Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adalbert ANTAL
Ovidiu
rArfRU
EDITURA ICPIAF%^
1998
t
I r
ft .::
ANTAL
$ef
E,LEME,NTE PRIVINT}
PROIECTAREA ANGREI{AJELOR
EDITURA ICPIAF@SN
Cluj-NaPoca
1998
/ff
Copyright @ 1998, Editura ICPIAF@'^ Cluj-Napoca Str. Fabricii de Chibrituri, nr. 13-21 3400 Cluj-Napoca Tel: 064-435232 Fax: 064-435245
Ovidiu TATARU Tiberiu ANTAL Virgil'ISPAS Ana MUNCACIU.MARIAN Nela MURE$AN Emilia BRAD.
Grafica: Coperta:
Eugen fAfnnU
Ovidiu
fAfnnU
:'
Recenzen{i:
ISBN 973-98s28-7-4
PREFATA
Prefa{i
in prezenta carte sunt cuprinse elementele debazl.privind stabilirea dimensiunilor geometrice rurgrenajelor, ale lindnd seama de sarcina de transmis qi de condi$ile de funcfionare. S-a avut in vedere caintr-un cadru mai redus si fie abordate acele angrenaje care sunt aplicate mai frecvent in construclia
de maqini.
Toate rela{iile de calcul qi regulile utilizate se bazeazd pe standardele aflate in vigoare, referitoare la angrenaje. De asemenea, au fost luate in considerare normele ISO qi DIN, care in momentul de fa1[ se aplicd in toate lirile europene. Pe baza celor ardtate mai sus se poate considera ci lucrarea elaborat5 va fi de un real ajutor pentru specialiqtii care igi desfbpoard activitatea in dorneniul proiectdrii angrenajelor de diferite tipuri. Pentru studenlii care se pregdtesc in domeniul creafiei ingineregti, cunogtinlele cuprinse in carte pot fi de mare utilitare la intocmirea proiectelor de transmisii mecanice cu angrenaje. Aga cum se poate observa, in carte au fost cuprinse numai problemele considerate de autori ca t'iind cele mai importante ;i care pot servi ca puncte de plecare pentru dobdndirea unor cunogtinfe temeinise privind munca de conceplie gi proiectare a rofilor dinlate. Multumim pe aceastd cale recenzenlilor pentru observaliile fEcute privind imbundtdlirea cor4inutului, precum qi celor care an contribuit la elaborarea materielor desenate qi tehnoredactate.
AUTORII
CUPRINS
exterloare, cu
3.
ANGRENAJE CU AXE
..."..' ..,"'"."..88
"""".'"""88 """"""""""""90 3.3. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinlate conice cu dinli drepli""""' """"""""""'92 """"""""94 3.4. Rofile echivalente pentru angrenajul conic cu dinli drepfi""""" """"95 """"""" acoperire..... gradului de 3.5. Determinarea drepJi.......... din{i cu conice '.........96 angrenajelor 3.6. Calculul de rListenla al
3.6.1. Calculul 3-6.2. Stabilirea sensurilor 3.6.3. Calculul modulului
forfelor..
""""'96
la solicitarea de incovoiere"
""""""91
{/
3.6.4.Calculul modulului la Exemplul de calcul 3.1............... ...................99 dinli inclinali curbi... conice cu sau ... .. ...........i04 -?.7.Angrenaje 3"7.1.Notiuni generale qi dimensiuni geometrice...............,.. ......................107 3.7.2.Calculul fb4elor in angrenajele conice cu dinli inclinati sau curbi...............108
4.
............... ....110
4.2.l.Dimensiunile geometrice ale angrenajelor elicoidale............... .,.........111 4.2.2.Cirrcnratica angrenajelor elicoidale.... ,.............112 4.2.3. Calculul fb(elor ?n angrenajul e1icoida1................... .......112 4.2.4.Calculul de rezistenfd al danturii angrenajelor elicoidale.... .....-.....114 4.3. Angrenaje melcate .... ......"....I 16 4.3.1.Notiuni generale.. .......116 4.3.2.Tipuri de angrenaje melcate ci1indrice........."........ .. .....118 4.3.3. Dirnensiunile geometrice ale angrenajelor melcate cu melc cilindric...........i l9 4.3.4. Cinematica angrenajelor melcate cu melc cilindric...... ......,,...,.........121 4.3.5. Calculul de rezistenlb al angrenajelor melcate cilindrice.... .............122 4.3.5.1. Calcului fo4e1or........ .....122 4.3.5.2. Calculul angrenajelor melcate la presiune de contact. ",...124 4.-3.5.3. Vcrif,tcarea la presiunc de contact (metoda Niemarur)... ......................125 4.3.5.4. Verificarea dintelui rofii melcate la incovoiere............ ......126 4.3.5.5. Verificarea angrenajului melcat la incdlzire .....126 4.3.5.6.Verificarea arborelui melcului la deformalii ... .. . ........127 4.3.5.7. Randamentul angrenajelor melcate .... .... ........128 Exemplu[ de calcul 4 ]............... .....,.......,........129
e1icoida1e..................
. . .. .........1
..............1l0 II
ANALIZA CINEMATICA A ANGRENAJELOR I-ORMATE DIN MAI MITLTE PERECHI DE ROTI DINTATE. .. .... ..
5.
.. ....133
6.ANGRENAJE PLANETARE.,... 6.i. Noliuni generale de structurd...... 6.2. Analiza cinematicl a angrenajelor p1anetare,................ 6.3, Calcuiui forteior in angrenajele planetarc.................. BIBLIOGRAFIE.
..............13s
..........135
...........136
......,........139
...141
1. GENERALITATI
Angrenajele sau transmisiile cu roti dir4ate servesc Ia transmiterea migcdrii de rota{ie intre doi .:bori, precum gi la transformarea migc6rii de rotatie in migcare de translatie sau invers. Datoritd avanta.jelor pe care Ie prezintd, angrenajele I'ormeazd cea mai rispAndit[ Ei cea mai
fi utilizate in dif'erite
domenii 9i condilii
:
de
-urctionare.
in comparalie cu celelaltc transmisii mecanice. angrcnajclc prezintl' urmdtoarele avantaje - gabarit rcdus: - durabilitate mare 5i siguranld in func{ionare:
- randament coresPunzdtor; - raportui dc transmitere mediu constant; - posibilitatea de utilizare pentru domeniu larg de puteri, viteze 9i rapoarte de transmitere' Dezavanta i el e transrnisiilor prin angren aj e sunt urm dto arele'
- zgotnot in fi-rnclionarc; - necesitatea unei precizii de execufie ridicate; - necesitatea unor maEini-uncltc Ei sculc spcciale pentru prelucrare; - limitarca la anumite valori a raportului de transmiiere datorita numdrului intreg al dinlilor rolilor. Constructia angrenajelor', destinalia lor gi conditiile de lucru sunt lbarte diferite, de aceea :_asificarea acestora se poate face dil mai multe purcte c{e vedere. O primi clasificare se poate face in angren4ie cie foltd, cat'e transmit sarcini mari si ansrenaie gcarii. I ncmati ce. unde este imporlantd precizia transmiterii mi pot Ii: in funclie de pozilia axelor, angrenajele - cu axe paralele (figura I . l, a); - cu axe concurcnte (figura i.1' b); - cu axe incrucigate (figula 1.1, c). generatoarele suprafelelor de revolufie 5i de fin6nd searra de dispunerea dinlilor in raport cu (tigura 1.1). :.,rma dinlilor in lungul axei lor, angrenajele pot fi cu dinti drepli, inclinali 9i curbi in evolvenlice 9i impart se angrenaieie secliune, Dup6 forma profilului activ al dinlilor in :er,olventice (cicloidale, circulare, etc. ). Angrenajele se mai pot clasifrca gi in func{ie de contactul teoretic dintre flancurile dintiior: cu
_
---
,lntact liniar qi cu contact pttnctifonn. in construclia cle magini. angrenajele se intilnesc sub urmdtoarele forme: - deschise, cAnd ro{ilc dinlate functioneaza in carcase deschise, fiind unse periodic cu unsoare ronsistcntd (de exemplu roata dinlati de la toba maqinilor de ridicat); unse cu jet - inchise, cdnd rolile dintate funclioneazd in carcase inchise, in baie de ulei sau sunt ie ulei sub presiune (de exemplu in reductoare, cutii de vitezf,, etc.).
Dupa mdrim ea vttezei perilerice, angrenaj elor pot fi : V < 0,5 m/s; - foarte lente (0,5 ...3) m/s; - lente - cu vitezd medie V = (3 ... 15) m/s;
V:
rapide
V > 15 m/s.
multiplicator reductor, iar in cazul in .*. ,.ru.$te la creqterea vitezei de rotalie - angrenaj lamplificator). in ordinea Dupa preciz\a de execufie. angrenajele se pot cuprinde in 12 clase de precizie de uz general sunt executate descrescdndl, a preciziei (1, 2. 3. 4, 5, 6, 7, 8, 9, I 0, 1 1, 12). Angrenajele in clasele de precizie 6...10.
GENERALITATI
01 a.)
&)l
Fig.
l.l.
Tipuri de ungrenaje ulilizate flecvenl in construclia de ntasini; a) angrenaje cu Gxe paralele; b) angrenaje cu axe concurenle; c) angrenaje cu axe tncruciSale.
2.
2.1.
bazd
Aceste angrenaje sunt formate cu ajutorul unor
cercul de rostogolire
o,l
))
roti cilindrice pe periferia c6rora sunt executa{i dinti drepli sau inclinagi (figura 1.1, a) cu un anumit profil. In cazrtl angrenajelor cilindrice, cu axe paralele. existd doi cilindri aflati in contact dupl o
generatoare rectilinie, intre care existd rostogolire purd,
V, = Vu sau
utu
r,nl
ol
= lrrt a2
d,nz
"
0)l -(J2
nl n2
fw2 rrnl
d*t
Fig. 2.1. Cercurile de rostogolire intr-ttn angrenaj ciIindric. Pebazafigurii 2.1 se poate scrie:
Dimensiunile geometrice ale rolilor se detennini finAnd seama de figura 2.I. Pentru angrenajul executat {drd deplasdri de profil d*, = ds ,
d*r:dz,p*:pgia*:a.
fidrrz --
[d*r = nd., = z1 p gi
nd, = z2P,
(2.2)
ale rolilor dinlate zrqiz, - numerele de dinli ale rolilor dinlate I Si 2; p - pasul mdsurat pe cercuriie de divizare.
I Si2;
--
z2n
(2.3)
rolii dinlate gi are valorile standardiz.arein STAS 822 - 82. Parametrul de bazd al rolilor dinlate este modulul in func{ie de care se exprimd celelalte
Diametrele cercurilor de divizare:
d, =mz, gi dr=mzr.
hr=h"m.
:
hr=ho+c
11
ANGRENAJE CU AXE PARALELE Distanla intre axe elementard: tr\ + ^ (d, * dr) _ mlzt zr)
Coeficientul de in[l1ime a capului dintelui este h"* = f,e c* = 0,25 (0,2), dupi standardul romAnesc.
1 iar coeficientul
se pot determina dimensiunile unui angrenaj cu danturd interioard igrra2.3.), cu reialiile prezentate tn continuare.
in mod aseminltor
dr=mz, gi dt-mzr.
h" = hJm '
inallimea piciorului
dintelui:
h, = h" + c .
c = c*m.
Diametrele cercurilor de caP:
d"r = dr
+'2h, 9i
Ei
d^z =
d, - 2h^'
do=dr-2hr
7=-=''
dn=d212h1.
dr'-
22
d, ^F, - ,r)
13
--,4,
==:l=-!F_
de bazd
2.2. Legea
de bazd a
angrenarrr
pentru ca profrlele I, gi Il, (figura 2.4) s'a angreneze intre ele, este necesar ca pe normalei comune, in punctul de contact X, vitezele normale sd fie egale, adicd:
Vnr=Vnz.
Q.4
s
Daci accastd condifie nu este respectatd, contactul dintre profilele ft 9i l, dispare (profileie poale scrie sub forma: deplrteazd.sau pdtrund unul peste cel6lalt). \.l"!ti Q 0,;e V, cos (V, , fr) =
Vr'fr, = Vr'frr'
Din relalia (2.6) se Poate obline:
v,r'd,
=o
unde V,, :
V, - V, este vitezarelativd a profilului f , in raport cu fr; i, - normala la profilul f, in punctui de contact X. Relalia (2.7) exptimd legea debazd a angrenlrii. Polul vitezei relative se obline din relatia:
++-+
r Yrz=V,-Vr=6.
Din aceastd relalie reztit6, ei polul vitezei relative nu poate h decdt pe dreapta O,O, : : vitezele V, gi V, sunt coliniare 5i egale intre ele. Egaldnd vitezele V, f*, 0l , $i Vz f* z 02 , reztll:
@l ilr2=-= tz a2
(2.
Adicd, normala comund la profilele f, qi It imparte distanla dintre centrele Ot qi Ot in invers proporlionale cu vitezele unghiularePentru ca raportul de transmitere u,, sd fie constant, polul vitezelor relative C trebuie sl oc o pozigie fixi pe linia centrelor O,O, . Polul vitezelor relative in cazul angrenajelor se mrme$te pol angrendrii. in cazul cdnd u,, = const. centroidale (rostogolitoarele) sunt cerctui cu razele r*, = O,C r*, = OrC' Dacd polul angrendrii C igi schimbd pozilia pe linia centrelor Ot gi Or , centroidele migcdrii : vor fi cercuri, forma lor va depinde de funclia urz f(gr) , oblindndu-se roli dinlate necirculare. Profilele care satisfac legea de 6azd a angrendrii, se numesc profile conjugate. Yitezarelativd V,, produce alurecarea profilelor favorizdnd uzarea flancurilor dintilor. Ea cu atAt mai mare, cu cAt punctul de contact X se indeplrteazd de polul C. Prin suprapunerea unei migcdri de rotalie peste roata 1 cu - to, profilul l, devine fix, iar profi l, va infagura profilul f, (figura 2.4,b). Operalia se poate reahza gi invers suprapunAnd o miqcare rotalie peste roata 2 ct - rc'r, in acest caz profilul f, va infagura f, . Deci profilele fr qi fr sunt recipl
infd$uritoare.
Unul dintre profilele conjugate poate fi ales arbitrar, insl celdlalt trebuie
concordanfd cu legea debazda angrendrii.
sd
fie ales in
in etapa actualS" cele mai utilizate rofi dinlate au profilul evolventic. Aceste roli respecti I debazda angren[rii, deoarece evolventele sunt cwbe reciproc infrqurdtoare. Existd gi cazuri cdnd flancurile dinfilor au profilul cicloidal, in arc de cerc sau altele.
\ {i
I
,/.
"
v2
-t-- t. l/.o+,
\--1'
z-
tangenti comund
f2
+
$.
a.)
Fi
fz
15
f
Generarea pro-filului evolventic
vtd,
------+
punct al unei drepte care se rostogolepte pe un cerc, fdrd. ahurecare (figura 2.5). Cercul de ruzd
fhre alunecare, se numegtc corc de bazd. f)reapta A poartd denumirea de clreaot6 generatoarc.
ln
D'
Ft DI
functie de cum se rostogoleqte A pe cerc se poate obline riu'lnura din dreapta sau diri stAnga (figura 2.6). Dreapta generatoare este normald la evolventd, iar
dreapta segmentul de dreaptd cuprins intre
punctul de tangentd cu cercul de bazd qi evolventi este egal c\ttaza de curburd a evolventei in acel
punc1.
E"
2.6.rcniltd:
Ab=Bb..DDr=
EE1
Ac=Cc=D4=EE,,
Fig. 2.6.
Ec hidist ant ele evo ly e nte i.
adici, evolventele descrise de diferite puncte ale aceleiagi d:epte A sunt curbe echidistante. Punctele de tangentd A, b, c, d gi e ale creptei generatoarcr A cu cercui debazd,sunt centrele instantanee de rotalie ale drepiei qi centoele de crnburd ale evolventei, ?n prmctele A, B, C, D qi E. tntrun sistem de axe coordonate (figura 2.5) ecualiile parametrice ale evolventei se pot exprima astfel:
]*
Ecualia polard dste:
(2.r0)
,r=,f?1=oo
Din figura 2.5, tinand seama de ggnerarea evolventei,rcnltd;
(2.11)
,{i=NM,
adic6 ro ey = ru tan
c,
, sau fiy *
To inv
o, = tan
c'
de unde:
c,
= tan &y -
dy
Q.r2)
p = NM = rysinoy
16
Q.r3)
ANGRENAJE CU
AXE PARALELE
lar
rb = fy
COS ([y
Q.r4)
de
o miqcare de
atunci dreapta A va executa o miqcare de translafie, iar cercul de bazi se va roti. in aceastd situalie un punct P al dreptei A va descrie in Pianul rostogolerpte) o evolventi (figura 2.7). Se poate observa c6 evolventa
se
in
procesul
dc
generare
este
infrquratd perpenclicularf, Pe dreaPta A 9i tangentd la evolventb' Considcr6nd ca dreaPta A, , este legati rigid de dreapta TT care este tangenti la cercul c1J raza r
de dreaPta A'1
, care este
(cercul
de
divizate), se
Poate
se
Prirr
urmzlre
fi
crenraliera de referintA
cercul de divizare gi
dreapta
TT (dreaPta de
(frgura
27)
fl
existd
relalia: rb
COS
. (2.1s)
Dreapta A1
purd translalie,
viteza (figwa2.7):
executi o miqcare
de
cu
V=rt,l
(2.16)
se
Scula cumuchia
agchietoare rectilinie
qi are la
bazi cremaliera
(hgura 2.8).
analos.
t7
2.4. Generarea
dintr-o roatd din{at6 considerAnd numdrul de dinli 7: @ " Prin angrenare cu roata, cremaliara genereazd flancurile din1ilor, alia cum rezriltd din figura 2.7 . Pe aceastd metodd sebaz.eazd procedeul de prelucrare a rolilor dinfate prin lostoqolire. unde scula angreneazd cu semifabricatui. Sculele pentru prelucrarea rotiior dinlate prin rostogolire poartd denumirea de culit :+ieplene
--
A)
c,
mt$carea -/
principald
(de aqchiere)
c.)
Fig.2.9, Procedee
de
Prelucrarea prin rostogolire a rolilor dinlate prezinti urmdtoarele avantaje: precizie ridicatd a
t8
I
ANGRENAJE CA AXE PARALELE
l9
2.5. Proprietifile
in
evolventl
Aga cum s-a rostogolitoarele sunt linie care se ntnneqte o linie dreapt[ care se suprapune pesG normala
cc
lwz
i
cu
profil tnevolventd'
2.ll
rczroltfl:
. .0, = orN, I
= OrC cos ctrw = f*1cos o* ; OrNr = OrC cos G* = r*2 cos o(w : [ .or =
Q.ll)
poate exprima astfel: TinAnd seama de relafiile (2.1) gi (2.17) raportul de transmitere se G)r f .2 ru2
lltl=-=-=-.
(d12 rrt
rlt
(2.18)
de
angr
se
debazi-
nu
c^wa
distruge, adic[ raportul de transmitere rflm6ne constant' ScnimUareaAistanlei dintrg axe qe poate produce, ingeneral, Ia ansamblarea rolilor din]ate din
dou6 ro$ dinjate..care in po.zifia 20
inili
---'T{i
cercui-d\
rostogolire
il
K*:w:l'::,'
cercul de bazi
bazil
\.
O,Ct=rt*,<r*, OrCt=rt*rcrr,
rl
I
+f*l
\o'o"l;-:
o2
cu
proJil tn evolventd.
se mutd
i2, a) avdnd distanla axiall a* . Prin schimbarea distanlei dintre axe, punctul de contact C', iar ruzelecercurilor de rostogolire se schimbd (figura 2'12,b)' Din figura 2-12 rezultj': .0, = rwl cos fl,n = f irr cos fl; ' { rw2 cos dr" = f i"z cos c* . I rtz = Adunand lelaliile (2.19) se ob.tine: rul * rb2 = (r*r * r,"r) cosd* = (rr"l *- r*Jcosc*1
in
(2.re)
'
.gu
aw cos
fl*
= ai
cos
fl;
Q.20)
2l
2.6.
Stabilirea dimensiunilor geometrice ale rotilor dinfate cilindrice cu dinti drep{i, in cazul general
se
de cremaliera de
Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate cilindrice cu dinli drepli referinli, STAS 82I - 82 (figura 2.13).
p=n m
20"
-t
inie de
-i!l
l-ig. 2.13. Elementele geometrice ale cremalierei de referinliElementele geometrice a cremalierei de referinld sunt: - unghiul profilului de referinfd a:20o;' p: tr m; - pasul cremalierei de referinli h.* m; de referinld h": capului - inilfimea c = c* m; - jocul de referin![ la picior - indlfimea piciorului de referinfi ht = (h"* + c*) m; h=h,+h, =(2 h"* + c*) m; - ind"lfimea dintelui cremalierei
P=ArA -m
I -
sina
m - modulul STAS 822-82; h,* - coeficientul de indlfime a capului de referin![; c* - coeficientul jocului de referinll. Dreapta pe care grosimea dintelui cremalierei este egall cu lilimea golului poartd denumirea de linie de referinli. Liniile paralele cu linia de referinld a cremalierei, care sunt tangente la cercul de divizare a ro{ii dinfate se numesc linii de divizare (figura 2.I4). Pe aceastd linie grosimea dintelui nu este egali cu ldlimea golului. implrfind diametrul cercului de divizare cu numdrul de dinti se obtine modulul sau pasul diametral:
d _=m.
(2.2r)
gi
intre lilimea golului mlsurat pe linia de divizare a cremalierei m[surat[ pe cercul de divizare existi relafia:
AC=A'C.
sau
;^,
S=-+ '[m j
2xmtanc,.
Q.23)
unde x este deplasarea specific[ de profil. Dacd linia de referinfa a cremailierei se indepdrteaz1, fa[d de cercul de divizare in sens pozitiv (figura 2.14), grosimea dintelui rolii cregte gi invers.
22
---'- -'a
x.m.tanc[
c (+)l B'
[nia
Fig.2.14. Angrenajul roatd dinlatd - cremclierd. Prin urmare deplasarea specifici de profil x din relafia (2.23) poate fi x > 0 (roati corijati pozitiv), x = 0 (roatd necorijatd), sau x < 0 (roat[ corijat[ negativ). Influenla deplasdrilor specifice de' profil asupra dinlilor rofilor dinfate este ardtatd in figura 2.15. In cazul unui angrenaj format din doud roli dinlate se pot intAlni urm[toarele caa;ur' : angrenai zero; a) xr = 0, Xz = 0 : angrenaj zero deplasat; b) x, -x, angrenaj cu deplasare de profil sau angrenaj deplasat. c) x, + Lrx, + 0 Grosimea dintelui pe un cerc oarecare se poate determina din figura 2.16 astt-el:
(2.24\
de unde
",
Unghiul cy
2t
Q.2s)
se poate
cosdv =
'
(2.26)
Relaliile (2.25) Si (2.26)permit determinarea grosimii dintelui pe oricare cerc al ro{ii dinlate. Pentru cazul asculirii dintelui, cdnd sr:0, relaliile (2.25) qi (2.26) se transformd astfel:
rnv 0(v =
iar
1in*2xtanal ;\i
fn=r
cos c[ cos c[v
23
+invc,
)
(2.27)
(2.28)
r-0,6
| F-0'3
0" Fu'
| p+{l: !F+fl-.1 r
rl2
nl4
F t7
z=20
r-25
n'35
EI
Fig.2.15. Influen[a deplasdrilor sp.ecifice de profil asupraformei dinlilor dupd MAAG. Pasul mdsurat pe cercul c! raza r, se poate obline din rela$ile:
(2.2e\
P, =
P#: cos
0(y
(2.30)
in cazul unui angrenaj (figura 2.17) grosimile dinfilor pe cercurile de rostogolire la rofile
gi
! se obfin, pe baza
.-, = ; ;,[f (; .
F
a) - (io'o* -
ion o)] ,
(2.31)
Sw2 =
+ 2xrtan
") .-Y
(2.32',)
s
ar
Fig. 2.16. Grosimea dintefui pe un cerc ourecare. pe cercul de Surna grosimii dinfilor pe cercurile de rostogolire este egal5 cu nasul 111yat ro!i, adicd: golului celeilalte ldfimea cu egald este roli unei :estogolire, de-oarece grosimea diot.lni
P*=s*l+$r"2.
^ 7r .rwl
ZrFw _ _;_, --l=
(2.33)
Q.34)
zzP* iv 21w2 T
'
Q.3s)
inlocuind retaliite (2.31), (2.32), (2.34)qi (2.35) in relalia (2.33)se poate obline:
'
Q.36)
' - rt
cos c[
cosc*
(2.37).
ir
(2.31)
^(',
25
*
2
cos c[
")
cos 4w
(2.3e)
f,nl - lw
$i
zt ztr22
22 zrn22
&r"
= ;-_
l+u
lrn u
ln2 = x*
unde
a.
,
in cazul cAnd
se cunoa$te distanfa
COS
='-2
zl
aw gi numerele de
mfu' * z'\
ztn
dintre axe
COS
dinli z,
Si
zr:
(2.
d = -I^
CoS
tw
tr
Xl+X2=
(2,
"J(i"v
26
a.,n
- inv cr)
2tzn a
a.
ru
2*=?+Ytn,
{2.44',)
y=
l*-tr
zt * zzf .o.*
-1)
(2.4s)
lcosa,n
a.)
I
I
I I
profil
--l
.a
or
l!
*.
cu!
c2
(r.
!{abi,
roat'd2
roatt
)L
Fig. 2.18. Scurtarea dinlilor penlru ntenlinerea jocului la piciorul dintelui.
f)iametrele dc cap ale rolilor dinlate (figuqa 2.78,a), definite prin intermediul profilului de
nZxr)\
\
Q'46)
\ + x',m]
Xzffi
zxz) '
(2.47)
Distanfa intre axe, in acest caz, esle: fl* = 11 * rr. * xrm + Pentru realizareaangrenajului mdrimea o* - o* , astfel inc6t:
- t * (*r *
t'
(2.48)
larijoc
?*
(2.4e)
(2.s0)
ului standardizat Ia capul dintelui diametrele d*j $i d'"i trebuie micSorate cu mErinea 2 k m, oblindndu-se in final: d"l = E (2, * Zh"* * 2x, - 2k) , (2.s1)
si
d"z=EFr*rh"'*2\-2k).
inallimea dinlilor angrenajului deplasat erste:
Q.s2'
(2.s3)
h
dn = d"r
^(2,h"'
* .' - k) .
Q.s4l
(2.55)
dn=d,z-2h=^(+lzh,+2t,-zc'\
.
xl
dimensiunilor geometrice se modific[ astfel:
Pentru angranajul angrenajul zero (r, = 0 Si xz = 0) gi angrenajul zero deplasa+. (xr = - xJ relaliile
o; x, = o
YwZ=lZ
xr = -L o*,=O =20o
fo,l =fl i rwZ=tZ
zz)
&.=&=20o
frl=rli
&*=8= _
mlzt *
2
8*=fl=
Y=0
y=0
k=0
d"l=fipr+2h.-)
Diq " znii h = mpni * c.)
d"z =
k=0
d"t = [lr,
d"z =
* zhr' * 2xr)
)
dn = rF,
28
ANGRENAJE CU
AXE PARALELE
r
Dete rmin a rea gradului de acoperire
Aga cum se Poate observa din figura 2..19, lin6nd seama de
gi se termind
in
punctul E. Distanfa
A{ t.
.A
Grn
i
\rf \r
\F
c2Ac2E
'
pe
cercurile
de de
rostogolire,
anglenare.
denrrmite arce
continud, trebuie ca inainte de iegirea din angrenare a flancwilor dinlilor, in punctul E, s[ intre in angrenare perechea de flancuri urrnitoare. Aceastd cerinf6 este'
asiguratl dac6:
02
8,,=-)1, -P*
CroCr" ^
(2.56)
iinyi
drepli.
grad
de
Pe cercul
crncr"
AE
pw cos
rwl
rnr
cos
0(w
(2.s7)
(2.s8)
Pr
29
Determinareq gls(Uui de acoperire Gradul de acoperire 8,> 1 inseamnd cd pe segmentul de angrenare, pe anumite porfiuni se afld in angrenare doud perechi de profile lflancuq). Se considerd cd angrenarea incepe intre doui flancuri in A, cAnd perechea urmAtoare a ajuns in D. In momentul cdnd perechea din A ajunge in B. perechea din D ajunge in E.
BD = AE
Considerdnd
40o/o din pb angrenarea este unipari gi pe 60% bipard. Datoritd acestui fapt presiunea de contact dintre flancurivaiazdintre o valoare gi dublul ei, ceea ce conduce la zsomot si la solicitdri de oboseald.
- 2(enp6- pJ = po (2 - e). (2.59) Eo : 1,6, conform relagiei Q 59), se obline BD : pu (2-1,60) = pr . 0,4, adicl pe 2AB =
en pu
AE
Pr
AC+cE Pr
Fr-N,c) -(nF-NF)
Pn
sau
to
tzn o,n)
ro, ftan
(2.6r)
rat =
se obline:
frzr
mz,
'v=+
unde
2,
zl
cosdal
dot
=
drl
ei
cos da2
c* conduce la scaderea gradului de acoperire en qi invers. Incazsl angrenajului roata dinlatd-cremalierd (figrua2.2}) gradul de acoperire se determind cu
Cregterea unghiului de angrenare
relafia:
tn=--
AE
Pu
(N,E-N,CJ +C4
Pu
Q"63)
ro,(tan cr., to
t.
\ * - tan 0)
TImCOSd
(2.64)
r]il=
gradul de acoperire devine:
frzt cos&, ,
(2.6s)
8o=
+F'(tana"
30
linia
d_e_
divizarg
Fig.2.20. Angrendj roatd dinlatd - cremalierdValoarea maxim[ posibill a gadului de acoperire eo se obline in ca2ul cdnd z, in cazul cSnd cele doud roti se transforma in doud cremaliere (figura 2.2L)-
- 4=
@, adicd
E
i6
/,/
m cosa''
2hJm
n sin (2 a)
lni.'
Q-66)
Pentru h"* = I $i ct = 20o se obline eo.,* = 1198. in cazul *g."nui.lnr cilindrice cu dinli drepfi gradul de acoperire este cuprins intre limitele: 1125 < to<2 Q.67)
3l
gi
se
rostogolesc una peste cealaltii cu alunecare curbi AS, iarpe suprafafa 2, arcul de curbd de lungime dintre cele doud arce de crnbd Alunecarea suprafefei I in raport cu 2 se po astfel:
AS,,
(rr,
as'
ItS
-AS2
-at,
= lim
ASrz
At
ASt
lP = n,, ei [T *
v,,,
I
in raport cu 2 in punctul Y (figura 2.22); Y ,, - vitezapunctului de contact Y, pe suprafata 1 (figura 2.23), pe direcfia vitezei relative; Yo-vitezapunchrlui de contact Y, pe suprafala 2 (figura 2.23),pe direclia vitezei relative.
in final rcztltj;:
Fig.2.22. Suprafele care se rostogolesc Asem[n[tor se poate exprima coeficientul de fntre ele cu alunecare, avdnd contact liniar. ulrrnecare specific at suprafelei i iF raport cu 1, arlici:
7 -v,r-Vo-V' -% rr2v %
Q.6e\
r \zr!
findnd
seama de figura
vo - V,,
- vrt \t'
- tan ao) .
Q.70)
Ytz=V,r-V,,
Crr,
=
2.Z3,reniltil:
= Vo (tan arr
tan
drr
- tan orz
tan
.
9i
Q.1r)
crr,
Din figura 2.23
flrr
.
tan flrz
.
QJ2)
Q.73) Q.74\
"
Yc
se poate
= io, (tno
tan
unde
ll=-=-.
rv2
z2
rur
32
zr
G)<-:
fuz
l) rcznlt};
rl2y
rr
Q.7s)
Aseminitor
se poate
obfine:
rb2ly
Q.76)
;i
vtiazA
= (zrn
-2
elui qi
SC
egaliz po
34
2.9.lnt:erferenfa
la
ta prelucrarea rogilor dinlate cu culit-roati, prin procedeul rostogolire (figura 2.9 b), pot aplrea gi situalii c6nd capul dintelui sculei produce subtdierea piciorului rolii (figura 2.24).In consecinld,
roata
N2
lo'
i'
Eig.2.24. Subtdierea danturii la prelucrare. Fenomenul de subtdiere a flancurilor dinfilor apare atunci c6nd cercul de cap al sculei intersecteazi linia de angrenare inexteriorul punctelor N, gi N, , (figura 2.24). Deoarece dimensiunile cutitului roatd sunt standardizate, se va determina numf,rul minim de dinli la roata de prelucrat (danturat), pentru ca sd nu apari interferenla (subtiierea) la piciorul dintelui. Se considerl cazul limiti, cdnd cercul de cap a sculei trece prin punctul N, , adici situalia cdnd pnnctele E gi Nr se suprapun, (figura 2'25). Din triunghiul OrNrO, reztltA: (2.80) * ri, - 2 zrorcos cr ,1, =
^'
Pentru angrenajele cilindrice exterioare, fbrd deplasare de profil, dimensiunile angrenajului sunt:
(2.81)
Drelucrarea rolilor dlAatg-Sl@!!9e relaliile (2.81) in relalia (2.80) se poate obfine: zlsinu +2zrzrsin2 c
sau
la
- roatd
- 4hl z, -4hJ2
=o
zr=
zlsin2u - 4hr2
4
h"-
- 2 zrsin2
Q.82)
a,
roata 2, cercul de cap al rolii (sculei) trebuie sd intersecteze linia de angrenare pe porliunea NrC (figura 2.25) sau la limitd in punctul N, , adicl:
12.831
d,
zz>
,-' -. srn'd
2 hr-
(2"84)
z2=zmin=1712-17
Deci teoretic numdrul minim de dinli care se poate executa cu culit pieptene fhrd sd apari subtdierea este 17. Practic, uneori se admite o
micd subtiiere gi deci numdrul
minim de dinli este 14. Pentru evitarea subtiierii in cazul cAnd se executi roli cu numere de dingi mai mici de 17 sau 14 (figura 2.26). trebuie s[ se Fig.2,26. Subtdierea rolii cu culit - pieptene' ,fi\llzezedeplaslri de profil. in cazul gener5rii danturii (prelucrdrii danturiD cu cufit-pieptene, profilul de referinll (scula) se deplaseazi cu mdrimea x m (figura 2.27).Dinfigura 2'27 se poate scrie:
NC =
sau
-'r("#)
(2.8s)
u.o,*:.:
(2.86)
profil oblinuti din relaliile (2.85) sau (2.86) nu poate avea valoarea
ANGRENAJE CU
ilG
PABALELE
=-mz ,
de referin{d nedePlasat
cercul de rostogqlilg
de referin
de mare, deoarece dintele se va termina intr-un v6rf ascufit putdndu-se rupe in procesul de Din figura 2.28 se poate scrie grosimea dintelui pe cercul de cap:
r'\ 2r
invc"lI
/
Q.87).
0r2 m, pentru ca dintele la vArf sd nu sl5beasci qi flnand seama de Pun6nd condilia s. dintelui pe cercul de divizare:
= nt
2
2xmtand
se.
fr
relafia (2.87)
se poate
'^
Daci
se admitd:.
.=
(2.88)
ryr, 2r
r. = I + h" m + xlll
COS0I- = i
rh
'f.rr
fcOS a
zcosc
z + 2h"' * 2x
(2.8e)
specific[ de profil gi numdrul de dinli este ardtatl pe Relafia de dependenfa intre deplasarea
37
zA',-'
.-=-=----
.---l
/\ .\t --t \\\\ \
'{ .r ']
tr{t
i$'{'}
q,
i${'} is{9
!r
(-,_,r,
,r,
r's
E-
l -r-j_-l-__
_i
t
\-
: --l--ll\ 18 Z0 22 2J
Fig.2.29. Diagrama dependenlei dintre numdrul de dinli Si deplasarea specficd de profil.
38
.---- --.
2.10. Transmiterea
Sarcina intrc flancurile dinfilor aflali in contact (angrenare) se transmite pe direclia normalei in punctul de contact, (figura 2.30). lindnd seama ci flancurile dinlilor se rostogolesc cu alunecare apar gi forle de frecare orientate pe direclia tangentei comune in punctul de contact. Aceste tbrle normale Fn, , F,, gi forlele de frecare Fr, , Fo produc in dintele rolii solicitiri sau tensiuni.
comune
T2
{'\\
.xr1
Fo
Fn
s\
Fig. 2.30. Forlele care solicitd dintele tn timpul funcliondrii. Aceste sarcini (fo4e) solicit[ dinlii la incovoiere, iar stratul superhcial al flancului la pfettrl{lc
de contact.
in urma celor doud solicitdri principale dinlii se distrug in funcJionare. Aceste distrugeri apar sub diferite forme, in funclie de materialul dinfilor.
39
transmiterii
a dinfilor in
procesul
secfiunea situati la piciorul dintelui rofii motoare 1, apar solicitirile de incovoiere, compresiune gi forfecare. O solicitare hotdrAtoare este cea de incovoiere, a;a curn se aratd in DIN 3990. Din frgura 2.30 se poate observa cd punctul de contact pe flancul dintelui rotii motoare se deplase azA de la piciorul dintelui spre capul dintelui gi astfel solicitarea de incovoiere ysrizzhpeparcursul angrendrii. Apale deci
in dinte o solicitare variabild" cavzati de momentul incovoietor, care produce oboseala materialului. Solicitarea la oboseall este accentuati pi de faptul cd dintele participd la angrenare pe segmentul AE, dupd care se elibereaz[ de sub sarcind, revenind in angrenare ciupi un timp bine deterniinat. Astfel solicitarea la oboseall se repetd in mod ciclic. Datoritd acestei solicitiri variabile dupb un timp dintele se poate rupb. Pentru ca ruperea sd se producl dupd un anurnit timp de fimc]ionare. dinlii hebuie si lie
dimensionali la solicitarea de incovoierq. Ruperea dintelui se poate produce gi din cauza unui tratament termic necorespunzitor, in special in cazurile cfuid rofile sunt executate din materiale casante gi apar gocuri in flmclionare. Deoarece flancurile dinlilor se rostogolesc unul'peste cell]alt cu alunecare, apar fo4e de frecare (frgwa 2.30), care irnpreuni cu fo4ele normale produc ln flancuri sclicitiri superficiale numite prgsiuni de contact. ln urma solicitirii la presiune de contact flancurile dinlilor se pot distruge prin pitting (gropile), uzwil abrazivd, uzurd qi gripare, coroziune. etc. Distrugerea prin pitting se manifesti pnn aparigia unor gropile pe flancul dintelui. Acest mod de distrugere este caracteristic pentru angenajele executate din oteluri cu duritate mic6 sau mijlocie (i{B < 3500MPa), care fi.urclioneazAin carcase inchise in baia de ulei. Formarea gropifelor pe flancurile. dinfilor este cauzata de mai mulli factori, dinue care se apteciazi ci forfele de frecare joac6 un roi important. Jindnd seama de figura 2.30, se obsen'i ca stiatul superficial al flancului dintelui rofii motoare este solicitat la intindere, iar flancurile drntelui rogii conduse la compresiune, datorit6 fo4elor de frecare. in urma solicitlrii repetate la intindere suprafala flancului se fisureaz:, (figxa2.3l,a) gi uleiul pEtnurde sub presiune in aceste fisuri, conduc6:rd teptat la desprinderea unor rnici particule (figura 2.31, b).
pe
Fenomenul de pitting (gopile) apare in general in jurul polului de angrenare (in jurul puncnrlui C). La angrenajele unde pltrund corpuri strdine intre flancuri, care favorizeazdvzarea"gropifele sunt rlzuite gi deci la aceste angrenaje ele nu vor apare pe flancul dintelui. Penku a preveni formarea gropilelor pe flancurile dinlilor srurt necesare urmltoarele m6suri: - dimensionarea angrenajului la presiune de conthct, fin&rd seama de felul materialului; - executarea angrenajului cu deplasdri de profil; - mdrirea rezistenlei mecanice a suprafelelor de lucru prin tratamente termice corespu:rzdtoare;
datoriti
1ucru.
Daci tatamentul termic sau termo-chimic al flancurilor dinlilor nu este corespunzdtor, in sfratul superficial nitrurat sau cementat vor apare fisuri, care de asemenea pot conduce ia distrugerea dinlilor. Mirirea rezistenfei angrenajului gi ameliorarea condiliilor de functionare constituie o preocupare permanentd a specialiptilor in angrenaje. Astfel, pot fi evidenliate preocupdrile privind: - eliminarea inflr"lenlei erorilor tehnologice, prin executarea dinlilor bombafi (frgura 2.32, a); - imbundtitirea condiliilor de angrenare, execut6nd dinfi flancaJi (figura 2.32,b); - executarea dinfilor cu elasticitate miriti pentru eliminarea gocurilor in angrenare 9i a zgomotului in ftmcfionarc{fu ura 2.3\ c)
4l
2.12. Alegerea
specifice de profrl se aleg in urmltoarele scopuri: Deplasirile - micAorarca gabaitului transmisiei prin utilizarea rolilor dinlate cu numere de dinli z I z-in: I 7, evitAnd subtdierea (v ezi patagrafii 2'9); - ptoGit ."u transmisiei cu angrenaje pentru o distanJa axiah data, pdstrdnd raportul de transmitere inifal (proiectarea transmisiilor cu angrenaje pentru distanle axiale
standardizate sau imPuse);
- imbunititirea indicilor de exploatare a angrenajului (mnrirea gradului de acoperire, egalizneaalunec[rilor la piciorul dintelui, m[rirea rezisten{ei dintelui la incovoiere sau presiune de contact, evitarea gripdrii, etc.)' deplas[rile specifice de prohl se pot obgine pebaza Jin6nd seama de cerinlele artrtate mai sus, diagramelor prezentate in DIN-3992 (figura 2-33, a, b gi c). Domeniul util al diagramei (figura 233, a) r" i-pu.t. de la f, pdnd la Pn . in direclia P, spre P, capacitatea portant[ a angrenajului cregte, dar scade eradul de acoperire. Zonarecomandatd este cuprinsd intre P, Ei Pu unde se considerd alunecdrile lgajdzate. in func1ie de suma numerelor de dinli zr t zrsau znr * zoz se determin[ suma deplasdrilor specifrce Xr * xz . Repartizarea (implrfirea) deplasdrilor specifice de profil pe cele doud roli dinqate pentru 5u-u lor x, + x, determinati se poate rcali'zadupi diagrama din figura 2.33,b, dacd angren4jul este de reducere qi figura 2j3, c, pentru angrenajul multiplicator. Aqa cum se poate observa din figura 2.33,b, se determini mai int6i punctul A de coordonate 0,5 (2, + zr) 5i0,5 (x, + xr) prin care se interpoleazi apoi o dreaptd (in cazul c6nd punctul cade intre doue drepti rnarcate cu L, , Lr, ..., L,, sau S, , S, , ..- , S,r)- Se determina apoi- in funclie de numerele de dinli i, Si zrsau znr gi zn7 ,punctele A, gi A, gi pe ordonatA deplasarife specifice de profrl xr 9i x, ' Deplasdrile specifice de profrl se mai pot determina qi dupd relafla darii de MAAG, unde:
*, = ,2\
Xr t X2
. [0,, -
Xr
(2.8e)
xl=
unde u
lgz,
1\
(2.e0)
z, I z, , z, Si z, sunt numerele de din1i, iar pentru rolile cilindrice cu dinli inclinali se vor inlocui in relaliile de mai sus numerele de dinli ai rojilor echivalente, adicd zn, $i z,z . Aceste relalii au in vedere egalizareauzurilor pe flancurile din{ilor la cele doul rofi.
Exemplul de calcul
Si
2.1
dinfi fr"plt,
avAnd
se calculeze dimensiunile geomeffice ale unui angrenaj cilindric cu numerele de dinfi z, = 2l $i zz= 5'7 , iar modulul angrenajului m = 2 mm'
Rezolvarea
Diametrele de divizare:
a')
xx
r.,--i----
t.-,-F
40 6h
-tl
2t['z+u
'(2,+2,) -
L',
.
- l'!tlr:t v
,EiF
-0^5r .r -o'5r
rtLl.
-4,*
io 2b zt
4o(2,*zr)tz
zz
U YU
TUU
ol'Lz izz (
NR
xr/2
0,6. ;// )
0,7'-
A4i
g9,,| |
e,)
'-/
--,'-'
-l
Alb
-u,f,' r0 zi (zr+zr)12
Fig.2.33. Alegerea deplasdrilor specifce
de
i''''
I I
z'12'(zn1iz'z)
d, * d,
^=
coscw
m(2,
zr)
=
Ql + 51) = 7E mm.
= 80 mm.
23,6232350
.
aw
as'rAs
+ 80
cos2Oo
= Ar9l6203J - an =
+ 57)(inv2r,62323so
Ztan2go
rl '&
unde
(z'
* zzXinv a* -
inv
a)
= (2r =
inv2Do)
= r,0g9160g
inv23,623235o
tan23,623235
23'6-T1235"
1800
n = 0,0250689,
inv2oo=tan2oo
Deplasarea specificd de
2oo
1800
n=0.0149043.
AG:
p
I
xt=:Lz:*l
X, +Xr
1,0891608
2
* *r) - x, = 1,0891608 -
iil
= 0'5266482 '
t)
0,5266482 = 0,5625125
.
xz = (xr
t-
an-L
80-78
-''
= 0'0891608
.
-I
cap: d", = m(zr * 2hr* * 2xr - 2k) = 2(2i, 2-l + 2.A,5266482 - 2.0,0891608) = 47?74995 DE , \ dln = m\2, + Zhi * Zxz - 2k) = 2(57 + 2'1 + 2'0,5625125 - 2'0,0891608)
= 119,89341 mm
.
- k) = 2(2'l
0,0891508) = 4,3216784 mm
dr*l=dr-99!!t =42
d-r = d, *oto = 'cosc*
cos20o cos23,6232350
431076923
mm ,
dn, = drcosol = 42cos20o = 39146109 ttrrtr I duz = dzcosd = l14cos20o = 107,12496 mm '
47,74995
Verifrc5ri:
h--
- 39,106593
2
= 4,32167g5 mm
119,89341
lrl'25005 = 4,32166g Dr
,
.
^*=--n-=
"" #Wan.rrr = +[(o,urrorr, 2r
= 1,405904
=
- -
d,"r *
d'z
431076923
+ 116,92308 g0,000002 mm =
L'-',
+(0,s02s843 2l
- 0,437t72D]
I
coss'el
dot 39'-J4 =
dr
47r74ggs
v'v-e!-- 7 = 0,826536
0,6810135
or,
34JSS3gzo ,
tanttr, = tan34&55392o =
cosctr2
dn'= rc7ry:
'
- o* = 26,683384o '
45
Materiale utilizate
tn
construclia angrenajelor
2.13.
Materiale utilizate
in
constructia angrenajelor
Pentru executarea ro{ilor din}ate, !in5.nd seama de destinalia qi condiliile lor de func}ionare, se pot utiliza diferite materiale: ofeluri laminate. forjate sau turnate, fonte, bronzuri, alarne. aliaje de aluminiu, materiale plastice (textolit, poliamid[, poliacetali, etc.), materiale sinterizate, etc. Alegerea materialului optim pentru angrcnaje este o problemd complexa. depinzAnd de feh-ll sarcinii de transmis, de gabaritul impus. de tehnologia adoptatd gi altele. ltretapaactuald, materialul debazd. a rolilor dinfate, care asigurd o capacitate porlanti mare, este otelul. Olelurile se impart in: olel-uri de imbunatdlire qi oleluri de cementare $i cilire. I{.otile dinlate executate din o{eluri de imbun5tS.tire. au duritatea flancului dintelui HB < 3500 N/mm2. Prelucrarea danturii se face dupd tratamentul temic de imbundtalire. Aceste angrenaje prezinta avantajul cd se rodeazd bine in funclionare gi astfel sarcina pe dinli se distribuie mai uniform. Se recomandd pentru a fi utilizate utmdtoarele o{eluri: - OLC 35, OLC 4-5, OLC 55, OLC 60, pentru incdrcdri gi viteze mici; - 40 Cr 10, 33 MoCr 11, 41 MoCr 11, 35 MnSi 12, pentru incdrcf,ri gi viteze medii; - 50VCr 11,34 MoCNi 15, 30 MoCrNi 20, pentnt incdrcdri foarte mari cu gocuri (ultimele doud mdrci in general pcntru dimensiuni mari). in cazul angrenajelor executate din materiaie de imbundt[fire se recomandd ca duritatea flancurilor dinJilor la pinion sd fie rnai mare ca ia roatd, adicd HBo,"ion ) HB.oorx + 150 N/mmz. Pentru mdrirea capacitdlii pofiante flancurile diri{ilor se durificd superficial. La aceste roli dinlate se aplicd inilial tratamentul termic de imbundtdlire, care asigurd intregii secliuni a dintelui o duritate de HB = 2500 ... 3500 N/ mm2, apoi se fvs7e,lzd dantura, dupd care se aplicd un tratament superficial de durificare a flancului la HRC = 55 ... 65. In acest caz se poate asigura ca miezul dintelui sd rdmAnd tenace. Durificarea flancuiui se poate face termic prin cdiire cu flacard sau prin induclie gi termochimic prin cementare, nitrocementare, nitrurare, cianurare, etc. Datorita deformatiilor care pot sd aparir dupd tratament de durificare dantura trebuie rectificatd. Cdlirea cu flacara sau prin induclie se poate aplica la rolile dinlate executate din materiaie de imbundtalire. Tratamentul termic de cementare cu cdlire se poate aphca la otelurile carbon de calitate sau care au in general conlinutul de carbon C < 0,2 oA. aliate Astfel de oleluri sunt: - OLC 10, OLC 15, OLC 20, pentru roli dinlate solicitate pufin. la viteze periferice moderate (6 ... 12 mls); - 15 Cr 08, 18 MnCr 10, 21 MoMnCr 12,20 Iv{nB 5, pentru solicitiri medii ;i mari; - l3 CrNi 30, 18 MoCrNi 73,71Til\4nCr 12, pentru solicitdri mari gi foarte mari, roti din{ate cu dimcnsiunj mari; Ofelurile aliate, mai cu seami cele cu aluminiu, se pot durifica prin nitrurare. In cazul unor angrenaje deschise care funclioneazdla inchrcdri qi viteze mici, fdrd gocuri, se pot
utiliza gi fontele ca de exemplu: - fontele cenugii cu grafit lamelar Fc 200, Fc 400; - fontele cu grafit nodular Fgn 600-2, Fgn700-2; - fontele maleabile perlitice Fmp 700-2; - fontele aliate. Pentru micgorarea frec[rii gi pentru ridicarea randamentului in diferite aparate se utilizeazd gi roli din bronz, angienAnd cu pinion din o1el. in unele cazuri din bronz se executi numai coroana rolii dinlate sau a rolii melcate. Rolile dinlate mici, solicitate la forle mici qi medii se pot executa din materiale sinterizate. Aceste ro!i, inainte de montare, pot fi impregnate cu ulei qi nu necesitf, alt[ ungere. Asemenea roli pot fi utilizate in aparate, maqini textile sau casnice. Actualmente se utilizeazd Si roli dinfate din materiale plastice ca de exemplu textolit, nailon, poliamidd, lignofol, etc. ln domeniul maginilor agricole sau a mordritului se utilizeazl.gi roli dinlare din lemn. Avantaiul acestora este cd reduc zgomotul.
46
2.14.
Calculul de rezisten{i
al angrenajelor
cilindrice
cu
dinfi drepfi
2.14.1.
Aga cum se poate observa din figura 2.34, fotlele normale Fo,, gi F", , care acfioneaz[ pe linia de angrenare (normala comund in punctul de contact dintre flancuri), se pot descompune in cdte doud componente, dupd direclia tangentei dintre cercurile de rostogolire gi dup[ direc]ie radial6.
do,
\
J
-,4
-x
:-Q
il
i
t,
--I
u9
nt:
I nti
l_
\i
I
//F
--t -
Tr6y'.-
-: -a
Calculul de rezistenld al
Momentele de torsiune care ac{ioneazdpe roli sunt:
cilindrice cu
Roata 2
Roata
P.
Tz =
pe cele doui ro{i,
9 550 000
'
(2.91)
F, gi P, - puterile pe cele doud rofi, in kW (Pt = 1 Pt); n, gi n, sunt turaliile celor doud ro!i, in rot/min (n, = u' nt)' Forfele tangen]iale sunt:
F"
= -2T'
d*, '
(2.e2)
F,, = F,rtardo =
Forlele normale sunt:
3l
uwl
t"oo*
F., = Frrtand*,
Fa
=
2T,,
=
q:
2T,
tanaw
Q.e3)
"
Dacd.
x=--=-
Ftr
"t
;s a*.
2T,
d-faoa
o-
Foz
cos
cw
dln, cos
q,rn
Q.e4)
xr *
Jindnd
considera Frl
Xz =
atunci
["r=*r=oj
*,
Y"_*,
l-
d* = &, rl*l = dl ,
dr*z = dz
F,z ,
2.14.2.
dintele
rolii
motoare
este
solicitat la inccvoiere Ia maxirn in momentul cAnd punctul de contact dintre dinli ajunge in punctul E (sfdrqitul angrendrii), adicd atunci cdnd fo(a normall Fo, aclioneazi pe vdrful dintelui. Pentru evidenfierea solicitirilor din dinte forta normald Fo, se deplaseazd pe linia sa de acfiune in punctul F
(figura 2.35).
Descompundnd
incovoiere, compresiune
gi
:colo unde dreptele duse sub un unghi de 30" fala de axa dintelui sunt tangente la profilul de racord, =dici in zona S,Sr. Din figura 2.35, efortul unitar la solicitarea de incovoiere este: _ F," h, _ For cos cn, h,
wb--r-
"
s"'.
sut b
NotAnd:
oo =
3Yr,. DIn
I'
(2.es)
Eforh.tl unitar cn, cavzat de solicitarea la incovoiere a dintelui, trebuie sd fie corectat luAnd in piciorul dintelui gi gradul de acoperire (distribuirea sarcinii :e mai mulfi dinfi). Astfel, efortul unitar de la piciorul dintelui devine:
-,-rnsiderare concentratorul de tensiuni de la
F'
oro =
3 DIn
YE" Ys"
Y. ,
Q.e6)
-::de Yr" este factorul de formd a dintelui (figura 2.35) (u^=20", hl = 1, huo= 1,25, p*i= CI,38) Y* - factorul concenfiatorului de tensiune (figura 2.37) (u^=20o, h, = 1, h"o= 1,25, pf,= 0,38) Y" - factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere.
Factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere, se poate determina cu relafia:
Y, = 0,25 * -9/!
tn
:rde to este gradul de acoperire frontal. Jindnd seamd de condigiile de funcfionare gi de erorile de execufie (clasa de precizie) ale =:grenajului, culre au influenlE asupra eforturilor unitare din dinte, relafia (2.96) se transformi astfel: oF = oFo Kn Kv Krp K.o ( or* e.97)
rde
Kn este factorul regimului de fi.rncfionare (tabelul2.l); K" - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepfi 5i2.39, pentru dinli inclinati); I(rp - factorul repartiliei sarcinii pe lifimea dintelui, pentu solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui (tabelil2.2); I(*o - factorul repartiliei frontale a sarcinii pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui, I
&o
+ TP
> 12,(tabelul2.3).
49
Calculul de rezistenld
J'l
al
angrenajelor cilindrice
cu din\i drepgi
3,6
3'5
Yr 2
314
3'3
3,2
3.1
SEfl
:.9,8:-0,7f.,
| : : ; *-+'-1-+ -'-i--=-'-1--:' : !- : l , ..;-i;j-i,liii-.L,r ,-,-,-.' 1..,-11,7 ilt\ ' 13 14 15161718 _20 25 303540 50 7090150400 -r-'r',
a+:--+-+
10 lt l2
19
45 60 80 loo3oo
Figura 2.36. Fqctorul de formd al dintelui Vno, dupd DIN 3990, (a,= 20 o, ho: 1'm, hro= 1,25'ffi, poo: 0,38'm)
213
2,25=Y.^
)7
2rl
2r0
l19
1,8
lr7
116
115
I
li_ rl lt 12 14 16 18 20
l-r
l14
25 30
Figura 2.37. Factorul concentratorului de tensiune Yr, , dupd DIN 3990, (an: 20 o, ho= 1'm, hoo: In25'M, poo: 0138'm)
J
4 4
v'ztll00 [rnisl
Figura 2.38. l-actorul dinumic Kr,, pentru dinli drepli
--'>
t_
t4 t6
18
20
v'zt/100 [nrlsf Figura 2.39. Factorul dinamic Kn, pentru din[i inclinafi. Eforful unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui este dat de rela{ia:
--*
-ltP
unde
oFri* este efornrl unitar
o.irnYsrYl,
fur,,
y6..lr.yn..rry*,
(2.9s)
2.40 sautabelul2.5.);
51
Calculul de rezistentd
al
angrenaielor cilindrfue
cu dingi
drep(i
I I
I
tI
t_1
qe
F,'
eg
i= RE
3 a
It a .D
C'
AE\
?x
J o1r
J
5r,it
s
o
g-2pEr
G .G
E\ .t
\
s s s
(\
:
Ci(
At
gx fr5
ts !
r!<
s -t
$
s'*
3s' :lc)
s
sQ fi$ (\](rr
d':h 3*S io
(\
H
qo T: S:. N'd
.N .s-
Eur
I
ID
$ $ \
Q
s :h s s s
(\
JEE O
fq
.B
5 a
fl
\G
s{"
s \* s
S,
G
:r
(!
s
a
G
a
(\
s
N.
(\
concentrarea
de
figura 2.41 sau tabelul 2.6; Yo.ert = 1 - factorul de reazem la oboseald; Y**r, " I - factorul rugozitlfii pentru solicitarea la oboseall; 104 106 3 106 107 Y, = 1 - factorul de dimensir.rne pentru Nr+ solicitarea la oboseaid (tabelul 2.7); Fig.2.41. Factorul durabilildlii la solicitarea de S",. - factorul de siguranfE la incovoiere. lncovoiere pentru: I - o[el aliat de tmbundtdlire, olel DIN 3990 SF.i" : lr7, iar pentru rofile Dupi aliat turnat; 2 - olel aliat de cementare; 3 - olel aliat intennediare S*.,n = 2. de nitrurare.
motoare
Uniforml Motor
eleQtric; ctr
$ocuri u$oare
cu Motor cu ardere Motor interni, cu mai ardere internj iurbini monocilindric rburi, salr;gtze mulfi cilindri'
leneratoare,
Uniformi
ventilatoare,
1,00 1,25 1,75
lrbocompresoare, ascensoare ugoaret recanisme de avans la maqini unelte, mestecitoare de materiale cu densitate
mifonmi. $ocuri medii fransmisia principali a maginilor unelte, rscensoare grele, mecanisme de rota$e la racarale, pompe cu piston cu n-ai trulfi :ilindri, agitatoare g! amestecltoare de acteriale cu densitate neuniformf,.
1,25
1,50
$ocuri putemice 2,25 1,75 1,50 Foarfece, gtan{e, prese laminoare, magini gi mult mai ftlerurgice, prese de brichetat, ooneacoare' mstalatii de forai. Cbs: L Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreazd in domeniul de
ectonrl pcprrtifiei la
imwiere
53
4!ep(i
__
Tabelul2.3
10
l1 12
cnlit
Dinti drepii
K.o
K"n
K"o
t.1
1')
lly
1,2
"
uz:
8
on
> r,2
> 1.4
Kto
1,0
l.l
I,0
1.2
1,4
Eo lcos? po
K."
1.1
llY"> I-2
I,2
Krro
Dinti
inclin'a1i
K.o
K"-
1,0
1.1
1,2
t,4
Valorile elorturilor unilare or,,- Si o,,,,^ penlrlt cdteva mcleriole Simbol Starea Duritatea flancului o.,,, f\-/mmrl Material
or,,, [N/mm2j
300 360
Fonti
cenugie
Fc 200 Fc 250
I8O HB 220 HB
40
5-i
HB 224 HB
160
i65
320
460
:05
l+0
oT 50 oT 60 oL 50 oL 60 oL 70
OLC 45 OLC 6d
imbu-
I60 HB 180 HB
160 HB
320
380
i6il
160
175
20_i
370
430 460 590
620
nitl{it
imbu-
210
190IIVIO r{v10
100
lt0
260
270
Otel de
imbunitlfire
Oteluri aliate de
40 Cr 10
41 MoCr 1l 50 VCr 11
nitdtit
900 950
1
HVl0
290
210 310 350 310 350 390 500
100
40 Cr 10
cilit
(CF,
imbunitifire cllite
Ofeluri de
cementare gi
41MoCr 1l 50 VCr 1l
OLC 10 OLC 15 18 I\InCr l0 13 CrNi 30
cIF)
cemen-
6s0 Hv10
55 - 63 HRC
320
390
530
cSlire
tat qi cdlit
600
Valorile elorlurilor unitare or,^, penlru caleva maleriale, dupa MAAG Tabelul 2.5, Valori pentru o",,, in [N / mmz] Grupa de materiale
Dfel aliat de cementare
407 + 31 (HRC-55), pentru HRC > 400 + 14 (HRC-55), pentru HRC >
58
or,,*:500
or,,^:470
de de
nitrurare
60
imbunititire
fiB
- 200)
54
Grupa de materiale
Ynt
NL<
O(et aliat de imbunltE{ire'
104
104<Nr<3.106
NL >
.106
NL< lo3
Otel aliat de cementare
103<Nr <3.106
NL >
.106
NL< lo3
Ofel aliat de nitrurare
103 <
NL
<
.106
N, > 3
.106
Tabelul2.7.
Modulul
pentru m<
f,
Ofel aliat de imbunitlfire Otel aliat turnat Olel aliat de cementare Otel aliat de nitrurare
1,0
pentru5<m<30
pentru m > 30 pentru m< 5
pentru5<m<25 trum>25
Raportul
lgl \m)
/ -\
sau
Tabelul2.8.
'
onstruc{ia de maqini-unelte
5<
de o parte
;J
b
bl
m
<10
<25 <25 <40
(arbori in consoll)
consold)
10 15
<
fdr[
<
25<
se poate
.545v\pxry
orp
PentrupredimensiOnare
Se
Q'99)
conSider[aproximsrileUrmitoareXt
5J
=Xz=0, d*=
c[
'
KA= 1'
Calculul de tezistenld al angrenaielor cilindrice K, = 1,2.&p= 1Q,5, K"o= 1, Y" = 1 9i relalia Q.99) devine:
cu dingi drepgi
m>
3 TrYF"YS"
u'l
(2.100)
Raportul (b/m) se poate obline din tabelul 2.8,iar pentru numirul de dinli al rofii valorile: inilid zr = 20...25Ia viteze periferice, pe cercul de divizare, V > 5 m/s; 4 = 18...22 - viteze periferice V = 1...5 m/s; 4.15...20 -viteze periferice V < 1m/s.
[;J "o'*
se
pot alege
2.14,3.Determinarea modulului
contact
de
Efortul unitar care apare inffe flancurile dinlilor, in timpul transrniterii sarcinii, se poate calcula folosinti rela,tia lui Ftrertz datE pentru determinarea solicitirii care apare in lungul generatoarei de contact dintre doi cilindri de ofel ap6sa{i unul asupra celuilalt, (frgwa2.42). Valoarea efortului unitar maxim din zona de contact este:
(2.101)
unde
tr'o este
p-ruzaredus[
pr $i pz
p = [-PtPt | \Fr+Pz/
coeficienlii lui Poisson pentru cei doi cilindri; E, gi E - modulele de elasticitate pentru cei doi cilindri. finAnd seaml de observalia ci
centrele de crrrbr:rE ale fl ancurilor evolventice sunt in punctele Nt pi N, (figura 2.43), pentru un punct oareczue Y de pe linia de angrenare,
se poate scrie:
v, gi v, -
Pr, *
Pr, = (.*,
^. r'Q.rgz) =rlcosd'(l+u)tand*
Pyr = rur tan orr Pyz = raz tan ilrz Fig.2.42. Efortul unitar inte doi cilindri apdsafi unul asupra celuilolt. I = rl cos c tan cr1 , 'f
= 12 cos
..)1):i::_
9i
.r03)
Q.r04)
{.
Fig.2.43.I.azele de eurburd Py $i Pyz tn punctul de contact Y. Fo{a de apdsare a cilindrilor cu razele de curburd Pyr $i Pr2 este datii de rela{ia: 2Tt 2Tt' Ftr Fo=Fn: d, -"t" ' ** 4, 't-
(2.r0s)
"o.
""%
OHy =
l;rt " ,l
i2T, u+l
Ztanan
*"'"t""q",t""rr,
m' "l E, - E )
(2.106)
Aga cum se poate observa presiunea de contact datl de relaiia (2.106) vaiazd in lungul liniei & angtenare Pentru obf;nereapresiunii de contact in punctul C (polul angrenlrii), in relafia (2.106) se pune mdifia &yz= 0,,,0 astfel tncAt:
)r=
OIIC
2Tr u + I
bdr'
Los2
tan
c*
o'c
unde
ZrZ,
ZTt
b drt
..
u+l
(2.107)
57
Calculul de rezistenld
al
angrenajelor cilindrice
cu dinfi
drepli
En ,
ouo
u*
u
\ bdi
(2.108)
Presiunea de contact efectivd dintre flancurile din{ilor este influentatd de conditiile funclionare r;i de precizia de execufie a angrenajului. De aceea relalia (2.108) se transforrnd astfel:
de
a,
= ZtrZrZ"
2Tr.u+1 bdtt u
(2.10e)
2,,5);
zE'
Fl E,
_:l
z\ Vrl
I
- - factorul
Tabelul2.9.
Otel
165
Fonti Fonti
cenugie
cenuqie
Fonti nodulari
158
Otel turnat
160 117
180
r
7
145
158
Fonti nodulari
Otel turnat Otel
r75
1't1
7
r82,7
187,0
190
160
165
182,7
87,0
zr=
z^
4-to
J
dl= frzt
zl
l);
Kn - factorul regimului de funclionare (tabelul2.1); Ku - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepli gi 2.39, pentru dinfi inclinali); K"u - factorul repartiliei sarcinii pe l[fimea danturii pentru solicitarea de contact (tabeld 2.2.)'. Kr, - factorul repartiliei frontale a sarcinii Ia solicitarea de contact (tabelul 2.3.). Presiunea de contact admisibild se determind cu relatia: orrp =
+3
zLzvzRzwzx,
(2.110)
unde
oHrim este
2.4.,frgta2.44
sau
tabelul2.l0);
Z.n, - factorul duratei de funclionare (figura 2.45 sau tab 2.1 1) | - factorul influenlei ungerii asupra solicitdrii de contact (2.1 13); 7,, = | - factorul influenfei vitezei periferice asupra solicitdrii de contact
Zr, =
ZR =
(2lI\;
^.)
MPa
I
de constr norrnalizate o
b.)
I
I
0uu-
soo
r00
100
200
200
300
MPa
MPa
1700
I
|
noo
Oleluri aliate 1
teoo rsoo
,oo
i turnate
ogu700 600
I raoo
ouu1300
I
200
r 100 I 000
400 300
turnat
400
900
flaciri
RC
sau i
clie
tlVl0
MPa
I
I
cu aluminiu)
0Eu-
de
imbu
nitrurate
800
Fig.2.44.
alorile eforturilor unitare limitd la soliciturea de presiune de contact, duritateaJlancului, pentru diferite tipuri de oleluri.
59
in
funclie
de
Calculul
de
cilindrfue cu
Valorile eforturilor unitare o Hrinpentru cdteva materiale dupd MAAG Tabelul2.l0 Valori pentru o uri. itr N/mm2 Grupa de materiale 1400+40 (HRC-55) pentru HRC > 60 o ,,,, : 1600 O{el aliat de cementare
63
*,-:
1400
2,,
Tabelul2.l
Grupa de materiale
Ofel aliat de cementare O{cl aliat de
Numirul
de
cicluri de solicitare
NL
105
zi,
Nr <
imbunitlfire
los<Nr<5.107
Nr, > 5.107
Nr < los
Ofel aliat de nitrurare
N, > 2'106
Factorul de dimensiune
Tabetul2.12.
Grupa de materiale
O{el aliat de imbunitifire' ofel aliat turnat Otel aliat de cementare
Q.rrl)
Pentru predimensioftre se admit valori in acest caz din (2.1 11) rezultil: r,e
mediiZ"=
tr,
Kr=
1,
Si
Kq*
' I 9i
__rr_. u + I (fu1!l'
* lll \m/
u \"*J
Q.rr2)
zL
Q.rr3)
ANGRENNE CA
A}G
PARALELE
rmde vno este vdscozitatea cinematic[ a uleiului la 40"C in mm2/s. Factorul influenfei virc;zei periferice asupra solicit6rii de contact:
4=c^
Cnt
unde
(2.114)
0r0E + 0185 ,
(2.11s)
Rzroo =
unde
\,
R,
este - rugozitatea
rugozitateame medie
zn
=
(2'l1o
Its 1'4
i
6l
2.15. Alegerea
raportului de transmitere
Raportul de transmitere, respectiv raportul dinlilor la un singur angrenaj de reducere poate ajunge irz= urz < 8 (10). Pentru angrenajele prezentate in figura 2.46 raportul de hansmitere total este:
.r'
motor
i,
trt
= irz
i,
irn
respectiv u = ulu2u3
Q.ru
,
E"*=t' 3,r.
-iq. 23-zsl
n4
n2,D3l
nJ.or,
Fig n4
(2.1181
] I I
30 40 50 70 100
150 200
62
2.l6.Randamentul angrenajelor
Puterea pe arborele motor (de intrare) este P, = Tr or iar puterea pe arborele condus (de iegire) Pr= T, al, . Randamentul total al transmisiei va fi:
P, -_ 'rt Pr
0z Tr ol
Tz
T2
T2
T, i,,
Ir
(2.rre)
.Randamentul angrenajului este q" = 0,995 (0,98). Randamentul unui arbore alezal pe doud lagdre cu rostogolire (rulmen!)i este q, = 0,99 , iar pentru lagdre cu alunecare ry = 0,97. Randamentul etangdrii este qo = 0198. Randamentul total al unui angrenaj (o pereche de roli dinlate, doi arbori pe rulmenti qi etangafi) devine:
{t
lor:4o Tlo:
= rl,
0'98
'
0'96 =
0194
r?t hr - = 1200
mtn
P,
ll2 = trsrns
rolii
z. - : - 3,15 , materialul rolilor este olel de imbunit[lire OLC 45, numdnll de dinti al
zl
este z,
=21.
Rezolvarea
Numirul de dinli ai rolii conduse Zz: usres z, = 3rl5'21= 66,15 = 66.
Raporill
de
angrenare u
2 = !9 = 3,143 zr 2l
-uusus
I
3'15
3115
Au =
usras
-- 9'143 = 0,0022 ,
Luoh = 0,22"
el-2o/";2' l.
este:
397BB,736Nmm
I Jr | \ m/
I r-\
15 (tab.2.8)
Z^=2r5.
63
Factorul de material
Zn =
190
vfr/fi2
, (tabelul2.9).
o,^ =
l; Zn = 1;7+ = l; Consider6nd pentru predimensionare pentru ALC 45 imbunitnlit o''- = 590 N/mm2 (tabelul 2.4)rezulti:
Z*:
o,- =
ortri'
sr,.
lrl5
m>
= 2.903 mm
Se alege
.
Dsr.ts=3mm.
Diametrele de divizare sunt:
63mm.
198
mm
u=
d, * d,
222
msras (1r
* %) -
3(21
- eO = 130j mm
observa cd cele mai apropiate valori fald de valoarea calculata sunt 125 mm sau 140 mm. Din aceastd cauzE valoarea lui "a" trebuie sd fie apropiat6 de asres , Aceasti apropiere se poate realizamicgorAnd sau mdrind numerele de din1i. Micgorarea numarului de dingi conduce la creperea modulului gi deci calculele ftebuiesc repetate. Este mai favorabii s[ se solutioneze problema prin mdrirea numlrului de
dinli astfel:
z,
2I ,
Raporhrideangrenare
-2122u =
= 3,136.
6o-usms-u=
usrls Luoh = 0r43Vo e [-2Y"
3,15
- 3,136
,
3,15
= 0,00.43
i2' l
Cregterea numlrului de dinfi conduce la micgorareamodulului, astfel incdt calculul ftcut pentru alegerea modulului rlmdne acoperitor. In aceastil situalie distanfa ocial[ elementard devine:
"
22
fi a* = I
srAS
= 140 mm.
- o* = 23,623235" ,
inv
d,
= tan
cr,n
B'qry?]s" n 0r02506E9 = ,
180"
inv
Suma
2!."-n = 0,0149043.
xt*X2=T -r
")
* 69)(0,0258Q2
__9,01129!l)
r.
zr*zz-22+69=45,5.
22
= 0,6353457 ,
22
in func1ie de valorile
P, Aceastd
ry
9i +
prin p'nctul
dreaptl este intersectati cu verticala z, = 22 in P, . Duc6nd din Pr o orizontali pe irxa rrdonatelor se obgine xr = 0,61- Valoarea lui x, se obline prin scfldere astfel: x, = (x1 n x, - x, = 1,27A6914 - 0,61 = 0'6606914 .
Coeficientul de modificare a distantei dintre axe: asrAl-1 140 :136,5
il
]:
ilt
, ' = -rrns -
= r,1666667
1,1666667 = 0,1040147
* 2hi a 2xr -
2'AJ040247)
2'0JA40247')
t_-, dn = Dsrn.(', - 2h] + 2*, - 2".) = 3(22 = 62116 rrutr r , dn = rsrnr(e - 2hr* + 2*, - 2c. ) = 3 (69 = 203,45415 mm = -..rnr(2hr- +
.
2'l 2'l
+ 2'0'61
2'025)
+ 2'0'6606914
2'0'25)
inellimea dintelui:
0,1040147) = 6,4379259
mm.
d*r = u,
d*2 = U,
ffi ffi
= DsrAs = EsrAs
#ff
= 3'22
= 3'69
cos
20'
ffi
67,692308 mm
= 21230769 mm
dor = d, cos 20" = flsr.ls zt cos 20o = 3'22 cos 20" = 621019713 fllltr duz = dz cos 20o = DsrAs 22 cos 20o = 3'69 cos 20" = 19415137 mm.
65
Verificiri:
6= 6=
12 2
lsr.ls-
_ =
67,69230g
*
2
212307ffi
140 mm
", =
cos
af
{ruoo",
tana,n)
dar =
do,
,"
do,
d^z
- 0,8265344 +
,
tan c'r,
CoS
C[^' ---:-
= 0,8991234
,
a^,
25,956912"
o,oru802
- 0,1373i22)
'tan 20'
l,3ese323
sd apard ascutire:r !a r
!
0,2 m.ro,
+ Zxrtrnu
2 '0.61
2r^
unde
inv a + inv
d" ffi
ot.1
24,605212
0'01J90J3
- 0'0888608
." = 1+q1 *
^
cos
22'cos20" = 0.819716 a. - 34,943625" + + 2'1 2'0'61 22 * + 2x, zr 2h^ 34'2!16?5" :i = 0.0888608 ' inv do = tan au cra = tan 34,943625" c[a
2 z'1 cos d
h**Esros a JrAr
* Xrils^s
190 "
Deoarece zr= 22 < z,= 24,6 nu apare asculirea la vdrful dinteluiVerificarea danturii la solicitarea de incovoiere:
oo =
I .2.t3.2.0.7g7
= 113.898 N/mm2
unde Kn = I
pentru magina antrenatd cu sarcind uniformi iar maqina motoare este motor electric
(tabelul2.l);
Krp = 1,25 pentru clasa de precizie 7 (tabel:i2'2); K.o: 1 pentru dinli drepli necdlili clasa de precizie 7 (tabclul2.3);
Ku = 1,04 pentru
Y F^--
u, =
##
" ti;1?;;ittt
2 3e;
2,13 factorul de formi a dintelui (figura 2-36): Yru :2 factorul concentratoruiui de tensiune (figura 2.37); 0,787 factoml gradului de acoperire determinat cu relatia: Y
"=
"
= 0,25
o',tt = 0,25 *
to
*W 1,396
= 0,787
Sr-,n
Y6."rtYn.urYx
=
_ 200-2-t 1.1.1
lr7
unde
Ynt= 1 pentruN":
Yn."lr t l, Yx=1(tabelul 2.7);
S"rtn
235,294
-\ mm-
oF.,in = 200 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit Ysr = 2 factorul de corectare a efortului unitar;
(tabelul2.4)
60
Yo."tr = 1,
1r7 '
Se poate observa
cI dintele rczistL la solicitarea de incovoiere o" = 113,898 N/mm2 ( oFp: 2351294 N1mm2
deoarece:
o^
- z"zrz"
2T1.u+1
b dtt
= 2,276.190-0,932 _ 368,112
2-39788,736 45.662
_=
mm-
unde
ZH=
cos2 d
= 2,276
tan flo
cos2
20" tan23.623235"
zE
rso^E, mm\
= 0,932
;
u=2=69 zr 22
=3,136;
Ksp = 1,50 pentru clasaT de precizie (tabelul2.2); K"o: 1,0 pentru clasaT de precizie, dinli drepli nec[li1i (tabelul2.3). Efortul unitar admisibil la presiune de contact:
ou'n'Znt
zr.zrz*z*z*'
. :
378,534
unde
590 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit (tabelul 2'4); 7,n = 1,0 pentru Nr = 60 n Lr, > 5'10? cicluri (tabelul 2'll):
clurin'
S".,n =
111.5 ;
67
tr e
F F
;l fi s f' i:
a,.
de caleal
= Ar77l
2.2
czs_
oT"8il
(',. i#)'
!r#q
0,0E + 0,83 = 0,77r i
0,0E + 0,E3 =
t; ll
Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea cinematicd la 40'C uro = 140 mm2/s .
.
li,
Ll
Lv = Cnt
0,791
o,E
32
42s3
o,o8 + 0,85 = 0,79r
; ;
czv =
soll
o,og + 0,85 =
ft;!!9
s
v, ' = lu:t
3(3a
* 3e)|*
17,163 ;
czR
tow-;^o'ot-
s000
+ 0,r2
= toog=^^t* + o,ri. =
5000
0202
pentru otel de tmbundtiifire (tabelul 2.12) c[ dintele rezistii la solicitaren de presiune de contrct deoarece: o" = 35E,112 N/mm2 < orl, = 3?8534 Nrhn2.
68
Adalbert ANTAL
Ovidiu
rArfRU
EDITURA ICPIAF%^
1998
t
I r
ft .::
-1
ANGRENAJE CU AXE PARALELE
2.77.
roli cilindrice cu dinti inclinali (figua 2.48), in comparafie cu angrenajele cilindrice cu dinli
dnepf, prezint6 urmitoarele avantaje: produc un zgomot mai redus, gradul de acoperire este mai mare gi ca i[mare capacitatea portanti este mai mare. Ca dezavantaje se pot menfiona: aparitria forfei oriale gi necesitatea utihznrii unor lagire radial-axiale. Rolile dinlate cu dinfi inclinati pot fi: cu
b.)
c.)
Fig.2.48. Roli dinlate cu dinli tnclinali: a) cu inclinare simpla; b) cu inclinare dubld, cu canal pe mijloc; c) cu din;i tn lt.
recfiunea S-S
inclinare simpld (frgura 2.48, a) cu inclinare dubld cu canal pe mijloc (figura 2.48, b) 9i cu dinli in V (figura 2.48,c). La roflle dinlate cilindrice secfiunea N-N cu inclinare simpld gi duble p" = 8o....20", iar la rolile cu dinfi in V, 0" = 30o.'.45o. \\
'e
2.17.2" Ele'mente gi dimensiuni geometrice
exact nu este in evolventi se admite cE u fi o evolventi. MErimile din secliunea frontald se noteazi cu indicele t gi cele
din secfiunea normalE cu indicele
Fig.2.49. Raportul mdrimilor laroata dinlatd cu dinli tnclinali jn se.cliunea froruald 5.,5. S.i in'i.e9liunga, noqnald,N-N.
modulul normal m" gi modului frontal m,, existdrelafia:
n.
pasul frontal
pt ,
9i
resPectiv
cosP =
Q.r20)
unde
r{
:l
{ 'f,
in secliunea normalA (modulul standardizat); m, - modulul mdsurat in sectiunea frontald; c" - unghiul de profil al cremalierei de referinfa in secfir.rnea normald (4" = 20"); c, - unghiul de profil al cremalierei de referintd in secliunea frontald. Unghiurile de profil sunt legate prin relatia:
cos
B=
t"lj!
tan
d,r
(2.r21)
...
, { ,.\-\ 'o4
DesfEgurAnd urma flancului dintelui obfinut prin seclionarea cu cilindrul de divizare gi cu cilindrul debaztt se obline figura 2.50, de unde se poate scrie: \
-\\
\ de
linand seama ci
Iq r
Fig. 2.50. DesJdsurarea urmei flancului tn plan. unde
bazd.
(2.r22)
= Po cos cr
sin po
pn
sinp
cr
(2.r23)
Puo
Pu,
cos
po
cos
cos cos
co
flt
Q.r24\
Diametrele de divtzare ale rolilor dinfate cilindrice cu ciinli inclinati (figura 2.49) sunt:
dt =
mt z1
'
In = ---:=- zr
cosB '
(2.r2s)
dz=n,22=#rr.
do, = d,
Q.126)
Diametrele cercurilor debazd, prin analogie cu rolile dinlate cilindrice cu dinli drepli, sunt:
'
cos
m,
(2.r27)
(2.r28)
^ zdr *
dz
mnp1,
zz)
i'*.p-"
ot r, "o* cos p ' cos fl*,
^a+
,
Q.r2e)
d,nr = d,
(2.130)
d,"z = a,
I9Y,
cos
dwt
^-+
cos
r, p
(2.131)
- "n-
d*nt n dr*,
Q.r32\
(2.133)
k = X, 4 Xr -
2 cos
'
--
cos dwr
Q.r34)
d", =ro[*
alxr+2h:
'-)
(2.r3s)
d.2 = Dn
't
,
(2.136)
,-.' -
k)
(2.r37)
dn = ho l:+
2h: - ra-)
(2.138)
dn = mo(*
2h:
- 2'.)
'
(2.r3e\
Pentru angrenajul zero (x, = 0 gi x, = 0) relaflile geometrice stabilite mai sus se modificd astfel:
0,nt =
frnl = rl
gi
tn2 = t2
*rp J '
)
-,
nr-)
7l
cilindrice cu
dn = ro
ei
dn=Dol#
-2h;
-,".)
stabilite in cazul
d*, fwl lw
k
h drr dn
do= dn=
In
l4 \ cosp
22
-"I cos p
8!=8o*8p.
(2.140)
Gradul de acoperire frontal se determina cu relafia (2.62) stabilitn la angrenajele cilindrice cu dinti drepfi, adictr:
eo
unde
= !.!-(tan c"r, -
tan o*J
u(tan
c"o
- tan oo)] ,
Q.r4rl
Q.r42).
deplasirilor de profil
la
angrenajele cilindrice cu
dinfi inclinafi
La angrenajele cilindrice cu dinli inclinali deplas5rile specifice de profil sunt definite in
secliunea normal[ pe dinte (figura 2.52). Secfion6nd cilindrul de divizare cu un plan normal pe dinte, dus prin punctul C, se obline o elipsd (figura 2.52).
cI
a.)
i-"---'I
cilindml
de
divizare
b.)
Fig. 2.51. a) Gradul de acoperire suplimenrar; b) Mdrimile de angrenare la rolile dinlate cu clin{i tnclinali cu deplasare nuld.
d, fo=;-=
Ptaza
de
curburd
"!
Do
secfiunea
N-N/ - )..--
fx-
pr\
.,
d
F
\
7
*/
2 cosz B
Cu raza de
oblinuti
curburd
se va imagina o
4P\
dinfata cilindricd
drepfi, numiti
roati cu dinfi
roat2i
echivalentil avdnd modulul egal cu modulul normal, iar numirul de dinli al rolii echivalente se va determina
din relafia:
dn = 2ro
_ d.
cos2 p
Q.r44)
sau
Fry.2.52. Legdtura tntre roata echivalentd (cilindricd cu dinli dreppi) Si roata cilindricd cu dinli tnclinapi
[o
Zo =
--i;
m^z
t
cos" lt
73
cilindrice ca
de unde numdrul de dinti al
rotii echivalsnte
este:
*t'p
p p
.
este cilindricd cu dinfi drepli, numdrul de dinli care se numirul minim de dinli care se poate prelucra la o iar ,
znin
= =
17 cos3
Q.r
(2.r
Pentru evitarea fenomenului de subtbiere a dinlilor in cazul rolilor cilindrice cu dinti incli trebuie sd se utilizeze deplasdri de profil, a cdror valoare se poate obline din figura 2.53" Pornind de angrenarea in plan frontal dintre o cremalieri gi o roat[ dinlatn cilindricd cu din{i inclinali (figura 2.53 se poate scne:
r tr"'
de rurde
ffinZ
,,+! (n..stn- dr
*)
linia de referintl
'= ffi
Daci
se admite cos
tan2a-).
;*p',1
p
.
(2.r4s)
tp =
= .2, stn- gn
(n"-
74
x)cos3
(2.1s0)
ANGRENAJE CU AXE PARALELE Din relalia (2.150) se poate determina deplasarea specifici de profil pentru.evitarea subtdierii:
.=+(,.,"-;fu)
z^in
'
(2.1sr)
unde
2h:
=
sin2 do
in cazul cdnd
se ia
* *t ,
h*o = 1,25
mo qi
p,o = 0,38 mo .
Deplasirile specifice de profil in Cazul angrenajelor cilindrice cu dinli inclinali se aleg, din hgura 2.33, sau se itabilesc cu relaliile (2.89) qi (2.90) in funclie de numerele de dinli a rolilor
echivalente:
,", =
;h ei
z2
vuz
cos3 p
dimensiunile geometrice ale unui angrenaj cilindric cu dinli inclinali cunoscind 2,5 mm, numerele de dinli z, = 19 ti zr= 60, iar unghiul de inclinare a dinJilor
= 15'.
Rezolvareu
Diametrele de divizare:
"
cos15'
u=d,*dr= 2
coscwr
Se considerd distanla axiald dati (standardizatlt) a* = 100 mm. Unghiul de angrenare frontal:
a =-cosnt
Nstas
= 0'9566718'
un, = 16'3792107"
tan
c. -
tan
cos
fln
at = 20'646896"
'
tan
'
20]
cos 15"
= 0,376g0g7
c, - dt =
16'2T12!7'n = 0,00890762,
= 0,0164533'
xr *
(0,008e0762
- 0,0r64s33)
- 0'8188997 .
+
##
k = r,
= -0nElgg9n
= 0,0745082 .
15"
cos16.927907"
n= "nt
cosJ
15"
2\
= - 0'0135594 .
Deplasarea specific6 de profil
= (xr + x)
larcata2: xr = -0,8188997
- (-0,0135594) = -0,8053403 .
15,7485086
,
= --Z-g!-l!:' sin'd,'sin220r646896 z, = 19 ) zili- = 15,74850E6 deci nu apare subtlierea; hi^ = ++(n"- - *) = tr - (- 0,80s3 4a3)l --zjll:E: = 28,051061 ,
0,0r3sse4)l
sin2
c,
sin2 20,646896
.
drl = [o
=
2,5
- 2'0,0135594 + 2 .r
,
- 2-o,o74sos2)
= 53'7352E rlrtr
d,2 =
--
r) Bol
2\ * 2h" - 2kl
.
2,51
- 2.0,80s3403 + 2 -r -
2.o,o74sos2)
= 155,89018 mm
76
145,01473
mm
19
48,101267
mm
.*F
"t
cos
c[t
"o.
o*
"n*---r-
cos
l5o
cos15,9279A7"
Diametrele cercurilor de bazil: du = d*, cos co, = 4E,tr01267' cos 16n9279$7" duz = d*z cos flwt = 151,89874'cos 161927907" tnaltimea dintelui:
Verificiri:
- 48,101267 151,89874 = 100 riltr , lsrAs= =2 Z dn d,, . =5,f38795nln, O=--=T - 53'73528 - 421857821 -.^'.
d-,
Gradul de acoperire:
t&
- do - 53,89218 =-,
145,01473
= S,43B72Smm .
coso!.., rlr =
!dnr = w 53173528
= 0,8563671
,
detl = 31,088896",
&et2
= 2r,225rg" ,
i
11
ttna.r, = tan 2122513" = 0J883791 ' tan g,, = tan 16,927907" = 0'3043553
= 1,705375
Angrenaje cilindrice
ca dinli
tnclina(i
2.17.5.
inclina{i
2.11.5.1.
Calculul fortelor
Aga cum s-a ardtat, sarcina de la un dinte la cel4lalt se transmite pe direclia normalei comune. Tindnd seami de sensul de rotalie al rofii 1 (roata motoare), asupra dintelui (figura 2.54),in planul normal N-N, acfioneazd fo\a normali Fpnl , czlre se descompune in fo4a radial[ F., gi fo4a tangenliali normali tr',o, . DescompunAnd forla tangentiald normald, se obline for,ta tangenfiald F,, qi
S-S
roa'tt2
F,r
roeta
-+-
roata
is
Frt.z
unde
= ,-= owI,2
2T.
Q.1s2)
T,., este momenful de torsiune, inNmm; d*r: - diametrul cercului de rostogolire, in mm. Forla radiali: F.1,2 = X'rr,, tan c,o,
(2.1s3)
78
= F,r,, tao
=
P,n
F.r: '
tan p
(2.1s4)
n r bol.2 = '
Fu.,
cos dwn cos pw
F,r,r.
(2.1ss)
profil x, = - xz $i Xr = Xz =0, d*r = c[,1, d*1,2 : drl in cazul angrenajelor cilindrice cu dinli inclinali apar forle axiale care necesitd un reazem
.
inclinayi.
pecial. Pentru anularea fo(elor axiale se folosesc angrenaje cilindrice cu inclinare dubli (figura2.48, b) sau cu danturd in V (figura 2.48, c).
cu doui
trepte de reducere
prezentat
arborele 1 qi se cere ca pe, arborele 2 (intermediar) fo(a axiali rezultantd sa aiba valoare
minimd.
Forfa axiala rezultantd pe arborele 2'este:
Fu=F"z-F"s=
d*+
2T^
--! d*z
d,ns
tan P*,
Fig. 2.56. Sensurile:,forlelor in angrenajele cilinclrice cu dinli inclinali, fntr-un reductorcu doud trep"tg de reducere.
dr"r
(2'rs6)
ajuta migcarea.
19
2.l7.5.3.Calculul modulului
la
solicitarea de incovoiere
Efortul unitar la solicitarea de incovoiere, in piciorul dintelui, se calculeazi cu relafia (2.96) unde modulul se inlocuiegte cu modulul normal. Pentru a line seama de inclinarea dintilor se introduce
un factor Yp , iar relafia (2.96) se transform6 astfel:
o"o =
#ft
Y"" Y*" Y. Yp
Q.rs7\
l2oa Pentru a lua in considerare condifiile de funcfionare gi erorile de execulie (precizia de execulie) relalia (2.157) se modificd astfel: or = oro Ko Kn KrF Kro s opp . (2.1s8) Valorile f,actorilor Kn , Ko , Krp ,Kr" $i efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere o", roliie dinlate cilindrice cu din{i drepfi. Prin inlocuirea relaliei (2.157) in relafia (2.158) se poate determina modulul normal:
undeYo-t'
R0
se stabilesc ca la
Do)
cos
dt
orp
Q.rse)
Penfu predimensionauea angrenajuiui se admit valorile x, = xz = 0, fl*t = dt , Kn = &p = 1,25, Kro = 1, Y" = 1, Yp = 1 gi relalia (2.159) devine: [o)
l,Ku = lr2.
(2.160)
Raportul f
\ -"/
ll
dinli ai rolii
' ;Fd
la
socitarea de presiune de contact
z'
2.l7.5.4.Calculul modulului
Eforul unitar la solicitarea de presiune de contact pntru angrenajele cilindrice cu dinli inclinali se exprimE finand seami de relalia (2.108), stabilitii pentru angrenajele cilindrice cu dinli drepF, care se modific[ prin introducerea factorului de inclinare al dintilor astfel:
oHo =
ZHZEZ"Z,
Q.16r)
unde ZH =
2 cos Bo
cos2 c,,
tan c*,
80
2r9 2,8
I
I
11
z,o
7<
214
'l ', 2,
2r0
r,9
l'0
eo+ Fig.2.58. Factorul gradului de acoperire 2".
I lr7
0o 5o -10. 15.
2oo
.2;,5"
factorul
-3O"-35"'40."if5
*p
Z"=
d = l* 'L. | ____j "\3'',tEo
pentru
eU
>l sau
(l -
eu)
_r
pentru
ep
angenajului, efortul unitar pentru solicitarea la presiune de contact devine: oH = oHo n Kn K"p Krn t oo
Zp = r[osT - factorul inclindrii dinyilor. findnd seiuna de condigiilor de funclionare gi erorile de execufie (clasa de precuie) ale
Q.162)
lZ.=
1r5 ,
I(t = I
Q.164)
8l
S[
se calculeze
Rezolvurea
Numirul
de dinli ai rolii conduse 22 = usr.rs ' zt Momentul de torsiune pe roata 1 este:
= 4'19
:76.
.
Tc nl
rE
1500
= lo82253Nmm
Factorul l
i.\ gl (."/
= t5 (tabelul2S).
1.-<7'i.
f-
'ru
_*
7
Hmin
(tabelul i.91.
1'cos
12
= 0,989
-#:
zrzr.zRz\z\.
Z* =l-
Pentru predimensionare se admit valorile Zrr: l. Zt = 1- L = lSo,*,n:1,15. Pentru 40 Cr 10 imbunatatit clgri- = 9001{/mm2 (tabelul l.-1)
4.
l, Zx - |
$i
se
determini
hn)
mo > 3,100 mm
Distanla axialS elementard;
BnsrAs.zt * ^_
22
cosB
Dacd se impune ca distanla dintre axe sd fie standardizatA, ahtnci din STAS 6055-82 se poate
ci
lui z,
u=" zr
Abaterea de la raportul stdandardizat:
20
81 -4.05.
4-
4,05
4
= - 0,0125
-1,25"/" e [-2"h;2"/rl . in aceasti situalie distanla axial[ elementard devine: mnsms (zr + zz) 3(20 + gl)
AuTo
,*tB
= tsz,60536mm.
Diametreleo"ul, 20 = 62,4r7966mm, =t-=.cos 16' cos p ' d. = T" ,^ = 3 Bl = 2s2,792i13 mm ' cos p ' cos 16"
'
invc,, =tandr
xr*x2 = (inva*,
e,02272s2
0,0166s16)2q-l-qt = 0,8702111
2 tan20"
=22,516717?t =gL,rgzlos. --trLv'L' ' ,-= "tz cosJp " = cos316" cos316o
20
= 0'4651409
'
xi
F, * *r) - *,
= 0'8702000
83
0'4651409 = 0'4050701
x, + \ -
zt + zz'cosct - coscil
2 cos
= 0,B702ttt
cos
otwt
= 0,0719974 .
Verificarea rofilor dinlate la interferenla de subtiiere: z cos 2 cos B i, _
zrn^
ge00647 ,
z,
4r_ =
L2 =
Zui. = 82006474
- 0,40s070r) = e,r2r674,
.
| - 2.0,0719974 = ,oo,tol2 mm .
)
Diametrele cercurilor de picior:
| - 2-025) = 247,72318mm
Io'5 = 16" cos d-, wt= -t+", cos 221896511' cos p ' cos co,, -+20cos?_9,!I^971-I-: totn' st *t?9'111:?l^ d-, =
w'= +r cos p '
cos
= 63i66338mm
= 256,63367mm
cr,
cos
-J16'
cos22189651l'
Dianetrele cercwilor de baz[: dur = d*rcosc*, = 63,366338'cos22'896511o = 5E373647 rD , duu = do,zcoscwt = 256'63367'cos22,896511" = 236,413272mm
tnatgmea dintelui:
= mn (2h"-
0,0719974') = 6,5340078mm.
84
lstls =
h
h
d*t + d*z
63366338 + 256,63367
)
70,776828 260,7912
160 mm
_ _
57,708839 _ 6,5339945rrrr,
247,72318
= 6,53401rnm
Gradul de acoperire:
cos (trstl
do,
dar!
i
341436lg9' ,
tan c"r,
cos dat2
0,6856424,
= 0,9065231
,
do'
d,z=
236141327 260,7912
uat2
24rg707gl'
tan u,r,
tan24,97ffi81" = 0,4656869
tan dwr
F "t
tan22,89651.1"=0,4223447,
0,4223447\)
eA
Y
L., I
oF=
b mo
d,u,
.
2.
= 218,931N/mm2
unde: Kn = 1,25 penffu motor electric - ma$ini unealtE cu $ocuri medii (tabelul 2.1); K.p = 1,25 pentru clasa de precizieT - 8 (tabelul2.2): K.n = 1,1 pentru dinfi inclinali, necdlili, clasa de precizie 8 (tabelul 2.3); Kr, = 1105 din figura 2.39 pentru vitezaperiferic[
=4,e77mts;
Y"" = 3,7 factorul de forml a dintelui pentru zn = 23 $i xr = 0,465 (figura2.36); Yr" = 1,9 factorul concentratorului de tensiune pentru zo, = 23 $i xr = 0'465 (figura 2.37); Y 01787 factorul gradului de acoperire determinat cu relafia:
"=
ed
1397
= a,787
Yp=r #-1-#=0,867.
Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere:
onp =
lrl
N _=
mtrn-
85
calcul2.4 unde oF.in = 260 N/mm2 pentru 40 Cr 10 imbundtllit (tabelul 2.4) Ysr:2 factorul de corectare a eforhrlui unitar; Yx, = I pentru N" = 60 nlr, > 3. 106 (tabelul 2.6);
de
Ynr"lr t
Ya."lr =
li
1l
.
Y*: I (tabelul2-7);
Sor,o: 1r7
'
rezist[ la solicitarea de incovoiere deoarece: =2I8,931N/mm2 4 opr = 305,882 N/mm2 Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:
Se poate observa cd dintele oF
o' = Z,ZEZ"Z,
2Tr.u+l
bdi
,
Ko Ku K,rp Krrn
2 - 10822s3 3 . 15. 62,4Lg2
-* mm-
+#ffi
= 0,9658734
unde
cos
pn
-'
cos
= cos 16o
Fn
15,011599";
Zn=
2 cos po
cos2 d.
2 cos 15.011588'
cos2
tan c[*,
20,7385
zn = t9o
,l mm2 ^i
-\
(tabetut 2.e);
'
=o,846Pentruep>l;
Kup = 1,50 pentru clasa 7 - 8 de precizie (tabelul2.2); Kro = 1,10 pentru clasa 8 de precizie (tabelul 2.3). Efortul unitar admisibil la presiune de contact este:
ogti,n Zxt lffi']rZ'ZvZ*Z*Z*=
,
=
unde
686,272
oHu, = 900 N/mm2 pentru 40 Cr 10 imbunit[fit (tabelul2.4); ZNr:1r0 pentru N" = 60 Lh > 5'107 cicluri (tabelul2.11); St.,o = 1,15 ;
= 0,841
+ -4 (1 I
0'841)1341'
tz *
= 0,978
r40)
o,o8 + 0,83 = 0,841
.
3s0 Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea cinematic[ la 40'C u* = 140 mmz/s .
CzL
ot,,n,
=
850
o,o8 + 0,83 =
{nE9
86
zv = czx .
1,!:fd
3so
= 0,86r
. _$o,qq!L
0.8 '
= 0,e64;
32 4,977
;
(- / _onri,n-850
-z
,r7
o'08 + o'85
fid,ntnt
= 4,977 mls
".r-l
Rzroo =
3g,, *
cr*
Z*=
10oo
s000
- o"',' + o.L2
"d'i ;*
= 3(r,6 + r,6) rl
i:t = 8p08;
looo
- 9oo
5000
+ 0rl2 = 0rl4 i
on =
658,123 N/mm2
oHp
686,272 N/mm2
Calculul forlelor in angrenajul cilindric cu dinli inclinafi este prezentat in continuare. Forlele tangenfiale
F,, =
2T'
d,nr
2.r0822s.3
63,366 256,634
= 3415,861N
F,*=2Tt
dr"z
2. 412013,72 = 3210,909 N ;
T,
Forlele radiale:
4r2,0137Nm
Frr = Ftt tan c[rr, = 3415,861 'tan22,896511" = 1442,671N F.z = Ftz tan crr, = 3210,909' tan22,896511" = 1356'084 N
Forlele axiale:
,"n
16" = 994,365
F.,
F., '-
q't
tan P = 32101909
tan16o = 934,7037N
cos flwr
87
3.
3.1.
axe care se intersecteaza sub un unghi oarecare (frgura 3.1, a), inclinafi (figura 3.1, E se poate realiz;cu ajutorul .o1ilo. dinlate conice cu dinli drepli
Fig. 3.1" Angrenaje conice: a) cu dinli drepfi; b) cu dinli inclinayi; c) cu din|i carbi' (figura I 1.1, a), la angrenajele coruce cu itxe concurente suprafelele de rostogolire sunt conice Unghiul dintre axe este:
Ce
I, b).
(3"1)
l=6r+62,
a
Iiin conaitia
3.2):
de roitogolire
pur[
conurilor de rostogolire
se poate scrie
in punctul M (figura
V,
V:
deci tr+
rr\,
(3.2)
obfine:
itz * cosE'
(3.3)
$1
tanD,
(3.4)
tan6t =
(3.s)
88
I
t
L
ANGRENAIE CU
@
(3.6)
ii
,i
F
ll
tan conul frontal exterior (roata 2) conul de caP
f'\
ii
6, = ilz .
+I
--.-.1
'
I
62
y'4,
rea comunl
I I
6r
l/
zr<\
\/\x
roata motoare(np
z1)
89
3.2. Generarea
danturii rofilor
conice
A
I
ii l/
-il i/ \i\
,I
I
,i
generarea
dinfilor drep{i
Ia ro{ile cilindrice
conul de rostogolire
-?
Fig. 3.3. Generarea dinlilor tn cazul rolilor dinlate conice cu dinti drep[i. a) generarea dinlilor la rolile dinlate cilindrice cudinli drepli, b Si c) generareq evolventei sferice; d) generarea dintilor la ro{ile dinlate conice cu dinli drepli,
90
ANGRENAJE CU
AXE
CONCARENTE
centrul sferei, se obline flancul unui dinte. Realizarea evolventei sferice este dificild, de aceea profilarea ro{ilor dinlate conice se face pe conurile frontale exterioare (suplimentare) a ciror axe coincid cu axele rolilor de prelucrat, iar generatoarele acestora sunt perpendiculare pe generatoarele conurilor de rostogolire. Conul frontal exterior (suplimentar) poate fi desfhqurat in plan (figura 3.3, c qi d), obfinAndu-se
un sector de cerc aJraza gi unghiul la centru:
p=
cos 6
9l
2xr
p
profilul evolventic gi se reconstruiegte apoi din nou (suplimentar). Punctele astfel oblinute. de pe conul frontal exterior evolventei conul frontal exterior (suplimentar), se unesc prin linii drepte cu vdrful conului O. Suprafala astfel oblinutd servegte ca flanc pentru dintele rotii conice. in cazul cAnd una din rolile conice are semiunghiul conului de rostogolire egal cu 90o se obline roata plani (figura 3.4) care stdlabaza generdrii (prelucrlrii) rofilor dinlate conice.
Pe desfrguratd (tigura 3.3, d) se traseazd
/--
.. {i} s'x
.t\
oe
bi
i t'/
\ {
6
t--
Fig. 3.4. Angrenajul roatd dinlatd conicd - roatd pland. Profilul de referinla al rolii plane, care std labazagenerdrii rolilor dinlate conice, este prczentat in figura 3.5, unde : Po = fi mo este Pasul rolii Plane; fi rP - grosimea dintelui; . s^ -P) =
p
t-o
- l[1imea golului;
9l
cu dinfi
drepti
dinti drepfi
dinfate conice
cu
inallirnea dintelui, pasul gi modulul la rofile dingate conice sunt variabile in l.ngul dintelui. Valorile acestora sunt maxime pe conul frontal (suplimentar) exterior. Modulul la rolile dinlate conice cu dinli drepfi este standardizatpe conul ftontal (suplimentar) exterior. Dimensiunile rolilor dinfate conice cu dinli drep,ti se determinE finfud seama de figura 3.6.
ll=mz.
= m(z
d,
+ 2h"cos6 =
mt + )h"tmcos6
2h"'cos6)
(3.7)
(3.s)
= h"
(3.9)
Celelalte dimensiuni geornetrice ale angrenajului conic sunt date in tabelul 3.1. Dimensiunile ansrenai ului conic cu \Ir. ,rt. Denumirea dimensiunir Sim-
Tabelul 3.1.
Roli cu Xr = -x2
bol
Rolicuxr=xr=0 tan6,
iemiunghiurile conurilor
ostogolire
2.
a
de
61 62
i,, sin )
|*incos}
dr
d2
^r,
hrt
h"z
h", = h"*m
hn =
4.
hri
hn
5.
-(h"" * c-) ; hn = m(h"- * c- * xr) i hfl = m(h"- * .t) . ho = m$"- + c' + xz) .
d"r = dr d"z = dl
drr
d"2
* 2hrrcos6,
;
.
2hrzcos 6,
6.
drl
dn
7.
&
S"t
0"2
d1
d,
8.
; tansr = -"
tanSo
9.
0n
0o
10.
fr t
i
=ho. R"
6"t
6"2
0"r = 6r + 0"r
6", = 6, * 0"2 .
1l
6n
6n=6r-0ni c. = 025-
6e=62-0D.
6-
Obs: inSTAS6844-S0serecomandd h: = 1,
93
3.4.Ro{ile
drepfi
echivalente
Pentru determinarea gradului de acoperire. a numdrului minim de dinli fard. si apard subtdiere gi simplificarea calculelor de rezistenfd. angrenajul conic cu dinli drepfi se inlocuiegte cu un angrenaj cilindric echivalent compus din doui rofi dinlate cilindrice cu dinli drepli numite roti echivalente (figum 3.7). Rolile cilindrice cu dinli drepli echivalente aurazele cercurilor de rostogolire egale cu segmentele
CO, , respectiv CO, , oblinute prin interseclia cu axele rolilor a unei perpendiculare in C
seneratoarea conului de rostosolire OC.
pe
*i
roata cchivalentl
1
---z
Modu,u, rolii echivaJ:;:i"1 conice, adici m" = mm Din figura 3.7 reztlJtd cd rofile dinlate cilindrice cu dinfi drepfi, echivalente, au centrele in O,
::;':: ::K'::?:"'J('^,rotii
uvm2 -' ------;- t cos 02
$iOr.
Diametrele cercurilor de rostogolire ale rolilor echivalente se ob1in, conform figurii 3.7, astfel:
(3.10)
d"mr = ilnZvl,
$1
d".2 = rfruzr2,t
(3.11)
(3.12)
zt
zz
t2
cos 02
(3.13)
sa
Numhrul minim de dinli care se poate executa la rolile dintate conice cu dinli drepli, fimi
apard subtdierea este:
zminr
17 cos
6,
(3.14)
(3.rs)/---\
''
(3.16)
d"rol=du-r+2h" h.
$r
= -,n1
*, a,
(3.17)
3.5. Determinarea
gradului de acoperire
Gradul de acoperire incantl angrenajelor conice cu dinli drepfi se determind, findnd seama de ro{ile dinfate cilindrice cu dinli drepli echivalente, astfel:
""r=
unde
+,[(tana",,
du="'
tana)]
(3.18)
zvl
coS c['n"t1,
dtmbl.2
d".r,, cos fl
durl.z + 2 ho* mr zt,z
zt)
cos a
O",nr'
(3.1e)
95
Catculul de'rczi|knld
angreaajelor conice
ca dinfi
drepfr
3.6.
Calculul de rezistenfii
al angrenajlor
conice
cu dinfi
drepfi
ANGNENATE CU
Forfele normale:
AXE
CONCARENTE
(3.23)
Considerdndl=lrezultiF,rr=F-r.PentruE=90o,F,r=F"z$iF,z=F.r.Dinfigura3.8se poate observa cd forfele axiale F" gi F", sunt orientate intotdeauna spre baza mare a conului de divizare.
conico-
cilindric
1,
indnd seama de sensurile de rotalie ardtate in figura 3.9, se urm[regte ca pe arborele 2 forla
Fig. 3.9. Sensurile forlqlor axiale tntr-un reduclor conico-cilindric. axialdrezultanti sd aibl o valoare miilina adicd:
F"=F"z-F"r.
(3.24)
DacI se pune condifia ca arborele 2 sI fie descdrcat axial, in cazul sensurilor de rotalie atdtate, intre parametri geomehici trebuie sd'existd'relalia:
,oc sin6,
'+
tanP* = o ,
(3.2s)
tan p* tan
d sm 02
(3.26\
3.6.3.
Calculul modulului
la
sslicitarea de incovoiere
Efortul unitar,tra sdlicitarea de inoovoier'e se determini in mod asemdn5tor ca la rolile dinlate cilindrice cu'dinti'drepti,'transcriind ielafia (2:,9't) pentru roata echivalenti:
o, =
41Ko
^',.h.P,
( opr '
(3.27)
conrca:
dn conice ca Din relalia (3.27) se poate obline modulul ro{ii-echivalente egal .u -od,llrrl
Calculul de rezistentd- al
or.dffilu .*ii
(3.28)
hn=Hr=
&
P
in rel atllle (3.27) gi (3.28) coeficienlii K4 , Ku , Kop ,_K Fn , Ys. gi Y"" se stabilesc ca gi la rolile dinlate cilindrice cu dinfi drepfi, lindnd seama de nurndrui de dinli airolii echivalente:
,r,
iar relalia (3.28) devine:
-3cos
d,
gi
zoz
cos 6,
PentrupredimensionareseadmitvalorileX(o=1,Kv=l,2,Krp=1,2S,KFn:1giy",=1,
hrn
Yr" Y."
=
opp
(3.2e)
3.6.4.
Calculul modulului
la
stabilita Ia
Pentru calculul presiunii de contact dintre dinli inpolul angrendrii C se utilizeazi relalia (2.109), rolle dinlate cilindrice cu dinli drepjlclre se transcrie pentru angrenajul echivalent:
(3.30)
modulului relajia:
'l
\ff.1(zrtr.z*\'
' l"*,J
(3.31)
in.relatiile (3.30) qi (3.31) coeficienlii Kn, Ku, KuD, Koo,Zr,ZrliZ," dinlate cilindrice cu dinli drepti, tindnd seama de numdrui de ainli echivalenti:
se stabilesc ca
larotile
,"r=4
f3.31) devine:
cos
0,
PentrupredimensionareseadmitKn:1,Kv:lr2,Kru=l15,K"o=lSiZr,:l,iarrelalia
mm=
(3.32)
Modulul mediu se calculeazd cu relalia (3.29) sau cu relalia (3.32),!indnd seamd de materialele din care sunt executate ro{ile, apoi se determini modulul pe conul frontal exterior (figura 3.6) astfel :
d
sau
d, * 2!sin6
+ b.o
E=[t
-slno Z
(3.33)
calculeaza dimensiunile geometrice ale angrenajului conic cu dinli drepfi, utilizdnd relafiile din tabelul
ANGRENAJE CA AXE' CONCURENTE Valoarea modulului oblinut din relalia (3.33) se standardizeazd qi cu aceastd valoare
se
?1
rofilor dinlate OLC 60 imbunitdfit , unghiul dintre axe X = 90' , numirul de dinli la roata I
zr: l7
Rezolvares
Numirul
de din{i ai ro{ii conduse Raporlul de angrenare real:
22
usrr.s z, = 2r8
'
17
47 16
= 48
u="
Au =
Luoh
usras
21
- 48 2,g24.
17
-u, usras
2,8
2,824
2r8
= -0,00g4.
= -0,840 e l-20/.;2" 1.
T, = 3o 106 I
'
rt
nr
!9 rou _q TE 1100
= 86811,787 Nmm
Facrorul
= 12 (tabelul2.8).
Z":2150 (figura2.57).
(tabelul 2.9).
[; ZE=lgL^l-\
\
mm2
oup
ottt
Pentru predimensionare se admit valorile ZNr = l, ZL = l, Zn = l, Zo =1, S",,n = 1,15. Pentru OLC 60 imbundt[lit o'ri. = 620 N/mm2 (tabelul 2.4), deci
qi
oup =
i#'1'1'1'1'1
620.1
= s39'130 N/mm2
'
Hr=
ilt
= 4.202mm
99
12' 4?!2301sin
17
19,5024 49o
= 5,1g2602nrtr
.
=1
2,8235294 u = --_!
= 0J541666
.
O, = 19,502449"
X = 6r * 6z
191502449"
7A,497551o = 90o ,
=l27io37zmm,
= 121,30377 mm
.
-dr2 sin 6,
:
240
2 sin 70,497551"
d"r = dr a 2hl_cos6, = 85 + 2'5 'cos19,502449" = 94,426272rh : d"z = dz + 2hncos6, = 240 'r 2'5 'cos70,497551" = 24333847 mm.
= 73,21716rD r = 245,82691mm.
inali-ea dintelui pe conul frontal exterior: ht = h"t * hn = 5 + 625 = tl25 triltr r hz = h"z * ho = 5 + 6125 = lt?,s mm.
Unghiurile capului dintelui:
tan0,r =
= + 12730377 Ar i:
= 0,0392761 = a,039276!
t^r = 22492007",
tan0", t' = P =
- la = 22492007" .
sn = 2,8106891',
0p = 2,8106891'
.
tan0r, = 3 =
r
I
= 0,0490951 = 0,0490951
100
l-
ANGRENAJE CU
Semiunghiurile conurilor de cap:
AXE CONCARENTE
+ 2,2492007" = 721746752"
2,8106891" = 16,69176" , 2,8106891" = 67,686862"
6"r = 6t + 0'r
6r=6r*0rz=70,497551"
Semiunghiurile conurilor de picior:
6n=6r-0n=191502449" 6n=6r-Sn=701497551"
'"'=-L=
cos 6r
17 cos 19,502449"
= 18,034701
-- 143,77837
'
.
'r=-2-cos 62
COs
48
cos 70,497551
o
olvrl
17 'cos20"
zt + 2 h"* cos 6,
22 cos
l7
+2'1'cos19,502449"
'
,
cos cva2 --
zz + 2h"* cos
0,
u"= ( z\'
r,l
=|
\ 17l
rq)
= i,e72ttE3
Eo=
z-., .,
tan
cr)1
E'O3i?glKtan32,232g99"
2n
t
oE
2T'
on =
2.86811,787 . 3 . 1,57 . 0,689 '1,25'1,03' 1,25' 1,0 . 4,2 4,2' 4,2. 17 12. N
-mm-
unde Y"" = 3 pentru 4r " 18 ti xr = 0 (frgura 2'97); Y." = 1,57 penfru 4r " 18 $i xr = 0 (figura 2,38); Y,=o'zs +o'7s =0,25.:!* =0,689;
ed
11709
Ko = 1125 motor electric - gocuri medii (tabelul2.I); Kl = f ,OS pentru clasa de precizie 8 gi viteza perifericn pe cercul de divizare al rolii cilinddce echivalente (figura 2 -38):
trdt*ltrt v 'r -
fidtrnl
60'looo
fimmzlnl
60'1000 cos
60'looo
cos
6t
1100
D,
= 4J63I1
s
= 125 pentu clasa de precizie 8 (t^beldz.z); 4" = 1,0 pentru dinfi drep]i necdlili 9i clasa de precizie 8 (tabelul2.3). Bfortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere a dintelui:
Koa
Exemplul de calcul
3.1
:2
Yrnt: I
Yo."r
Yn..tr = 1,
S".,n = 1,70.
r'- ll
N/mm2 pentru OLC60 imbundtdlit (tabelul2.4); factorul de corectare a efonului unitar; pentru N, = 60 n Ln > 3'106 (tabelul2.6);
ou
- ZnZnZ,,
2 Tr KA Ku
Krp Kno
ir . vu-+r
u
d,1, b
[Z,iZ4 . t
mm20" ;i x,
0,
zE=t90
N
mm2
4-
1,709
= 0'874
1,5 pentru clasa de precizie 8 (tabelul 2.2); 1,0 pentru dinti drepli necdlili gi clasa de precizie 8 (tabelul 2.3). Efortul unitar admisibil la solicitarea de presiune de contact este: Krrp
: K"o :
onp
=
=
otli'Zrr
DH*in
, _1'o
trtrz*z*z*
629
1.15
r,2g4.0,936 . 0,72s.1,1 .
oHp
= Src,rllZ+
mm-
orrri. = 620 N/mm2 pentru OLC6A imbundt5lit (tabelul2.4); Zn, = 1,0 pentru N,. = 60 n Ln > 5'107 (abelul2.11);
S"r,n = 1115,
Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei
TIN
125 EP cu vAscozitatea
cinematicd la
z, -
czr-
c_, -zL _
Zv = Czv
oo,,,
rso
850
0,0g + 0,g3
0,797 2
620___8s0
350
0,,777;
(l - 0,797)
4,112
0,8*4 -vr
czv
[-.-" \
+ o,8s =
Ho,o8
60.1000
"
'*=(rh)'^
fl" '.
=(+)o're6 *
R^z)
o'725;
3 (3,2 + 3,2)'\j
Rzroo = 3(R^r
+#
- rs,s2e
dntr + dut2
2cos6,
2 --4,2(
2[
1000
t'
19,502449'
orr,,n,
cos OrJ
', )=
cr*
"o. -
+ 0,12 = 1999--
j4
-) 'rl
=188.824mm
+ 0,12 = 0,196.
;
5000
pentru ojel de imbundtilire (tabeiul 2.12) deoarece: Se poate obr..,ru c[ dintele rezist[ la solicitatea de presiune de contact,
a oup = 5l6rl42N/mm2
'
Tr-TltuTr=A,94'2,824'86811,787=230586'29Nmm' d'z - fr^22 = 4,2' 48 = 201'6mm d*r = il' z, - 4,2'17 = 7l'4mm '
Forlele tangenjiale:
F,,., =
2Tr
6l
n"r=n,.rtanasin6z=2287,5624tan20"sin70,491551"=784,836N.
Forlele radiale: h,r = F,.o,tan 2431,7027 tan20' cos 19,502449" = 834'289 N ' tan c cos 6z = 2287,5624t',an20o cos 70,497551" = 271,963N '
ct cos
6r -
F.z =
F,Itrz
An4renaje conice
3.7.
Fig.3.10. Roata dinlatd conicd cu dinli Fig.3.1f. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate conice cu dinli tnclinali sau curbi. tnclinali sau curbi desfasuratd tnplan. Daci la o roatd dinlii sunt inclinafi pe dreapta atunci la roata conjugati inclinarea dlnlilor este pe stinga. Dupf, cum se observI din figrua 3.10, unghiul de tnclinare a dinlilor vaiazd,.In general, pentru calculul geometric gi de rezistenld al angrenajeior conice cu dinli inclinali sau curbi, se va lua in considerare unghiul de inclinare mediu p, . Numdrul de dinfi ai rolii echivalente (figrua 3.1l) se determin[ cu relatia:
vr
zvz cos3 p,
cos 6 cos3
p.
(3.34)
Tinand_seama de rela(ia (3.34), numdrul minim de dinfi la care apare subtdierea dinfilor este: z = zmii = z-o lns:6 cos3 = 17 cos6 cos3 (3.35)
F,
6, ,
sau practic:
(3.36)
Dimensiunile geometrice ale rofilor dinlate conice cu dinfi.inclinafi sau curbi se deterrnind in funcfie de modulul mdsurat pe conul frontal exterior (suplimentar) mb sau cu ajutorul modulului normal mediu E.;.,,utihzdnd relafiile prezentate in'tabelul 3i2, (figqa 3,1l). Modulul frontal mediu se obfine din urmf,toarearelafie:
4m,=
Io.
'cos B,o
r04
L
ANGRENATE CU
Nr.
crt.
AXE
CONCURENTE
curbi =I
Tabelul3.2.
Relaliile de calcul
bol
6r
62
tan6,
tan6.
i"sinx
*irzcosE
2.
Dt.
p
--=;ffi
p- =
*":1,,
J.
Pt.
4.
Diametrele medii
d.t
d.z
; d.-z = d-z *
2h"-cos6,
dr., dr.t
R_
2 cos 6,
8.
I-ungimea generatoarei conului de divizare exterior Lungimea gneratoarei conului de divizzre interior Diametrele de divizare
R
Ri
dr
d2
R. = R- + 0r5b Ri = R.
9.
o'5b
10.
L1
[,"
d"t
dnu
d.
d"
^"=;=;
0", = a".,fr; a., = d*,
t-
t3
Diarnetrele de picior
dr
dD
oo = o,-,ft; dn = dr-r*'
h..
hr.
h,
1125
R,
mn.
h"-h-R;
t7
hf
or-ot*
tan
18.
0rr
0,,
19.
h"
R.
0n 0n
6.1 6"2
tan
0n = tan 0o =h,
R"
6"r = 6r + S"r
6rz = 6z
* 0rr.
0n
6o=6r-0ni
6o=6r-0o'
6-
105
Angrenaie conice
qe
curbi
R,(r.-1)
=
-ffi
ft R.
P.=Fn'-6"'
I * tan20,
$1
fn, =
la
in cazul angrenajelor conice cu dinli inclina{i sau in V (figura 3.12, a gi b), dinlii sunt tangenli ur cerc u).raza mai micd decAt cercul de picior al rolii. Rolile dinfate conice cu danturd curbi au o largd ullltzare in construclia de magini datoritd urmdtoarelor a.,iantaje: capacitate pofiantd ridicata.
funcfionare mai silenlioasE decAt celelalte angrenaje conice gi sensibilitate redusd la deformatii. Unghiul B. este in general 35"...40o, dar poate ajunge pAna aproape de 0o, dacd inclindrile dintilor sunt contrare.
de inclinare mediu
capul de cufit
Fig. 3.12. Forma dinlilor pe roata pland a) dinli tnclina{i; b) dinli in V, c) dinli ln arc de cerc (Gleason), d) dinti in arc de paloidd (Klingelnberg), e) dinli in arc cle eloidd (Oerlikonspuomatrc).
Dintre tipurile de roli conice cu danturd curbi se enumerd urmS.toarele mai des utilizate: - dinli curbi dupd arc de cerc (Gleason) (figura 3.12, c); - dinfi curbi dupd arc de evolventd alungit[ denumitd paloidd (Klingelnberg) (figura 3.12, d gi figura 3.13); - dinli curbi dup[ arc de epicicioidd alungitd denumitd eloidd (Klingelnberg , Oerlikon) (figura 3.12,e).
106
t', o'')' V
a:
'.
a.)
cLt Fig.3.13. .Angrenai conic cu danturdpaloidd: a) angrenajul conic ;i roata prelucrarea rolilor claniurd paloiia lXitngtlnberg), b) freza-melc conic.d pentru coruce cu danturd Paloidd' culit in care culitele de agchiere Dantura dupd arc de cerc (Gleason) se prelucreazd cu capete de prin divizare. au tbrml trapezoidald gi roata se prelucreazd dinte cu dinte ftezelor meic conice prelucreaz6crtajutorul Dantura dupd evolventa alungita (Klingelnberg) se prin divizare continud (figura 3.13)' prelucreazd cu capete de culit prin Dantura Aupa eiiclctoida alungita (Oerlikon-Spiromatic) se d\vtzare continud, pe magina de ftezatro{i dinlate oerlikon-Spiromatic'
107
in
angrenajele conice
La calculul forfelor, in transmisiile conice cu dinfi inclinafi sau curbi, se fine se^ma de faptul cI sarcina se transmite de la un dinte la celilalt pe direcfia normalei comune (figura 3.14).
t/ *---K
/l - =-=Fq2
Fig.3.14. Forlele tn angrenajul conic cu dinli tnclinali sau curbi. fh tuqi*ro"amimaldp'e'hiiita; dtaitebfHifohflelEirconirrnb ac[loneazAforfele X'n,9i Fn , care 6te axa de simefib a dintelui Fnr $i Fqz precum gi pe a:( F, . Componentele F", gi F, se descompun in 3.1 le F,1 , Frz, Fn $i Fn .Aceste fo4e se franspun apoi pe angenaj cbrriponenteleF6r:gi Fni ::ProiectSnd aces6 forfe pe Ai.e4iit. pamlele gi' oirdiiifdte'conice cu,dinfi inclinali sau curbi, se pot obfine gomponentele axiale F"r , F": gi radiale F,r , F.z .
108
'
F,r=
Fortele radiale:
jLi
Ftz=Ftr
(3.38)
FrI
F,2
F,r
" cosp,
9+
cos D, I
cos
tan P, sin 6,
(3.3e)
F,, g":"
" cosp*
o, L
r tan F* sin 6,
\
I
Fortele axiaie:
F*r = Ftr
*;.*
u,
+ tan p* cos 6,
rr"z = F,z{.*Tu-.* u,
(3.40)
In relaliile fo(eior intervin; P, - puterea Pe roata motoare, in W, 7r d*, n, - r'iteza periferici in rnis, dacd se inioouiesc pentru roata motoare v*r ='
;-_I_d;r, diameful mediu d., in mrn 9i turalia n, in rot/min; &n = 2{}o - unghiul de angrenare normal;
6, , 6, - semiunghiurile cercurilor de divizare, in grade' in relaliile fb(elor (3.39) qi (3.40) se ia semnul de s.l-s c6nd pe roata rnotoare I inclinarea dinlilor cu sensul de rotalie eoincid gi semnul de jos cAnd pe roata motoare I inclinarea dinlilor este contrari sensului cle roiafie. Daca fo4a a,xiala are .;aloar pazitivS.ea este oriental4 spre baz-a mare a conuiui de divizare 9i tleci roata dinpia se indeplrte az| fat6 de vdrful conului de divi;rare. in acest caz,, dacd fixarea rolii dinlate nu este suficient de rigidS, jocu! intre dinli creqte' Dac6 forla axiald ap o"lour" negativd ea este orientatA spre vffirl conului de divizare Ei deci jocuiui intre roata dinlati se apropie de vfCul conului de divizare. AceastE situafie conduce la amularea flancurile dinlikrr'gi se poate ajunge ia ruperea dirrlilor. si Pentr.u evitarea acestui caznefayorabil se recornandd ca inclinalea dinfilor pe roata motoare de unghiul coincid6 cu sensul de rotatie. I)aci roau motoare se rotegte in a:nbele senstui atunci pozitivlinclinare p, tr.ebuie ales in aga fel inctt forla axiala pentm ambele sensuri de rotalie sd fie a danturii rezistenli de pentru calculul La angrenajele coniie cu dinli tnclinaii sau curbi, (stabilirea 1noadutui;, se recomanda utilizarea ca4ii maginii pe care wmeazdsd fie executatd dantula.
r09
Noliuni
generale
4.
4.1.
Migcarea de rotatie se poate transmite intre doud axe incrucigate prin intermediul a doi oloizi sunt in contact dupa dreapta - I se obline hiperboloidul 1 gi in nstituie supral'etele de rostLrgolire
hipoide
hiperboloitiul I
-l
I
angrenaje elicoidale
hiperboloidul2
Fig. 4.1. Generarea hiperbolaizilor ut o singurd p.anzd (,;uprcfe,,e!e de rosrogclire) in c,azui axelor
tncrucr$ate,
Executarea angrenaiei,,:r cu axe iticrucigate care .rA aiba suprat'e1ele rie r{)stogclire liiperbolcizi cu o singurd pi,mzil este d.iiicii6, de aceea irr practicd se api'oxime azd cu conuri sau cilinclri in ftrnctie de zonaullliz.ati din hiperboloizi. Se pot oblirre astf"el, arigrenajele hipoide qi angrenajele elicoictaie. Angrenajele hipoide se execrftd in general cu unghiul de incrucirsare a axelor )] = 90o Si cu dinti ctubi. asa curn este ardtat in ftsura 4.2. ,Angrenajele hipoide permit ca pinion'.rl sI fie montat pe uri arbore aqezat pe doud lagdre in
flancurile dingilor. Necesita insa pentru ungere uleiuri de bund. calitate (uleiuri hipoidc). Prelucrarea rolilor hipoide se poate realiza crr dantura in arc de cerc, in evolventd buclati sau in epicicloidd buclatd. ca gi in cazul rotilor dintate
Pentru dimensionarea Fig.4.2. Angrenaie hrpoide. a) deplasarea axei piniionului geometrici gi de rezistentd a rotilor fayd de centrul rolii mari este aceeasi cu tnclinarea dinlilor; hipoide trebuie sd fie corrsultate cartea b) deplasarea axei pinionuluiJit;a de centrul rotii mari esre maginii pe care se prelucreazd roata. contrard inclindrii dintilor.
110
ANGRENAJE cu AXE
iucnuc$.qrn
E=Ft*Fz'
a.)
(4.1)
fin
-t--'_
,l
l''
.-\
c')
4.2.7.
i& ^
-\
(4.2)
,o,r- -1 .I "
cosB,
I
(4.3)
21
Fig. 4.3. Angrenaj elicoidal: a)ttedere dinfafa; b) vedere de sus; c) secSiune normald; d) vectorii de
vitezd.
(4"4)
.hn
-22.
(4.s)
lll
;bt-l'
Angrenaje elicoidale
Diametele de cap: d"r
dtz Diametrele de picior:
d,+2mn = mtr(*h.r)
(4.6)
d,+2Eo = Do(*t.r)
_ dn= d\-zrimo=Eo
dn=
lnetgmea dintelui:
(zl
t ,
cos P,
,15) (4.7)
(zz _ d2-zrlmtr=mn
cos
p,
,5)
(4.8)
= 2,25mo.
Vol = Voz
sau
V, cos Ft -- V,
cos
P,
(4.e)
r,
cos
p, = .r*cos pr.
i.. tz= 1! =
dtto*Pt
d, cos
,r2
=r. p, =4 zr
.
(4.10)
(4.11)
V" =
(4.r2)
Angrenajul elicoidal are teoretic contact punctiform intre flancuri. Datoritii vitezei de alunecare mari intre flancurile in contact existA pericolul de gripare la aceste angrenaje.
4.2.3.Calculul for{elor
in
angrenajul elicoidal
La angrenajele elicoidale, unde intre flancurile dinlilor existl o alunecare apreciabill, se iau in considerare gi forfele de frecare la determinarea mlrimii fodelor (figura 4.4). Forfele pe roata condusl 2 sunt determinate in continuare. Forfa tangenfial[:
"o
t*n'
ttz
(4.13)
normall N-N
roata motoare
VB,
E
F,
Forfa radial6:
= Fo tan (Fr.* v)
tan c" cos Fe;EiiJq
tP
(4.r4)
F,z =
Forfele pe roata motoare Forfa tangen(ial[:
(4.1s)
sunt:
tu=,";{fr#i
Forfa axial6:
(4"16)
q)
(4.r7)
Forfa radial6:
(4.18)
in relafiile forfelor intervin: P, - puterea Pe roata condusi 2, in W; YrJ n dz nz - viteza periferice pe roata condus[ 2'inmls:' fo - factorut regimului de'funcfionare (tabelul 2'l);
113
elicoidale
g - unghiul
de frecare,
tanrp
(q = 5"...6')
= 0'97 11.
(4.r9\
g)cos F, \ n g)cos P,
unde I-
''
Frry, _ cos(p, * _ = = ,n
- V, F,, cos
(Fr
@2a)
sau
,.|"
_ 1 - ptanp"
lltrtanB,
(4.2r) q)
qi este
1
n 'tzmlx
I
Pcntru cazul particuiar X = 0r
) 'I
(4.22)
'tz
B,
tan (F,
o)
(4.23)
Daci
funclie de pr F'
se admite
qi
Br
100
700
304 600
-1
480
500
600 300
70n
800 100
9' n-oh
800 39:1
70"
68"5
42"
49"
81 ,0
20"
'74.6
I t.l
,0
8t.l
79.5
6l
.5
9, =
0,5^
(X +q) ). Pentru a obline randamente ridicate trebuie luat p, mai mare dec6t pr . in general se adrnite b : 10 rn" . Jindnd seamna de figura 4.4 trebuie satislEcutd conditia:
4.2.4.
Calculul de rezistenti
al danturii angrenajelor
ba:zd rela{ia
:
elicoidale
D irnensionarea angrenaj
(4.24)
C este cifra de incdrcare, in N/mm2; b, - l[fimea rolii motoare, in mm' Forla tangenliald pe roata motoare se determini cu reiafia:
Ftt=
2T,
d t-nr.
2T,
(4.2s)
cos
p,
tt4
(4.26\
Tabelul4
in N/mm2
Materialc
O[el Otel
r
6,0
al
5,0
4.0
3.0 1Q
1,4
)5
1.4
2,0
1,7
)7
')fi
l{
))
1,6
1,6
i.l
0,8
1,0
Otel - Bronz
)5
1.8
11
lo
t.2
0,8
4.3.
Angrenaje melcate
Angrenajele melcate pot fi cu melc cilindric Ai roatii globoidah (figura 4.5, a), cu melc globoidal gi roatd cilindric[ cu dinli inclinali (figura 4.5, b), cu melc globoidal pi roat6 globoidald (figura 4.5, c)
Fig.4.5. Variante de angrenaje melcate: a) melc cilindric - roatd globoidald; b) melc globoidal - roatd cilindricd cu dinli tnclinali; c) melc globoidal - roatd globoidald; d) melc globoidal Bostock - Renk
rl6
s.)
.)
.)
de tiP ZN; c) melc de tip ZK; d) melc Fig.4.6. Tipuri de melci cilindrici: a) melc de tip ZA; b) melc
de tip sau cu melc
ZI
(ZE).
globo i;ffi|i*
Melcul cilindric
se
4.5, a).
."
*rt;;.^;;;,;;;;;;;i".,a 'ou, Srecis 3:-11,"^"*:.T:*.i1 ;*i;A;;n"cg-""i-iiii111391'-:rlT'::1Ti:i:::$* L:'Tffi;ffi";ffi ffi *u {"put"i. in practicd se-regleazi pozitia ilH#.H4 ;#fr #j|*; ;it ^'i;;r. ,6pe "o,igi"a rofii melcate sd fie cat mai mare' a. contact nancwle-ai4itrcr il#ffiirirJrJi. ^ru incdt pui. | /E^--^, < L\ ^^ ',+ilioaqzd mqi rar' rnr utiriznazdmai dinli inclinaii (figrrra 4'5' b) se i;iffiffi;;;"id'l 'il; "ili"otiJt" *^ltl-:lTlt2' Pentru i"a"ntici curoata (*Jl , ^A+ -^i mora
"l :,::11i:Ty,"3T:
in acest
aceastd
#ffi#; ilil';;"
t"Je
r:-rl
4--li-^+i\
D^-s'
ll7
Angrenaie melcate
Angrenajul melc globoidal roath globoidala, datorita cAmpului
de
angrenare
qi
conditiilor
de
func{iorrare.Pentru executarea ace stora trebuie scule qi magini speciale. De asernenea pregitirea tehnologicd tlebuje sd t-re de inalt Fig.1.7. Angrenaj rnelcat de lip ZI'. E - linia de angrenure in nivel. secliunea cxiald; lY - dreapta de rostogoiire; 1,2,3 - liniile de
contacr.
in
.i,',,,.
,,1.
,- -. --
-- ---
figura 4.6. Tipul ZA (figura 4.6, a-\ culit de formd , trapezoidalS a-vAnd muchiile - i--a;chietoare i'n secliunea axiald a i melcului. in secliune frontali I (secliune perpendiculard pe axa meicuiui) protijul dintelui este o spirala arhimedicd. Nfelcui de tip
se prelucreazf, cu un
ZA se poate
prelucra,
cu
-r'/^
'
ariald.
-ZN
\r/, 'll
vi
Fig. 4.8. Secliunile axiale ale melcilor de diferite tipuri
1r8
iceste angrenaje melcate de tip ZT (figxa 4.7) au un randament bun, uzurA redusa 9i durata
de
--:nclionare mare.
Sec{unile axiale ale melcilor de diferite tipuri gi discurile de rectificat cu ajutorul c5.rora se oblin :rofllele acestora sunt prezentate in figura 4.8.
4.3.3.
Dimesiunile geometrice
melc
cilindric
Din figura 4.9, pasul axial al meicului
esr,e: t
p* = llmx
(4.1)
in STAS 822-82.
sec(iunea
Irontali a melcului
I
I
sec{iune
normali
- -;:L=Q,\ '.r,7,7,}nj't,
\
'-l rill
ffi rr
+-+../
-li
-_--t"a\"
.>\
'
)/
//' ,/,
u))
/\, ,/\,//
t*,G,_t
(/
/
s'
a.)
b.) x
=l
P7 = zlPx
(4.Z',)
unde z, este numdml de dinti ai rnelcului (numdrul de inceputuri). Dac6 se desfbgoard linia elicoidali de pe cilindrul cu diarnetrul triunghi dreptunghic, de unde se poate scrie:
se obtine un
tanYm =
P, "d.,
ztT fr*
"d',
q' 9* E*
zl
zl
(4.3)
119
unde
d,t
q=
,l *ur Bt
d.t
Diarnetrul cercului de cap al melcului:
r,{.
(4-4)
d,r=drr +Zfrxh"'=-,(l*2n".) .
Diametrul cercului de picior a[ melcului:
(4.5)
dn
(4.6)
Diametml de dil"izare al rofii melcate (cercul de divizare este acelagi cu cercul de rostogolire): d2 = = (4.7)
d"z =
(4.8)
do
Distanfa dintre axe:
=-*('-'h:
'
(4.e)
* q * 2xm"
2
m*(q*4+2x)
d,z = dza 2 x m,.
(4.10).
* = '*
--4
mt
u'
D*
0,5(q
* zz\,
(4.1r)
u=I'$*z') 2
Se recomand[ ca deplasarea
(4.r2)
-1<x<1 uo
=
inelgmea dintelui:
dg ur; - dr_ 22 =
-,hnj
* c-),
(4.13)
unde h,'= I este coeficientul in5$imii capului dintelui; c' =02-.03 - coeficientul jocului radial.
Lungimea melcului:
bt = 2,5m,,14 *1
bz
(4.r4)
Lnfimearofii melcate:
(4.1s)
ANGRENAJE cu AXE
ittcnac$.trn
cu melc cilindric
Pe parcursul angren5rii dinfilor intre flancurile acestora apar alunecdri. Mlrimea vitezei de alunecare se poate determina din figura 4.74, a.
bf2,5m;@
le It tg
(\
+
ll
V.=\tt,
Fig. 4.10. Vitezele fn angrenajul melcat cilindric; a) vitezele in punctul C; b)unghiu! fotmat de viteza de alunecare cu tangenta la curba de contact.
Yitezaperiferici a melcului
Vt - o, b 2
y,
= or
lF
tan
y,
2Y,
irz
=
d,
Ytmtzz
Vr m, q tan
Y,o
(4.r6)
d2
La angrenajele melcate
se
recomandi:
5<u<70,
dar in mod obignuit:
15<u<50"
Yitez,ade alunecare
Se poate aobserva cA
V" > V, . lntre flancurile dinlilor apar aluuecdri mari, ceea ce favoizeazd de gripare a angrenajului. tendinla 'Griparea mai esie influentatii gi de dispunerea liniilor de contact (liniile intrerupte in figura
4.10, b).
t2l
Angrennje rnelcate
4.10, b) unghiul dintre viteza de alunecare gi tangenta la curba de contact in M, este mic, ceea ce influenleazd nefavorabil formarea peliculei de lubrifiant intre
Pe zona de intrare in angrenare
O 1ng*u
flancurile diniilor. Condiliile de ungere sunt mult mai favorabile pe zona de iegire din angrenare @ (figura 4.10, b) unde unghiul 0 se apropie de 90o. Pentru imbunaidlirea situatiei sau gdsit diferite solulii cum sunt: executarea angrenajelor melcate cu deplasiri de profil negative de x = -l sau chiar -1,5; eliminarea zonei de intrare in angrenare, daca angrenajLrl (melculi se roteqle intr-un singur sens, executarea angrenajelor melcate de tip Cavex (melcul cu profil concar,) qi altele.
condiliile de
TinAnd scarnd dc
ungere
-r-
comentat gi
tcrmjc de cemenrare
qi
=olti J
calire, flancul melcului se rectificd. Melcul poate fi executal gi din olel de imbunatatire obtinAnd o
duritatc pc flancuri de circa
,/,
c) 6X
a
Q
flancul poare
rdmAnc
nerectificat - roata melcatd se executi 0 din bronz gi in cazuri mai fonti sau otel rare din fbnt6 antifricliune sau fontd cenugie. Roliie rnclcale cu diametrui mai Fig" 4.11. Roatd melcutd executnld din doud bucdti nric de 20A mm se executd integral diri bronz, iar cele cu diametrul mai mare de 200 mm sc fac din dou.l bucati (figura 4.11) cu butucul rolii din fonta sau olel ial ccroana dintatd din bronz.
4.3.5.
4.3.5.1.
Sarcina se transmite de la melc \araatameicatd sau invers gi se repartizeazdpe toatd iungimea liniilor de contact. Forla rezultantl se considerE cd. actictneaza in centrul forfelor. in timpul angrendrii lungimea totai[ a liniilor de contact varrazd gi centrul fortelor distribuite pe aceste linii nu este fix iar fo4a rezultantiavariazd. in rnod conventional se considera ca forla rezultanta ac\ioneazd,in punctul C, unde perpendiculard comurd dintre axc inleapa cilindrul cu diametrul d^, Ia roata melcata (figura 4.12). Forla tangen{iald pe roata melcatd este:
E',LItn---
-12
2T,
'
(4.r7)
122
i I
-L z
dintele rotii
':;L- F,
este:
F, cos q tan an
cos
F.z
Fn. tan
cn
q tan c,n
(4.18)
F^z =
Frz
tan
(y, . q) .
(4.1e)
Din condilia de echilibru rezulth forieie pe melc. Forla tangenlialf, pe melc: Ftt = Foz '
Fo4a radiali pe melc:
(4.20\
{4.2r)
F"t = Ftz
tan y, _ F, V, rrz-Ihvrt*{t|*.p}'
q
(4.22)
$:3)
zl
q tan
(1", + e)
t4.24)
Din relafia (4.24) reniltilcd pentu valori mici ale coeficientului diamefral q se obfin valori mai ridicate pentru randamentul q" gi invers. Pentru valori mici ale coeficienhrlui diametal q melcui nu este suficient de rigid, motiv frentru care se recomandd in cazul construcliei melcului din acelagi material cu arborele q > 5, iar pentru melcul montat pe arbore q> l0 . In cazul cdnd elementul motor este roata melcatS, adicd migcarea gi sarcina se transrnit de la rcat} la melc, randamentul angrenaj ului melcat este : tan y'n
aceeaqi parte. ln figura 4.12 melcul are spirele inclinafi pe dreapta.
{4.2s}
La angrenajele melcate, melcul gi roata melcati au inclinalia spirelor respectiv danturii pe (dinfii) inclinate pe dreapta gi roata melcatd are dinfii
la
presiune de contact
Pentru predimensionarea angrenajelor melcate se poate calcula distanla dinhe axe cu relalia:
(4.26)
condus (pe roata melcati), in Nmm; o Ei. - presiunea de contact limit4 inN/nrm2 (tabelul 4.2); P, - puterea pe elementul condus (roata melcatE), in kW; n, - tuafia rolii conduse, in rot/min. Presiunile de contact limitit se pot alege din tabelul 4.2 pentrumelc din ofel gi roata din bronz
sau fontil.
Valori de
melcate
Tabelul4.2. E
N/mm2
88300 88300
Nr. crt.
Materialul rofii
melcate
STAS
Duritatea flancului
U,t. N/mm2
115 190 180
Osri-
7.
N/mm2 265
425
l.
2. 3. 4.
5. 6.
D7n-76
L97n-76
F F
X'
D7n-76
19.8n-81
6/fi2
r47
t47
150
370
660
92700
377
r12600
164
N 568-82 250 HB 150 350 98100 ts2 6)9, N 260 HB 490 175000 t82 N - turnat in nisip; F - turnot cenffifugal Valorile din tabel sunt valabile pentru melc rectificat gi cllit la HRC 60+2. Pentru melc
124
xn ivcnact$.l'rn
.!esc cu 0,75'
"
2,4J-l
Nurn[rul de dinli ai rofii:
6'27\
h = lzt'
dl,
' t.a,
^,= 4
valoarea carcurati a modurului
se rotunjepte
ia o varoare standardiz-ati
BxSTAS
, alegdndu-se
in
acerasitimpeiovaroarestandarliTa.T$i:ii::::yt::#;";ti"'i,i"iffi nnl n in
V"l
".
it
r e c om
andu e P t"t'"
1...1,6
12
W
10
W
20...25
mx
2...2,5
34
10
11
5...6,3
9
7...10
9
12...16
I
9-
t4 I6
I7
14
10
11
10
I
9
12
i1
10
din sTAS 6055-82 se alege ca distanfa axiald s6 fie stand-ardizati" specifici de profil a rofii melcate:
6"nitt*ea
(4.2e)
Dsrns "-asms-4.
de Se recomand[ ca deplasarea
profil
s6
-1<x<l
15
CuvaloriledeterminateB,srmrg,X,zt$i4secalculeazSdimensiunilegeometriceale
angrenaj ut,ri
)'
4.3.5.3.
Yerificarea
lt
anirznzx S"=--"ffim2'x__tS"r,o,
z"zp.lT,
A:
125
KA
(4.30)
STAS
z^ -
l+gg
fLo)
''u
r,6
unde Ln este durata de funclionare impusd. in ore; Zn - factorul de varialie a sarcinii, dat de relafia:
z. (":l*'
\!/
n, - turalia rotii melcate, in rotlmin; Z" - faclorul de material avdnd date valorile in tabelul 4.2; Zn - faclorul de contact, dat de relafia:
z, = 5,5 -
0,2.1
I
'I,
asr.rs
|.
O,e '
- momentul de torsiune pe roata melcat5, in Nmrn; Kn - factorul regimului de furrcfionare (tabelul 2.1); S",,n = 1.."1.3 - cocficientui de siguranld pentru solicitarea la presiune de contact.
4.3.5.4.Verificarea dintelui
rotii
melcate
incovoiere
. DF
ur,rm*s_{4qb,
\ril
, * >| 2 bF'io ) |
'
(tabeiul 4.2);
(4.31)
4.3.5.5.
la
incilzire
so --
"
^ trII
/ \2 -tEl-o-r{"lon =|
\ r0)
r36Pl
,,
(4.32\
unde
,r. = 80o C - temperafura lirnitd; r) - temperatura de func{ionare; P, - puterea pe arborele melcului, in kW:
in mm;
q, ' = ll +
i i,ri't000-lirr-tn, * yl ,
)
dar de relafia:
ANGRENATE CU AXE IXCNUC rrtd" Y : 0S 14 nrzt3 pentru funclionare ldrd rdcire; Y : 0,031 n,2/3 pentru funclionare cu racire (ventilator); ED - durata de funclionare in procente in timp de 24 ore; 5< ir, q, - coeficientul raportului cle transmitere (melcul element motor), pentru calculat cu rela{ia: q, = 1,33 - 3,77' 10-2 ir2 + 3'43 ' 10-a itl ;
u < 60,
q, -
i de niateriale q, Tabelul4.4 cocfrcientul cuPlului de Vulor ile coeficentului c materiaie melc.-roatf, melcatd, dal in tabelul 4.4" qo - coef,tcientul de construclie, O{el cllit qi C u-Sn Bronz centrifugat Aliaj de aluminiu carc. in functie cic Pozitia rectifieat Fontd cenugie rnelcului, ia valorile: jos (melcul rnelcul Cu-Sn Bronz ridica uleiui) q,, = 1; Aliaj de aluminiu (roata
- melcui sus
ridicd uleiul)
qn
= 0,8.
4.3.5.6.
la
dcformafii
sarcinii, acesta Datoriti lbrfeior care aclione azd.pear'borele melcuiui, in timpui transrniterii se deterioreazd' detbrrneaza (figura 4.13) gi ca urmarc conditiile de angrenare
se
s.t---/
- - /'-l'i
F,r(d,"2/21)
l-_r(d,,,1i21)
M,,,,,r.=F,,
l/4
plan vertical
ao=#>0,s...1
unde {,. = 01004 f,xsrAS pentru melc cdlit,
f,,, = 0101 rlsrrs pentru melc finbundtifit. Deformafia ma:rimd in plan orizontal este:
(4.33)
fo.",
=++ 48EJ
(4.34)
f".** =
Deformafia maximI rezultantd
i=----;este
:
48EJ
1r
(4.3s)
fr"r=y'fo'rrr*fi..*
48EJ
(4.36)
M,,"*
- ,EilJ
@t7)
N4..,
tlol . a"l .
\, /
(4.38)
R
$r
It
(4.3e)
(4.40)
It
l,
rlr,t
rlnt '
(4.4r)
Randamentul danturii q" se detemini cu relafia (4.23) unde unghiul de frecare se obfine asfel:
g=arctan P =^':ctanllt,
cos cd
(4.42)
t28
Valorile
melcate
Tabelul
4.5.
Randamentele lag5relor Tlrt $i a elementelor de etanqare stabif esc pebazacelor ardtate in paragrafirl 2.16.
r1o,
Tabelul4.6.
Valori orientative pentru randamentul total aI unui melcat se dau in tabelul 4.6 in funcfie de numdrul de inceputuri
melcului.
Si
se
Rezolvares
Distanta dintre axe:
a = 16'103
Numdrul de inceputuri ale melcului:
z, = | (t
'u960
de
Lg4ls404 = 2
Numlrul
zz =
t,
-l
a
",
X2
= 38,5 = 39
u=4_39_19,5. zr2
Raportul de angrenare standardizat urros = 20 (dupd STAS 6012-92)'
Abaterea raportului de angrenare:
11.,
usrls
Laoh = 2r5o/o
mm '
"
Daci
mrstnf
flstas
- r
filxS'fAS
Diametrele medii:
d,nr = flxSrAS q = 8' 10 = 80 mm , d.2 = m*s'rAs(zz * 2x) - 8 (39 + 2' 0'5) = 320 rnm
Verificare:
t ., = -d*l -srAS z
Diametrele cercurilor de cap:
dtz
80 +
2
320
= 200 rnm
d,r = h,srnr(.q * 2h".) - 8(10 + Z'I',l = 96 mm , /\ doz ffixS-r.AS\r., * 2h, " 2 x) = 8(39+2'l+2' 0,5) '' 336mrn
Iliametrele cercurilor de picior:
dn = ffi*st^s(q - 2h; - 2c') = 8(10 2'l t\ dn = il*srnr(lr - 2h; - 2".1 = 8(39 - 2'l
tndllirnea dintelui:
t-\_
h
Verificare:
mm
Lunsimea melcului:
br=
2m*sras(0,5
. ,[;l)
130
7 uh
(zsooo'l
I l"
z,= 5,5-
"[*)
.'o[#)
49'231
=5,5
-)1.
"{,;S')
^1-
= 96e8so,44Nmm '
(tabelul2'l)' Kn = I pentru funclionare fbri gocuri Verificare la incovoiere: u,,rn--$!'n, b' = 15,313 = t3o^,l r9l'ofu s. = 6061,565 ' I
T,r Ko
t s.*,n = 1"'1,3
(tabelul 4'2); ofel 9i roatd melcatd din cuSn l2 centrifugat din meic : pentru N/mm2 190 u,,, unde [xS'AS:8 mm; hz = 61'066 mm; F, = 2T, _ 2.96985A,44 = 6061,565N
'tz
d-:
=
tzo
Verificarea la incdlzire;
s,
u, -
[T)'g'1'.q:&
(;-"n
'.1
= 1,933 r
(r .
melcatc
sD
rrnde
= 26ro5o
>l
fur
= =
0r01morn, =
0,01
.8
mm pentrumelc imbunitiifit;
f.o
"
300r 48.2,06.10s.2010619,3
2oro619,3 mm
tany, =1=fr=O,ZO
_ r,r -
1.=11,309932";
=
60. 1000 cos 11,309932" = 4r101m/s ; g = lr4" pentru V" = 4,101 mls (tabelul 4.4); o tot,9 t"o noa cos 1r4 tan 20' Frr = Fr2 = Fo = 60611565 cos (T, * q) cos (11,309932" + 1,4"\ = 2260,973 N .
'"
vl
*ry'o
_ -
r.80.960
132
ANALIZA CINEMATICI A ANGRENAJELOR FORMATE DIN fuAI MULTE ATE PERECHI DE ROTI D
DINTATE
consider6 lanlul cinematic format dintr-un numdr oarecare de
(n-r)
Y42/t
w7777
(n-1)'
t4/./2
v77ml
roli dinfate, care executil migcdri de rotafie in jurul anelor propri (figura 5.1). ' Migcarea de rotalie se transmite de la roata 1 la roata 2, care :este legatd rigid de 2', in continuare de la 2' la roata 3 legati rigid de 3', g.a.m.d. Raportul de transmitere al intregului lan! cinematic (mecanism compus
este:
din
uo
angrenaje)
.(|)1 iro==.
(5.1)
de
Rapoartele
Fig. 5.1. Lanl cinendticforaat din nai multe perechi de roli dinlate
sunt:
iz,t
(D"/ i an2
it,t -
Or/
(|)4
i...il1o-1yrq -
o(o-t)'.
G)n
aD,
G)n
i1o
(s2)
cd
a, = rozt i 03 = o3'
; $'a'm'd' produsul
este egal cu Din (5.2) rezultE cI raportul de transmitere general al integului mecanism rapoartelor parfiale ale fiecdrei trepte. numerele de dinti Dac[ in relatia (5.2) se inlocuiesc rapoartele de transmitere par,tiale cu
corespunz5toare rezult6
(s.3)
tt,
contrare' rapoarte de
L'i*"'itl - ry = (l'Y2
4zo
(l\-5
(s.4)
zL
ANALIZA CINEMATICA
PERECHI DE ROTI
ANGRENAJELOR
FORMATE
,ATE
DIN MAI
MALTE
l'ig.
observi din relalia (-5.4) cd raportul de transmitere general nu depinde de^numdrul de dinli al rofilor intcrmediare. Din acest motiv rolile intermediare se numesc rofi parazite. In realitate aceste roli joacd un roi esenlial deoarece schimba sensul de rotalie al rolii conduse i.n caz de nevoie gi asigurd transmiterea migclrii de rotalie la distanle axiale mai mad'
Se
134
ANGRENAJE PL4NETARE-
6.
ANGRENAJE PLANETARE
Notiuni generale de structuri Ut:I9i"'" tt t*Jt"i::#:Hlff?
de rotatie in jurul
unei alte axe (figura
6"1).
6.1.
Rolile
din
angrenajul Planetar
02
O'
montatq
pe axele
coilpune
otn
de
se
miqciiea de rotaJie
(migcarea
ptanetar'
Po
fixa
De aici axei sale, adicd executd o migcare pianetard' najului pianetar din figura 6.1 se determinl astfel:
[i1]t-?.1}"131[1 rezultl
gi
W = 3n - 2P, -
(6.1)
astl-el:
ZPs
F+ =
3'3 - 2'3 - 2 = 1
(6"2)
cu r o lt contce' Fig. 6.3. Angr enai e planet are forrnate t ttilizeazd in consrucJia de maqini in domeniul
6'3);
Analiza cinematici
angrenajelor planetare
angrenajelor planetare
Caracteristica debazi a angrenajelor planetare o constitue prezen[a axelor mobile, din care cavzA raportul de transmitele nu poate fi stabilit cu relafia simpll dedrrs[ la angrenajele cu axe fixe.
Pentru determinarea raportului de transmitere la angrenajele planetare se aplic[ metoda lui Willis,
viteze unghiulare:
G)s r
@5 ,
t3=tr*(-or)
=0.
- Astfel, dupd aplicareaitezei '-mghiqlare - o, bara S devine fix5" iar angrenajul planetar se transformi intr-un angrenai grmplu, cu a:(e fixe. Raportul de transrnitere al angrenajului planetar, in situalia prezentati, mai,sus, fnend seama cb'roata motoare este l, devine:
tf :S .13 = --T o{
or-os os-os
= -:.%
zr
se detennind
(6.3)
Exponentul S inseamni cd raporhrl de transmitere ir. Din relalia (6.3) se poate obfine:
in ipl'r-za&bamS
este fixtr.
o, =ir]rr*(r
-if)rr.
se obline:
(6.4\
i*=:!=1-i,3
in cazul general, raportul de transmitere se poate scrie astfel: Op - (ils trp - trs
(6.s)
,S tDo-- -
oq-0s
trq-ns
(6.6)
(6'7)
tr=3=
.
136
zzzt | +
ztzz'
I I
ANGRENAJE PI,IINETARE
2
ambreaj
cutia de vitezi
diferenfial
a.)
NS
0)r
r -I tr
s'
ta
(|)2
N3
fr
b.)
I
Fig.6.6. Diferenlialui de ta automobil: a) Schema transmisiei automobilului; b) diferenfialul in curbd. Se va determina in continuare raportul de transmitere al angrenajului planetar format cu roli
conice (figura 6.3), linAnd seama de relafia (6.5):
ii
=r
zzz3 . I +
zrzrr
Analiza cinematicd
an
rolii
qi 3 care, ir
d,
au
unghiulari in-iurul centrului instantaneu de rotalie I este:
nelte de danturat (figura 6.7). teza Y (figura 6.6. b), atunci vitez
o,y-!-ur, YYz13
- (Ds os-0s-" -'
G)1
(6'srrt.t.
t^1.
,l
undc Vz gi
V, sunt vttezele perifericc- ale rotilor, care au vitezele unghiulare cl, pi Rapoftul de transmitere este:
.s ln =
in cazul difereniialului
0)a +
23
z2
= -l a
zr: z2 , dect:
(d3
0s=
sau
trs
fl: * trl
=
(6.10
adica tura{ia barei S (a carcasei dif'eren}ialului) este media aritmeticE a turaliilor rotilor satelit 2 gi 3 pe a cilor axe sunt fixate cele dou5 roli motoare. Inlocuind rotaliile din rela{ia (6.8) in (6,10) rczulld:
O rz*rJ
R.2
cE.
(1).-- J
=-
(6.11r
I
Relatia. (6- I 1 ) arata cd viteza unghiuiard a axului cardanic rdmdne aceeaqi. indepcndent dc faptLrl' autombilui merge pe o iinie dreaptd sau curbi.
roati satelit
roatl melcati
mclc
ANGRENAIEPLANETARE
3 care- ir
nfialul dr
7).
rci vitez
6.3.
Calculul for(elor
in
angrenaiele planetare
Se considerl angrenajul planetar prezentarin perspectivd (figura 6.8) qi se vor determina numai tr ot *''o511.1" tangenfiale . ForJele radiale gi forlelel axiale nu sunt luate in considerare.
(6.10J
29i3pe
zultd:
(6.lll.
le faptul.;
Fr,=l rl
F,s = F.:
Ftz
Tr = Tz =Fr3 rz
-
r2
13
,Fo
F,r
=
r, "tt .;
Fs = F,,
in continuare:
To = Frnrn = F,t
' t, - trr,'
139
T4
tzrq
Coleulul fo4elor
Agadar:
in
angrenajele planetare
rs = Fs(", *
"J
=.,,|rt . 3l F, * .J = t/'
*r,;
se poate scrie:
=1+tztl.
d\
rr lg
Astfel
se poate
obline:
T, Relafia de mai
susi se poate
Tn
_ -o"_-tt
"r-,%'
ot-ol I .4J os-01 _rrs_ks
Ts .l lls
(6'12)
transforma astfel:
os-or -to
=
gt .,
lls
.l
Tr'
lrs
.4
lrs
.4
$, Gi;
-r, = 3.
Din relafia (6.12) se poate stabili relafia generald pentru momentele care actioneazilintre
elementele mecanismului planetar:
(6.13)
Tl*Tn+Tc=0.
(6.r4)
In cazul cdnd rolile dittf.tt din angrenajul planetar sunt executate din acelagi material, calculul de rezistenf[ se face pentru angrenajul exterior compus din rofile 2 gi 1 (figrua 6.1). Pentru calculul modulului se vor folosi relafiile prezentate in paragrafele2.l4...2.l7.
r40
-1
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Antal, A., Pop, D., organe de masini si mecanisme,
B
Cluj -Napoc4 $t., T om oia g C., Re duc t o ar e, ice din Cluj-NaPoca, 1994' f., Pop, D., Organe de magini, Bucuregti, Editura
oj an,
., Racocea" C.,
Ridiuceanu'
6.
7. 8.
9.
Gafi{anu, M.,, Crefu, S',Pav D., Tuleagcl, C'rVornicu, I', Handra-LucarV', Mecanisme Handra-Luca, V., Stoica, l' A",Introducere tr Dacia, 1982. mecanismelor, vol' Handra-Lucao v., stoica, I. A.r lntroducere tn teoria
Dacia 1983. Gh., Chi9u, E., Diaconescu' D. v., Viqa, I., 10. Jula, D., Velicu, D., Dudifl, Fl., Moldovean' proiectarea ongrrniirlor evolventice,Craiova,Editura Scrisul Romdnesc, i989' II, Berlin, springer verlag, 1983' 11. Niemantr, G., Winter, H., Maschinenelemente,Band III, Berlin' springer verlag' 1983' tr2. Niemantr, G., Winter, H., Maschinenelemente,Band N., Simionescu,I" Mecanisme, Bucuregti' 13. Pelecudi, chr., Maros, D., MerticaF[, v., Pandrea, Editura Didacticd 9i Pedagogici, 1986' C., Viga, Fl.r Ionescu, N', Popovici, Vl', 14. Ridulescu, Gh., Miloiu, Gh., Gheorghiu, N., Muntean, de masini, Vol. III' Bucureqti, Dobre, G., naleelv,"i.,-fniu*ar ie proiectare in construclia Editura Tehnicl, 1986. Friedr' viweg & sohn' 1987' 15. Roloff/IVlatek, Maschinenelemente,BraunschweigAMiesbaden, *** MAAG - Taschenbuch,l9S5' 16. *** SLAS gli/I-gl, Angrenaje. Sirnbolurile elementelor geometrice si cinematice ale 11. angrenajelor. *** STAS gl S/2-81, Angrenaje. Noliuni generale de geometrie Si cinematicd' 18. *!r* STAS gl5B-81', Afuenije cilindrici. Geomenie Si cinematicd' Terminologie' 19. *** STAS gI5/4-81, Angreniie conice. Geometrie 5i cinematicd. Terminologie' 20. *** STAS glJ/s-Sl', Afuenije melcate. Geometrie si cinematicd- Terminologie. 2t. *** STAS gl5/6-81, Aigreniie. Geometrie Si cinematicd. Vocabular' 22. *** STAS 822-82, Angrenaje' Gama modulilor' 23. *** srAS g2I-gi, e"irt"i1e cilindrice in evolventa de uz general. Profilul de-referinld' 24. *** STAS 6g44-g0, ,fngreiaie conice cu dinli drepfi, de uz general. Profilul si roata de 25. referinld. *** STAS 6845-82, Angrenaje melcste cilindrice. Melcul de referin;d 26. *** STAS I22iS-Al, ,aigrenaje cilindrice cu dantura tn evolventd. Calculul de rezistenld' 27. *** STAS 13023-91, Angrenaje melcate cilindrice. Cqlculul geometric Si cinematic' 28. *** STAS 13024-91, Angrenoje melcate cilindrice. Calculul de rezistenld. 29. *** STAS 627 i-8 1, Angrenaje 30. *** STAS 6460-8 I, Angrenai e 31. *** STAS 646 I -8 l, Angrenaie 32. me' *** STAS 6055-82, Reductoare de tura[ie' Distanla intre 33. *** rTAS 6012-82, Reductoare de uz general. Rapoarte de transmitere.
34.
141