Sunteți pe pagina 1din 252

Cuprins

Prefaţă

7

 

Foreword

9

1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE.

11

1.1 Elemente constructive

11

1.2 Simbolizarea rulmenţilor

18

1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor

26

1.4 Tu eşti proiectantul

29

2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE

31

2.1

Funcţiile de speţa I în montaje tipice

31

2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător

31

2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă

33

2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, în X

36

2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O

38

2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber)

40

2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber)

42

2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile

43

3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45

3.1

Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui

45

3.1.1 Precizia rulmenţilor

45

3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor

48

3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor

57

3.1.4 Joc sau pretensionare?

67

3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului

69

3.3 Lubrifianţi

71

3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?

71

3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor

72

3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor

76

3.4

Etanşarea lagărelor cu rulmenţi

77

3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară)

81

3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară

84

 

3.4.2.1 Etanşări cu contact

84

3.4.2.2 Etanşări fără contact

91

4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR

109

4.1 Comentarii iniţiale

109

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj

111

5

5

ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR

127

5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului

127

5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de

129

5.3 Sarcina dinamică echivalentă

131

5.4 Durabilitatea nominală corectată

136

5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi

139

5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte

139

5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar

140

5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare

140

5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic

141

5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante

142

5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere

142

5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă. 142

143

5.6 Sarcina statică de bază

5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice

echivalente

145

5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor

147

5.8.1 Metodologia generală

147

5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau

149

5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens

149

5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie,

şi mărime constante

sens şi mărime constante

150

5.8.2.3

Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de

direcţie, sens şi mărime constante

162

5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri

166

5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact

174

5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri

174

5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice

186

5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină

combinată de direcţie, sens şi mărime constante

196

5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând

199

5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri

200

5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali

201

5.8.3.1 Metodologie generală de calcul

201

5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect

223

5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect

224

5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice

225

5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice

227

5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace

228

5.8.4.1 Metodologie generală de calcul

228

5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior

247

5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace

253

Bibliografie

255

6

Prefaţă

Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare, precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru

etc.). Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru. De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea. Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte, conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil studenţilor şi tinerilor proiectanţi. Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului. Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale, aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri. Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia, cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului. Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari

7

determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora. Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu, pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilor- unelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice). Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale rulmenţilor. Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat. Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor face obiectul unor lucrări viitoare.

8

Autorii

Foreword

Bearings are important components of the mechanical assemblies. By their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime mover, actuated machine etc.) At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely, inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings. The authors conceived and worked out this volume so that, on the one hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible, and on the other hand, its structure should make it accessible to students and young designers. The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives. The machineries, the equipments, and the appliances in which structure the rolling bearings are used, have the design among the most various ones. Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding) of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive

9

consequences of this fact, the designer has to take in consideration a preloading method for those rolling bearings. The operating temperature influences the choice of a suitable lubricant, as well as the choice of a rolling bearing with an appropriate internal clearance. The high speeds induce the choice of a specific seal (e.g. non-contacting seals). The presence of impact loads (shocks) acting on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and dimensions. The machine type, as well as its purpose, causes the choice of certain rolling bearings (e.g. machine tool spindle bearings have a higher degree of stiffness), as well as a specific bearing arrangement (e.g. the preloading of the angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts of the high precision assemblies). In some cases, the rolling bearings should have a quiet running. This condition influences, for example, the choice of a rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage (plastics). From these only a few examples, from the huge diversity of the possible cases, one could understand in how many ways we have to treat the problems of choice and calculus of the rolling bearings. The present volume do not offer recipes, but it places at interested people’s disposal a material that could leads them along this complicated path which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously chosen, mounted, lubricated, and sealed). The authors did not take in consideration, in this volume, the problems regarding the complete construction of the bearings, but only those aspects concerning the design of the housing, those that regard the fitting of the outer ring into the housing, as well as the adjustment of the clearance of the rolling bearings. Also, the authors did not refer to the maintenance of the bearings (with everything this entire concept implies). All these aspects will constitute the subject of future works.

10

The authors

1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI.

1.1 Elemente constructive

Din punct de vedere constructiv, rulmenţii sunt organe de maşini complexe. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie: arbori, mese rotative, turele de macara, şuruburi cu bile, volanţi, osii (la vagoane) etc. Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali, fig. 1.1, a, b, c, d, e, f, g, h, i, j), şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali, fig. 1.1, k), corpurile de rostogolire, colivia. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare. Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele. Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA, seriile NK, RNA, NKS), ambele inele (colivii cu ace INA, seria K) sau colivia (la rulmenţi cu unul sau două rânduri de role, de exemplu la rulmenţii INA, seriile „full complement single row” SL18 29, SL18 32, sau „full complement double row” SL18 50, SL01 48). În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact sau fără contact), capsule de protecţie, inele elastice etc. Rulmenţii pot prelua, în funcţie de construcţia lor, precum şi de montajul acestora într-un ansamblu, sarcini radiale, axiale sau de o direcţie oarecare. Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde, în special, de unghiul de contact (unghiul de presiune) α (fig. 1.2). Unghiul de contact este, prin definiţie, unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de presiune”), pe un corp de rulare şi un plan radial. La un rulment cu role conice (fig. 1.2, g), linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are umăr de ghidare. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa rulmentului se numeşte centru de presiune. Pentru unele tipuri de rulmenţi, unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig. 1.2, b, d, e, f, g). În acest caz, el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. Din contră, la alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie, al rulmentului neîncărcat, are o anumită valoare (fig. 1.2, a, c), el va creşte sub acţiunea componentei axiale a unei sarcini combinate, luând o valoare funcţională. Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. 1.2, g şi d), cu atât rulmenţii pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. Rulmentul radial cu role cilindrice (fig. 1.2, b), care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0, nu poate

11

Lagăre cu rulmenţi

Lag ă re cu rulmen ţ i Inel exterior Corp de rostogolire (bil ă ) Colivie

Inel exterior

Corp de

rostogolire (bilă)

Colivie

Cale de rulare Inel interior

rostogolire (bil ă ) Colivie Cale de rulare Inel interior Inel liber Rol ă cilindric ă

Inel liber

Rolă cilindrică

Colivie

Suprafeţe de

ghidare

Cale de

rulare

cilindric ă Colivie Suprafe ţ e de ghidare Cale de rulare Inel de reazem a b

Inel de

reazem

a b c Rolă butoi Guler de ghidare Inel de reazem d e f Faţa
a
b
c
Rolă butoi
Guler de ghidare
Inel de
reazem
d
e
f
Faţa lată a inelului exterior
Rolă conică
Guler de ghidare
g
h
i
Suprafaţă de ajustare cu fusul
d
Şaibă de fus
d<D 1
Suprafaţă de
ajustare cu carcasa
D
1
Şaibă de carcasă
j
k

Fig. 1.1 Tipuri de rulmenţi

a

- radial cu bile pe un rând; b - radial cu role cilindrice tip N; c - radial cu role cilindrice tip NJ;

d

- radial cu role cilindrice tip NUP; e - radial oscilant tip CARB; f - radial oscilant cu role butoi,

pe două rânduri; g - radial-axial cu bile; h - radial-axial cu patru puncte de contact; i - radial-axial cu role conice; j - radial cu ace; k - axial cu bile cu simplu efect.

12

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

α=0
α=0
a b α=90º
a
b
α=90º
d α α
d
α
α
α=0
α=0
α a
α
a

C p

c

α=90º e
α=90º
e
α C p a
α
C
p
a

f

g

Fig. 1.2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi

a - radial cu bile pe un rând; b - radial cu role cilindrice pe un rând; c - radial-axial cu bile pe un rând; d - axial cu bile pe un rând; e - axial cu role cilindrice pe un rând; f - radial- oscilant cu role butoi pe două rânduri; g - radial-axial cu role conice.

13

Lagăre cu rulmenţi

prelua sarcini axiale. Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea unei sarcini axiale. În schimb, rulmentul radial cu bile (fig. 1.2, a) poate prelua şi o sarcină axială, deoarece, sub acţiunea acesteia, inelele rulmentului au o deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne, existente chiar şi după montarea rulmentului, respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor implicate), rezultând un unghi de contact diferit de zero.

α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45°
α = 0°
α ≤ 45°
α = 0°
α ≤ 45°
α ≤ 45°
α = 90°
α = 90°
α > 45°
α > 45°

Fig. 1.3 Sarcini preluate de rulmenţi

Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat. Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcă de a prelua sarcina pe direc ţ ia ş i în sensul men ţ ţ ţia şi în sensul respectiv. Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv.

14

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului. Pentru rulmenţii radial-axiali (fig. 1.2, c, g), poziţia centrului de presiune C p este dată în cataloagele de rulmenţi. Centrul de presiune este poziţionat prin cota a, în raport cu faţa lată a inelului exterior. Pentru ceilalţi rulmenţi din figura 1.2, centrul de presiune se află în planul median al rulmentului. Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă, deoarece în centrul de presiune se află „reazemul” arborelui. În figura 1.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a prelua sarcini radiale, axiale sau combinate, conform INA-FAG [9]. Aceste aspecte, precum alte importante caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1.1, după recomandările INA- FAG [9]. Din punct de vedere constructiv, rulmenţii pot fi separabili sau neseparabili.

a b c d e f Fig. 1.4 Tipuri de rulmenţi separabili
a
b
c
d
e
f
Fig. 1.4 Tipuri de rulmenţi separabili
a b c d e f Fig. 1.4 Tipuri de rulmenţi separabili a - rulment radial

a - rulment radial cu role tip N; b - rulment radial cu role tip NJ; c - rulment radial cu role tip NUP; d - rulment radial-axial cu role conice; e - rulment radial-axial cu patru puncte de contact; f - rulment axial cu bile.

15

16

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 1.1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor Compatibilitate normală
Lagăre cu rulmenţi
Tabelul 1.1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor
Compatibilitate
normală / posibilă
foarte bună
limitată
bună
incompatibil / inaplicabil
Tipul rulmentului
Radial cu bile
Radial-axial
cu bile
a
c
a
a
a
Radial-axial cu bile
pe două rânduri
Radial-axiali de
precizie pentru arborii
maşinilor unelte
a
c
a
a
a
Cu patru puncte
de contact
d
e
Oscilant cu bile
pe două rânduri
Radial cu role
cilindrice, tip NU, N
f
Radial cu role
cilindrice, tip NJ
b
b
Radial cu role cilindrice,
tip NUP, NJ+HJ
b
b
Radial cu role cilindrice
pe două rânduri, tip NN
Radial cu role cilindrice,
tip NCF, NJ23VH
Capacitate de
încărcare radială
Sarcină axială în
sensu ri *ambele
Asigurarea dilatării
arborelui prin
construcţia internă
Dilatarea arborelui
pe seama ajustajului
cu joc
Rulmenţi
parabilise
Compensarea
nealinierii
Precizie
mărită
Funcţionare la
ţii maritura
Funcţionare
ţioasăsilen
Alezaj
conic
Etanşare pe o parte
pe ambele părţisau
Rigiditate
mare
Pierderi mici
prin frecare
Pot avea rol de
conducăto r?rulment
Pot avea rol de
libe r?rulment

16

17

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi. Compatibilitate normală / posibilă foarte bună limitată bună
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.
Compatibilitate
normală / posibilă
foarte bună
limitată
bună
incompatibil / inaplicabil
Tipul rulmentului
Cu role conice
a
c
a
a
a
Cu role butoi
d
Oscilant cu role butoi
pe două rânduri
d
Axial cu bile
g
g
Axial cu bile cu
contact unghiular
c
a
a
Axial cu role
cilindrice
Axial oscilant
Legendă:
* Săgeata indică faptul că
rulmenţii individuali sau în
tandem, de tipul respectiv, pot
prelua o sarcină axială numai în
sensul indicat de săgeată.
a) pentru montaj
pereche
c) compatibilitate limitată, în
cazul montării pereche
e) doar în cazul unei
sarcini axiale
b) pentru sarcini
axiale mici
d) de asemenea, pentru
montaj cu bucşă conică
f) excelent în cazul
seriilor înguste
Capacitate de
încărcare radială
Sarcină axială în
ambele sensuri
Asigurarea dilatării
arborelui prin
construcţia internă
Dilatarea arborelui
pe seama ajustajului
cu joc
Rulmenţi
parabilise
Compensarea
nealinierii
Precizie
mărită
Funcţionare la
ţii maritura
Funcţionare
ţioasăsilen
Alezaj
conic
Etanşare pe o parte
pe ambele părţisau
Rigiditate
mare
Pierderi mici
prin frecare
Pot avea rol de
conducăto r?rulment
Pot avea rol de
libe r?rulment

17

Lagăre cu rulmenţi

La rulmenţii separabili, unele dintre elementele componente ale acestora pot fi separate de celelalte, fără ca rulmentul să se deterioreze. În figura 1.4 se prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. Cunoaşterea acestora permite judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere. Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau, din contră, dezavantaje care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor, aşa cum se va vedea mai departe, în capitolul 2.

1.2 Simbolizarea rulmenţilor

Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii, de la aparatele sensibile din mecanica fină, la utilajele grele din construcţii, minerit ori la cele foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale. Ca urmare, cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi, cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor extrem de diverse din domeniile amintite. De asemenea, aceşti rulmenţi trebuie să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea chiar în condiţii grele de serviciu, funcţionarea corectă la temperaturi ridicate, precizie de rotaţie, silenţiozitate, durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus, funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. În consecinţă, rulmenţii au o construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. Este uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus simbolizarea lor, astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. Utilizarea simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi cumpărător, între producător şi utilizator, între proiectant şi constructor. Simbolul unui rulment este format, în cazul general, din două componente (fig. 1.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie).

Simbolul de bază

Sufix

Fig. 1.5 Formarea simbolului rulmentului

Totuşi, pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui rulment (inelul liber al unui rulment separabil, şaiba de fus sau şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile, colivia împreună cu corpurile de rostogolire, la un rulment separabil etc.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi, diferit de cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi), la simbolul rulmentului, format ca mai sus, se ataşează un prefix, care arată despre ce parte componentă sau despre ce material este vorba.

18

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Prefixe

Prefixe pentru materiale

H

– oţel refractar;

S

– mase plastice, ceramică;

T

– oţel de cementare;

X

– oţel inoxidabil.

Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului

E

şaiba de fus a rulmentului axial cu bile;

GS

şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role;

K

– colivia, împreună cu corpurile de rostogolire, la un rulment separabil;

L

– inelul liber al unui rulment separabil;

R

– rulmentul separabil, fără inelul liber;

W

şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile;

WS

şaiba de fus a rulmentului axial cu role.

Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă.

Simbolul

a

gabaritului acestuia, precum şi a diametrului alezajului inelului interior. Formarea simbolului de bază, precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1.6 Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive, funcţionale sau dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia standard a rulmentului din categoria respectivă. Dacă un rulment conţine modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe, atunci acestea se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. Există patru grupe de sufixe, iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe. Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de exemplu A), poate avea, la diferitele tipuri de rulmenţi, semnificaţii concrete diferite. Astfel, sufixul A indică, la un rulment cu bile pe două rânduri, inexistenţa canalului de introducere a bilelor. La un rulment radial cu role cilindrice, acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit, pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului exterior. La un rulment radial-axial cu bile pe un rând, el indică un unghi de contact de 30 o . Mai jos este prezentată o selecţie de sufixe, pentru cele patru grupe. Ţinând seama de multitudinea sufixelor, la interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu, este necesară consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor. Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe sufixe, acestea se separă, între ele, prin punct (tab.1.2).

de

bază

conţine

informaţii

asupra

tipului

rulmentului,

Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului) Rulment radial cu bile:

A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de introducere a bilelor.

19

Lagăre cu rulmenţi

20

Simbolul Tipul rulmentului tipului Seria de lăţimi pentru aceleaşi diametre rulmentului Radial-axial cu bile pe
Simbolul
Tipul rulmentului
tipului
Seria de lăţimi pentru
aceleaşi diametre
rulmentului
Radial-axial cu bile
pe 2 rânduri
Simbolul seriei de lăţimi
8
0
1
2
3
4
5
6
7
0
Radial-oscilant cu
bile pe 2 rânduri
1
Radial-oscilant cu role
butoi pe 2 rânduri
Seria de diametre
(exterioare) pentru
aceeaşi lăţime
2
Axial oscilant cu role
Simbolul seriei de diametre
7
8
9
0
1
2
3
4
Radial-axial cu
3
role conice
Diametrul
Radial cu bile
pe 2 rânduri
4
interior
d < 10
d ≥ 500
d (mm)
Axial cu bile cu simplu
sau cu dublu efect
5
Simbolul
Radial cu bile
6
diametrului interior
Este chiar valoarea, în
mm, a diametrului interior
Radial-axial cu bile
7
Axial cu role cilindrice
8
Diametrul
Cu ace, cu inel interior
NKI, NA
interior
10
12
15
17
Cu ace, fără inel interior
NK, RNA
d (mm)
N, NU,
Radial cu role
cilindrice pe 1 rând
Simbolul
00
02
NJ, NUP,
01
03
diametrului interior
NC, NF
NN, NNC,
Radial cu role
cilindrice pe 2 rânduri
Simbolul
Simbolul
Simbolul
Simbolul
Diametrul
NNCF,
tipului
NNCL
seriei
interior
seriei
diametrului
20 ≤ d < 500
d (mm)
SL18 18
rulmentului
de
de
interior
Radial cu role cilindrice
fără colivie, pe 1 rând
SL18 22
lăţimi
diametre
Simbolul
SL18 29
SERIA DE
diametrului interior
SL18 30
Diametrele variază din 5
în 5 mm, iar simbolul
reprezintă d/5:
DIMENSIUNI
SL18 50
04, 05,
,90
Radial cu role
cilindrice fără colivie,
pe 2 rânduri
SL01 48
SIMBOLUL DE BAZĂ
SL01 49
SL02 49
Radial oscilant tip CARB
C
Fig. 1.6 Formarea simbolului de bază

20

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Rulment radial-axial cu bile pe un rând:

A

unghi de contact de 30 o ;

AC

unghi de contact de 25 o ;

B

unghi de contact de 40 o .

Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri:

A – construcţie internă optimizată, fără canal de introducere a bilelor;

B – unghiul de contact de 40 o .

Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri:

E – construcţie internă optimizată.

Rulment radial cu role cilindrice:

E

construcţie internă optimizată, un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit;

EC

– construcţie internă optimizată, un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit, contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi umerii inelului.

Rulment radial cu role cilindrice fără colivie:

A – canal lărgit, pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului

interior.

Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri:

E – rulment cu role butoi simetrice, fără umeri la inelul interior, cu

colivii cu două „ferestre”, stanţate din oţel şi inel de ghidare centrat pe inelul interior (la d 65mm ); pentru d > 65mm , inelul de ghidare este centrat pe colivie. Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului)

D

rulment cu inelul interior din două bucăţi;

K

rulment cu alezaj conic, cu conicitatea 1:12;

K30

rulment cu alezaj conic, cu conicitatea 1:30;

N

canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire;

N2

rulment cu două canale la 180 o situate pe muchia dintre suprafaţa frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară;

NR

canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire;

R

guler la inelul exterior al rulmentului;

RS

etanşare cu contact, din cauciuc sintetic, cu sau fără armătură, pe o singură parte a rulmentului;

2RS

etanşare cu contact, din cauciuc sintetic, cu armătură, pe ambele părţi ale rulmentului;

Z

şaibă (disc) de protecţie, fără contact, pe o parte a rulmentului;

2Z

şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului.

Grupa 3 (construcţia coliviei)

F

colivie masivă, prelucrată din oţel sau din fontă specială;

J

colivie presată, din oţel necălit; o literă după acest sufix indică o anumită construcţie a coliviei (ex. J2);

21

Lagăre cu rulmenţi

JR

colivie din două şaibe presate, din oţel necălit;

M

colivie masivă, prelucrată din alamă;

MA

colivie masivă, prelucrată din alamă, ghidată pe inelul exterior;

MB

colivie masivă, prelucrată din alamă, ghidată pe inelul interior;

T

colivie din material pe bază de răşină fenolică, cu inserţie textilă;

TN

colivie injectată din poliamidă ;

TN9

colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6.6 ;

V

rulment fără colivie;

Y

colivie presată din tablă de alamă.

Grupa 4 (Particularităţi constructive, funcţionale etc.) Subgrupa 4.1 (materiale, tratament termic)

H

colivie presată din oţel, călită;

HA

rulment sau elemente componente din oţel, cementate. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HA i se ataşează una din următoarele cifre:

0 rulmentul întreg;

1 inelul exterior şi inelul interior;

2

inelul exterior;

3

inelul interior;

4 inelul exterior, inelul interior şi corpurile de rostogolire;

5 corpurile de rostogolire;

6 inelul exterior şi corpurile de rostogolire;

7 inelul interior şi corpurile de rostogolire.

HB

rulment sau elemente componente, călite, cu structură bainitică. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HB i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA;

HC

rulment sau elemente componente din materiale ceramice. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HC i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA;

HE

rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HE i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA;

HM

rulment sau elemente componente călite, cu structură martensitică. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HM i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA;

HN

rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un tratament termic superficial special. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA;

HV

rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil. Pentru o identificare mai precisă, sufixului HV i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA.

22

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Subgrupa 4.2 (precizie, jocuri, funcţionare silenţioasă) Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. DIN 620 prescrie

aceste toleranţe. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa de precizie normală (sufix PN), precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele P6, P5, P4, în ordinea crescătoare a preciziei). În afara acestora se pot menţiona şi alte clase de precizie, realizate de firmele producătoare doar pentru anumite tipuri de rulmenţi:

1. Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri, rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular, de exemplu rulmenţi FAG [9];

2. Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri, de exemplu rulmenţi FAG [9];

3. P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte;

4. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în

sistemul metric). Clasa de precizie normală, PN, nu se trece, ca sufix, în simbolul rulmentului. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie, atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală, PN. Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie, al rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia, prin deformarea inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele conjugate. De asemenea, jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite ale inelelor în timpul funcţionării, ştiut fiind faptul că, de regulă, inelul interior are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior. Jocul efectiv din timpul funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai precisă a arborelui. De aceea, la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste influenţe şi condiţii. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate (precizie de rotire, silenţiozitate etc.) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2, C1, în ordinea descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3, C4, C5, în ordinea creşterii jocului) decât cel normal. În ceea ce priveşte simbolizarea, se menţionează faptul că sufixul pentru jocul radial normal, CN, nu se trece în simbolul rulmentului. El este subînţeles, dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel normal.

Subgrupa 4.3 (rulmenţi montaţi pereche)

DB

pereche montată în O;

DF

pereche montată în X;

DT

– pereche montată în tandem;

Q

– set de patru rulmenţi;

QBC

– set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem);

QFC

– set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem);

23

Lagăre cu rulmenţi

QT

set de patru rulmenţi montaţi în tandem;

QBT

set de patru rulmenţi montaţi combinat, în O şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem);

QFT

set de patru rulmenţi montaţi combinat, în X şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem);

T

set de trei rulmenţi;

TBT

trei rulmenţi montaţi combinat, în O şi în tandem;

TFT

trei rulmenţi montaţi combinat, în X şi în tandem;

TT

trei rulmenţi montaţi în tandem;

U

rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB, DF, DT (rulmenţi „universali”);

UL

montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială;

DUL

doi rulmenţi pereche, de tip U, montaţi cu uşoară pretensionare (UL);

TUL

set de trei rulmenţi (T), de tip U, montaţi cu uşoară pretensionare (UL);

QUL

set de patru rulmenţi (Q), de tip U, montaţi cu uşoară pretensionare (UL).

Subgrupa 4.4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de

120 o C)

S0

inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a

putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150 o C;

S1

inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200 o C;

S2

inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250 o C;

S3

inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300 o C;

S4

inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350 o C.

Subgrupa 4.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor)

HT

rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare înalte, de până la 130 o C (de la 20 o C);

LT

rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare joase, de până la 50 o C (de la + 80 o C);

LHT

rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de temperaturi de funcţionare (40 o C … + 140 o C);

MT

rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare medii (30 o C … + 110 o C);

W

fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior;

WT

rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase, cât şi unor temperaturi înalte (40 o C … + 160 o C);

W20

trei găuri de ungere în inelul exterior;

24

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

W26

W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior; W513– şase găuri de ungere în inelul interior, precum şi canal inelar şi

trei găuri de ungere în inelul exterior; W64 – lubrifiant solid. În tabelul 1.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri.

şase găuri de ungere în inelul interior;

Tabelul 1.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor

 

Exemple

Simbol

Cu prefixe

Rulment radial-axial cu role conice, simbol de bază 32206, fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R)

R-32206

Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radial- axial cu role conice, simbol de bază 32206 (prefix L)

L-32206

 

Rulment radial cu bile pe un rând

6207; 6207.2ZR; S 6200. W203.B

Rulment radial-axial cu bile pe un rând

7200B.TVP; 7228B.MP

Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii maşinilor-unelte

B7202C.T.P4S.UL;

HSS7011C.T.P4S.UL

Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri

Rulment radial-axial cu patru puncte de contact

QJ 311N2.MA

Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri

2203.2RS.TV; 2315M;

2315K.M.C3

 

N202E.TVP2;

Rulment radial cu role cilindrice

NJ2204E.TVP2;

NUP2205E.TVP2

Rulment radial cu role cilindrice pe un rând, fără colivie

SL 18 3006; SL 19 2322

 

NNC4928V.C3,

Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri, fără colivie

NNF5028B.2LS.V;

SL 18 5004; SL01 4832; SL02 4844

Rulment radial-axial cu role conice

32004X; 30302A;

32009XA

Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri

21307E.TVPB;

22210 EK

 

Rulment axial cu bile pe un rând

51201; 51200

Rulment cu ace fără inel interior

NK 14/16; RNA 4900; RNA

4900.2RS

Rulment cu ace cu inel interior

NKI 12/20; NA 4901

Note:

1. La rulmenţii NK, numărul 14 reprezintă diametrul fusului, iar numărul 16 reprezintă lăţimea rulmentului.

2. La rulmenţii NKI, numărul 12 reprezintă diametrul fusului, iar numărul 20 reprezintă lăţimea rulmentului.

25

Lagăre cu rulmenţi

1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor

În figura 1.7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8].

Arbore de intrare, cu melc Roată melcată Arbore de ieşire Arbore intermediar Satelit
Arbore de
intrare, cu melc
Roată melcată
Arbore de ieşire
Arbore intermediar
Satelit

Fig. 1.7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat

1 – colivii cu ace; 2 - rulment cu ace fără inel interior; 3 - rulment radial cu bile; 4 - rulment radial-axial cu bile pe două rânduri; 5 - rulment radial cu role cilindrice tip NUP.

26

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi. Ea decurge din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare. Se asigură astfel, de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în condiţii mai apropiate de cele teoretice; dilatarea liberă a arborilor, datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării; preluarea unor sarcini axiale; centrarea precisă a arborilor etc. În figura 1.8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia INA-FAG [21]. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile, respectiv radiali-axiali cu bile pe un rând, fără sau cu etanşare proprie, pe ambele părţi (2RS).

ă sau cu etan ş are proprie, pe ambele p ă r ţ i (2RS). Fig.

Fig. 1.8 Reductor cu roţi conice

1 - rulment radial cu bile 6010; 2 - rulment radial-axial cu bile 7205 BE (sau, în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie, se utilizează rulmenţi 7205 BE 2RS, cu etanşare proprie pe ambele părţi).

27

Lagăre cu rulmenţi

La reductorul cu două trepte, cilindro-melcat (fig. 1.9) roţile dinţate cilindrice sunt cu dinţi drepţi. Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat rulmenţi radiali cu bile, respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice, montaţi pereche în X.

bile, respectiv rulmen ţ i radial-axiali cu role conice, monta ţ i pereche în X. Fig.

Fig. 1.9 Reductor cilindro-melcat

28

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

1.4 Tu eşti proiectantul

Din figurile 1.7, 1.8, 1.9 rezultă atât complexitatea constructivă a ansamblelor, cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi. Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de

lagăre (rulmenţi). Pentru calculul, atât al arborilor cât şi al rulmenţilor, trebuie determinate, mai întâi, reacţiunile din reazeme. Acestea pot avea atât componente radiale cât şi axiale. Reazemele, după cum s-a menţionat anterior,

se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. Centrul de presiune al unui singur

rulment, are o poziţie bine determinată. Dacă în lagăr există un singur rulment, atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia. Dacă în lagăr sunt, de exemplu, doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche, în

O sau în X, se pune întrebarea, care este poziţia reazemului în acest caz?

O altă problemă care se pune, întotdeauna, la o transmisie este cea a durabilităţii rulmenţilor. Ea se tratează nuanţat, în funcţie de o serie de factori. Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi:

- Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de proiectare?

- În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor?

- Pentru ansamblul proiectat, care trebuie să fie durabilitatea rulmenţilor?

- Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei rulmentului?

- Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber; cu conducere reciprocă în X sau în O, cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment liber; cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)?

- Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore, carcasă?

- Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la temperatura de funcţionare?

- Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor, datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării?

- Ce lubrifianţi trebuie aleşi?

- Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu rulmenţi din tema de proiectare, ştiind că această soluţie depinde de factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei; tipul rulmenţilor; temperatura de lucru; turaţia; mediul ambiant şi tipul contaminanţilor;

29

Lagăre cu rulmenţi

scopul în care se foloseşte utilajul respectiv? - Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare) de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)? Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu rulmenţi. În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte, care depind de specificul temei de proiectare. După cum se vede, sarcina proiectantului este complexă şi prezintă importante dificultăţi. Informaţiile din volumul de faţă îi permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate.

30

2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE

Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui, poziţionarea sa axială, precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru („funcţii de speţa I). Pe de altă parte, prin construcţia lor, ele trebuie să permită ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora („funcţii de speţa II). În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. Ele vor fi exemplificate în cadrul unor montaje tipice. Funcţiile de speţa II fac obiectul volumelor următoare.

2.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice

2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător

Montajul este prezentat în figura 2.1. I II
Montajul este prezentat în figura 2.1.
I
II

Fig. 2.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător

31

Lagăre cu rulmenţi

Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea, având semnificaţia de împiedicare a unei deplas