunt: - pentru melc oiel aliat san olcl carbon cie caiitate

-r-

cdlit. oblinAndu-se o dulitate pe flancul spirei HRC 58...63. Dupd tratamentul

comentat gi

tcrmjc de cemenrare

qi

=olti J

calire, flancul melcului se rectificd. Melcul poate fi executal gi din olel de imbunatatire obtinAnd o
duritatc pc flancuri de circa

,/,

c) 6X

(45...55)HRC. in acest caz

a
Q

flancul poare

rdmAnc

nerectificat - roata melcatd se executi 0 din bronz gi in cazuri mai fonti sau otel rare din fbnt6 antifricliune sau fontd cenugie. Roliie rnclcale cu diametrui mai Fig" 4.11. Roatd melcutd executnld din doud bucdti nric de 20A mm se executd integral diri bronz, iar cele cu diametrul mai mare de 200 mm sc fac din dou.l bucati (figura 4.11) cu butucul rolii din fonta sau olel ial ccroana dintatd din bronz.

4.3.5.

Calculul de rezistenfl a angrenajelor melcate cilinclrice


Calculul fortelor

4.3.5.1.

Sarcina se transmite de la melc \araatameicatd sau invers gi se repartizeazdpe toatd iungimea liniilor de contact. Forla rezultantl se considerE cd. actictneaza in centrul forfelor. in timpul angrendrii lungimea totai[ a liniilor de contact varrazd gi centrul fortelor distribuite pe aceste linii nu este fix iar fo4a rezultantiavariazd. in rnod conventional se considera ca forla rezultanta ac\ioneazd,in punctul C, unde perpendiculard comurd dintre axc inleapa cilindrul cu diametrul d^, Ia roata melcata (figura 4.12). Forla tangen{iald pe roata melcatd este:
E',LItn---

-12

2T,

2T, d'nz .*(rr*2x)

'

(4.r7)

122

ANGRENAJE CA AXE INCRUCI$ATE

i I

-L z

dintele rotii

Fig.4.L2. Forple in angrenaiul melcat cu melc cilindric.

':;L- F,

Fo(a radiald pe roata melcatd

este:
F, cos q tan an
cos

F.z

Fn. tan

cn

,,.--' cos (T"' _ e)

q tan c,n

(4.18)

Forta axiai6 pe roata melcati este:

F^z =

Frz

tan

(y, . q) .

(4.1e)

Din condilia de echilibru rezulth forieie pe melc. Forla tangenlialf, pe melc: Ftt = Foz '
Fo4a radiali pe melc:

(4.20\

F.l = F.z '


L23

{4.2r)

Forfa axiali pe melc:

F"t = Ftz
tan y, _ F, V, rrz-Ihvrt*{t|*.p}'
q

(4.22)

Randamentul angrenajului melcat se determini cu relatia:

$:3)

Tindndseamidefaptulcd tan !- = a,relaflarandamentuluisepoatepunesubforma:


1|.r=

zl
q tan

(1", + e)

t4.24)

Din relafia (4.24) reniltilcd pentu valori mici ale coeficientului diamefral q se obfin valori mai ridicate pentru randamentul q" gi invers. Pentru valori mici ale coeficienhrlui diametal q melcui nu este suficient de rigid, motiv frentru care se recomandd in cazul construcliei melcului din acelagi material cu arborele q > 5, iar pentru melcul montat pe arbore q> l0 . In cazul cdnd elementul motor este roata melcatS, adicd migcarea gi sarcina se transrnit de la rcat} la melc, randamentul angrenaj ului melcat este : tan y'n
aceeaqi parte. ln figura 4.12 melcul are spirele inclinafi pe dreapta.

{4.2s}

La angrenajele melcate, melcul gi roata melcati au inclinalia spirelor respectiv danturii pe (dinfii) inclinate pe dreapta gi roata melcatd are dinfii

4.3.5.2.Calculul angrenajelor melcate

la

presiune de contact

Pentru predimensionarea angrenajelor melcate se poate calcula distanla dinhe axe cu relalia:

(4.26)

unde T, este mornenful

condus (pe roata melcati), in Nmm; o Ei. - presiunea de contact limit4 inN/nrm2 (tabelul 4.2); P, - puterea pe elementul condus (roata melcatE), in kW; n, - tuafia rolii conduse, in rot/min. Presiunile de contact limitit se pot alege din tabelul 4.2 pentrumelc din ofel gi roata din bronz

sau fontil.

Valori de

melcate

Tabelul4.2. E
N/mm2
88300 88300

Nr. crt.

Materialul rofii
melcate

STAS

Duritatea flancului

U,t. N/mm2
115 190 180

Osri-

7.

N/mm2 265
425

l.
2. 3. 4.
5. 6.

CuSnl2 CuSnl2 CuSnl4


CuA19 Fe 5 Ni 5

D7n-76
L97n-76

F F
X'

D7n-76
19.8n-81

IIB 95 IIB 115 IIB 160 IIB


80

6/fi2
r47

t47
150

370
660

92700

377

r12600

164

N 568-82 250 HB 150 350 98100 ts2 6)9, N 260 HB 490 175000 t82 N - turnat in nisip; F - turnot cenffifugal Valorile din tabel sunt valabile pentru melc rectificat gi cllit la HRC 60+2. Pentru melc
124

Fe250 Fcm 7fiF2

xn ivcnact$.l'rn
.!esc cu 0,75'

"

in func1ie ut"g" prin rotunjire la valoare intreag5'

2,4J-l
Nurn[rul de dinli ai rofii:

6'27\

h = lzt'

melcului: Diametrul de divizare preliminar al

dl,

' t.a,

unde se recomandd pentru

Diametrul de divizare preliminar

t" " 0'3"'0'5' . al rofii:


al = zr-a[,
d2

Modulul axial al melcului:

^,= 4
valoarea carcurati a modurului
se rotunjepte

ia o varoare standardiz-ati

BxSTAS

, alegdndu-se

in

acerasitimpeiovaroarestandarliTa.T$i:ii::::yt::#;";ti"'i,i"iffi nnl n in
V"l
".
it

r e c om

andu e P t"t'"
1...1,6
12

W
10

W
20...25

mx

2...2,5

34
10
11

5...6,3
9

7...10
9

12...16

I
9-

t4 I6

I7
14

10
11

10

I
9

12

i1

10

posibil vah ,rtle suDltntarc sunt de Preferat' iar dacd estt


lemen'tari: (4.28)

qi se calculet'u valoarea apropiatd superioar6

in cazul c6nd se impune

din sTAS 6055-82 se alege ca distanfa axiald s6 fie stand-ardizati" specifici de profil a rofii melcate:

6"nitt*ea

(4.2e)

Dsrns "-asms-4.
de Se recomand[ ca deplasarea

profil

s6

fie cuprinsd in intervalul:

-1<x<l
15

CuvaloriledeterminateB,srmrg,X,zt$i4secalculeazSdimensiunilegeometriceale
angrenaj ut,ri

utilizdnd relafl ile (4' t ) "'(4'

)'

4.3.5.3.

Yerificarea

lt

presiune de contact (metoda Niemann)

de sigr[an!5' astfel: contact constd in calculul coefieientului de presiune la verificarea

anirznzx S"=--"ffim2'x__tS"r,o,

z"zp.lT,

A:
125

KA

(4.30)

STAS

)nare $i se calculeazd. cu relalia:

z^ -

l+gg

fLo)

''u

r,6

unde Ln este durata de funclionare impusd. in ore; Zn - factorul de varialie a sarcinii, dat de relafia:

z. (":l*'
\!/

n, - turalia rotii melcate, in rotlmin; Z" - faclorul de material avdnd date valorile in tabelul 4.2; Zn - faclorul de contact, dat de relafia:

z, = 5,5 -

t-'-l - ,o j-l' tt( ar"nui I asros/


\ \
tf|\

pentru cazul in care este indeplinita condifa:

0,2.1
I
'I,

asr.rs

|.

O,e '

- momentul de torsiune pe roata melcat5, in Nmrn; Kn - factorul regimului de furrcfionare (tabelul 2.1); S",,n = 1.."1.3 - cocficientui de siguranld pentru solicitarea la presiune de contact.

4.3.5.4.Verificarea dintelui

rotii

melcate

incovoiere

Coeficientul de siguranld pentru solicitarea de incovoiere a dinteiui este:

. DF

ur,rm*s_{4qb,

\ril

, * >| 2 bF'io ) |

'
(tabeiul 4.2);

(4.31)

unde U,6 este efortul unitar limiti pentru solicitarea de incovoiere


b, - lalirnea de calcul la incovoiere, dat de rcla[ia: bz = 2 hxSrAS (0,5 * ttr;l)
.

4.3.5.5.

Verificarea angrenajului melcat

la

incilzire

Coeficientul de siguranfd termic este definit astfel:

so --

"

^ trII

/ \2 -tEl-o-r{"lon =|

\ r0)

r36Pl

,,

(4.32\

unde

,r. = 80o C - temperafura lirnitd; r) - temperatura de func{ionare; P, - puterea pe arborele melcului, in kW:

asrAs este distanta axtald,

in mm;

q, - coeflcientul de rdcire dacd200 rotimin

q, ' = ll +

1*Y/\ED 126 -ll=

i i,ri't000-lirr-tn, * yl ,
)

dar de relafia:

ANGRENATE CU AXE IXCNUC rrtd" Y : 0S 14 nrzt3 pentru funclionare ldrd rdcire; Y : 0,031 n,2/3 pentru funclionare cu racire (ventilator); ED - durata de funclionare in procente in timp de 24 ore; 5< ir, q, - coeficientul raportului cle transmitere (melcul element motor), pentru calculat cu rela{ia: q, = 1,33 - 3,77' 10-2 ir2 + 3'43 ' 10-a itl ;

u < 60,

q, -

i de niateriale q, Tabelul4.4 cocfrcientul cuPlului de Vulor ile coeficentului c materiaie melc.-roatf, melcatd, dal in tabelul 4.4" qo - coef,tcientul de construclie, O{el cllit qi C u-Sn Bronz centrifugat Aliaj de aluminiu carc. in functie cic Pozitia rectifieat Fontd cenugie rnelcului, ia valorile: jos (melcul rnelcul Cu-Sn Bronz ridica uleiui) q,, = 1; Aliaj de aluminiu (roata

- melcui sus
ridicd uleiul)
qn

= 0,8.

4.3.5.6.

Verifiearea arborelui melcului

la

dcformafii

sarcinii, acesta Datoriti lbrfeior care aclione azd.pear'borele melcuiui, in timpui transrniterii se deterioreazd' detbrrneaza (figura 4.13) gi ca urmarc conditiile de angrenare

se

s.t---/

- - /'-l'i
F,r(d,"2/21)
l-_r(d,,,1i21)

M,,,,,r.=F,,

l/4

plan vertical

M,,,,,n,=(F., l/4)+(F,r d,,,ri4)

Fig. 4.13. De.formarea arboreltti melcului st'tb efectul forlelor'

condiliilor de angrenare se veriflci Pentru ca deformafia sa nu influenleze mult asupl'a


L27

coeficientul de sigr:ran16 la incovoiere astfel:

ao=#>0,s...1
unde {,. = 01004 f,xsrAS pentru melc cdlit,
f,,, = 0101 rlsrrs pentru melc finbundtifit. Deformafia ma:rimd in plan orizontal este:

(4.33)

fo.",

=++ 48EJ

(4.34)

Deformafia maximi in plan vertical este:

f".** =
Deformafia maximI rezultantd
i=----;este
:

48EJ
1r

(4.3s)

fr"r=y'fo'rrr*fi..*

48EJ

(4.36)

Distanla dintre reazeme se poate lua I = 1r5 a iar momentul de inerfie:

- rdlt t= iMomentul incovoietor murim se obtine astfel:

M,,"*

- ,EilJ

F"i''l'. .(+* Mil = \\ +l' 2 ) "lf 4 ) t I


32Minu
Mt l6Mt t ut-% _ ;i
oi* '

@t7)

Eforturile unitare la solicitarea de incovoiere gi torsiune sunt:

"'-_ w" _ ;4,


Efortul unitar echivalent este:
oech

N4..,

tlol . a"l .
\, /

(4.38)

Reacfluniile rezultante in reazemele A gi B sunt:

R
$r

lit''l'-'ltiFl - Frd',]'. 2t )' ^={[tJ

It

(4.3e)

(4.40)

4.3.5.7 Randamentul angrenajelor melcate


Randarnentul total al angrenajelor melcate este dat de relafia:

It

l,

rlr,t

rlnt '

(4.4r)

Randamentul danturii q" se detemini cu relafia (4.23) unde unghiul de frecare se obfine asfel:

g=arctan P =^':ctanllt,
cos cd

(4.42)

t28

ANGRENATE CU AXE fiNCN


sau

din tabelul 4.5.

Valorile

melcate

Tabelul

4.5.

Randamentele lag5relor Tlrt $i a elementelor de etanqare stabif esc pebazacelor ardtate in paragrafirl 2.16.

r1o,

Tabelul4.6.

Valori orientative pentru randamentul total aI unui melcat se dau in tabelul 4.6 in funcfie de numdrul de inceputuri
melcului.

Exemplu de calcul 4.1


calcuiezn angenajtl melcat cu melc cilindric cu unghiul de incrucigare a axelor X = 90o, cunoscdnd puterea pe arborele ro{ii melcate P, : 5kW, turalia melcului nr = 960 rotlmin 9i tura$ia ro,tii melcate n, = 50 rot/mio, materialul rolii melcate Cu Sn 12 turnat centrifugal qi melcul nerectifrcat pentru care ourih = 0,75 ' 425 = 318,75 N/mm2 (tabelul 4'2).

Si

se

Rezolvares
Distanta dintre axe:

a = 16'103
Numdrul de inceputuri ale melcului:

z, = | (t

'u960
de

. z,a4i\ = J^,=(t * 2,4itsltsl,tsa$ 50

Lg4ls404 = 2

Numlrul

dinfi ai rolii melcate:

zz =

t,

-l
a

",

X2

= 38,5 = 39

Raportul de angenare efectiv este:

u=4_39_19,5. zr2
Raportul de angrenare standardizat urros = 20 (dupd STAS 6012-92)'
Abaterea raportului de angrenare:

11.,

usrls

- u 20 -= -1915 = oro25 , 20 usrAs


el-3%;3o/ol pentru
=
usms
63166192

Laoh = 2r5o/o

Diametrul de divizare preliminar al melcului: dl, " Q" a = 0,!' 159'1548


129

mm '

melcate Diametrul de divizare preliminar al

rolii melcate: dz = 2a - d,r = 2'159,1548 -63'66192 = 254,64768mm'

Modulul axial a melcului:

d2 2s4,64768 = 6,s294277 mm hx=4=3e


Modulul standardizat
4.3.
se va alege

ffxsrAS: 8 mm, iar coeficientul diametral q

10, din tabelul

Distanla axiald elementar[:

"
Daci

mrstnf

(q-1:') s(Io .-!q) - l96mm . 22


si fie standardizatl (cazul reductoarelor) din STAS 6055-

se impune ca distanfa dintre axe

82 se alege flsrns:200 mm. Deplasarea specificd de Profil:

flstas

- r

filxS'fAS

Diametrele medii:

d,nr = flxSrAS q = 8' 10 = 80 mm , d.2 = m*s'rAs(zz * 2x) - 8 (39 + 2' 0'5) = 320 rnm

Verificare:

t ., = -d*l -srAS z
Diametrele cercurilor de cap:

dtz

80 +
2

320

= 200 rnm

d,r = h,srnr(.q * 2h".) - 8(10 + Z'I',l = 96 mm , /\ doz ffixS-r.AS\r., * 2h, " 2 x) = 8(39+2'l+2' 0,5) '' 336mrn
Iliametrele cercurilor de picior:

dn = ffi*st^s(q - 2h; - 2c') = 8(10 2'l t\ dn = il*srnr(lr - 2h; - 2".1 = 8(39 - 2'l
tndllirnea dintelui:

t-\_

- 2-A,25) = 60 mm , - 2'0"25 + 2'0,5) = 300 mm


0'25) =
18

h
Verificare:

-*rrorPttJ . c-) = 8(2'l *


h
h

mm

_dur-dn_96_60__ l8mm, 1', d*z - dn 336 _ 300 18mm


=
.

Lunsimea melcului:

b, = 2,SrxsrAS,lzrT1 = 2,5' 8 v59 + 1 = 126,491.11 mm


I-dtirnea rofii melcate:

br=

2m*sras(0,5

. ,[;l)

= 2-8(o,s * /=ro-. r) = 61,065997mm

130

ANGRENAJE CU AXE 1NCR


Verificarea la Presiune de contact:

318,75' 1,165 '0,782


147 .2,7

= 2rl0l t S"n.in = 1...1,3


rorlc

7 uh

(zsooo'l

I l"

+ =(rlqqq'l* = ,,,ur, I \loooo/


_

_ 8_ lo''" = 0,782 1+l,zst n s7


\

260 = 49,zrr *, mtn 1915


pentru melc din o[el
Ei roatd

din CuSri 12 centrifugat;

z,= 5,5-

"[*)

.'o[#)
49'231

=5,5

-)1.

"{,;S')

= fgtou T. = {106} 'ft - n2 Tc

^1-

= 96e8so,44Nmm '

(tabelul2'l)' Kn = I pentru funclionare fbri gocuri Verificare la incovoiere: u,,rn--$!'n, b' = 15,313 = t3o^,l r9l'ofu s. = 6061,565 ' I

T,r Ko

t s.*,n = 1"'1,3

(tabelul 4'2); ofel 9i roatd melcatd din cuSn l2 centrifugat din meic : pentru N/mm2 190 u,,, unde [xS'AS:8 mm; hz = 61'066 mm; F, = 2T, _ 2.96985A,44 = 6061,565N

'tz

d-:
=

tzo

Verificarea la incdlzire;

s,
u, -

[T)'g'1'.q:&
(;-"n

=(#)' 8,455'A,723'A,6i 136'6,25


O,Ora nrt6)

'.1

= 1,933 r

") ":) I + o,oanl' if roo = t' l1 | . o,or4*,*,J -

(r .

= A,725 i q=0,6TpentrumelcdinoleldeimbunltdliregiroatdmelcatidinbronzCuSn; 9+=lmelculjos;


131

P"5 P, = . = _j_ = 625 kW. ' rlt 0t8


Verifi carea arborelui melcului la deforrrafii:

melcatc

sD
rrnde

ftll o'08 =,, f.o 0,00307099


=
0108

= 26ro5o

>l

fur

= =

0r01morn, =

0,01

.8

mm pentrumelc imbunitiifit;

f.o

13 t--i 4tEJf "


0,00307099 mm

"

300r 48.2,06.10s.2010619,3

I = 1r5 osrls = 115.200 = 300 mm;


E
J
F'

= 206000 N/mm2 pentu o[el;

,r = Fo = Fotan(y. * e) = eoer,565.tan(rrpollsz" * I,4o)


= 1367,137N;

'Ion = = " 64 lit = tt 64

2oro619,3 mm

tany, =1=fr=O,ZO
_ r,r -

1.=11,309932";
=

60. 1000 cos 11,309932" = 4r101m/s ; g = lr4" pentru V" = 4,101 mls (tabelul 4.4); o tot,9 t"o noa cos 1r4 tan 20' Frr = Fr2 = Fo = 60611565 cos (T, * q) cos (11,309932" + 1,4"\ = 2260,973 N .

'"

vl

*ry'o

_ -

drl trl 60.1000*ory,


'Ic

r.80.960

132

ANALIZA CINEMATICI A ANGRENAJELOR FORMATE DIN fuAI MULTE ATE PERECHI DE ROTI D

ANALI'LA CINEMATICA A AI\GRENAJELOR FORMA*TE DIN MAI MT]LTE PERECHI DE ROTI


5.

DINTATE
consider6 lanlul cinematic format dintr-un numdr oarecare de

(n-r)

Y42/t
w7777

(n-1)'

t4/./2
v77ml

roli dinfate, care executil migcdri de rotafie in jurul anelor propri (figura 5.1). ' Migcarea de rotalie se transmite de la roata 1 la roata 2, care :este legatd rigid de 2', in continuare de la 2' la roata 3 legati rigid de 3', g.a.m.d. Raportul de transmitere al intregului lan! cinematic (mecanism compus
este:

din
uo

angrenaje)

.(|)1 iro==.

(5.1)
de

Rapoartele
Fig. 5.1. Lanl cinendticforaat din nai multe perechi de roli dinlate
sunt:

transmitere ale trePtelor

(t. irr=Li or2

iz,t

(D"/ i an2

it,t -

Or/
(|)4

i...il1o-1yrq -

o(o-t)'.
G)n

inmultind rapoafiele oblinute ren/tiftit:

itz'\,t'is,t ,.. i1n - 1;r1 =


S-a finut seama

aD,
G)n

i1o

(s2)

cd

a, = rozt i 03 = o3'

; $'a'm'd' produsul

este egal cu Din (5.2) rezultE cI raportul de transmitere general al integului mecanism rapoartelor parfiale ale fiecdrei trepte. numerele de dinti Dac[ in relatia (5.2) se inlocuiesc rapoartele de transmitere par,tiale cu

corespunz5toare rezult6

4'4'24;..2a i, = (-1)' Zt'Zzr'\t *.2(o


unde

(s.3)
tt,

m -t;g**'airgrerrajblorrse in acest caz raPortul de


= irz , ca^prezentat in frgrra 5'2'
ste:

contrare' rapoarte de

mari. tansmitere ---

L'i*"'itl - ry = (l'Y2

4zo

(l\-5

(s.4)

zL

ANALIZA CINEMATICA

PERECHI DE ROTI

ANGRENAJELOR

FORMATE
,ATE

DIN MAI

MALTE

l'ig.

5"2, Angrenaje legate tn serie.

observi din relalia (-5.4) cd raportul de transmitere general nu depinde de^numdrul de dinli al rofilor intcrmediare. Din acest motiv rolile intermediare se numesc rofi parazite. In realitate aceste roli joacd un roi esenlial deoarece schimba sensul de rotalie al rolii conduse i.n caz de nevoie gi asigurd transmiterea migclrii de rotalie la distanle axiale mai mad'

Se

134

ANGRENAJE PL4NETARE-

6.

ANGRENAJE PLANETARE
Notiuni generale de structuri Ut:I9i"'" tt t*Jt"i::#:Hlff?
de rotatie in jurul
unei alte axe (figura
6"1).

6.1.

care conlin Se numesc angenaje planetare angrenajele

Rolile

din

angrenajul Planetar

02

O'

2mobile se numesc sateliti. Satelitul 2

montatq

pe axele

din f,rgura 6.1 executl o miqcare


cornplexi, care

coilpune

otn
de

se

miqciiea de rotaJie

(migcarea

Fig. 6.1. Angrenai


miqcarea de r denumirea de

ptanetar'
Po

Fig' 6'2' Roata

fixa

De aici axei sale, adicd executd o migcare pianetard' najului pianetar din figura 6.1 se determinl astfel:

[i1]t-?.1}"131[1 rezultl

gi

W = 3n - 2P, -

=3'4 - 2'4 - 2 = 2'

(6.1)

astl-el:

W = -3 n Angrenajele planetare pot

ZPs

F+ =

3'3 - 2'3 - 2 = 1

(6"2)

fi formate qi cu roli conice (frgura6'2)'

cu r o lt contce' Fig. 6.3. Angr enai e planet are forrnate t ttilizeazd in consrucJia de maqini in domeniul

at 9i transPortat. etc' taje: le transmitere mari la gabarite mici;


ce inc[rcareape lagdre (figura rarte mari de transmitere' 135

6'3);

Analiza cinematici

angrenajelor planetare

6.2. Analiza cinematicl

angrenajelor planetare

Caracteristica debazi a angrenajelor planetare o constitue prezen[a axelor mobile, din care cavzA raportul de transmitele nu poate fi stabilit cu relafia simpll dedrrs[ la angrenajele cu axe fixe.
Pentru determinarea raportului de transmitere la angrenajele planetare se aplic[ metoda lui Willis,

viteze unghiulare:

,,of, = Fig. 6.4. ASezare simetricd a satelisilor.

al, * (-<or) = G)1 -

G)s r

toi = o, * (-ru) = G), -

@5 ,

t3=tr*(-or)

=0.

- Astfel, dupd aplicareaitezei '-mghiqlare - o, bara S devine fix5" iar angrenajul planetar se transformi intr-un angrenai grmplu, cu a:(e fixe. Raportul de transrnitere al angrenajului planetar, in situalia prezentati, mai,sus, fnend seama cb'roata motoare este l, devine:

tf :S .13 = --T o{

or-os os-os

= -:.%
zr
se detennind

(6.3)

Exponentul S inseamni cd raporhrl de transmitere ir. Din relalia (6.3) se poate obfine:

in ipl'r-za&bamS

este fixtr.

o, =ir]rr*(r

-if)rr.
se obline:

(6.4\

Dacd roata 3 se fixeazi, atunci

or = 0 (frgura 6.2) gi din relalia (6.4)


(|)s

i*=:!=1-i,3
in cazul general, raportul de transmitere se poate scrie astfel: Op - (ils trp - trs

(6.s)

,S tDo-- -

oq-0s

trq-ns

(6.6)

elifi avdnd doud roli dinfate 2 9i2, (frgura 6.5).

Vitezd unghiular[ a barei S,este:

4zi ll':il =r + 'i,,,, )l,t)


rts

(6'7)

tr=3=
.
136

zzzt | +

ztzz'

I I

ANGRENAJE PI,IINETARE
2

Fig. 6.5. Angrenaje planetare avdnd satelili cu doud roli dinlote

ambreaj

cutia de vitezi

diferenfial

a.)

NS
0)r

r -I tr
s'
ta
(|)2

N3

fr

b.)

I
Fig.6.6. Diferenlialui de ta automobil: a) Schema transmisiei automobilului; b) diferenfialul in curbd. Se va determina in continuare raportul de transmitere al angrenajului planetar format cu roli
conice (figura 6.3), linAnd seama de relafia (6.5):

ii

=r

- irl = I -[-'^)= I zrzy )


737

zzz3 . I +
zrzrr

Analiza cinematicd
an

Semnul minus inaintea raportului numerelor de dinti este legat de rotalia

rolii

qi 3 care, ir
d,

au
unghiulari in-iurul centrului instantaneu de rotalie I este:

nelte de danturat (figura 6.7). teza Y (figura 6.6. b), atunci vitez

onice se intAlnegte la diferenlialul

o,y-!-ur, YYz13
- (Ds os-0s-" -'
G)1

(6'srrt.t.
t^1.

,l

undc Vz gi

V, sunt vttezele perifericc- ale rotilor, care au vitezele unghiulare cl, pi Rapoftul de transmitere este:

.s ln =
in cazul difereniialului
0)a +

23
z2

= -l a

zr: z2 , dect:
(d3

0s=

sau

trs

fl: * trl
=

(6.10

adica tura{ia barei S (a carcasei dif'eren}ialului) este media aritmeticE a turaliilor rotilor satelit 2 gi 3 pe a cilor axe sunt fixate cele dou5 roli motoare. Inlocuind rotaliile din rela{ia (6.8) in (6,10) rczulld:

O rz*rJ

R.2
cE.

(1).-- J

=-

(6.11r
I

Relatia. (6- I 1 ) arata cd viteza unghiuiard a axului cardanic rdmdne aceeaqi. indepcndent dc faptLrl' autombilui merge pe o iinie dreaptd sau curbi.

roati satclit roati centrtil?i roati centraiA

roati satelit

roatl melcati
mclc

Fig. 6.7. Diferenfialul de la masinile de danturat


138

ANGRENAIEPLANETARE
3 care- ir

nfialul dr
7).

rci vitez

6.3.

Calculul for(elor

in

angrenaiele planetare

Se considerl angrenajul planetar prezentarin perspectivd (figura 6.8) qi se vor determina numai tr ot *''o511.1" tangenfiale . ForJele radiale gi forlelel axiale nu sunt luate in considerare.

(6.10J

29i3pe
zultd:

(6.lll.
le faptul.;

Fig. 6.8. For{ele tangenliale in angrenciiele planetare'


Forfele tangenliale sunt:

Fr,=l rl
F,s = F.:

Ftz

Tr = Tz =Fr3 rz
-

r2
13

,Fo
F,r
=

r, "tt .;

Fs = F,,
in continuare:

To = Frnrn = F,t

' t, - trr,'
139

T4

tzrq

Coleulul fo4elor
Agadar:

in

angrenajele planetare

rs = Fs(", *

"J

=.,,|rt . 3l F, * .J = t/'

",,?(r, * "J t't*(.,


=

*r,;

]in6nd seama de relafia (6.5)


irn,

se poate scrie:

t - ir? = , -( -2:t\ ztzt)


1
r.r, / Tr=Tr-=T,(-i,i/
fr fr

=1+tztl.
d\

rr lg

Astfel

se poate

obline:

T, Relafia de mai
susi se poate

Tn

_ -o"_-tt

"r-,%'
ot-ol I .4J os-01 _rrs_ks
Ts .l lls

(6'12)

transforma astfel:

Tn=-os-ot. 6t-01_ Tr os-01 or-0c


de unde:

os-or -to
=

gt .,

lls

.l

Tr'
lrs
.4

lrs

.4

$, Gi;

-r, = 3.

Semnul minus reztltA din direclia vitezelor unghiulare.

Din relafia (6.12) se poate stabili relafia generald pentru momentele care actioneazilintre
elementele mecanismului planetar:

-Tr - I rB'n"" on-0c


Condilia de echilibru a mecanismului planetar este datd de relalia:

(6.13)

Tl*Tn+Tc=0.

(6.r4)

In cazul cdnd rolile dittf.tt din angrenajul planetar sunt executate din acelagi material, calculul de rezistenf[ se face pentru angrenajul exterior compus din rofile 2 gi 1 (figrua 6.1). Pentru calculul modulului se vor folosi relafiile prezentate in paragrafele2.l4...2.l7.

r40

-1

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
1. Antal, A., Pop, D., organe de masini si mecanisme,
B

cluj-Napoca, Litografia Institutului Politehnic

Cluj -Napoc4 $t., T om oia g C., Re duc t o ar e, ice din Cluj-NaPoca, 1994' f., Pop, D., Organe de magini, Bucuregti, Editura
oj an,

D., Sucali, Felicia, C[2il4, Aurica, Oltean, I',

., Racocea" C.,

Ridiuceanu'

, Bucuregti, Editua Tehnic[,


I 981.

6.
7. 8.

9.

Gafi{anu, M.,, Crefu, S',Pav D., Tuleagcl, C'rVornicu, I', Handra-LucarV', Mecanisme Handra-Luca, V., Stoica, l' A",Introducere tr Dacia, 1982. mecanismelor, vol' Handra-Lucao v., stoica, I. A.r lntroducere tn teoria

il' Cluj-Napoc4 Editura

Dacia 1983. Gh., Chi9u, E., Diaconescu' D. v., Viqa, I., 10. Jula, D., Velicu, D., Dudifl, Fl., Moldovean' proiectarea ongrrniirlor evolventice,Craiova,Editura Scrisul Romdnesc, i989' II, Berlin, springer verlag, 1983' 11. Niemantr, G., Winter, H., Maschinenelemente,Band III, Berlin' springer verlag' 1983' tr2. Niemantr, G., Winter, H., Maschinenelemente,Band N., Simionescu,I" Mecanisme, Bucuregti' 13. Pelecudi, chr., Maros, D., MerticaF[, v., Pandrea, Editura Didacticd 9i Pedagogici, 1986' C., Viga, Fl.r Ionescu, N', Popovici, Vl', 14. Ridulescu, Gh., Miloiu, Gh., Gheorghiu, N., Muntean, de masini, Vol. III' Bucureqti, Dobre, G., naleelv,"i.,-fniu*ar ie proiectare in construclia Editura Tehnicl, 1986. Friedr' viweg & sohn' 1987' 15. Roloff/IVlatek, Maschinenelemente,BraunschweigAMiesbaden, *** MAAG - Taschenbuch,l9S5' 16. *** SLAS gli/I-gl, Angrenaje. Sirnbolurile elementelor geometrice si cinematice ale 11. angrenajelor. *** STAS gl S/2-81, Angrenaje. Noliuni generale de geometrie Si cinematicd' 18. *!r* STAS gl5B-81', Afuenije cilindrici. Geomenie Si cinematicd' Terminologie' 19. *** STAS gI5/4-81, Angreniie conice. Geometrie 5i cinematicd. Terminologie' 20. *** STAS glJ/s-Sl', Afuenije melcate. Geometrie si cinematicd- Terminologie. 2t. *** STAS gl5/6-81, Aigreniie. Geometrie Si cinematicd. Vocabular' 22. *** STAS 822-82, Angrenaje' Gama modulilor' 23. *** srAS g2I-gi, e"irt"i1e cilindrice in evolventa de uz general. Profilul de-referinld' 24. *** STAS 6g44-g0, ,fngreiaie conice cu dinli drepfi, de uz general. Profilul si roata de 25. referinld. *** STAS 6845-82, Angrenaje melcste cilindrice. Melcul de referin;d 26. *** STAS I22iS-Al, ,aigrenaje cilindrice cu dantura tn evolventd. Calculul de rezistenld' 27. *** STAS 13023-91, Angrenaje melcate cilindrice. Cqlculul geometric Si cinematic' 28. *** STAS 13024-91, Angrenoje melcate cilindrice. Calculul de rezistenld. 29. *** STAS 627 i-8 1, Angrenaje 30. *** STAS 6460-8 I, Angrenai e 31. *** STAS 646 I -8 l, Angrenaie 32. me' *** STAS 6055-82, Reductoare de tura[ie' Distanla intre 33. *** rTAS 6012-82, Reductoare de uz general. Rapoarte de transmitere.
34.
141