Sunteți pe pagina 1din 252

Cuprins

Prefaţă .......................................................................................................................... 7
Foreword ...................................................................................................................... 9
1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. .................................................. 11
1.1 Elemente constructive ........................................................................................ 11
1.2 Simbolizarea rulmenţilor.................................................................................... 18
1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor ..................................................................... 26
1.4 Tu eşti proiectantul............................................................................................. 29
2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE ..................... 31
2.1 Funcţiile de speţa I în montaje tipice ................................................................. 31
2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment
conducător..................................................................................................... 31
2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă ........ 33
2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere
reciprocă, în X............................................................................................... 36
2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O.. 38
2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu
role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 40
2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu
role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 42
2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile................ 43
3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45
3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui..................................................... 45
3.1.1 Precizia rulmenţilor....................................................................................... 45
3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor ............................................................................. 48
3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor......................................................... 57
3.1.4 Joc sau pretensionare?................................................................................... 67
3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului.................................................... 69
3.3 Lubrifianţi .......................................................................................................... 71
3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?........................................................................ 71
3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor ............................................. 72
3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor................................................................ 76
3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.......................................................................... 77
3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) ..................................................... 81
3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară........................................................................ 84
3.4.2.1 Etanşări cu contact ............................................................................84
3.4.2.2 Etanşări fără contact ..........................................................................91
4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR ......................................... 109
4.1 Comentarii iniţiale............................................................................................ 109
4.2 Alegerea ajustajelor de montaj......................................................................... 111

5
5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR ................................................. 127
5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului............... 127
5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază. ......................................................... 129
5.3 Sarcina dinamică echivalentă ........................................................................... 131
5.4 Durabilitatea nominală corectată...................................................................... 136
5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite
legi.................................................................................................................... 139
5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte......................................................... 139
5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar.................................................. 140
5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare ................ 140
5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic.................................................. 141
5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante ..................................... 142
5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere ............ 142
5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă. 142
5.6 Sarcina statică de bază...................................................................................... 143
5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice
echivalente........................................................................................................ 145
5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor .......................................... 147
5.8.1 Metodologia generală.................................................................................. 147
5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi
încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau axiale. ......................................... 149
5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens
şi mărime constante ........................................................................................149
5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie,
sens şi mărime constante ................................................................................150
5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de
direcţie, sens şi mărime constante ..................................................................162
5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri ............................166
5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact ...............................................174
5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri ..........................174
5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice...................................................186
5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină
combinată de direcţie, sens şi mărime constante............................................196
5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând .........................199
5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .................200
5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali ................................................. 201
5.8.3.1 Metodologie generală de calcul.......................................................201
5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect.....................223
5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect ...............................224
5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice ....................................................225
5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice ...........................227
5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace ......................................................................... 228
5.8.4.1 Metodologie generală de calcul.......................................................228
5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior........................................247
5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace ................................................................253
Bibliografie .............................................................................................................. 255

6
Prefaţă

Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi


prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare,
precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru
etc.).
Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele
asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de
rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a
arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru.
De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi,
eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe
de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor
unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea
poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la
angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu
rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea.
Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte,
conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de
altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil
studenţilor şi tinerilor proiectanţi.
Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului.
Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale,
aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează
ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile
directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele
de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte
directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri.
Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi
au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o
gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia,
cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de
lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu
încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării
corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu
se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului.
Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum
şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari

7
determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări
fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de
rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora.
Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi
rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai
maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu,
pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilor-
unelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca
rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor
anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice).
Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se
înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale
rulmenţilor.
Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un
material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la
citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care
trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A
rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat.
Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de
construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de
construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum
şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici
mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor
face obiectul unor lucrări viitoare.

Autorii

8
Foreword

Bearings are important components of the mechanical assemblies. By


their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy
of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime
mover, actuated machine etc.)
At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that
the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements
in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial
positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion
of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the
bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the
cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to
simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely,
inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if
necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the
bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and
worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings.
The authors conceived and worked out this volume so that, on the one
hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible,
and on the other hand, its structure should make it accessible to students and
young designers.
The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a
bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its
seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet
radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal
geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the
conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements
of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives.
The machineries, the equipments, and the appliances in which structure
the rolling bearings are used, have the design among the most various ones.
Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes
into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature
and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their
ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads
but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding)
of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive

9
consequences of this fact, the designer has to take in consideration a preloading
method for those rolling bearings. The operating temperature influences the
choice of a suitable lubricant, as well as the choice of a rolling bearing with an
appropriate internal clearance. The high speeds induce the choice of a specific
seal (e.g. non-contacting seals). The presence of impact loads (shocks) acting
on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and
dimensions.
The machine type, as well as its purpose, causes the choice of certain
rolling bearings (e.g. machine tool spindle bearings have a higher degree of
stiffness), as well as a specific bearing arrangement (e.g. the preloading of the
angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts
of the high precision assemblies). In some cases, the rolling bearings should
have a quiet running. This condition influences, for example, the choice of a
rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage
(plastics).
From these only a few examples, from the huge diversity of the possible
cases, one could understand in how many ways we have to treat the problems of
choice and calculus of the rolling bearings.
The present volume do not offer recipes, but it places at interested
people’s disposal a material that could leads them along this complicated path
which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the
forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously
chosen, mounted, lubricated, and sealed).
The authors did not take in consideration, in this volume, the problems
regarding the complete construction of the bearings, but only those aspects
concerning the design of the housing, those that regard the fitting of the outer
ring into the housing, as well as the adjustment of the clearance of the rolling
bearings. Also, the authors did not refer to the maintenance of the bearings
(with everything this entire concept implies). All these aspects will constitute
the subject of future works.

The authors

10
1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI.

1.1 Elemente constructive


Din punct de vedere constructiv, rulmenţii sunt organe de maşini
complexe. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de
rotaţie sau de oscilaţie: arbori, mese rotative, turele de macara, şuruburi cu bile,
volanţi, osii (la vagoane) etc.
Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi
inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali, fig. 1.1, a, b, c, d, e, f, g, h, i, j),
şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali, fig. 1.1, k),
corpurile de rostogolire, colivia. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare.
Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă
egală între ele. Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate
lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA, seriile NK, RNA,
NKS), ambele inele (colivii cu ace INA, seria K) sau colivia (la rulmenţi cu
unul sau două rânduri de role, de exemplu la rulmenţii INA, seriile „full
complement single row” SL18 29, SL18 32, sau „full complement double row”
SL18 50, SL01 48). În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de
elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact
sau fără contact), capsule de protecţie, inele elastice etc.
Rulmenţii pot prelua, în funcţie de construcţia lor, precum şi de montajul
acestora într-un ansamblu, sarcini radiale, axiale sau de o direcţie oarecare.
Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde, în special, de unghiul de
contact (unghiul de presiune) α (fig. 1.2). Unghiul de contact este, prin
definiţie, unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de
presiune”), pe un corp de rulare şi un plan radial. La un rulment cu role conice
(fig. 1.2, g), linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are
umăr de ghidare. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa
rulmentului se numeşte centru de presiune. Pentru unele tipuri de rulmenţi,
unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig. 1.2,
b, d, e, f, g). În acest caz, el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. Din contră, la
alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie, al rulmentului
neîncărcat, are o anumită valoare (fig. 1.2, a, c), el va creşte sub acţiunea
componentei axiale a unei sarcini combinate, luând o valoare funcţională.
Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. 1.2, g şi d), cu atât rulmenţii
pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. Rulmentul radial cu role
cilindrice (fig. 1.2, b), care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0, nu poate
11
Lagăre cu rulmenţi

Inel exterior Inel liber


Corp de Rolă cilindrică
rostogolire (bilă) Colivie
Inel de
Colivie Suprafeţe de reazem
ghidare
Cale de rulare
Inel interior Cale de
rulare

a b c

Rolă butoi

Guler de ghidare
Inel de
reazem

d e f

Faţa lată a inelului exterior


Rolă conică

Guler de ghidare

g h i
Suprafaţă de ajustare cu fusul

Şaibă de fus
d

d<D1

Suprafaţă de
ajustare cu carcasa
D1
Şaibă de carcasă
j k
Fig. 1.1 Tipuri de rulmenţi
a - radial cu bile pe un rând; b - radial cu role cilindrice tip N; c - radial cu role cilindrice tip NJ;
d - radial cu role cilindrice tip NUP; e - radial oscilant tip CARB; f - radial oscilant cu role butoi,
pe două rânduri; g - radial-axial cu bile; h - radial-axial cu patru puncte de contact; i - radial-axial
cu role conice; j - radial cu ace; k - axial cu bile cu simplu efect.

12
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

α=0
α=0 Cp
a
a b c

α=90º α=90º

d e
α α

Cp
a

f g

Fig. 1.2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi


a - radial cu bile pe un rând; b - radial cu role cilindrice pe un rând; c - radial-axial cu
bile pe un rând; d - axial cu bile pe un rând; e - axial cu role cilindrice pe un rând; f - radial-
oscilant cu role butoi pe două rânduri; g - radial-axial cu role conice.

13
Lagăre cu rulmenţi

prelua sarcini axiale. Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea
unei sarcini axiale. În schimb, rulmentul radial cu bile (fig. 1.2, a) poate prelua
şi o sarcină axială, deoarece, sub acţiunea acesteia, inelele rulmentului au o
deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne, existente chiar şi
după montarea rulmentului, respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor
implicate), rezultând un unghi de contact diferit de zero.

α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45°

α = 90° α = 90°
α > 45° α > 45°

Fig. 1.3 Sarcini preluate de rulmenţi


Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat.
Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv.
Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv.

14
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului.


Pentru rulmenţii radial-axiali (fig. 1.2, c, g), poziţia centrului de presiune Cp
este dată în cataloagele de rulmenţi. Centrul de presiune este poziţionat prin
cota a, în raport cu faţa lată a inelului exterior. Pentru ceilalţi rulmenţi din
figura 1.2, centrul de presiune se află în planul median al rulmentului.
Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă, deoarece în
centrul de presiune se află „reazemul” arborelui.
În figura 1.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a
prelua sarcini radiale, axiale sau combinate, conform INA-FAG [9].
Aceste aspecte, precum alte importante caracteristici constructive şi
funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1.1, după recomandările INA-
FAG [9].
Din punct de vedere constructiv, rulmenţii pot fi separabili sau
neseparabili.

a b

c d

e f
Fig. 1.4 Tipuri de rulmenţi separabili
a - rulment radial cu role tip N; b - rulment radial cu role tip NJ; c - rulment radial cu role tip NUP;
d - rulment radial-axial cu role conice; e - rulment radial-axial cu patru puncte de contact;
f - rulment axial cu bile.

15
Tabelul 1.1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor

Lagăre cu rulmenţi
rulment conducător?
pe seama ajustajului
Compatibilitate

sau pe ambele părţi


Asigurarea dilatării

Etanşare pe o parte
Dilatarea arborelui
construcţia internă
ambele sensuri *
Sarcină axială în
încărcare radială
normală / posibilă

Pot avea rol de

Pot avea rol de


Funcţionare la
foarte bună

rulment liber?
arborelui prin

Compensarea
Capacitate de

Pierderi mici
Funcţionare

prin frecare
turaţii mari
limitată

silenţioasă
nealinierii

Rigiditate
separabili
Rulmenţi
bună

Precizie

Alezaj
mărită
cu joc
incompatibil / inaplicabil

conic

mare
Tipul rulmentului

Radial cu bile

Radial-axial
cu bile a c a a a
Radial-axial cu bile
pe două rânduri
Radial-axiali de
16

precizie pentru arborii


maşinilor unelte a c a a a

Cu patru puncte
de contact d e
Oscilant cu bile
pe două rânduri

Radial cu role
cilindrice, tip NU, N f

Radial cu role
cilindrice, tip NJ b b
Radial cu role cilindrice,
tip NUP, NJ+HJ b b
Radial cu role cilindrice
pe două rânduri, tip NN

Radial cu role cilindrice,


tip NCF, NJ23VH

16
rulment conducător?
pe seama ajustajului

sau pe ambele părţi


Asigurarea dilatării

Etanşare pe o parte
Compatibilitate

Dilatarea arborelui
construcţia internă
Sarcină axială în
încărcare radială
normală / posibilă

ambele sensuri

Pot avea rol de


Pot avea rol de
Funcţionare la

rulment liber?
arborelui prin

Compensarea
foarte bună

Capacitate de

Pierderi mici
Funcţionare

prin frecare
turaţii mari

silenţioasă
limitată

nealinierii

Rigiditate
separabili
Rulmenţi

Precizie
bună

Alezaj
mărită
cu joc

conic
incompatibil / inaplicabil

mare
Tipul rulmentului

Cu role conice
a c a a a

Cu role butoi
d
Oscilant cu role butoi
pe două rânduri d

Axial cu bile
17

Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.


g
Axial cu bile cu
contact unghiular c a a

Axial cu role
cilindrice

Axial oscilant

Legendă: * Săgeata indică faptul că a) pentru montaj c) compatibilitate limitată, în e) doar în cazul unei
rulmenţii individuali sau în pereche cazul montării pereche sarcini axiale
tandem, de tipul respectiv, pot
prelua o sarcină axială numai în b) pentru sarcini d) de asemenea, pentru f) excelent în cazul
sensul indicat de săgeată. axiale mici montaj cu bucşă conică seriilor înguste

17
Lagăre cu rulmenţi

La rulmenţii separabili, unele dintre elementele componente ale acestora


pot fi separate de celelalte, fără ca rulmentul să se deterioreze. În figura 1.4 se
prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. Cunoaşterea acestora permite
judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere.
Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi
avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau, din contră, dezavantaje
care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor, aşa cum se va
vedea mai departe, în capitolul 2.

1.2 Simbolizarea rulmenţilor


Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii, de la aparatele
sensibile din mecanica fină, la utilajele grele din construcţii, minerit ori la cele
foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale. Ca
urmare, cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi,
cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la
proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor
extrem de diverse din domeniile amintite. De asemenea, aceşti rulmenţi trebuie
să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea
chiar în condiţii grele de serviciu, funcţionarea corectă la temperaturi ridicate,
precizie de rotaţie, silenţiozitate, durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus,
funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. În consecinţă, rulmenţii au o
construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. Este
uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus
simbolizarea lor, astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. Utilizarea
simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi
cumpărător, între producător şi utilizator, între proiectant şi constructor.
Simbolul unui rulment este format, în cazul general, din două componente
(fig. 1.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie).

Simbolul de bază Sufix

Fig. 1.5 Formarea simbolului rulmentului

Totuşi, pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui


rulment (inelul liber al unui rulment separabil, şaiba de fus sau şaiba de carcasă
a rulmentului axial cu bile, colivia împreună cu corpurile de rostogolire, la un
rulment separabil etc.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi, diferit de
cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi), la simbolul
rulmentului, format ca mai sus, se ataşează un prefix, care arată despre ce parte
componentă sau despre ce material este vorba.
18
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Prefixe
Prefixe pentru materiale
H – oţel refractar;
S – mase plastice, ceramică;
T – oţel de cementare;
X – oţel inoxidabil.
Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului
E – şaiba de fus a rulmentului axial cu bile;
GS – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role;
K – colivia, împreună cu corpurile de rostogolire, la un rulment
separabil;
L – inelul liber al unui rulment separabil;
R – rulmentul separabil, fără inelul liber;
W – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile;
WS – şaiba de fus a rulmentului axial cu role.
Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă.
Simbolul de bază conţine informaţii asupra tipului rulmentului, a
gabaritului acestuia, precum şi a diametrului alezajului inelului interior.
Formarea simbolului de bază, precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1.6
Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive, funcţionale sau
dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia
standard a rulmentului din categoria respectivă. Dacă un rulment conţine
modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe, atunci acestea
se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. Există patru grupe de
sufixe, iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe.
Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de
exemplu A), poate avea, la diferitele tipuri de rulmenţi, semnificaţii concrete
diferite. Astfel, sufixul A indică, la un rulment cu bile pe două rânduri,
inexistenţa canalului de introducere a bilelor. La un rulment radial cu role
cilindrice, acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit, pentru inelul de
oprire de pe suprafaţa inelului exterior. La un rulment radial-axial cu bile pe un
rând, el indică un unghi de contact de 30o. Mai jos este prezentată o selecţie de
sufixe, pentru cele patru grupe. Ţinând seama de multitudinea sufixelor, la
interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu, este necesară
consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor.
Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe
sufixe, acestea se separă, între ele, prin punct (tab.1.2).
Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului)
Rulment radial cu bile:
A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două
rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de
introducere a bilelor.
19
Lagăre cu rulmenţi
Simbolul Seria de lăţimi pentru
Tipul rulmentului tipului aceleaşi diametre
rulmentului
Radial-axial cu bile Simbolul seriei de lăţimi 8 0 1 2 3 4 5 6 7
pe 2 rânduri 0
Radial-oscilant cu
1 Seria de diametre
bile pe 2 rânduri
Radial-oscilant cu role (exterioare) pentru
butoi pe 2 rânduri aceeaşi lăţime
2
Axial oscilant cu role Simbolul seriei de diametre 7 8 9 0 1 2 3 4
Radial-axial cu
3
role conice
Diametrul
Radial cu bile
4 interior d < 10 d ≥ 500
pe 2 rânduri
d (mm)
Axial cu bile cu simplu 5
sau cu dublu efect Simbolul Este chiar valoarea, în
Radial cu bile 6 diametrului interior mm, a diametrului interior
20

Radial-axial cu bile 7
Axial cu role cilindrice 8 Diametrul
Cu ace, cu inel interior NKI, NA interior 10 12 15 17
Cu ace, fără inel interior NK, RNA d (mm)
Radial cu role N, NU, Simbolul
NJ, NUP, 00 01 02 03
cilindrice pe 1 rând diametrului interior
NC, NF
NN, NNC,
Radial cu role Simbolul Simbolul Simbolul Simbolul Diametrul
NNCF,
cilindrice pe 2 rânduri tipului seriei interior
NNCL seriei diametrului 20 ≤ d < 500
SL18 18 rulmentului de de interior d (mm)
Radial cu role cilindrice SL18 22 lăţimi diametre Diametrele variază din 5
fără colivie, pe 1 rând SL18 29 Simbolul în 5 mm, iar simbolul
SL18 30 SERIA DE diametrului interior reprezintă d/5:
SL18 50 DIMENSIUNI 04, 05,...,90
Radial cu role
SL01 48
cilindrice fără colivie, SIMBOLUL DE BAZĂ
SL01 49
pe 2 rânduri
SL02 49
Radial oscilant tip CARB C Fig. 1.6 Formarea simbolului de bază

20
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Rulment radial-axial cu bile pe un rând:


A – unghi de contact de 30o;
AC – unghi de contact de 25o;
B – unghi de contact de 40o.
Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri:
A – construcţie internă optimizată, fără canal de introducere a bilelor;
B – unghiul de contact de 40o.
Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri:
E – construcţie internă optimizată.
Rulment radial cu role cilindrice:
E – construcţie internă optimizată, un număr mai mare de role şi/sau
cu diametrul mărit;
EC – construcţie internă optimizată, un număr mai mare de role şi/sau
cu diametrul mărit, contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi
umerii inelului.
Rulment radial cu role cilindrice fără colivie:
A – canal lărgit, pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului
interior.
Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri:
E – rulment cu role butoi simetrice, fără umeri la inelul interior, cu
colivii cu două „ferestre”, stanţate din oţel şi inel de ghidare
centrat pe inelul interior (la d ≤ 65mm ); pentru d > 65mm ,
inelul de ghidare este centrat pe colivie.
Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului)
D – rulment cu inelul interior din două bucăţi;
K – rulment cu alezaj conic, cu conicitatea 1:12;
K30 – rulment cu alezaj conic, cu conicitatea 1:30;
N – canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire;
N2 – rulment cu două canale la 180o situate pe muchia dintre suprafaţa
frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară;
NR – canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire;
R – guler la inelul exterior al rulmentului;
RS – etanşare cu contact, din cauciuc sintetic, cu sau fără armătură, pe
o singură parte a rulmentului;
2RS – etanşare cu contact, din cauciuc sintetic, cu armătură, pe ambele
părţi ale rulmentului;
Z – şaibă (disc) de protecţie, fără contact, pe o parte a rulmentului;
2Z – şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului.
Grupa 3 (construcţia coliviei)
F – colivie masivă, prelucrată din oţel sau din fontă specială;
J – colivie presată, din oţel necălit; o literă după acest sufix indică o
anumită construcţie a coliviei (ex. J2);
21
Lagăre cu rulmenţi

JR – colivie din două şaibe presate, din oţel necălit;


M – colivie masivă, prelucrată din alamă;
MA – colivie masivă, prelucrată din alamă, ghidată pe inelul exterior;
MB – colivie masivă, prelucrată din alamă, ghidată pe inelul interior;
T – colivie din material pe bază de răşină fenolică, cu inserţie textilă;
TN – colivie injectată din poliamidă ;
TN9 – colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6.6 ;
V – rulment fără colivie;
Y – colivie presată din tablă de alamă.
Grupa 4 (Particularităţi constructive, funcţionale etc.)
Subgrupa 4.1 (materiale, tratament termic)
H – colivie presată din oţel, călită;
HA – rulment sau elemente componente din oţel, cementate. Pentru o
identificare mai precisă, sufixului HA i se ataşează una din
următoarele cifre:
0 – rulmentul întreg;
1 – inelul exterior şi inelul interior;
2 – inelul exterior;
3 – inelul interior;
4 – inelul exterior, inelul interior şi corpurile de rostogolire;
5 – corpurile de rostogolire;
6 – inelul exterior şi corpurile de rostogolire;
7 – inelul interior şi corpurile de rostogolire.
HB – rulment sau elemente componente, călite, cu structură bainitică.
Pentru o identificare mai precisă, sufixului HB i se ataşează una
din cifrele menţionate la sufixul HA;
HC – rulment sau elemente componente din materiale ceramice. Pentru
o identificare mai precisă, sufixului HC i se ataşează una din
cifrele menţionate la sufixul HA;
HE – rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. Pentru o
identificare mai precisă, sufixului HE i se ataşează una din cifrele
menţionate la sufixul HA;
HM – rulment sau elemente componente călite, cu structură martensitică.
Pentru o identificare mai precisă, sufixului HM i se ataşează una
din cifrele menţionate la sufixul HA;
HN – rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un
tratament termic superficial special. Pentru o identificare mai
precisă, sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la
sufixul HA;
HV – rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil.
Pentru o identificare mai precisă, sufixului HV i se ataşează una
din cifrele menţionate la sufixul HA.

22
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Subgrupa 4.2 (precizie, jocuri, funcţionare silenţioasă)


Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de
toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. DIN 620 prescrie
aceste toleranţe. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa
de precizie normală (sufix PN), precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele
P6, P5, P4, în ordinea crescătoare a preciziei). În afara acestora se pot menţiona
şi alte clase de precizie, realizate de firmele producătoare doar pentru anumite
tipuri de rulmenţi:
1. Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role
cilindrice pe două rânduri, rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular,
de exemplu rulmenţi FAG [9];
2. Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe
două rânduri, de exemplu rulmenţi FAG [9];
3. P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte;
4. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în
sistemul metric).
Clasa de precizie normală, PN, nu se trece, ca sufix, în simbolul
rulmentului. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie,
atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală, PN.
Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie, al
rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia, prin deformarea
inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele
conjugate. De asemenea, jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite
ale inelelor în timpul funcţionării, ştiut fiind faptul că, de regulă, inelul interior
are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior. Jocul efectiv din timpul
funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai
precisă a arborelui. De aceea, la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste
influenţe şi condiţii. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate
(precizie de rotire, silenţiozitate etc.) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern
normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2, C1, în ordinea
descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3, C4, C5, în ordinea creşterii
jocului) decât cel normal.
În ceea ce priveşte simbolizarea, se menţionează faptul că sufixul pentru
jocul radial normal, CN, nu se trece în simbolul rulmentului. El este subînţeles,
dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel
normal.
Subgrupa 4.3 (rulmenţi montaţi pereche)
DB – pereche montată în O;
DF – pereche montată în X;
DT – pereche montată în tandem;
Q – set de patru rulmenţi;
QBC – set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem);
QFC – set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem);
23
Lagăre cu rulmenţi

QT – set de patru rulmenţi montaţi în tandem;


QBT – set de patru rulmenţi montaţi combinat, în O şi tandem (trei
rulmenţi sunt în tandem);
QFT – set de patru rulmenţi montaţi combinat, în X şi tandem (trei
rulmenţi sunt în tandem);
T – set de trei rulmenţi;
TBT – trei rulmenţi montaţi combinat, în O şi în tandem;
TFT – trei rulmenţi montaţi combinat, în X şi în tandem;
TT – trei rulmenţi montaţi în tandem;
U – rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB, DF, DT
(rulmenţi „universali”);
UL – montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială;
DUL – doi rulmenţi pereche, de tip U, montaţi cu uşoară pretensionare
(UL);
TUL – set de trei rulmenţi (T), de tip U, montaţi cu uşoară
pretensionare (UL);
QUL – set de patru rulmenţi (Q), de tip U, montaţi cu uşoară
pretensionare (UL).
Subgrupa 4.4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de
120oC)
S0 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a
putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150oC;
S1 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a
putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200oC;
S2 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a
putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250oC;
S3 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a
putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300oC;
S4 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a
putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350oC.
Subgrupa 4.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor)
HT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare
înalte, de până la 130oC (de la − 20oC);
LT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare
joase, de până la − 50oC (de la + 80oC);
LHT – rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de
temperaturi de funcţionare (− 40oC … + 140oC);
MT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare
medii (− 30oC … + 110oC);
W – fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior;
WT – rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase, cât
şi unor temperaturi înalte (− 40oC … + 160oC);
W20 – trei găuri de ungere în inelul exterior;
24
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

W26 – şase găuri de ungere în inelul interior;


W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior;
W513 – şase găuri de ungere în inelul interior, precum şi canal inelar şi
trei găuri de ungere în inelul exterior;
W64 – lubrifiant solid.
În tabelul 1.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri.

Tabelul 1.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor


Exemple Simbol
Rulment radial-axial cu role conice, simbol de bază
R-32206
Cu prefixe

32206, fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R)


Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radial-
axial cu role conice, simbol de bază 32206 L-32206
(prefix L)
6207; 6207.2ZR;
Rulment radial cu bile pe un rând
S 6200. W203.B
Rulment radial-axial cu bile pe un rând 7200B.TVP; 7228B.MP
Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii B7202C.T.P4S.UL;
maşinilor-unelte HSS7011C.T.P4S.UL
Rulment radial-axial cu patru puncte de contact QJ 311N2.MA
Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri

2203.2RS.TV; 2315M;
Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri
2315K.M.C3
N202E.TVP2;
Rulment radial cu role cilindrice NJ2204E.TVP2;
NUP2205E.TVP2
Rulment radial cu role cilindrice pe un rând, fără SL 18 3006;
colivie SL 19 2322
NNC4928V.C3,
Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri, NNF5028B.2LS.V;
fără colivie SL 18 5004; SL01 4832;
SL02 4844
32004X; 30302A;
Rulment radial-axial cu role conice
32009XA
21307E.TVPB;
Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri
22210 EK
Rulment axial cu bile pe un rând 51201; 51200
NK 14/16;
Rulment cu ace fără inel interior RNA 4900; RNA
4900.2RS
Rulment cu ace cu inel interior NKI 12/20; NA 4901
Note:
1. La rulmenţii NK, numărul 14 reprezintă diametrul fusului, iar numărul 16
reprezintă lăţimea rulmentului.
2. La rulmenţii NKI, numărul 12 reprezintă diametrul fusului, iar numărul 20
reprezintă lăţimea rulmentului.
25
Lagăre cu rulmenţi

1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor


În figura 1.7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8].

Arbore de
intrare, cu melc

Roată melcată

Arbore de ieşire

Arbore intermediar Satelit

Fig. 1.7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat


1 – colivii cu ace; 2 - rulment cu ace fără inel interior; 3 - rulment radial cu bile;
4 - rulment radial-axial cu bile pe două rânduri; 5 - rulment radial cu role cilindrice tip NUP.

26
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi. Ea decurge


din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de
funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare. Se asigură
astfel, de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în
condiţii mai apropiate de cele teoretice; dilatarea liberă a arborilor, datorată
încălzirii acestora în timpul funcţionării; preluarea unor sarcini axiale; centrarea
precisă a arborilor etc.
În figura 1.8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia
INA-FAG [21]. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile, respectiv radiali-axiali
cu bile pe un rând, fără sau cu etanşare proprie, pe ambele părţi (2RS).

Fig. 1.8 Reductor cu roţi conice


1 - rulment radial cu bile 6010; 2 - rulment radial-axial cu bile 7205 BE
(sau, în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie, se utilizează rulmenţi
7205 BE 2RS, cu etanşare proprie pe ambele părţi).

27
Lagăre cu rulmenţi

La reductorul cu două trepte, cilindro-melcat (fig. 1.9) roţile dinţate


cilindrice sunt cu dinţi drepţi. Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat
rulmenţi radiali cu bile, respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice, montaţi
pereche în X.

Fig. 1.9 Reductor cilindro-melcat

28
Rulmenţi. Construcţie. Proprietăţi.

1.4 Tu eşti proiectantul


Din figurile 1.7, 1.8, 1.9 rezultă atât complexitatea constructivă a
ansamblelor, cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi.
Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de
lagăre (rulmenţi). Pentru calculul, atât al arborilor cât şi al rulmenţilor, trebuie
determinate, mai întâi, reacţiunile din reazeme. Acestea pot avea atât
componente radiale cât şi axiale. Reazemele, după cum s-a menţionat anterior,
se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. Centrul de presiune al unui singur
rulment, are o poziţie bine determinată. Dacă în lagăr există un singur rulment,
atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia. Dacă în lagăr
sunt, de exemplu, doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche, în
O sau în X, se pune întrebarea, care este poziţia reazemului în acest caz?
O altă problemă care se pune, întotdeauna, la o transmisie este cea a
durabilităţii rulmenţilor. Ea se tratează nuanţat, în funcţie de o serie de factori.
Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul
trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi:
- Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de
proiectare?
- În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care
aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor?
- Pentru ansamblul proiectat, care trebuie să fie durabilitatea
rulmenţilor?
- Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei
rulmentului?
- Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a
arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber; cu conducere
reciprocă în X sau în O, cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment
liber; cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)?
- Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre
inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore, carcasă?
- Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la
temperatura de funcţionare?
- Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a
rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor,
datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării?
- Ce lubrifianţi trebuie aleşi?
- Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu
rulmenţi din tema de proiectare, ştiind că această soluţie depinde de
factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei; tipul rulmenţilor;
temperatura de lucru; turaţia; mediul ambiant şi tipul contaminanţilor;
29
Lagăre cu rulmenţi

scopul în care se foloseşte utilajul respectiv?


- Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea
rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare)
de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)?
Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu
rulmenţi. În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte, care depind de
specificul temei de proiectare. După cum se vede, sarcina proiectantului este
complexă şi prezintă importante dificultăţi. Informaţiile din volumul de faţă îi
permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate.

30
2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI.
MONTAJE TIPICE

Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui,


poziţionarea sa axială, precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru
(„funcţii de speţa I”). Pe de altă parte, prin construcţia lor, ele trebuie să
permită ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa
acestora („funcţii de speţa II”).
În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. Ele vor fi
exemplificate în cadrul unor montaje tipice. Funcţiile de speţa II fac obiectul
volumelor următoare.

2.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice

2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul


este rulment conducător
Montajul este prezentat în figura 2.1.

I II

Fig. 2.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre


care unul este rulment conducător
31
Lagăre cu rulmenţi

Rezemarea şi centrarea arborelui


Rezemarea, având semnificaţia de împiedicare a unei deplasări radiale a
arborelui, este realizată prin formă şi se bazează pe ajustarea inelelor
rulmentului în piesele conjugate (arbore, carcasă).
Centrarea arborelui, inclusiv precizia sa de rotaţie, este determinată de
ajustajele alese între inelele rulmentului şi piesele conjugate. Precizia centrării
depinde de jocul radial din rulment, în stare montată.
Poziţionarea axială a arborelui
Prin poziţionarea axială a arborelui se înţelege împiedicarea deplasării
axiale a acestuia în ambele sensuri. În montajul prezentat (fig. 2.1), această
funcţie este realizată de rulmentul conducător I. Prin rulment conducător se
înţelege rulmentul care, prin construcţia lui şi prin modul în care este montat,
împiedică deplasarea axială, în ambele sensuri, a arborelui. Se constată că
rulmentul I este un rulment neseparabil. Ambele sale inele sunt fixate axial în
piesele conjugate, făcând imposibilă deplasarea axială a arborelui, atât în raport
cu inelul interior, cât şi în raport cu carcasa. Din figura 2.1 rezultă care sunt
piesele care concură la blocarea tendinţei de deplasare axială a arborelui. Astfel,
tendinţa de deplasare spre dreapta este anulată de inelul de siguranţă pentru
arbore, inelul interior al rulmentului, bilele, inelul exterior, inelul de siguranţă
pentru alezaj (traseul marcat cu săgeată albastră). Deplasarea spre stânga este
împiedicată de umărul arborelui, inelul interior al rulmentului bile, inelul
exterior, capac, şuruburile de fixare a capacului (traseul marcat cu săgeată
roşie).
În acelaşi mod se montează şi se comportă, din punctul de vedere al
poziţionării axiale a arborelui, rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi.
Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare
Această funcţie este realizată de rulmentul liber II. Prin rulment liber se
înţelege rulmentul care, prin construcţia lui şi prin modul în care este montat,
permite dilatarea necondiţionată a arborelui. Dacă rulmentul liber este
neseparabil (cazul din figura 2.1), atunci, la dilatarea arborelui, rulmentul se va
deplasa axial împreună cu acesta, existând o alunecare între inelul său exterior
şi carcasă. La fel se pune problema atunci când rulmentul liber este un rulment
oscilant cu bile sau cu role butoi, care sunt neseparabili. În figura 2.2 se prezintă
trei variante de rulmenţi liberi neseparabili (a, b, c).
Ca rulmenţi liberi pot fi utilizaţi şi rulmenţii radiali care sunt separabili.
Ei îşi îndeplinesc funcţia de rulment liber prin deplasarea axială a unor
elemente componente ale acestora. De exemplu, la rulmenţii radiali cu role
cilindrice (fig. 2.2, d) rolele, împreună cu inelul interior alunecă axial pe calea
de rulare a inelului exterior atunci când arborele se dilată, fără ca această
dilatare să fie împiedicată în vreun fel. La rulmenţii cu ace fără inel interior (fig.
2.2, e) la dilatarea arborelui, acesta alunecă axial pe acele rulmentului. La

32
Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice

rulmenţii cu ace care au ambele inele (fig. 2.2, f) dilatarea arborelui este
posibilă prin alunecarea axială a inelului interior faţă de acele rulmentului.

a a a

a b c

d e f
Fig. 2.2 Rulmenţi liberi
a - rulment radial cu bile; b - rulment oscilant cu bile pe două rânduri; c - rulment
oscilant cu role butoi pe două rânduri; d - rulment radial cu role cilindrice;
e - rulment cu ace fără inel interior; f - rulment cu ace cu ambele inele.

Montajul analizat are avantajul că nu necesită rezolvarea unor lanţuri de


dimensiuni pe direcţia axială, în vederea reglării jocurilor din rulmenţi, precum
şi acela al dilatării libere a arborelui.

2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu


conducere reciprocă
Montajul este prezentat în figura 2.3.
Prin conducere reciprocă se înţelege situaţia în care fiecare din cei doi
rulmenţi împiedică deplasarea axială a arborelui într-unul din cele două sensuri.
Rezemarea şi centrarea arborelui
Problema se pune, în principiu, ca în cazul tratat la § 2.1.1, dar, la
montajul cu conducere reciprocă jocurile din rulmenţi pot fi modificate cu
33
Lagăre cu rulmenţi

ajutorul seturilor (pachetelor) de elemente de reglare R1 sau R2 montate între


capace şi carcasă (fig. 2.3). În acest fel se pot realiza chiar pretensionări ale
rulmenţilor. Prin reglarea jocurilor sau prin asigurarea unei pretensionări poate
fi influenţată precizia de rotire a arborelui.

lr1 Lc lr2

R1 I II R2
lc1 B1 B2 lc2

O1 O2

La

Fig. 2.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă

Poziţionarea axială a arborelui


Pentru ca arborele să fie poziţionat axial, trebuie ca cele două capace să
fie în contact cu rulmenţii. Cu alte cuvinte, trebuie rezolvată dependenţa
dimensională
Lc + l r1 + l r 2 − l c1 − l c 2 = La + B1 + B2 (2.1)
prin modificarea grosimii seturilor de elemente de reglare R1 sau R2 . Acest
fapt constituie un dezavantaj faţă de montajul cu rulment conducător.
Prin transferul unor elemente de reglare dintr-o parte în cealaltă nu se
modifică jocul din rulmenţi, dar se poate modifica poziţia axială a roţii dinţate
montate pe acest arbore, în vederea asigurării angrenării corecte a acesteia cu
roata conjugată.
Din figura 2.3 rezultă cum se realizează împiedicarea deplasării axiale a
arborelui în cele două sensuri. Astfel, dacă tendinţa de deplasare este spre
stânga, traseul cu săgeată roşie indică piesele care concură la blocarea acestei
deplasări: umărul arborelui, rulmentul I, capacul, şuruburile de fixare. În mod
analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată
albastră).
Întrucât elementele metalice de reglare nu asigură o etanşare eficientă la
ungerea rulmenţilor cu ulei, s-au prevăzut inelele O, notate cu O1 şi O2.

34
Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice

Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare


La temperatura de funcţionare arborele se dilată, având o expansiune
axială. În această expansiune este antrenat şi inelul interior al rulmentului
împreună cu corpurile de rulare, în timp ce inelul exterior este blocat axial în
capac (fig. 2.3). Ca urmare, corpurile de rulare se apropie de inelul exterior,
micşorându-se jocul axial din rulment existent la temperatura ambiantă a
montajului. Deoarece între jocul axial şi cel radial există o dependenţă
geometrică, se va micşora şi acesta din urmă. În concluzie, dilatarea axială a
arborelui este posibilă în limita jocului disponibil. Dacă este depăşit acest joc,
atunci rulmentul va fi tensionat, cu consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii
sale.
Având în vedere aceste aspecte, montajul cu conducere reciprocă, în
varianta din figura 2.3, se recomandă la arbori scurţi şi în cazul unor
temperaturi de lucru relativ mici.

1 2 3
Fig. 2.4 Montaj cu conducere reciprocă, cu element elastic intercalat
1 - arc disc (Beleville); 2 - arc disc (Beleville); 3 - distanţier.

Problema dilatării arborelui poate fi rezolvată mai bine prin introducerea


unor elemente elastice (arcuri) între capac şi rulment (fig. 2.4). S-a montat o
pereche de arcuri disc (Beleville), pentru creşterea elasticităţii montajului. Ele
sunt, însă, suficient de rigide pentru ca deformaţia lor datorată sarcinii axiale de
serviciu să fie neglijabilă. Dacă arcurile s-ar deforma la sarcina de serviciu,
atunci arborele s-ar deplasa axial cu o cantitate egală cu această deformaţie,
ceea ce ar fi, în majoritatea cazurilor, inacceptabil.
Problemele care se referă la jocul intern al rulmentului în stare nemontată,
la modificarea acestuia în momentul montării rulmentului pe arbore, respectiv
în carcasă, precum şi la influenţa dilatării arborelui asupra jocului intern sunt
tratate detaliat, cu exemplificări numerice, la § 3.1.2.
35
Lagăre cu rulmenţi

2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role


conice cu conducere reciprocă, în X
Montajul este prezentat în figura 2.5.

I
II

1 l 2 linii de presiune
a.

1 2
b.
Fig. 2.5 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali
cu conducere reciprocă, în X
a - montajul; b - poziţia “în X” a liniilor de presiune; 1, 2 – centre de presiune (reazeme).

Rulmenţii radiali-axiali cu role conice sunt rulmenţi separabili (fig. 1.4,d


şi fig. 2.6). Ca urmare, în cazul acestora nu se poate vorbi despre un joc iniţial
(joc de fabricaţie), ca în cazul, de pildă, al rulmenţilor radiali cu bile.
Din figura 2.6 se observă că, la deplasarea axială a inelului exterior cu
cantitatea AB (joc axial ja ), rezultă un joc radial total jr ( jr = 2 AC ) astfel
încât:
jr = 2 ja tg ( α + 2β ) (2.2)
Pentru a se putea asigura precizia de rotaţie a arborelui trebuie ca, la
montarea rulmenţilor, jocul să fie reglat. Există mai multe posibilităţi
constructive pentru rezolvarea acestei probleme. Una dintre ele, folosită şi în
montajul din figura 2.5, este utilizarea unor elemente de reglare calibrate,
introduse între capacele rulmenţilor şi carcasă.
Detalii privind jocul intern al rulmenţilor sunt date în § 3.1.2.
Denumirea montajului din figura 2.5 ca fiind „în X” se datorează
configuraţiei liniilor de presiune (fig. 2.5, b). Centrele de presiune constituie
reazemele arborelui. Poziţia centrului de presiune este dată în cataloagele de
36
Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice

rulmenţi, pentru fiecare rulment în parte, prin distanţa, pe direcţia axei, de la


acesta la faţa lată a inelului exterior. Se observă că deschiderea arborelui, l , la
montajul în X, este mai mică decât distanţa dintre planele mediane ale
rulmenţilor. Acest fapt poate deveni important dacă arborele are şi o consolă,
întrucât trebuie să se realizeze o condiţie de stabilitate ( l ≥ 2l c ,unde l c este
lungimea consolei).

α+2β
C
B
A

Fig. 2.6 Apariţia jocurilor axiale şi radiale la deplasarea


axială a inelului exterior

Rezemarea şi centrarea arborelui


Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a
ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate, precum şi prin
reglarea jocurilor din rulmenţi. Se rezolvă, astfel, şi precizia de rotaţie dorită a
arborelui.
Poziţionarea axială a arborelui
Din figura 2.5 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. Astfel,
dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga,
traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei
deplasări: umărul arborelui, rulmentul I, capacul, şuruburile de fixare. Într-un
mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu
săgeată albastră).
Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare
La montajul în X, la creşterea temperaturii ansamblului în timpul
funcţionării, deci la dilatarea arborilor, jocul din rulment se micşorează (dacă se
consideră acelaşi material pentru arbore şi carcasă, aceeaşi temperatură a
inelului interior şi a întregului arbore, aceeaşi temperatură a inelului exterior şi

37
Lagăre cu rulmenţi

a întregii carcase). Ţinând seama de acest aspect, problema dilatării arborelui la


montajul pe rulmenţi radial-axiali cu role conice, cu conducere reciprocă, în X
este aceeaşi cu cea prezentată la paragraful 2.1.2.

2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali, cu


conducere reciprocă, în O
Montajul este cel din figura 2.7.
Denumirea montajului ca fiind „în O”, se datorează configuraţiei liniilor
de presiune (fig. 2.7, b). La acest tip de montaj, spre deosebire de montajul în
X, deschiderea arborelui, l , este mai mare decât distanţa dintre planele mediane
ale rulmenţilor. De aceea, la un asemenea montaj, condiţia de stabilitate, legată
de prezenţa consolei ( l ≥ 2lc1 , l ≥ 2lc 2 ), se realizează cu un gabarit mai mic
decât la montajul în X.

I II

3 lc1 1 l 2 lc2

a. b. 1 2

Fig. 2.7 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali,


cu conducere reciprocă, în O
a - montajul; b - poziţia “în O” a liniilor de presiune.
1, 2 – centre de presiune (reazeme); 3 - piuliţă canelată; 4 - casetă.

La montajul de mai sus jocurile din rulmenţi se reglează cu ajutorul


piuliţei canelate 3.
Rezemarea şi centrarea arborelui
Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a
ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea
jocurilor din rulmenţi. În funcţie de jocurile realizate se obţine precizia de
rotaţie dorită a arborelui.
38
Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice

Poziţionarea axială a arborelui


Din figura 2.7 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. Astfel,
dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga,
traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei
deplasări: umărul arborelui, rulmentul II, caseta 4, şuruburile de fixare. Dacă
tendinţa de deplasare axială (forţa axială rezultantă din arbore) este spre
dreapta, atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe
traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3, inelul distanţier, rulmentul
I, caseta 4.

S R S

a.

S R R S

b.

S R R S

c.
Fig. 2.8 Situaţii posibile la montajul cu conducere reciprocă, în O
a - vârfurile conurilor exterioare coincid; b – conurile se intersectează;
c – conurile nu se intersectează.

39
Lagăre cu rulmenţi

Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare


La dilatarea arborelui, în urma creşterii lungimii acestuia, inelele
interioare ale rulmenţilor, ajustate pe fusurile arborilor, se îndepărtează axial, cu
o anumită cantitate, de inelele exterioare. Prin aceasta, jocul axial din rulmenţi
şi, respectiv, cel radial tind să crească. În acelaşi timp, din cauza rigidităţii
radiale mari a arborelui şi carcasei, expansiunea termică a inelului exterior al
rulmentului va fi spre interior (dacă ajustajul acestuia în carcasă nu este cu
joc), iar cea a inelului interior - spre exterior. Prin aceasta, jocurile tind să se
micşoreze. Cele două tendinţe se compensează sau nu, în funcţie de distanţa
dintre centrele de presiune ale rulmenţilor (sau dintre vârfurile conurilor
exterioare), figura 2.8.
La montajul în O, spre deosebire de cel în X, efectul dilatării simultane a
arborelui şi inelelor diferă în funcţie de distanţa dintre vârfurile conurilor
exterioare (fig. 2.8). Astfel, dacă vârfurile coincid (fig. 2.8, a), jocul din rulment
nu se modifică la temperatura de funcţionare. Dacă vârfurile conurilor sunt
deplasate relativ spre interior (fig. 2.8, b), atunci jocul se va micşora în urma
expansiunii termice. Dacă vârfurile conurilor exterioare sunt deplasate spre
exterior (fig. 2.8, c), atunci jocul va creşte în urma expansiunii termice. De
aceea, la reglarea jocurilor la montaj, trebuie ţinută seama de aceste situaţii.

2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de


rulmenţi radiali-axiali cu role conice în X, iar la cealaltă
extremitate pe un rulment radial (liber)
Montajul este prezentat în figura 2.9.
În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. Rezemarea reală
este pe trei reazeme, 1, 1’, 2, deci arborele este static nedeterminat. Pentru un
calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. Se acceptă, însă,
şi simplificări ale problemei (variantele A şi B). În varianta A se consideră că
reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al
rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). În varianta B, reazemul
se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche.
Rezemarea şi centrarea arborelui
Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a
ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea
jocurilor din rulmenţii pereche. Jocurile se reglează, în varianta din figura 2.9,
cu ajutorul elementelor de reglare calibrate R montate între capacul lagărului I
şi carcasă. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de
rulmenţi livrat ca atare, cu inel distanţier inclus (vezi § 3.1.2, figura 3.4 şi
comentariile aferente).

40
Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice

R I 4 II

1 1’ 2
3
Rezemare reală
l1 l2
l1 l1 l1
3 3 3
1 2
Varianta A
l
l1 l1
2 2
1 2
Varianta B
l

Fig. 2.9 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X, respectiv


cu rulment radial cu role cilindrice
1, 1’, 2 - centre de presiune (reazeme); 3 - piuliţă canelată; 4 - casetă;
R - elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche.

Poziţionarea axială a arborelui


Lagărul I este lagărul conducător. Din figura 2.9 rezultă cum se realizează
fixarea axială a arborelui. Astfel, dacă tendinţa de deplasare (forţa axială
rezultantă din arbore) este spre stânga, traseul cu săgeată roşie indică
elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui, inelul
interior al rulmentului din dreapta al perechii, rulmentul din stânga al perechii,
capacul, şuruburile de fixare. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă
din arbore) este spre dreapta, atunci elementele care concură la blocarea acestei
deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3, inelul
distanţier, inelul interior al rulmentului din stânga al perechii, rulmentul din
dreapta al perechii, caseta 4.
Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare
Arborele se poate dilata liber, datorită prezenţei rulmentului radial cu role
cilindrice. La dilatare, rolele, împreună cu inelul interior, vor aluneca axial pe
calea de rulare a inelului exterior.

41
Lagăre cu rulmenţi

2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de


rulmenţi radiali-axiali cu role conice în O, iar la cealaltă
extremitate pe un rulment radial (liber)
Montajul este prezentat în figura 2.10. În acest montaj roata dinţată se află
între lagărele I şi II. Rezemarea reală este pe trei reazeme, 1, 1’, 2, deci arborele
este static nedeterminat. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de
această nedeterminare. Se acceptă, însă, simplificări ale problemei (variantele A
şi B). În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă
egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata
dinţată (sarcină). În varianta B, reazemul se află la jumătatea distanţei dintre
centrele de presiune ale rulmenţilor pereche.

I 4 5
II

1 1’ 2
3
Rezemare reală
l1 l2
l1 l1 l1
3 3 3
2
Varianta A
1 l
l1 l1
2 2
2
Varianta B
1 l

Fig. 2.10 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O, respectiv cu


rulment radial cu bile
1, 1’, 2 - centre de presiune (reazeme); 3 - piuliţă canelată; 4 - inel distanţier; 5 - casetă;

La montajul cu rulmenţi pereche în O trebuie introdus, între inelele


exterioare ale rulmenţilor, un inel distanţier 5, pentru a se evita atingerea
coliviilor.

42
Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice

Rezemarea şi centrarea arborelui


Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a
ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea
jocurilor din rulmenţii pereche. Jocurile se reglează, în varianta din figura 2.10,
cu ajutorul piuliţei canelate 3. Se poate realiza, astfel, precizia de rotaţie dorită a
arborelui. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de
rulmenţi livrat ca atare, cu inel distanţier inclus (vezi § 3.1.2, figura 3.4 şi
comentariile aferente).
Poziţionarea axială a arborelui
Lagărul I este lagărul conducător. Din figura 2.10 rezultă cum se
realizează fixarea axială a arborelui. Astfel, dacă tendinţa de deplasare (forţa
axială rezultantă din arbore) este spre stânga, traseul cu săgeată roşie indică
elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui,
rulmentul din dreapta al perechii, inelul distanţier 5, inelul exterior al
rulmentului din stânga al perechii, inelul distanţier, capacul, şuruburile de
fixare. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre
dreapta, atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe
traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3, inelul distanţier, rulmentul
din stânga al perechii, inelul distanţier 4, inelul exterior al rulmentului din
dreapta al perechii, caseta 5.
Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare
Arborele se poate dilata necondiţionat datorită prezenţei rulmentului
radial cu bile (cu rol de rulment liber). La dilatarea arborelui, rulmentul, care
este neseparabil, va aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea
arborelui.
Jocul din rulmenţii perechii se va micşora datorită expansiunii termice,
deoarece rulmenţii sunt foarte apropiaţi şi montajul se încadrează în condiţiile
din figura 2.8, c.

2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali


cu bile
Montajul este prezentat în figura 2.11.
Într-un montaj care conţine un rulment axial, acesta are întotdeauna rolul
de rulment conducător. În montajul din figura 2.11 s-au utilizat doi rulmenţi
axiali. Fiecare va prelua sarcina axială într-un singur sens, rulmentul A1 – spre
stânga, iar rulmentul A2 – spre dreapta. Ambii rulmenţi radiali cu bile I şi II
sunt rulmenţi liberi. În montajul de mai jos roata dinţată (melcul) se găseşte
între rulmenţii I şi II.

43
Lagăre cu rulmenţi

Rezemarea şi centrarea arborelui


Rezemarea şi centrarea arborelui o asigură rulmenţii radiali cu bile I şi II,
prin alegerea corectă a ajustajelor inelelor acestora cu piesele conjugate.
Pentru evitarea dublei centrări, între şaibele de carcasă ale rulmenţilor
axiali şi alezajul casetei trebuie să existe un joc nominal.

A1 A2 5 I II

3 2 1
Fig. 2.11 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile
1 - inel distanţier; 2 - bucşă; 3 - piuliţă canelată; 4 - capac; 5 - casetă; A1 - rulment axial cu bile;
A2 - rulment axial cu bile; I - rulment radial cu bile; II - rulment radial cu bile

Poziţionarea axială a arborelui


Fixarea axială a arborelui o realizează rulmenţii axiali. Astfel, dacă forţa
axială rezultantă din arbore are sensul spre stânga, traseul cu săgeată roşie
indică elementele care concură la blocarea deplasării arborelui spre stânga:
umărul arborelui, inelul interior al rulmentului I, inelul distanţier I, bucşa II,
rulmentul A1, capacul 4, şuruburile de fixare. Dacă forţa axială rezultantă din
arbore este orientată spre dreapta, atunci elementele care concură la blocarea
acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3,
bucşa 2, rulmentul A2, caseta 5. Trebuie observat că piesele pe care se sprijină
şaibele rulmenţilor axiali trebuie să asigure o suprafaţă de sprijin până dincolo
de axa bilelor, pentru ca forţa axială transmisă prin bile să fie preluată de aceste
suprafeţe şi pentru a se evita, astfel, încovoierea şaibelor acestor rulmenţi.
Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare
Arborele se poate dilata fără restricţii datorită prezenţei rulmenţilor
radiali, care sunt rulmenţi liberi. La dilatarea arborelui, aceştia vor aluneca în
carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui.

44
3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA
LAGĂRELOR CU RULMENŢI

3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui

3.1.1 Precizia rulmenţilor


Precizia de rotaţie a arborilor rezemaţi în rulmenţi depinde de o serie de
factori. Cei mai importanţi factori sunt precizia de formă şi de poziţie a căilor
de rulare ale inelelor rulmentului (de pildă, bătaia radială K ia a inelului interior
pentru rulmentul montat). Normele DIN 620 sau ISO 1132, precum şi cele ale
unor organisme naţionale de standardizare, prescriu valorile abaterilor
dimensionale, de formă şi de poziţie, care se referă la alezajul inelului interior,
la diametrul exterior al inelului exterior, la razele de racordare ale celor două
inele (şanfrenul), la lăţimea inelelor, la precizia de rotaţie (bătaie radială, bătaie
axială, abateri de la perpendicularitate).

Tabelul 3.1 Clase de precizie şi corespondenţa lor în diferite standarde


Standardul Clasele de precizie

Clasa 0
ISO 492 („normală” Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 Clasa 2
Clasa 6x)
ISO 578
Clasa 4 - Clasa 3 Clasa 0 Clasa 00
(rulmenţi cu role conice)
DIN 6201 P0 P6 P5 P4 P2
Clasa 0
JIS B15142 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 Clasa 2
(Clasa 6x)
3 4
ANSI/AFBMA ABEC 1 ABEC 3 ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9
(standardul 20/1996) RBEC 15 RBEC 3 RBEC 5
1 – DIN – Deutsch Industrie Norm (germania);
2 – JIS – Japanese Industrial Standard (Japonia);
3 – ANSI – American National Standard Institute (SUA);
AFBMA – Anti-Friction Bearing Manufacturers Association (SUA );
4 – ABEC – Annular Bearing Engineers’ Committee (SUA); acest comitet elaborează standarde pentru
rulmenţi, pentru AFBMA. Clasele ABEC se folosesc la rulmenţii cu bile.
5 – RBEC (Roller Bearing Engineers Committee) – Clase de precizie AFBMA, care se folosesc la rulmenţii
cu role.

Mărimea acestor abateri, pentru diferite tipo-dimensiuni de rulmenţi,


încadrează rulmenţii în diferite clase de precizie („tolerance classes”). În tabelul
3.1 se dau clasele de precizie ale rulmenţilor, precum şi corespondenţa acestor
45
Lagăre cu rulmenţi

clase în standardele diferitelor organisme de standardizare. Clasa de precizie 6


(P6) este mai precisă decât clasa normală (P0), clasa 5 (P5) - mai precisă decât
clasa 6 (P6), clasa 4 (P4) - mai precisă decât clasa 3 (P3), iar clasa 2 (P2) – mai
precisă decât clasa 4 (P4).
Unele tipuri de rulmenţi se fabrică în toate clasele de precizie (de
exemplu, rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă, rulmenţii radiali-axiali cu
bile, rulmenţii cu role cilindrice), în timp ce, pentru alte tipuri, se prevăd doar
câteva din aceste clase. De exemplu, pentru rulmenţii axiali-oscilanţi cu role se
prevede doar clasa de precizie normală (P0), iar pentru rulmenţii oscilanţi cu
bile - clasele normală, 6, 5 (P0, P6, P5). În tabelul 3.2 sunt date clasele de
precizie pentru diferitele tipuri de rulmenţi.

Tabelul 3.2 Clase de precizie ISO şi echivalente aplicate diferitelor tipuri de


rulmenţi
Tipul rulmenţilor Clasele de precizie aplicate rulmenţilor
Normală
Radiali cu bile cu cale adâncă Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 Clasa 2
(Clasa 0)
Normală
Radiali-axiali cu bile Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 Clasa 2
(Clasa 0)
Normală
Oscilanţi cu bile Clasa 6 Clasa 5 - -
(Clasa 0)
Normală
Cu role cilindrice Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 Clasa 2
(Clasa 0)
Normală
Rulmenţi cu ace Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 -
(Clasa 0)
Normală
Oscilanţi cu role Clasa 6 Clasa 5 - -
(Clasa 0)
BAS BAS BAS
Rulmenţi Magneto - -
Normală Clasa 6 Clasa 5
ABMA2 ABMA ABMA
Cu bile pentru aparate (în ţoli) - -
Clasa 5P Clasa 7P Clasa 9P
Normală
Radiali-axiali cu role conice (în mm) - Clasa 5 Clasa 4 -
(Clasa 6x)
JIS2 Clasa 0 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 Clasa 2
2
DIN P0 P6 P5 P4 P2
Standarde ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9
Rulmenţi cu bile ABEC 12 ABEC 3
echivalente (Clasa 5P) (Clasa 7P) (Clasa 9P)
1
ABMA Rulmenţi cu role RBEC 12 RBEC 3 RBEC 5 - -
Rulmenţi cu role
Clasa 4 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 0 Clasa 00
conice (în mm)
ABMA ABMA ABMA ABMA ABMA
Rulmenţi cu role conice (în ţoli)
Clasa 4 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 0 Clasa 00
Normală
Rulmenţi axiali cu bile Clasa 6 Clasa 5 Clasa 4 -
(Clasa 0)
Normală
Rulmenţi axiali-oscilanţi cu role - - - -
(Clasa 0)
1 – ABMA – American Bearing Manufacturers Association;
2 – Semnificaţiile sunt cele de sub tabelul 3.1.

46
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

În general, în marea majoritate a construcţiilor, se folosesc rulmenţi din


clasa de precizie normală (P0). Există, însă, şi aplicaţii în care se utilizează
rulmenţi din clase de precizie superioare clasei normale. În tabelul 3.3 se
prezintă, pentru orientare, câteva exemple în care rulmenţii trebuie să aibă o
precizie mărită.

Tabelul 3.3 Situaţii care impun rulmenţi de precizie mărită


Condiţii de
Exemple de utilizare Clase de precizie
funcţionare
Tamburul magnetic al videorecorderelor cu casetă P5
Arbori principali ai maşinilor unelte P5, P4, P2
Precizie înaltă de Maşini rotative de imprimat P5
rotire Mese rotative ale preselor verticale P5, P4
Fusurile cilindrilor de susţinere ale laminoarelor la rece Mai precisă decât P4
Lagărul pivotant al antenelor parabolice Mai precisă decât P4
Aparate pentru stomatologie Clasa 7P, Clasa 5P
Giroscoape, turbine Clasa 7P, P4
Turaţii foarte mari Arbori Clasa 7P, P4
Compresoare de supraalimentare P5, P4
Arbori principali ai motoarelor cu reacţie Mai precisă decât P4
Moment rezistent Servomecanisme Clasa 7P, Clasa 5P
mic şi variaţie
Controlere potenţiometrice Clasa 7P
nesemnificativă a
acestui moment Cadrul (suspensia) giroscopului (în navigaţie) Clasa 7P, P4

Pentru rulmenţii de înaltă precizie, firma SKF prevede clasele din tabelul
3.4 [43]. Tabelul conţine şi echivalenţele cu clasele de precizie ISO şi ABEC.

Tabelul 3.4 Clase de precizie SKF pentru rulmenţii de înaltă precizie şi


echivalenţa acestora cu cele din alte standarde
Clase de precizie pentru Clase de precizie pentru
Clasa SKF
dimensiuni (ISO, ABMA) precizia de rotire (ISO, ABMA)

SP ISO 5, ABEC 5 ISO 4, ABEC 7


UP ISO 4, ABEC 7 ISO 2, ABEC 9
P4A ISO 4, ABEC 7 ISO 2, ABEC 9
P4C ISO 4, ABEC 7 ISO 4, ABEC 7
PA9A ISO 2, ABEC 9 ISO 2, ABEC 9

În tabelul 3.5 se prezintă clasele de precizie pentru diferite tipuri de


rulmenţi de înaltă precizie [43]. Pentru rulmenţii din clase mai puţin precise
decât cele din tabelul 3.5, clasele SKF normală, P6, P5, P4 corespund cu clasele

47
Lagăre cu rulmenţi

ISO respective (normală, 6, 5, 4). În tabelul 3.6 sunt date clasele de precizie
TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO [46].

Tabelul 3.5 Clase de precizie SKF corespunzătoare diferitelor tipuri de rulmenţi


Clasa SKF Tipul rulmenţilor

P4A şi PA9A Radiali-axiali cu bile


SP şi UP Radiali cu role cilindrice
P4 Axiali-radiali cu simplu efect
SP şi UP Axiali-radiali cu dublu efect, seriile 2344(00)
P4C Axiali-radiali cu dublu efect, seriile BTM-A şi BTM-B

Tabelul 3.6 Clase de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO


Clasa de precizie

TIMKEN K N C B A AA
Normală
ISO 6x 5 4 2 -
(Clasa 0)

În simbolul unui rulment, clasa de precizie normală (P0) nu apare ca


sufix, ci este subînţeleasă (de exemplu, rulmentul radial cu bile, simbol 6210).
Dacă proiectantul consideră necesară o precizie mai mare decât normală, de
exemplu P5, atunci această clasă de precizie apare ca sufix în simbol (de pildă,
la rulmentul anterior, 6210P5).

3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor


Termenul de „joc intern” se traduce prin spaţiul interior dintre corpurile
de rostogolire şi inele (căile de rulare), care permite deplasarea relativă, radială
sau axială a inelelor rulmentului.
Jocul radial al rulmentului nemontat desemnează jocul (distanţa) dintre
căile de rulare şi corpurile de rostogolire, măsurată în planul normal pe axa
rulmentului (fig. 3.1, jocul j r ), iar jocul axial desemnează mărimea deplasării
totale a unui inel al rulmentului dintr-o poziţie extremă în cealaltă, pe direcţie
axială, în timp ce inelul celălalt rămâne fix, iar inelele sunt coaxiale(fig. 3.2,
jocul j a ).
La rulmenţii neseparabili, jocul radial, respectiv cel axial sunt realizate
la fabricaţia rulmentului. Ele sunt jocuri intrinseci ale rulmentului, în stare
nemontată. Jocurile axiale sunt o funcţie a jocurilor radiale. Deoarece între
jocurile axiale şi cele radiale există o dependenţă geometrică, firmele
producătoare indică jocurile radiale ale diferitelor tipuri de rulmenţi.
Proiectantul, care alege o anumită clasă de jocuri radiale, va putea aprecia, cu o
48
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

bună precizie, încă din faza de proiectare, jocurile axiale ale rulmenţilor aleşi,
aşa cum se va vedea în finalul acestui paragraf.

jr

ja

Fig. 3.1 Jocul radial Fig. 3.2 Jocul axial

De asemenea, jocurile radiale, pentru unele tipuri de rulmenţi separabili


(rulmenţii radiali cu role cilindrice, rulmenţii cu ace) sunt jocuri intrinseci,
realizate la fabricaţia rulmentului. La aceşti rulmenţi nu se poate vorbi de un joc
axial, în accepţiunea de mai sus şi nici de dependenţa lui de jocul radial al
rulmentului.
Conform ISO, există următoarele clase de jocuri radiale:
C1 – jocurile mai mici decât C2;
C2 – jocuri mai mici decât jocurile normale CN;
CN – jocuri „normale”; pentru jocurile normale se mai utilizează
notaţia C0;
C3 – jocuri mai mari decât CN;
C4 – jocuri mai mari decât C3;
C5 – jocuri mai mari decât C4.
Clasele de jocuri nu depind de clasele de precizie ale rulmenţilor (§3.1.1).
Astfel, de exemplu, un rulment se poate încadra în clasa de precizie P6 şi clasa
de jocuri C2, ori în clasa de jocuri CN. În simbolul unui rulment, clasa de jocuri
CN este subînţeleasă şi nu apare ca sufix. În schimb, dacă proiectantul
consideră că sunt necesare alte jocuri decât CN, atunci simbolul jocului prescris
de proiectant apare ca sufix în simbolul rulmentului. Exemple:
a. Rulmentul radial cu bile, simbol 6210, clasa de precizie P0, clasa de
jocuri CN.
În acest caz, în simbol nu apare nici un sufix referitor la cele două clase,
P0 şi CN. Ele sunt subînţelese, iar simbolul este 6210.

49
Lagăre cu rulmenţi

b. Rulmentul radial cu bile, simbol 6210, clasa de precizie P0, clasa de


jocuri C3.
În acest caz se trece sufixul referitor doar la clasa de jocuri, care este
diferită de cea normală, în timp ce clasa P0 este subînţeleasă: 6210C3.
c. Rulmentul radial cu bile, simbol 6210, clasa de precizie P6, clasa de
jocuri CN.
În acest caz se trece sufixul referitor la clasa de precizie, care este diferită
de cea normală, dar nu se trece simbolul clasei de jocuri, care este subînţeleasă:
6210P6.
d. Rulmentul radial cu bile, simbol 6210, clasa de precizie P6, clasa de
jocuri C3.
În acest caz se trec atât sufixul referitor la clasa de precizie P6, care este
diferită de cea normală, cât şi cel al clasei de jocuri C3, care, de asemenea,
diferă de clasa de jocuri normale. Simbolul nu va avea, însă, forma 6210P6C3,
ci forma „comprimată” 6210P63. Analog, pentru clasele P6 şi C2, simbolul este
6210P62.
Pentru orientare, în tabelele 3.7 şi 3.8 sunt prezentate extrase din
standardul ISO 5753, cu valorile jocurilor radiale pentru clasele C2, CN, C3,
C4, C5.

Tabelul 3.7 Jocul radial pentru rulmenţii radiali cu bile


Diametrul Jocul intern radial
alezajului (µm)
rulmentului C2 CN C3 C4 C5
d (mm) min. max. min. max. min. max. min. max. min. max.
7 – 10 0 7 2 13 8 23 14 29 20 37
12 – 17 0 9 3 18 11 25 18 33 25 45
20 0 10 5 20 13 28 20 36 28 48
25 – 30 1 11 5 20 13 28 23 41 30 53
35 – 40 1 11 6 20 15 33 28 46 40 64
45 – 50 1 11 6 23 18 36 30 51 45 73
55 – 65 1 15 8 28 23 43 38 61 55 90
70 – 80 1 15 10 30 25 51 46 71 65 105
85 – 100 1 18 12 36 30 58 53 84 75 120
105 – 120 2 20 15 41 36 66 61 97 90 140
130 – 140 2 23 18 48 41 81 71 114 105 160
150 – 160 2 23 18 53 46 91 81 130 120 180

Clasa de jocuri C1 este prevăzută pentru rulmenţii de înaltă precizie. În


tabelul 3.9 este dat un extras din standardul ISO 5753, care conţine şi această
clasă. Datele din tabel se referă la rulmenţii radiali cu două rânduri de role
cilindrice, cu alezaj cilindric, respectiv cu alezaj conic. Valorile din tabele
permit proiectantului să îşi formeze o idee mai precisă privind mărimea
jocurilor pentru diferitele clase.

50
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Tabelul 3.8 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice şi
pentru rulmenţii cu ace
Diametrul Jocul intern radial (µm)
alezajului
rulmentului C2 CN C3 C4 C5
d (mm) min max min max min max min max min max
25 – 30 0 25 20 45 35 60 50 75 70 95
35 – 40 5 30 25 50 45 70 60 85 80 105
45 – 50 5 35 30 60 50 80 70 100 95 125
55 – 65 10 40 40 70 60 90 80 110 110 140
70 – 80 10 45 40 75 65 100 90 125 130 165
85 – 100 15 50 50 85 75 110 105 140 155 190
105 – 120 15 55 50 90 85 125 125 165 180 220

Tabelul 3.9 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe
două rânduri, de înaltă precizie
Jocul radial (µm)
Diametrul
alezajului Rulmenţi cu alezaj
Rulmenţi cu alezaj cilindric
rulmentului conic
d (mm) C1 SPC2 CN C3 C1 SPC2
min max min max min max min max min max min max
25 – 30 5 15 10 25 20 45 35 60 15 25 25 35
35 – 40 5 15 12 25 25 50 45 70 15 25 25 40
45 – 50 5 18 15 30 30 60 50 80 17 30 30 45
55 – 65 5 20 15 35 40 70 60 90 20 35 35 50
70 – 80 10 25 20 40 40 75 65 100 25 40 40 60
85 – 100 10 30 25 45 50 80 75 110 35 55 45 70
105 – 120 10 30 25 50 50 90 85 125 40 60 50 80
Notă: La clasa de jocuri C2, există varianta clasei de precizie SP sau a clasei UP (vezi tabelul 3.5)

Pentru ca un rulment să corespundă condiţiilor de funcţionare, trebuie luat


în considerare jocul existent în timpul funcţionării, care diferă semnificativ de
jocul intern de fabricaţie al rulmentului. Se pot identifica următoarele situaţii
(secvenţe), privind jocul din rulment:
a. jocul intern iniţial (de fabricaţie), j r , analizat mai sus;
b. jocul intern de montaj, j m , cu ambele inele ale rulmentului ajustate în
piesele conjugate, arbore, respectiv carcasă;
c. jocul intern de funcţionare, j f , la sarcina şi la temperatura de lucru.
În ultimă instanţă interesează jocul intern de funcţionare, care este dat de
relaţia:
j f = j r − ∆j m − ∆jT + ∆j def (3.1)
în care
∆j m reprezintă modificarea jocului datorită ajustajelor inelelor
rulmentului cu piesele conjugate (fus, carcasă);

51
Lagăre cu rulmenţi

∆jT - modificarea jocului datorită diferenţei de temperatură dintre


inelele rulmentului în timpul funcţionării;
∆j def - modificarea jocului datorită deformaţiilor elementelor
rulmentului sub sarcina de serviciu, care produce o deplasare radială relativă a
inelelor şi o mărire a jocului radial.
Jocul de montaj este mai mic decât cel iniţial, deoarece la montarea cu
strângere a inelelor apar deformaţii radiale ale acestora (expansiunea inelului
interior, respectiv comprimarea inelului exterior). Deformaţiile inelelor nu sunt
egale cu mărimea strângerilor, atât din cauza variaţiei radiale a tensiunilor din
inelele presate, cât şi din cauza deformării simultane a pieselor conjugate
inelelor. Pe de altă parte, în momentul presării a două piese conjugate,
asperităţile de pe suprafeţele de contact se aplatisează, iar strângerea efectivă se
va diminua cu cantitatea:
∆j r = 1,2(R z1 + R z 2 ) (3.2)
în care R z1 şi R z 2 sunt înălţimile neregularităţilor suprafeţelor conjugate.
Pentru o suprafaţă la care Ra = 0,2 µm, parametrul R z are valoarea R z = 1 µm,
iar pentru Ra = 0,4 µm valoarea lui este R z = 2 µm.
Ţinând seama de complexitatea problemei, există soluţii rapide, practice
(dar care respectă, cu o bună precizie, realitatea), pentru a calcula valoarea cu
care se micşorează jocul intern iniţial datorită deformaţiilor inelelor, respectiv
datorită aplatisării asperităţilor. Astfel, variaţia jocului datorită ajustajelor
inelelor este dată de relaţia:
∆j m = ∆d + ∆D (3.3)
în care
∆d reprezintă expansiunea inelului interior (cu corecţia ∆j r inclusă);
∆D - contracţia inelului exterior (cu corecţia ∆j r inclusă).
Ele se pot calcula cu relaţiile:
∆d ≈ 0.65S i (3.4)
∆D ≈ 0.55S e (3.5)
unde S i , respectiv S e , reprezintă strângerea teoretică medie dintre inelul
interior şi fus, respectiv cea dintre inelul exterior şi carcasă.
Pentru orientare, se prezintă mai jos calculul numeric al lui ∆j m , cu
relaţiile (3.3), (3.4), (3.5) pentru un rulment radial cu bile, seria 6210
( d = 50mm; D = 90mm) , cu inel interior rotitor şi inel exterior fix, încărcat cu o
sarcină normală. Urmând recomandările pentru alegerea ajustajelor de montaj
(cap.4), fusul are câmpul de toleranţă k 6 ( φ50++0,021 0,002 ) iar alezajul carcasei,

H 6 ( φ900+0,022 ). Alezajul inelului interior al rulmentului are dimensiunea


52
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

φ500−0,012 , iar diametrul exterior al inelului exterior este φ900−0,015 . Cu aceste date
rezultă Si = 0, 011mm = 11µm şi S e = 0 . Micşorarea jocului intern iniţial este
∆jm = 11µm .
Jocul de funcţionare este influenţat de temperatura inelelor (jocul se
micşorează) şi de sarcina de serviciu (jocul se măreşte datorită deformaţiilor
elementelor rulmentului, care produc o deplasare radială relativă a inelelor).
Modificarea jocului datorită temperaturii se determină cu relaţia [după
23]:
∆jT = 0, 011 ⋅ d M ⋅ ∆t ( µm ) (3.6)
în care
d M este diametrul mediu al rulmentului, d M = (d + D ) / 2 ( mm ) ;
∆t - diferenţa dintre temperatura inelului interior şi cea a inelului
exterior.
Pentru rulmentul de mai sus (6210) şi pentru o diferenţă de temperatură
∆t = 10 oC rezultă o micşorare a jocului cu ∆jT = 7,7 µm .
Modificarea jocului (creşterea acestuia) datorită sarcinii care încarcă
rulmentul poate fi calculată. Cataloagele firmelor nu oferă relaţii pentru calculul
acesteia. Lucrările [6], [39] tratează deformaţiile corpurilor aflate în contact,
pentru contacte hertziene. Un studiu asupra deformaţiilor elastice sub acţiunea
sarcinii de serviciu este prezentat în lucrarea [14], în care se pun la dispoziţia
proiectantului relaţii pentru calculul deplasării radiale relative a inelelor (pag.
315, 316). Alte informaţii asupra acestor deformaţii sunt oferite de [2], [18].
Un calcul estimativ al modificării jocului sub sarcină, la rulmentul de mai
sus (6210), pentru o sarcină normală ( P / C = 0,1 ; P - sarcina dinamică
echivalentă; C - sarcina dinamică de bază) conduce la o valoare
∆j def = 6,58 µm .
Cunoscând modificările jocului intern ∆j m , ∆jT , ∆j def se poate alege
clasa de jocuri, astfel încât, în timpul funcţionării, rulmentul să aibă un joc
intern dorit (sau apropiat de acesta).
Dacă pentru rulmentul 6210 se alege clasa de jocuri CN (tab. 3.7), atunci
jocul intern radial de fabricaţie are valorile j r = 6....23 µm. Folosind relaţia
(3.1) se constată că, pentru valoarea minimă a acestui joc ( j r = 6 µm),
rulmentul nu va avea un joc intern radial de funcţionare, ci o strângere:
j f = 6 − 11 − 7,7 + 6,58 = −6,12 µm.
Pentru ca rulmentul să aibă un joc radial de funcţionare ( j f > 0 ),din
relaţia (3.1) rezultă că jocul intern radial de fabricaţie j r trebuie să satisfacă
următoarea condiţie:
j r > ∆j m + ∆jT − ∆j def (3.7)
53
Lagăre cu rulmenţi

Pentru cazul de mai sus, j r > 11 + 7,7 − 6,58 = 12,12 µm.


Se observă (tab. 3.7) că această condiţie este îndeplinită de clasa de jocuri
C3, pentru care jocul minim este de 18 µm. Evident, condiţia este îndeplinită şi
de clasele C4 şi C5, numai că precizia de poziţionare şi cea de rotire a arborelui
scad cu creşterea jocului. Pe de altă parte, cu creşterea jocului, încărcarea
radială a bilelor rulmentului este mai defavorabilă.
Alegerea unei clase de jocuri (C1 …CN... C5) este, după cum se poate
constata, o problemă destul de dificilă pentru proiectant. Metodologia
prezentată mai sus îi permite proiectantului să stabilească, cu o mai mare
apropiere de realitate, care este clasa de jocuri preferabilă pentru o situaţie dată.
Literatura tehnică oferă unele recomandări cu caracter general pentru
alegerea claselor de jocuri. O asemenea recomandare se găseşte în tabelul 3.10.

Tabelul 3.10 Recomandări pentru alegerea claselor de jocuri


Clasa Exemple de situaţii
Se cere o poziţionare foarte precisă a arborelui şi o rigiditate mare a
C1 montajului (ex: la cârma navelor).
Sarcini variabile.
C2 Cerinţe de funcţionare silenţioasă, fără vibraţii.
CN Condiţii de funcţionare normale.
- Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere;
C3 - Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei);
- Vibraţii importante (ex: site vibratoare).
- Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere;
C4 - Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei);
- Vibraţii importante (ex: site vibratoare).
C5 Variaţii mari de temperatură.

În afara claselor ISO pentru jocuri, există şi alte clasificări. Astfel, firma
NSK foloseşte, pentru rulmenţii miniaturali (rulmenţi cu diametrul d < 10 mm ),
clasele de jocuri MC1, MC2, MC3, MC4, MC5, MC6. Pentru orientare, clasa
MC3 este echivalentă sensibil cu clasa ISO de jocuri CN, iar clasa MC5
corespunde aproximativ clasei ISO C3.
Pentru rulmenţii radiali-axiali cu bile montaţi pereche, firmele
producătoare indică jocurile axiale, deoarece unghiul de contact depinde de
jocul axial (creşte cu mărirea jocului axial). La rândul său, unghiul de contact
influenţează capacitatea rulmentului de a prelua sarcini axiale. Un unghi de
contact mai mare indică faptul că rulmentul respectiv poate prelua o forţă axială
mai mare. În tabelul 3.11, conform INA-FAG [9] sunt date jocurile axiale ale
rulmenţilor radiali-axiali cu bile, montaţi pereche, în varianta de montaj UA
(adică un montaj în O sau în X cu un joc mic axial. Există şi o variantă de
montaj UO, cu perechea de rulmenţi în X sau în O, dar aceasta este o variantă
fără joc axial). Jocurile interne la aceşti rulmenţi montaţi pereche rezultă din
ajustajele inelelor cu arborele, respectiv cu carcasa, ajustaje garantate prin
54
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

asigurarea, la fabricaţie, a unor câmpuri de toleranţă corespunzătoare pentru


suprafeţele de montaj ale celor două inele. Un anumit ajustaj (implicit o
anumită strângere) determină o deformaţie radială bine determinată a inelului
respectiv şi, în consecinţă, o anumită modificare a jocului intern pe care îl avea
rulmentul în stare nemontată. Unele firme asigură rulmenţi radiali-axiali pentru
formarea perechilor cu trei tipuri de jocuri: A (joc mic), B (joc mediu), C (joc
mare).
Există şi posibilitatea ca o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu bile să
asigure un montaj nu cu joc, ci cu pretensionare (§ 3.1.3).
Între jocul axial j a şi jocul radial j r al rulmentului există o dependenţă.
Figura 3.3 [9] indică această dependenţă şi permite determinarea valorii jocului
axial la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. Pentru alte tipuri de rulmenţi,
valoarea raportului j a / j r se dă, conform INA-FAG, în tabelul 3.12 [9].

Tabelul 3.11 Jocuri axiale la rulmenţii radiali-axiali seriile 72B şi 73B în montaj
pereche, tip UA (în O sau în X)
Diametrul Jocul axial al perechii
alezajului Valoarea nominală a Abaterea jocului de la valoarea nominală (µm)
rulmentului jocului (µm)
d (mm) Seriile 72B, 73B Seria 72B Seria 73B
Clasele de precizie PN şi P5 PN P5 PN P5
17 24 +8 +6 +8 +6
20 28 +8 +6 +8 +6
25 34 +8 +6 +8 +6
30 34 +8 +6 +8 +6
35 40 +8 +6 +8 +6
40 40 +8 +6 +8 +6
45 44 +8 +6 +8 +6
50 44 +8 +6 +12 +10
55 46 +8 +6 +12 +10
60 46 +12 +10 +12 +10

Tabelul 3.12 Raportul ja / jr pentru diferite tipuri de rulmenţi


Tipul rulmenţilor ja / jr
Radiali-axiali cu bile pe un rând, seriile 72B
şi 73B montaţi pereche 1,2
(vezi şi tabelul 3.10)
Rulmenţi cu patru puncte de contact 1,4
Radiali-axiali cu bile, pe două rânduri:
- seriile 32 şi 33 1,4
- seriile 32B şi 33B 2
Oscilanţi cu bile 2,3·Y0*
Radiali-axiali cu role conice montaţi pereche
2,3·Y0*
(N11CA)
Oscilanţi cu role butoi 2,3·Y0*
*) Valoarea lui Y0 este cea din cataloage (cap.5, extrase pentru diverse tipuri de rulmenţi)

55
Lagăre cu rulmenţi

80

60
50
40 1

30 2

20 5

10

ja 10 jr=20 µm
jr 8
50
6
5 100
4
200
3
2
10

20

30
d
40
50
60
80
100
Seriile rulmenţilor 160 60 62 63 64
mm

200
d – diametrul alezajului rulmentului [µm];
jr – jocul radial [µm];
ja – jocul axial [µm].

Fig. 3.3 Dependenţa dintre jocul axial şi jocul radial

În cazul rulmenţilor radiali-axiali montaţi pereche există două situaţii:


a. Perechea este livrată ca atare, setul de doi rulmenţi având configuraţia
dorită: în X, în O sau în tandem (fig. 3.4). Acesta este cazul recomandabil,
deoarece firma producătoare livrează setul, împreună cu inelele distanţiere. Or,
aceste inele, determină, prin lungimile lor, jocul prevăzut de producător. De
pildă, la montajul în X (fig. 3.4, a) inelul distanţier calibrat, dintre inelele
exterioare ale rulmenţilor, împiedică deplasarea acestora până la contactul cu
56
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

rolele şi deci asigură un anumit joc. Ca urmare, setul trebuie doar montat şi nu
se mai face nici un alt reglaj (aşa cum, de pildă, în varianta din figura 2.9 sunt
necesare elementele de reglare R).
Ier Ier

Iir
a b
Ier

Iir
c
Fig. 3.4 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche
a. – montaj în X; b. – montaj în O; c. – montaj în tandem.

b. Perechea este formată din rulmenţi individuali. Această variantă are


dezavantajul că necesită o reglare a jocului perechii, cu elemente de reglare, la
montajul în X (fig. 2.9, elementele R), sau cu ajutorul unei piuliţe de reglare, la
montajul în O (fig. 2.10, piuliţa 3). Jocul axial realizat astfel, trebuie măsurat,
ceea ce înseamnă alte complicaţii. Un posibil avantaj al acestei soluţii este acela
că, dacă în timpul funcţionării jocurile se măresc din cauza uzării corpurilor de
rostogolire sau ale căilor de rulare, jocul poate fi reglat din nou.

3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor


Rigiditatea unui rulment este cu atât mai mare, cu cât deformaţiile
elementelor rulmentului, datorate sarcinilor, sunt mai mici.
În cele ce urmează se fac o serie de consideraţii privind rigiditatea
rulmenţilor şi, în legătură cu aceasta, privind pretensionarea lor. În figura 3.5
[7] este prezentat un rulment radial-axial cu bile, încărcat cu o sarcină
combinată F , care face un unghi β cu planul radial. Rulmentul are unghiul de

57
Lagăre cu rulmenţi

contact α . Punctul de aplicaţie al forţei F este centrul de presiune O al


rulmentului.

δa Fa
O
δ
δr

Fr F
Fig. 3.5 Rulment radial-axial cu bile pe un rând

Pentru un rulment cu joc radial iniţial egal cu zero, sarcina F provoacă o


G G G
deplasare (translaţie) δ = δa + δ r a inelului interior faţă de cel exterior. Ea se
datorează deformaţiilor elastice locale la nivelul corpurilor de rostogolire.
Pentru caracterizarea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate se
defineşte coeficientul de încărcare ε :
⎛ δ ⎞
ε = 0,5 ⎜1 + a tgα ⎟ (3.8)
⎝ δr ⎠
Întinderea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate este dată de
produsul ε ⋅ dci (fig. 3.6).
În această figură:
d ci este diametrul căii de rulare a inelului interior;
Qmax - sarcina corespunzătoare bilei celei mai încărcate.
Pentru o aceeaşi forţă radială Fr , întinderea zonei de încărcare a
corpurilor de rostogolire depinde de mărimea forţei axiale Fa care încarcă
rulmentul. Câteva situaţii sunt date în figura 3.7 [2], [7].
La o valoare ε = 0,5 , jumătate din corpurile de rostogolire sunt încărcate
(fig. 3.7, c). Acesta este cazul pentru care au fost determinate diferitele relaţii de
calcul pentru rulmenţi. Pentru ε = 0,5 există dependenţele [7], [18]:
Fa = 1, 22 Fr tgα (3.9)
- pentru rulmenţii cu bile şi
58
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Fa = 1, 26 Fr tgα (3.10)
- pentru rulmenţii cu role.

α
α
β

Fa dci Fa
O ε·dci ψ

Qψcosα Qmaxcosα Qmax


Fr
Qmax
Fr
a b
Fig. 3.6 Zona de încărcare a corpurilor de rostogolire

Modelul Fr Fr Fr Fr Fr
sarcinii
combinate Fa Fa Fa Fa Fa

Zona
încărcată
radial

a b c d e
Fig. 3.7 Cazuri de încărcare a corpurilor de rostogolire

Situaţiile din figurile 3.7, d şi 3.7, e corespund valorilor ε < 0,5 (forţa
axială este prea mică, iar inelele se îndepărtează relativ, δ a < 0 ), iar cele din
figurile 3.7, a şi 3.7, b – valorilor ε > 0,5 . Pentru ca un rulment radial-axial să
funcţioneze în condiţii satisfăcătoare trebuie ca cel puţin jumătate din corpurile
de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0,5 ). Aceasta înseamnă că la montaj trebuie
realizată o astfel de pretensionare, încât, dacă forţa axială de serviciu sub
sarcină tinde să micşoreze pretensionarea, totuşi jumătate din corpurile de
59
Lagăre cu rulmenţi

rostogolire să rămână încărcate. Acest aspect se poate urmări pe baza figurii


3.8.

II I

b
Fig. 3.8 Montaj cu rulmenţi-pereche
a.- secţiune longitudinală; b.- marcajul aplicat rulmenţilor.

În această figură se dă un montaj în care, în lagărul conducător se află


perechea de rulmenţi radiali-axiali cu bile, montaţi în O. Se admite că la montaj
au fost pretensionaţi. De asemenea, pentru dezvoltarea raţionamentului privind
variaţia forţei care tensionează rulmentul în timpul funcţionării, se va considera
doar pretensionarea rulmentului sub acţiunea forţelor axiale. Dacă se consideră
cei doi rulmenţi ca fiind identici, atunci, la pretensionarea perechii, deformaţiile
axiale ale elementelor rulmenţilor (deplasările axiale relative δ0 I , δ0 II ale
inelelor fiecărui rulment) vor fi egale (fig. 3.9). Forţa axială de pretensionare
este Fa 0 .
Cele două curbe („caracteristici”) permit urmărirea corespondenţei forţă -
deformaţie, pentru fiecare rulment în parte. In relaţiile care exprimă dependenţa
dintre forţe şi deformaţii (deplasări), acestea din urmă intră cu valoarea lor
absolută. Sensul în care se produce deplasarea (axial spre stânga sau axial spre
dreapta, deci în sensul negativ sau pozitiv al axei deformaţiilor) nu are
importanţă. Acest aspect poate fi valorificat pentru a se putea urmări, mai uşor,
cum se modifică, simultan, în cei doi rulmenţi, atât forţa axială remanentă de
tensionare a lor, cât şi deformaţiile acestora (deplasările axiale relative ale
60
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

inelelor). Se va proceda la o translaţie convenabilă a caracteristicii rulmentului I


şi a ordonatei, astfel încât poziţia să fie cea din figura 3.10.

Forţă axială

Rulmentul I
Rulmentul II

E B C

Fa0
F D
δoI O δoII Deformaţie

Fig. 3.9 Dependenţa forţă – deformaţie (deplasare)

Forţă axială

Rulmentul I Rulmentul II

B C, E
Fa0
O D, F
O" δoII δoI O' Deformaţie

Fig. 3.10 Poziţionarea simetrică a curbelor caracteristice

Arborele face parte dintr-o transmisie cu roţi dinţate. Se consideră cazul


în care forţa axială A care acţionează asupra roţii dinţate montate pe acest
arbore are sensul spre dreapta (fig. 3.10). Ea va produce o încărcare
suplimentară a rulmentului II şi o „relaxare” a rulmentului I (fig. 3.11).
Noua situaţie este reprezentată de punctul M, pentru rulmentul II,
respectiv de punctul N, pentru rulmentul I. Se constată că rulmentul II este
acum încărcat axial cu o forţă care corespunde punctului II, FaII , în timp ce
61
Lagăre cu rulmenţi

forţa remanentă care tensionează axial rulmentul I corespunde punctului N de


pe caracteristica acestui rulment şi are valoarea FaI . Pentru ca, la rulmentul cel
mai puţin încărcat axial (rulmentul I) să se respecte condiţia ca cel puţin
jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0,5 ), nu trebuie
depăşite punctele Mlim, respectiv Nlim (fig. 3.12).

Forţă axială

Rulmentul II
Rulmentul I

B C, E A FaII
N
O D, F FaI
O" δ0II δS O' Deformaţie
δ0I
δII δI

Fig. 3.11 Variaţia încărcării axiale

Forţă axială

Rulmentul II
Rulmentul I

Mlim

A=FaII

Nlim
δI=0 Deformaţie
δII

Fig. 3.12 Încărcarea axială limită

62
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Aceasta înseamnă că, pentru pretensionarea realizată la montaj ( Fa 0 ,


figura 3.10), forţa axială exterioară A nu trebuie să depăşească valoarea la care
δ I devine egal cu zero. Sau, altfel spus, la o anumită forţă axială A generată de
angrenaj, trebuie ca pretensionarea să aibă o astfel de valoare, încât să nu fie
permisă îndepărtarea inelelor până la apariţia jocurilor, deci coborârea pe curba
caracteristică a rulmentului I să se limiteze la punctul Nlim.
Problema realizării unei forţe de prestrângere date este una dificilă, chiar
şi numai pentru faptul că măsurarea acesteia (controlul) nu este facilă. Pe de
altă parte, situaţia este complicată în plus, prin aceea că temperatura de lucru
(prin dilatarea inelelor), precum şi turaţia (prin forţele centrifuge), modifică
valoarea forţei axiale care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. Firmele
producătoare de rulmenţi au realizat soluţii care permit proiectanţilor şi
constructorilor să aleagă rulmenţii astfel încât să se asigure o pretensionare de
un anumit nivel (din trei niveluri posibile).
Atunci când se discută pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe
un rând se subînţelege că aceştia formează o configuraţie cu doi, trei sau patru
rulmenţi. Pentru formarea realizarea acestor aranjamente, firmele oferă fie
rulmenţi individuali, fie seturi de rulmenţi cu o anumită configuraţie. De aceea,
opţiunea pentru una dintre variante o are proiectantul.
1. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă (de
exemplu, pentru formarea perechii de rulmenţi din figura 3.8), alegerea unor
rulmenţi individuali (neîmperecheaţi) şi formarea perechii la montaj, cu aceşti
rulmenţi individuali. Pentru ca rulmenţii să poată fi montaţi corect, (în O, în X,
în tandem), ei au, din fabricaţie, un marcaj în formă de săgeată pe inelul exterior
(fig. 3.8,b). Vârful săgeţii este orientat înspre centrul de presiune al rulmentului.
Dacă trebuia ca cei doi rulmenţi să fie montaţi în X, atunci săgeţile ar fi trebuit
să aibă vârfurile orientate unul spre celălalt.
Ce nivel de pretensionare se poate asigura? Cum se realizează
pretensionarea?
Se pot realiza trei niveluri de pretensionare: pretensionare uşoară (simbol
A), medie (simbol B), mare (simbol C). Aceste simboluri intră, ca sufixe, în
simbolul complet al rulmentului, marcat pe inelul său exterior. Cu alte cuvinte,
dacă proiectantul optează pentru o pretensionare medie, atunci el va prescrie un
rulment cu simbolul din catalogul fabricantului pe care l-a ales ca furnizor,
simbol care trebuie să conţină şi sufixul B al clasei de pretensionare medie.
Pretensionarea se realizează datorită deformărilor radiale ale inelelor, din
cauza ajustajelor acestora cu arborele, respectiv cu carcasa. Deformările şi
tensionările radiale induc componente axiale, care asigură şi o tensionare axială
a rulmentului. Fabricantul de rulmenţi asigură, prin câmpurile de toleranţă
efective ale diametrelor celor două inele (diametrul alezajului inelului interior,
respectiv diametrul exterior al inelului exterior), atingerea unuia din cele trei
niveluri de pretensionare. Pe suprafaţa frontală a inelului interior, respectiv a

63
Lagăre cu rulmenţi

celui exterior este marcată valoarea abaterii efective, în micrometri, de la


diametrul nominal respectiv. De exemplu, marcajul -6 pe suprafaţa frontală a
inelului interior al unui rulment cu d = 40 mm, arată că diametrul efectiv al
alezajului rulmentului este d = 39,94 mm.
Rezumând, proiectantul trebuie să prescrie câmpurile de toleranţă ale
arborelui, respectiv carcasei, respectând strict recomandările cataloagelor şi să
opteze pentru o clasă de pretensionare din cele trei, menţionând, prin simbolul
rulmentului, acest lucru. Opţiunea trebuie să aibă în vedere şi consideraţiile
anterioare, din acest paragraf.
2. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă seturi de
rulmenţi radiali-axiali, gata formate de către furnizor. Rulmenţii se livrează în
seturi de doi (fig. 3.13), de trei (fig. 3.14) sau de patru rulmenţi (fig. 3.15).

DF DB DT
a b c
Fig. 3. 13 Seturi de doi rulmenţi
a. – montaj în O; b. – montaj în X; c. – montaj în tandem.

TBT TFT TT
a b c
Fig. 3.14 Seturi de trei rulmenţi
a. – montaj tandem-O; b. – montaj tandem-X; c. – montaj în tandem.

Rulmenţii seturilor sunt şi ei marcaţi cu săgeţi, dar marcajul diferă de cel


al grupurilor de rulmenţi formate din rulmenţi individuali.

64
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Un set de doi rulmenţi montaţi în tandem (DT, figura 3.13, c) poate prelua
o forţă axială doar în sensul spre dreapta. Aranjarea setului pe arbore se face
după schema din figura 3.16. Marcajele trebuie să fie „în continuare”, iar vârful
este orientat în sensul forţei axiale care poate fi preluată.

QBC QFC QT
a b c

QBT QFT
d e
Fig. 3.15 Seturi de patru rulmenţi
a. – montaj „dublu” O; b. – montaj „dublu” X; c. – montaj în tandem;
d. – montaj tandem-O; e. – montaj tandem-X.

Fig. 3.16 Poziţionarea setului după marcaje

Un set de patru rulmenţi în montaj QBT (tandem-O, figura 3.15, d), poate
prelua forţe axiale în ambele sensuri. Forţa axială mai mare, pe care o poate
prelua, este cea orientată spre stânga. Ea se repartizează pe grupul de trei
65
Lagăre cu rulmenţi

rulmenţi, 2, 3, 4 (fig. 3.17). Dacă forţa axială ar fi orientată spre dreapta, atunci
ea ar putea fi preluată doar de rulmentul 1 şi, în consecinţă, valoarea ei trebuie
să fie mai mică decât în cazul precedent. De aceea, dacă forţa axială din arbore
este orientată întotdeauna spre stânga, sau dacă forţa axială poate avea ambele
sensuri, dar valoarea maximă este a celei orientate spre stânga, atunci setul de
patru rulmenţi în aranjament QBT trebuie realizat şi orientat astfel încât
marcajele să fie „în continuare”, iar vârful să fie orientat în sensul forţei axiale
(sau al celei mai mari, dacă ea poate avea două sensuri).

1 2 3 4

Amax

Amin

Fig. 3.17 Set de tip QBT, cu forţa axială orientată spre stânga

Aranjamentul trebuie să fie invers, dacă situaţia forţelor axiale este cea
din figura 3.18.

4 3 2 1

Amax

Amin

Fig. 3.18 Set de tip QBT, cu forţa axială orientată spre dreapta

Dacă s-ar fi realizat un grup ca acela din figura 3.15, d dar din rulmenţi
independenţi şi nu cu un set furnizat ca atare, atunci aranjamentul se făcea
respectând comentariile de la punctul 1. Soluţia ar fi fost cea din figura 3.19. (a
se vedea deosebirea faţă de cazul dat în figura 3.17).
Dacă o problemă tehnică impune alte pretensionări decât cele pe care le
oferă seturile de rulmenţi, atunci se montează, între ambele inele ale rulmenţilor
66
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

nişte distanţiere (fig. 3.20, 3.21). Modificând, prin rectificare, lungimea acestor
distanţiere, se poate realiza prestrângerea dorită.

Amax

Amin

Fig. 3.19 Grup de patru rulmenţi format din rulmenţi individuali


(montaj de tip tandem-O)

3.1.4 Joc sau pretensionare?


Comentariile care urmează, privind opţiunea pentru joc sau pentru
pretensionare, au în vedere situaţiile „tradiţionale”, cu valabilitate mai generală.
Nu pot fi date „reţete” general valabile sau definitive. Desigur, apar mereu
situaţii tehnice deosebite, care cer soluţii noi, la care se impun şi abordări
diferite, nuanţate, ale problemei jocurilor sau pretensionărilor.
Jocul
În marea majoritate a situaţiilor, rulmenţii trebuie să aibă un anumit joc de
funcţionare.
El trebuie să fie cu atât mai mic, cu cât precizia de centrare şi cea de rotire
a arborelui trebuie să fie mai mari. Pe de altă parte, jocurile mici mai asigură şi
alte câteva avantaje importante: a. o repartizare mai favorabilă a sarcinii pe
corpurile de rostogolire şi o durabilitate mai mare a rulmentului din acest punct
de vedere; b. o funcţionare mai silenţioasă a rulmentului; c. o micşorare a
vibraţiilor în timpul funcţionării. Clasele de jocuri (§ 3.1.2) oferă proiectantului
posibilitatea de a se adapta unei situaţii concrete.
Pretensionarea
Pretensionarea rulmenţilor este obligatorie în anumite situaţii, în timp ce
în altele are un caracter de recomandare sau de opţiune.
Fără a epuiza situaţiile, se dau câteva exemple de pretensionare
obligatorie: a. arborii principali ai maşinilor unelte; b. angrenajele conice de
precizie (angrenajele diferenţialului la automobile); c. anumite ansamble ale
motoarelor de aviaţie; d. aparate de măsură; e. subansamble ale roboţilor; f.
aparatură medicală; g. motoare electrice mici; h. arbori care au o mişcare
alternativă (reversibilă).

67
Lagăre cu rulmenţi

În figura 3.20 [8] se dă soluţia constructivă a rezemării axului unei păpuşi


mobile. Gruparea rulmenţilor este de tipul celei din figura 3.15, d (tandem-O),
dar cu distanţiere de lungime calibrată între inelele a doi rulmenţi vecini.

Fig. 3.20 Axul păpuşii mobile

Pretensionarea este, de asemenea, necesară în special la rulmenţii care


funcţionează la turaţii mari sau care sunt supuşi unor acceleraţii importante, ori
la schimbări rapide ale direcţiei sarcinii. În aceste condiţii, forţele de inerţie ale
corpurilor de rostogolire şi ale coliviei, precum şi frecările care se opun rotirii
coliviei (de exemplu cele determinate de rotirea coliviei în masa de unsoare
consistentă) nu pot fi învinse de forţele de tracţiune care se dezvoltă la
contactele corpurilor de rostogolire cu inelul rotitor. Consecinţa este patinarea
(alunecarea) corpurilor de rostogolire pe căile de rulare („skidding”).
Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sarcina care încarcă rulmentul este
mai mică. Patinarea este dăunătoare, chiar periculoasă. Ea duce la creşterea
temperaturii şi la micşorarea durabilităţii rulmentului (chiar la gripaj).
Pretensionarea, care urmăreşte evitarea patinării, poate fi axială (de
exemplu, la rulmenţii radiali cu bile) sau radială (de pildă, la rulmenţii radiali cu
role cilindrice). Ea poate fi realizată prin diverse metode. O parte dintre acestea
au fost prezentate în § 3.1.3. O altă posibilitate o reprezintă pretensionarea cu
ajutorul arcurilor. În figurile 3.21 şi 3.22, conform FAG [8], sunt prezentate
două asemenea soluţii.
În construcţia din figura 3.21 este folosit un arc elicoidal din sârmă cu
secţiune dreptunghiulară montat central, iar în figura 3.22 – un set de arcuri
Beleville (arcuri-disc). Arcurile utilizate pentru pretensionarea rulmenţilor
trebuie să aibă o rigiditate ridicată, pentru a avea deformaţii neglijabile, practic
egale cu zero, la variaţiile normale ale sarcinii. Cele două tipuri de arcuri din
construcţiile de mai sus îndeplinesc această condiţie. Pretensionarea cu arcuri
are avantajul că forţa de pretensionare este constantă pe întreaga durată de
funcţionare a ansamblului respectiv. Pretensionarea cu arcuri poate fi aplicată
68
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

nu numai pentru evitarea patinării corpurilor de rostogolire, ci şi pentru celelalte


cazuri menţionate mai sus.

zona de
antrenare zona de
lucru

Fig. 3.21 Arborele port-piatră al unei maşini de rectificat alezaje

zona de
zona de antrenare
lucru

Fig. 3.22 Arborele unei maşini pentru găuri adânci

Recomandări privind mărimea forţelor de pretensionare (sau a sarcinilor


minime care trebuie aplicate rulmentului) se găsesc în cataloagele firmelor.

3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului


Dacă, în timpul funcţionării, axele inelelor rulmentului formează un
anumit unghi, datorită deformării unghiulare flexionale a arborilor, atunci pot
apărea următoarele situaţii:
a. Jocul intern se micşorează, însă rulmentul mai are un joc intern de
funcţionare.
b. Jocul intern devine egal cu zero.
c. Deviaţia unghiulară are o asemenea valoare, încât deplasarea relativă a
inelelor depăşeşte valoarea jocului. În acest caz, contactele vor fi încărcate
suplimentar, temperatura rulmentului va creşte, iar durabilitatea lui va scădea.
d. Dacă rulmentul a fost montat cu pretensionare, atunci încărcarea
contactelor va creşte suplimentar, temperatura rulmentului va creşte, iar
durabilitatea lui va scădea.
Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului se datorează unei serii de
cauze:
69
Lagăre cu rulmenţi

- Deformaţiile arborilor sub sarcină. Acestea sunt inevitabile, dar depind


de rigiditatea construcţiei (forma şi dimensiunile secţiunii arborelui, lungimile
diferitelor tronsoane, poziţia forţelor în raport cu reazemele, rigiditatea carcasei
în zona lagărelor etc.). Ca urmare, arborii vor avea o anumită înclinare ϕ în
reazeme (centrele de presiune ale rulmenţilor).
- Abaterile de la coaxialitate ale alezajelor carcasei în care se montează
rulmenţii. Pentru evitarea lor, alezajele trebuie prelucrate simultan, dintr-o
singură prindere.
- Lagărele constituie subansamble independente. Ele trebuie să fie
aliniate. Există actualmente aparatura necesară care permite alinierea lor cu o
mare precizie.

Tabelul 3.13 Valori limită ale nealinierii unghiulare a inelelor


Valoarea limită a
nealinierii
Tipul rulmenţilor
unghiulare
(grade, minute)
Radiali cu bile cu cale adâncă 2 - 10'
Radiali cu role cilindrice pe un rând 3 - 4'
Radiali cu role cilindrice pe două rânduri nu pot compensa
Radiali-axiali cu bile 2 - 10'
Radiali-axiali cu role conice 2 - 4'
Radiali-oscilanţi cu bile pe două rânduri
- seriile 22, 23, cu etanşare proprie (RS, 2RS) 1,5º
- seriile 12, 22, 112 2,5º
- seriile 13, 23, 130 3º
Radiali-oscilanţi cu role butoi pe un rând 4º
Radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri
- seriile 222 (d<52), 238, 239, 248 1,5º
- seriile 213, 222 (d≥52), 230 (d<56), 231 (d<60), 240 2º
- seriile 230 (d≥56), 232 (d<52), 241 (d<64), 249 2,5º
- seriile 223, 231 (d≥60) 3º
- seriile 232 (d≥52), 241 3,5º
Axiali cu bile nu pot compensa
Axiali cu bile cu suport sferic 3º
Axiali cu role cilindrice nu pot compensa
Axiali-oscilanţi cu role
P0/C0<0,05 2 - 3º
0,05<P0/C0<0,3 1,5º
P0/C0>0,3 0,3 - 1º
Radiali-oscilanţi cu ace 3º

70
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

- Capetele arborilor a două ansamble succesive ale unei transmisii (de


exemplu capătul arborelui de ieşire al unui reductor şi capătul arborelui de
intrare al maşinii antrenate) nu pot fi coaxiale, deoarece cele două ansamble
sunt entităţi separate. Chiar dacă acestea se montează pe aceeaşi placă de
fundaţie (pe acelaşi suport), vor exista nealinieri, atât în plan vertical (propriile
abateri ale înălţimii axelor capetelor de arbori de la talpa ansamblului,
determină existenţa acestor nealinieri), cât şi în plan orizontal. Vor exista atât
abateri de la paralelismul axelor arborilor, cât şi abateri unghiulare. Cu
aparatura actuală se poate realiza, totuşi, o aliniere de mare precizie.
Problema care se pune este ca nealinierea unghiulară a inelelor
rulmentului să nu depăşească anumite valori limită (tab.3.13, [9], [17], [23],
[42]).

3.3 Lubrifianţi
Lubrifianţii utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor sunt unsorile consistente,
uleiurile şi, în unele situaţii, lubrifianţii solizi. Unele unsori consistente sunt
aditivate cu lubrifianţi solizi (bisulfură de molibden sau grafit).

3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?


Majoritatea rulmenţilor (90%) sunt unşi cu unsoare, datorită avantajelor
pe care aceasta le oferă: a. este reţinută mai uşor în lagăr, avantaj important mai
ales la arborii înclinaţi sau verticali; b. etanşarea lagărului este mult mai simplă;
c. mentenanţa este mai uşoară; d. asigură o protecţie foarte bună împotriva
prafului; e. reduce zgomotul.
Unsorile au şi unele dezavantaje: a. frecarea internă este mai mare, cu
degajare mai mare de căldură; b. pot provoca patinarea corpurilor de
rostogolire, la sarcini mici şi turaţii mari, aşa cum s-a văzut în § 3.1.4.
Pentru a se valorifica avantajele unsorilor consistente s-au luat măsuri ca
dezavantajele acestora să nu aibă consecinţe care să determine ieşirea prematură
din funcţiune a rulmentului. De aceea, se limitează turaţia la care pot fi folosiţi
rulmenţii unşi cu unsoare. Pe de altă parte, patinarea este evitată prin
pretensionarea rulmenţilor (§ 3.1.4).
Rulmenţii se ung cu ulei în următoarele situaţii:
a. Atunci când rulmenţii se află în spaţii comune cu alte organe de maşini,
care trebuie unse cu ulei, prin imersiune (de exemplu roţi dinţate), iar nivelul
uleiului (impus de condiţia de ungere a roţilor dinţate) este suficient de ridicat
pentru a asigura pătrunderea corpurilor de rulare ale rulmenţilor în lubrifiant.
Aceasta este, de exemplu, situaţia la majoritatea reductoarelor de turaţii,
unde roţile dinţate şi rulmenţii sunt unşi cu acelaşi ulei. Alte exemple sunt cele
ale cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte, ale cutiilor de avansuri, ale unor
71
Lagăre cu rulmenţi

tipuri de compresoare sau de pompe etc., la care anumite organe ale acestora
(roţi dinţate, ambreiaje multidisc, came, pistonaşe, şuruburi de alimentare se
află în zone adiacente ale aceluiaşi carter, ale aceloraşi carcase şi sunt unse cu
acelaşi ulei cu care sunt unşi rulmenţii. După cum se constată, în aceste cazuri
nu este vorba de a opta pentru ungerea cu unsoare sau cu ulei, deoarece aici nu
există o alternativă.
b. Atunci când, datorită condiţiilor de lucru (sarcini şi turaţii)
temperaturile ar fi prea mari, situaţie în care se impune răcirea forţată a
lagărului cu ajutorul unui agent de răcire. Acesta este uleiul, care circulă printr-
un sistem de răcire. De pildă, la turaţii foarte mari se pretează ungerea cu ceaţă
de ulei, deoarece este o metodă sigură de ungere şi de răcire în acelaşi timp.
c. Atunci când, din cauza procesului în care este implicat ansamblul în
care se află rulmenţii, ei s-ar încălzi la temperaturi nepermis de mari (cazul, de
exemplu, al maşinilor pentru fabricarea, prin centrifugare, a vatei minerale).
Problema se reduce tot la evacuarea căldurii din lagăr, doar că această căldură a
fost produsă din cauze externe rulmentului şi nu din cauza parametrilor săi
funcţionali.

3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor


După cum se cunoaşte, unsorile consistente au două caracteristici
(proprietăţi) specifice: punctul de picurare şi penetraţia. Aceasta din urmă dă o
măsură a consistenţei unsorii. În tabelul 3.14 sunt date clasele de consistenţă şi
penetraţiile corespunzătore, la temperatura de 25ºC, conform NLGI (National
Lubricating Grease Institute).

Tabelul 3.14 Clase de consistenţă şi penetraţii NLGI


Penetraţia
Clasa NLGI
(zecimi de mm)
000 445 – 475
00 400 – 430
0 355 – 385
1 310 – 340
2 265 – 295
3 220 – 250
4 175 – 205
5 130 – 160
6 85 - 115

Unsorile pentru rulmenţi au, de regulă, consistenţa 1, 2 şi, în unele cazuri,


3. O unsoare cu consistenţa 3 poate fi utilizată la rulmenţii unor arbori verticali,
dar nu numai. Motivul selectării acestor clase este acela de a se evita două
72
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

situaţii extreme: a. la temperaturile de funcţionare din partea superioară a


domeniului de temperaturi, consistenţa unsorii să nu fie prea mică, iar unsoarea
să curgă din lagăr; b. la temperaturile de funcţionare joase, consistenţa să nu fie
prea mare, încât, pe de o parte, să împiedice rotirea coliviei cu corpurile de
rostogolire şi, pe de altă parte, uleiul de bază al unsorii să nu-şi poată îndeplini
funcţia lubrifiantă.
Rulmenţii se ung la montarea lor în ansamblul respectiv (ungere iniţială)
şi, la anumite intervale de timp, se procedează la împrospătarea unsorii (ungere
de completare, reungere).
O categorie aparte o constituie rulmenţii cu etanşare proprie, cu contact
sau fără contact, de tipul 2RS, respectiv 2Z, ori cu alte tipuri de etanşări proprii,
date în § 3.4. În aceşti rulmenţi, unsoarea s-a introdus într-una din fazele finale
ale fabricării lor. Ungerea astfel asigurată este definitivă („for life”), fără a se
mai apela la ungere de completare.

Tabelul 3.15 Unsori pentru ungerea iniţială a rulmenţilor


Consis- Parametrul Vâscozitatea
Domeniul tenţa de viteză cinematică a
Simbol
Simbol INA Tipul unsorii de NLGI n·dM uleiului de
DIN 51825
temperaturi bază, la 40ºC
-1 2 -1
(min ·mm) (mm ·s )
Complexă, pe bază de litiu
SM 03 KP2N-25 -25...+140 2 500000 160
(ulei de bază: mineral)
Calciu-litiu
SM 11 K2E-20 -40...+80 2 500000 14,5
(ulei de bază: mineral)
Litiu
SM 12 KE2K-50 -50...+120 2 1000000 15
(ulei de bază: diester)
Litiu
SM 161) K3K-20 -30...+120 3 500000 100
(ulei de bază: mineral)
Litiu
SM 17 K3P-50 -50...+150 3 1000000 26
(ulei de bază: ester)
Litiu
SM 182) K2K-20 -20...+120 2 500000 100
(ulei de bază: mineral)
Complexă, pe bază de bariu
SM 23 KP2N-20 -20...+140 1/2 350000 220
(ulei de bază: mineral)
SM 28
KFK2U-40 Agent de îngroşare organic -40...+260 2 300000 425
(FA 164.1)
Poicarbamidă
SM 29 KHC1P-20 -30...+160 1 500000 150
(hidrocarbură sintetică)
Poicarbamidă
SM 100/2 KPE2R-30 -30...+180 2/3 600000 160
(ulei de bază: ester)
Gel
SF 101
- (ulei de bază: ester sau ulei -54...+204 1/2 - 31
(FA 101T)
mineral)
Complexă, pe bază de sodiu
SF 108 KSI3R-40 -40...+180 3 - 115
(ulei de bază: siliconic)
1)
Unsoare standard pentru rulmenţi radiali-axiali.
2)
Unsoare standard pentru rulmenţi de precizie cu bile.
-1
n - turaţia (min ).
dM – diametrul mediu al rulmentului (mm); dM=0,5(d+D).

73
Lagăre cu rulmenţi

Numărul producătorilor de unsori consistente pentru rulmenţi este mare,


ca şi diversitatea mărcilor şi calităţilor de unsori [10], [15], [16], [32].
În tabelul 3.15 sunt prezentate unsori pentru ungerea iniţială, recomandate
de firma INA.
Ţinând seama de marea diversitate a producătorilor şi a unsorilor, se
prezintă, în tabelul 3.16 [10], unsori recomandate pentru ungerea rulmenţilor.
Tabelul conţine produse ale unor firme importante, precum şi echivalenţele
unsorilor fabricate de aceste firme.

Tabelul 3.16 Unsori pentru lagăre cu rostogolire (rulmenţi)


Agentul Temperatura, ºC Clasa
de
minimă maximă NLGI ASTRA ICERP LUBRIFIN AGIP
îngroşare
1 - - U 90 Ca1 -
-15 60 U 90 Ca2 Grease CC2
săpun 2 - -
de
calciu 3 - - U 90 Ca3 Grease CC3
UTJ 135Ca2 GR 7036
-54 52 2 - -
UM 180Li1, UM 180 Li1-EP* Grease MU-1,
1 - UM 185Li2EP*, Grease MU-EP-1*
UM 185Li2M*
UM 185 Li2, UM 185 Li2, Grease MU-2,
UM 185 Li2EP*, UM 185 Li2EP*, Grease MU-EP-2*,
săpun
UM 185Li 2M* UM 185Li 2M* Grease SM#,
de -25 130 2 -
Grease 30,
litiu
Grease MP*

UM 185 Li3, UM 185 Li3, Grease MU-3,


3 - UM 185 Li3EP*, UM 185 Li3EP*, Grease MU-EP-3*
UM 185 Li 3M* UM 185 Li 3M*
100 1 - - UM 165 LiCa 1 Grease LP-1
săpun
litiu UM 170 LiCa 2 Grease LP-2
-25 2 - -
+ 120
calciu
3 - - UM 175 LiCa 3 -
U230 Ca1/2EP*
săpun 1 - - -
complex
-25 150
de U230 Ca2/3EP*
2 - - -
calciu
3 - U230 Ca3 - -
1
- - - Grease AC-1
săpun
complex Grease AC-2
-25 140
de
aluminiu 2 - - -

săpun
complex 2 - - - -
de litiu
Grease NF1
1 - - -
USB-300-2, U260 B2 Grease NF2
USB-300-2-M3EP#, U260 B2M*
bentonă 0 240 2 -
USB-300-MG-8EP#,
USB-300-2M-10EP#
USB-300-3, U260 B3
3 - -
USB-300-3M-3EP# U260 B3M*
Notă: *=unsori aditivate „extremă presiune”; #=unsori cu bisulfură de molibden; a=unsori care pot fi utilizate şi pentru ungerea
utilajelor din industria alimentară; b=biodegradabilă.

74
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

În procesul de mentenanţă (întreţinere) a lagărelor cu rulmenţi, trebuie


evitată amestecarea diferitelor tipuri (mărci) de unsoare. Dacă se amestecă
unsori de diferite tipuri, atunci consistenţa unsorii se modifică (de regulă, se
micşorează), temperatura maximă de utilizare scade şi pot apărea şi alte
modificări ale caracteristicilor acestora. Ca regulă generală, nu trebuie
amestecate, în nici un caz, unsorile ale căror uleiuri de bază sunt diferite,
precum şi unsorile care au agenţi de îngroşare diferiţi.

B.P. Energol CASTROL ELF MOBIL MOL Carrier MOTUL SHELL


- - Palissa 1 - KZS-0/1 Pressure Gun Rhodina RL-1
Energrease PR 2 Spheerol L2 Palissa 2, KZS-0/2 Graphit Rhodina RL-2
-
Movex 2 Grease
Energrease PR 3 Spheerol L3 - - KZS-0/3 - Rhodina RL-3
Aeroshell
- - - - - -
Grease 14
Energrease LS-1, Spheerol AP-1, Rolexa 1 Mobilux 1 LZS-1 Alvania R1,
Energrease LS-EP-1* Spheerol EPL-1* Mobilux EP-1* - Alvania EP-1*

Energrease LS-2, Spheerol AP-2, Rolexa 2 Mobilux 2, LZS-2, Top Cup*, Alvania R2,
Energrease LS-EP-2* Spheerol EPL-2* Mobilgrease 77, LZS-2EP* Anfrol XP-2*, Alvania EP-2*,
Mobilgrease MP, Motul 5039#, Retinax EPX2*#,
Mobilux EP-2*, Molybden* Retinax EP-2
Mobilgrease
Special*
Energrease LS-3, Spheerol AP-3, Rolexa 3 Mobilux 3 LZS-3, MS 1805 Alvania R3
Energrease LS-EP-3* Spheerol EPL-3* Limolard#

Energrease HT-1 - Epexelf 1 - - - Alvania G1


Energrease HT-2, Epexelf 1 Alvania G2,
Biogrease EP2*,b - - - - Alvania WR2*,
Calithia EPT 2*
- - - - - - Alvania G3
Chevron, Mobilplex 46
- - Multimotive 1, - - -
Axa GR
Chevron, Mobilplex 47
- - - - -
Multimotive 2
- - - Mobilplex 48 - - -
Nevastane Alukomplex-1, Cassida RSL-1a
- - - -
HT/AW1a H1Alton-1a
Energrease OG2 Cardrexa GEP-2, Alukomplex-2, Cassida RSL-2a
Nevastane Alukomplex-2H,
- HT/AW2a - Hengermϋzsir-2, -
Hengermϋzsir-2M,
H1Alton-2a
Multiplex TP Favorit 2 LC 300 Albida EP2*,
- - - Albida HD2,
Retinax LX2
Mobiltemp1,
- - - - - -
Mobiltemp 78#
Staterma2, Mobiltemp 2 Helos-2, Darina 2
StatermaMO2#, Helios-2M#
- - -
StatermaMO10#

-
- - - - - -

75
Lagăre cu rulmenţi

De asemenea, unsorile fabricate de firme diferite, având deci, mărci


diferite, nu trebuie amestecate, deoarece conţin aditivi diferiţi.
Dacă, totuşi, anumite unsori, dar nu din categoria celor mai sus
menţionate, trebuie să fie amestecate, din motive nenominalizate aici, atunci ele
trebuie să aibă acelaşi ulei de bază şi acelaşi agent de îngroşare. Dar şi în
această situaţie, dacă unsorile conţin aditivi diferiţi, calitatea unsorii rezultate ar
putea fi necorespunzătoare. De aceea, dacă se face un amestec, este
recomandabil ca, înainte de utilizare, să se testeze consistenţa, precum şi alte
proprietăţi relevante ale acestuia.

3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor


S-au menţionat mai sus (§ 3.3.1) situaţiile care impun ungerea cu ulei. În
cele ce urmează nu se mai insistă asupra ungerii rulmenţilor, dacă ei se află în
spaţii adiacente cu alte organe de maşini ale transmisiei (roţi dinţate etc.), sub
incidenţa aceluiaşi ulei. Alegerea uleiurilor pentru angrenaje nu face obiectul
acestui volum.
O gamă largă de uleiuri produse în România, cu proprietăţile lor esenţiale,
este prezentată în lucrarea [35]. O tratare amplă asupra lubrifianţilor o oferă
lucrarea [3], iar comportamentul uleiurilor în condiţii de presiune este tratată în
[30].
O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească uleiul este ca
vâscozitatea lui, la temperatura de funcţionare (indiferent care este aceasta) să
nu coboare sub o valoare minimă (tab. 3.17). Cunoscând sau apreciind
temperatura de funcţionare, se poate stabili, din figura 3.23, clasa de vâscozitate
ISOVG (vezi şi tabelul 5.9, precum şi [4], [33]) şi, cu ajutorul ei, marca uleiului
care corespunde acestei condiţii privind vâscozitatea minimă (de exemplu,
ISOVG 68 indică o vâscozitate de 68 mm2/s la temperatura de 40oC). Nu
înseamnă că rulmentul trebuie uns cu un ulei cu această vâscozitate. El
reprezintă doar ultima soluţie, la limita de jos a vâscozităţii. O alegere nuanţată
a uleiului, care ţine seama atât de dimensiunile rulmentului, cât şi de turaţie, se
poate face pe baza figurii 5.3 (pag.138).

Tabelul 3.17 Vâscozităţi minime ale uleiurilor pentru rulmenţi


(la temperatura de lucru)
Vâscozitatea
Tipul rulmentului cinematică
mm2/s
Cu bile, cu role cilindrice, cu ace 13
Cu role conice, oscilanţi cu role butoi, axiali cu ace 20
Axiali-oscilanţi cu ace 30

76
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

3000
2000 1:ISOVG320
1000 2:ISOVG150
500 3:ISOVG68
300 4:ISOVG46
Vâscozitatea minimă (tab.3.17) mm /s
2

200
5:ISOVG32
100 6:ISOVG22
7:ISOVG15
50

30
20
15
1
2
10
8 3
6 4
5 6 5
4
7
3

-30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160

Temperatura de funcţionare ºC

Fig. 3.23 Dependenţa vâscozitate – temperatură pentru uleiuri


din diverse clase ISOVG

Tabelul 3.18 [10] conţine recomandări de uleiuri pentru ungerea


rulmenţilor. Cu vâscozitatea determinată ca mai sus, şi ţinând seama de
condiţiile de funcţionare din tabel, se poate identifica un ulei care să corespundă
problemei.

3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi


Funcţionarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi, sub aspectul ungerii,
depinde de o serie de factori. Unul dintre aceştia este etanşarea. Prin etanşarea
unui lagăr (sau a unui rulment) se urmăreşte, pe de o parte, împiedicarea
pătrunderii în lagăr a contaminanţilor şi, pe de altă parte, reţinerea, în lagăr, a
lubrifiantului. În ceea ce priveşte cel de al doilea scop, el nu se referă doar la
împiedicarea lubrifiantului de a ieşi din lagăr în mediul ambiant, exterior
ansamblului. Există situaţii în care trebuie împiedicată ieşirea lubrifiantului din
lagăr spre interiorul carcasei transmisiei, pentru a se evita, de exemplu
amestecarea lubrifianţilor, în cazul în care rulmentul este uns cu un alt lubrifiant
decât celelalte organe ale transmisiei, aflate în spaţii adiacente.

77
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.18 Recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor


Temperatura, ºC Turaţia,
Tipul uleiului
minimă maximă rot/min
#
K68, H 46 A , TH68EP1(ASTRA); H60A, H68 EP, TbA 57E*, LA57**
#
(LUBRIFIN); H 60A, H68, H41 , K68, I 68 (PETROTEL-LUKOIL); H 68 EP/1
(ICERP); Radula 68, OSO-C68, ACER 68, OTE 68, Dicrea TC 68, Dicrea 68
(AGIP);Energol RC 68, CS 68, HLP-HM68, RC-R68,THB-68 (B.P.); Magna 68,
Hyspin VG68, Hyspin AWS68, Perfecto T68, Aircol PD 68 (CASTROL); Polytelis
sub 500 68, Elfolna DS 68, Turbelf SA 68, Dacnis P68, Dacnis VS68 (ELF); Vactra Oil
Heavy Medium, Rubrex 400, D.T.E. Oil Heavy Medium, D.T.E. 26, Viscolite Oil
Heavy (MOBIL); TCL-68, Turbokomol 68K, Hidro HL-68, KA-68, Hidrokomol P-
68, Hidrokomol U-68, Hidrokomol D-68 (MOL Carrier); Safco Rubric C 68, Saf
Drive S68 2 (MOTUL); Vitrea 68, Turbo T68, Tellus S68, Tellus T68, Comptella
68, Comptella S68 (SHELL)
H32, H32 A (PETROTEL-LUKOIL); H32A, H32AS, H32EP, TbA 32E*, TK 32, LA
50 32** (LUBRIFIN); H 32 EP/1 (ICERP); Radula 32, OSO-C32, ACER 32, OTE 32,
Dicrea TC 32, Dicrea 32 (AGIP); Energol HLP 32, RC-R 32, THB 32 (B.P.);
Hyspin VG 32, Hyspin AWS 32, Perfecto T 32, Aircol PD 32 (CASTROL);
Polytelis 32, Elfolna DS 32, Turbelf SA 32, Turbelf GB 32, Turbelf TSE 32,
500...4000 Dacnis VS 32 (ELF); Vectra Oil Light, D.T.E. Oil Light, D.T.E. 13, D.T.E. 24,
Velocite Oil nr. 12, Velocite Oil AX (MOBIL); AN-32, TCL-32, Turbokomol 32K,
Hidro HL-32, Hidrokomol P-32, Hidrokomol U-32, Hidrokomol D-32 (MOL
Carrier); Safco Rubric A 32, Saf Drive S 32, Safco Rubric S32 Z, Safco Vis 32
(MOTUL); Vitrea 32, Morlina 32, Turbo T32, Tellus S32, Tellus T 32, Tegula 32
(SHELL)
# # #
L 10 , H 10 (ASTRA); H18A, H15 EP, HA 15, L8 (LUBRIFIN); H 15EP/1, HA
15S (ICERP); Radula 15, OSO-15, ACER 15 (AGIP); Hyspin VG15, Magna 15
peste 4000
(CASTROL); Spinelf 15 (ELF); Velocite Oil nr. 8, Velocite OilS, D.T.E. 11
(MOBIL); TCL-15, Hidrokomol U-15 (MOL Carrier); Tellus T15 (SHELL)
#
L 100, OSII 60 , LA 100, K 100 (ASTRA); I100, K 100, L 100, LA 100, H 100
#
(PETROTEL-LUKOIL); L 56 *, L 100*, KA 100**, H100 EP*, H 100A***
(LUBRIFIN); H 100 EP/1, KA 100 S (ICERP); Radula 100, OSO-C 100, OSO
-5 100, ACER 100, ACER-MP 100, OTE 100, Dicrea 100 (AGIP); Energol CS 100,
RC-R 100, RC-100, THB 100 (B.P.); Hyspin VG 100, Hyspin AWS 100, Magna
sub 500 100, Perfecto T 100 (CASTROL); Polytelis 100, Elfolna DS 100, Turbelf SA 100,
Dacnis P 100 (ELF); Vectra Oil Heavy, Vacuoline 525, D.T.E. 18, D.T.E 27
(MOBIL); AN-100, TCL-100, SZK-100, Hidrokomol U-100, KA 100 (MOL Carrier);
Safco Rubric D 100, Safco Rubric S 100Z, Safco Rubric RU 100, Safco D 100,
Safco Alterna 100 (MOTUL); Vitrea 100, Morlina 100, Comptella 100, Corena P
100, Tellus S 100, Tellus T 100 (SHELL)
#
K68, H 46 A ,TH68EP1 (ASTRA); H60A, H68 EP, TbA 57E*, LA 57**
#
(LUBRIFIN); H 60A, H68, H41 , K68, I 68 (PETROTEL-LUKOIL); H68 EP/1
(ICERP); Radula68, OSO-C68, ACER 68, OTE 68, Dicrea TC 68, Dicrea 68
(AGIP);Energol RC 68, RC-R 68, CS 68, HLP-HM68,Turbinol 68, THB-68 (B.P.);
Magna 68, Hyspin VG68, Hyspin AWS68, Perfecto T68, Aircol PD 68
100 500...4000 (CASTROL); Polytelis 68, Elfolna DS 68, Turbelf SA 68, Dacnis P68, Dacnis
VS68 (ELF); Vactra Oil Heavy Medium, Rubrex 400, D.T.E. Oil Heavy Medium,
D.T.E. 26, Viscolite Oil Heavy (MOBIL); AN-68, TCL-68, Turbokomol 68K, Hidro
HL-68, KA-68, Hidrokomol P-68, Hidrokomol U-68, Hidrokomol D-68 (MOL
Carrier); Safco Rubric C 68, Saf Drive S68, Safco Rubric S 68 Z (MOTUL); Vitrea
68, Turbo T68, Tellus S68, Tellus T68, Comptella 68, Comptella S68 (SHELL)
H32, H32 A (PETROTEL-LUKOIL); H32A, H32AS, H32EP, TbA 32E*, TK 32, LA
32** (LUBRIFIN); H 32 EP/1 (ICERP); Radula 32, OSO-C32, ACER 32, OTE 32,
Dicrea TC 32, Dicrea 32 (AGIP); Energol HLP 32, RC-R 32, Turbinol 32, Turbinol
32EP, THB 32 (B.P.); Hyspin VG 32, Hyspin AWS 32, Perfecto T 32, Aircol PD
32 (CASTROL); Polytelis 32, Elfolna DS 32, Turbelf SA 32, Turbelf GB 32,
peste 4000 Turbelf TSE 32, Dacnis VS 32 (ELF); Vectra Oil Light, D.T.E. Oil Light, D.T.E. 13,
D.T.E. 24, Velocite Oil nr. 12, Velocite Oil AX (MOBIL); AN-32, TCL-32,
Turbokomol 32K, Hidro HL-32, Hidrokomol P-32, Hidrokomol U-32, Hidrokomol
D-32 (MOL Carrier); Safco Rubric A 32, Saf Drive S 32, Safco Rubric S32 Z,
Safco Vis 32 (MOTUL); Vitrea 32, Morlina 32, Turbo T32, Tellus S32, Tellus T
32, Tegula 32 (SHELL)

78
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Tabelul 3.18 (continuare)


Temperatura, ºC Turaţia,
Tipul uleiului
minimă maximă rot/min
L 220**, K220* (ASTRA); L 220**, K220*, I 220 (PETROTEL-LUKOIL); TIN 220
EPS (LUBRIFIN); TIN 220EPS/1 (ICERP); Radula 220, OSO-C 220, OSO-S
220, OSO-220, ACER-M230, ACER –MP220, ACER MPK 220, Blasia 220,
SIC-C 220, Dicrea 220 (AGIP); GR-XP 220, GR-XF 220, Energol CS 220
(B.P.); Magna 220, Alpha SP 220,Hyspin VG 220 (CASTROL); Polytelis 220,
sub 500 Metelia 220, Misola MAP 220, Reductelf SP 220, Reductelf Synthese 220
(ELF); Viscolite Oil BB, Etna Oil no.4, Mobilgear 630, Vacuoline 133, Vacuoline
333, Vacuoline 533, Vactra Oil BB, D.T.E. Oil BB (MOBIL); TCL-220, SZK-220,
Transol 220, Komagmol 220, KA 220 (MOL Carrier); Safco Rubric FF 220,
Safco Rubric RU 220, Supraco MPL 220, Safco Gear HD 220, Safco D220
(MOTUL); Vitrea 220, Morlina 220, Delima 220, Omala 220 (SHELL)
#
L 150*, LDE, K150, KA95* (ASTRA); L 150*, K150, L95 **, LDE, I 150
#
(PETROTEL-LUKOIL); TIN 150 EPS, L100 * (LUBRIFIN); KA 150/1, TIN
150EPS/1 (ICERP); Radula 150, OSO-C 150, OSO-S 150, OSO-150, ACER
150, ACER –MP 150, ACER-MPK 150, Blasia 150, Dicrea 150, SIC-C 150
(AGIP); Energol RC-150, CS-150 (B.P.); Magna 150, Alpha SP 150,Hyspin VG
150, Hyspin AWS 150, Aircol PD 150 (CASTROL); Polytelis 150, Dacnis P
150, Dacnis VS150, Reductelf SP 150, Reductelf Synthese 150 (ELF);
500...4000
peste Viscolite Oil Extra Heavy, Etna Oil no.3, Rarus 429, Mobilgear 629, D.T.E. 19,
-5 D.T.E. 28, Vacuoline 128, Vacuoline 328, Vacuoline 528, Vactra Oil Extra
100
Heavy, D.T.E. Oil Extra Heavy (MOBIL); TCL-150, SZK-150, Transzol 150,
Komagmol 150, KA-150 (MOL Carrier); Safco Rubric FF 150, Safco Rubric RU
150, Supraco MPL 150, Safco Gear HD 150, Safco D150, Safco Alterna 150
(MOTUL); Vitrea 150, Morlina 150, Comptella150, Corena P 150, Omala 150
(SHELL)
#
L 100, OSII 60 , LA 100, K 100 (ASTRA); I100, K 100, L 100, LA 100, H 100
#
(PETROTEL-LUKOIL); L 56 *, L 100*, KA 100**, H100 EP*, H 100A***
(LUBRIFIN); H 100 EP/1, TIN 100EP/1, KA-100S (ICERP); Radula 100, OSO-
C 100, ACER 100, ACER-MP 100, OTE 100, Dicrea 100, Blasia 100 (AGIP);
Energol CS 100, RC-100, RCR 100, GXP 100, THB 100 (B.P.); Magna 100,
Hyspin VG 100, Hyspin AWS 100, Perfecto T 100, Alpha SP 100 (CASTROL);
Polytelis 100, Elfolna DS 100, Turbelf SA 100, Dacnis P 100, Reductelf SP
peste 4000
100, Reductelf Synthese 100, Metelia 100 (ELF); Vectra Oil Heavy, Vacuoline
525, D.T.E. 18, D.T.E 27, Mobilgear 627, Rarus 427 (MOBIL); AN-100, TCL-
100, SZK-100, Hidrokomol U-100, KA 100, Transzol 100, Komagmol 100 (MOL
Carrier); Safco Rubric D 100, Safco Rubric S 100Z, Safco Rubric RU 100,
Supraco MPL 100, Safco Gear HD 100, Safco D 100, Safco Alterna 100
(MOTUL); Vitrea 100, Morlina 100, Comptella 100, Corena P 100, Tellus S
100, Tellus T 100, Omala 100 (SHELL)
Arnica 46 (AGIP); Bactran HV46 (B.P.); Hyspin AWH 46 (CASTROL); Hydrelf
sub 1000 DS 46, Hyrelf XV 46 (ELF); D.T.E. 15 (MOBIL); Hidrokomol HV-U46 (MOL
Carrier); Safco Rubric XP 46 Z (MOTUL); Tellus T 46, Tellus TD 46 (SHELL)
Arnica 32 (AGIP); Bactran HV32 (B.P.); Hyspin AWH 32 (CASTROL); Hydrelf
-30 50 1000...5000 DS 32, Hyrelf XV 432 (ELF); D.T.E. 13 (MOBIL); Hidrokomol HV-U32 (MOL
##
Carrier); Safco Rubric XP32Z (MOTUL); Tellus T 32 (SHELL)
Arnica 32 (AGIP); Bactran HV32 (B.P.); Hyspin AWH 32 (CASTROL); Hydrelf
peste 5000 DS 32 (ELF); D.T.E. 11 (MOBIL); Hidrokomol HV-U15, Hidrokomol HV-U22
##
(MOL Carrier); Safco Rubric XP22Z (MOTUL); Tellus T 15 (SHELL)
NOTĂ: * = utilizare peste 0ºC; ** = utilizare peste 50ºC; *** = utilizare peste 10ºC; # = vâscozitate la 50ºC;
## = utilizare la temperaturi mai mari de -20ºC; ### = utilizare la temperaturi mai mari de -15ºC.

După natura lor, contaminanţii (poluanţii) sunt de trei tipuri:


a. contaminanţi primari;
b. contaminanţi secundari;
c. contaminanţi exteriori.

79
Lagăre cu rulmenţi

Contaminanţii primari sunt aceia care provin din procesul de fabricaţie şi


de montaj al ansamblului din care fac parte rulmenţii, ori sunt introduşi odată cu
lubrifiantul la prima ungere a ansamblului.
Contaminanţii secundari provin din procesul de funcţionare a
ansamblului. Ei sunt, de pildă, particule de uzură, care, parţial sunt reţinute de
filtrele instalaţiei. Contaminanţi secundari sunt şi compuşii de oxidare
(îmbătrânire catalitică) ai uleiului, compuşi care sunt insolubili.
Contaminanţii exteriori pătrund prin orificiile de aerisire (de exemplu, la
reductoare) ori prin etanşările deteriorate sau greşit proiectate.
În figura 3.24 [40] se prezintă impactul contaminanţilor din lubrifiant
asupra diferitelor cuple de frecare. Se observă că rulmenţii sunt cei mai afectaţi
de contaminarea lubrifianţilor (28%).

rulmenţi

etanşări

angrenaje

cuzineţi

robineţi

ghidaje liniare

piston / cilindru

lanţuri

frâne / ambreiaje

cuplaje

altele
0 10 20 30 40
incidenţa, %

Fig. 3.24 Impactul contaminanţilor asupra cuplelor de frecare

Figura 3.25 [40] este sugestivă pentru constatarea influenţei diferiţilor


factori asupra scoaterii din uz a rulmenţilor unor reductoare industriale. Este
evident impactul important al impurităţilor din lubrifiant asupra scoaterii din uz
a rulmenţilor (70%).
Obiectul acestui subcapitol îl constituie contaminanţii exteriori. O
caracterizare a nivelului de poluare a diferitelor medii în care se pot afla
ansamble cu rulmenţi este dată de tabelul 3.18 [40].

80
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

ungere defectuoasă

impurităţi (contaminanţi)

suprasarcini
concepţie constructivă greşită

uzură

mediu înconjurător

alte cauze

0 20 40 60 80 100
frecvenţa, %
Fig. 3.25 Cauze ale deteriorării rulmenţilor

Tabelul 3.18 Particule în suspensie în aer, în diferite medii


Mediul Suspensia
mg/m3 aer

Încăpere „albă” (curăţenie „absolută”) 0,03


Laborator 0,1
Atelier de prelucrări mecanice 0,5
Fabrică 1
Centrul unui oraş 5
Oţelărie 320
Fabrică de ciment 1300

În raport cu rulmentul, etanşarea unui lagăr cu rulmenţi poate fi:


a. etanşare proprie (interioară);
b. etanşare exterioară.

3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară)


Din punctul de vedere al relaţiei dintre elementul de etanşare şi
componentele rulmentului, etanşarea poate fi cu contact sau fără contact. La
etanşarea cu contact, elementul de etanşare se află în contact cu alunecare cu
unul dintre inelele rulmentului sau cu unele părţi componente ale dispozitivului
de etanşare. La etanşarea fără contact, între elementul de etanşare şi unul din
componentele rulmentului se formează o fantă de o anumită formă. De
asemenea, este posibil ca această fantă să fie formată între elementele
dispozitivului de etanşare (labirint).
În tabelul 3.19 sunt prezentate soluţii de etanşare interioară, cu contact,
din fabricaţia curentă a firmei INA [21, 24, 25].

81
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.19 Etanşări interne cu contact


Nr.
Simbol Construcţie Descriere
crt.

- manşetă cu buză;
1 RS - cauciuc BR1, cu armătură din oţel;
- o singură buză.

- manşetă cu buză;
- cauciuc NBR2 cu armătură din oţel;
2 URS - două buze de etanşare: cea interioară - cu contact;
cea exterioară - fără contact (cu interstiţiu);
- durabilitate mare

- şaibă (inel) din tablă din oţel, zincată, cu o manşetă cu


2
buză, injectată din cauciuc NBR , pretensionată radial;
3 RSR - utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inel interior lat,
seriile GSH...RRB.

- etanşare cu 3 piese: manşetă cu buză, din cauciuc


2
NBR , fixată între două şaibe din tablă din oţel, zincată,
pretensionată radial;
- şaiba exterioară protejează suplimentar buza contra
4 R unor deteriorări cauzate de acţiuni mecanice;
- utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric, seriile
GLE...KRRB, GE...KRRB, GNE...KRRB, E...KRRB,
NE...KRRB, GE...KLLHB.
- etanşare asemănătoare cu cea de tip R. Are o şaibă
suplimentară care le acoperă pe celelalte două şi care
asigură o protecţie anticorozivă;
5 RCC - şaiba suplimentară realizează şi o etanşare
suplimentară fără contact cu inelul interior al
rulmentului;
- utilizată la rulmenţii seriile GE...KRRB-CC.
- etanşare destinată funcţionării într-un mediu puternic
2
contaminat. Manşeta, din cauciuc NBR , are trei buze
de etanşare şi se află în capsula formată din cele două
şaibe din tablă din oţel, zincată. Buzele sunt
pretensionate radial;
- utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric, seriile
6 P3 GE...KPPB3;
- şaiba exterioară este evazată la partea dinspre inelul
interior, conferind o protecţie a buzei faţă de o acţiune
mecanică asupra ei;
- se utilizează la viteze mici, din cauza frecării
importante a celor trei buze cu inelul interior.
1 – cauciuc butadienic; 2 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.

82
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Etanşări interioare pot fi realizate la rulmenţi de diferite tipuri. În figura


3.26 se dă un exemplu de etanşare interioară a unui rulment radial-axial cu bile
pe două rânduri, utilizat la roata din spate a unui autovehicul [8].
Figura 3.27 prezintă rulmenţi cu ace cu etanşare proprie, INA [22].

Fig. 3.26 Rulment cu etanşare interioară cu contact

Fig. 3.27 Rulmenţi cu ace cu etanşare proprie


83
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.20 conţine etanşări interioare fără contact, utilizate la rulmenţii


firmei INA [21, 24, 25].

Tabelul 3.20 Etanşări interne fără contact


Nr.
Simbol Construcţie Descriere
crt.

- etanşare cu fantă, formată între şaibele de protecţie


şi inelul interior;
- elementele de protecţie pot fi şi din cauciuc NBR1 cu
1 Z armătură din oţel;
- poate fi utilizată la viteze mari (elementul de
etanşare nu atinge inelul interior);
- destinată mediilor cu nivel de contaminare redus.

- etanşare cu labirint (format între elementul de


etanşare şi inelul interior al rulmentului);
2 BRS - material: cauciuc NBR1 cu armătură din oţel;
- destinată mediilor cu nivel de contaminare redus.

- etanşare cu labirint;
- compusă din trei elemente metalice. Piesa
intermediară este presată pe inelul interior;
- utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inelul interior lat
3 L simetric, seriile GE...KLLHB;
- etanşare eficientă, recomandată şi pentru
temperaturi de funcţionare ridicate (nu conţine
elemente din cauciuc).
1 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.

3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară


Etanşările exterioare ale rulmenţilor pot fi cu contact sau fără contact.

3.4.2.1 Etanşări cu contact


O grupare a acestor etanşări, precum şi indicaţii de utilizare şi anumite
limite (de exemplu, viteza periferică până la care se pot utiliza), sunt date în
tabelul 3.22 [44].
Tipul şi dimensiunile manşetelor de etanşare cu o buză sau cu două buze
(o buză suplimentară pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi) din
producţia INA sunt prezentate în tabelul 3.21 [23], iar aspectul lor constructiv –
în figura 3.28. Trebuie menţionat faptul că firmele care produc manşete de
etanşare, precum şi alte tipuri de etanşări, sunt foarte numeroase, la fel ca şi

84
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

variantele constructive ale acestor etanşări. De aceea, proiectantul are la


dispoziţie o largă paletă de posibilităţi, în funcţie de problema concretă de
proiectare.

Tabelul 3.21 Manşete de rotaţie cu buză


b
b b

d D d D d D

GR (d≤7) G (d≥8) SD
Manşetă cu o Manşete cu Dimensiuni (mm) Manşetă cu o Manşete cu Dimensiuni (mm)
buză buză d D b buză buză d D b
suplimentară +0,4 suplimentară +0,4
-0,2 -0,2
GR 4X 8X2 − 4 8 2 G 20X28X4 SD 20X28X4 20 28 4
GR 5X 9X2 − 5 9 2 G 21X29X4 − 21 29 4
GR 5X10X2 − 5 10 2 G 22X28X4 SD 22X28X4 22 28 4
GR 6X10X2 − 6 10 2 G 22X30X4 SD 22X30X4 22 30 4
GR 6X12X2 − 6 12 2 G 24X32X4 − 24 32 4
GR 7X11X2 − 7 11 2 G 25X32X4 SD 25X32X4 25 32 4
GR 7X14X2 − 7 14 2 G 25X33X4 SD 25X33X4 25 33 4
G 8X12X3 − 8 12 3 G 25X35X4 SD 25X35X4 25 35 4
G 8X15X3 SD 8X15X3 8 15 3 G 26X34X4 SD 26X34X4 26 34 4
G 9X13X3 − 9 13 3 G 28X35X4 SD 28X35X4 28 35 4
G 9X16X3 − 9 16 3 G 28X37X4 − 28 37 4
G 10X14X3 − 10 14 3 G 29X38X4 − 29 38 4
G 10X17X3 SD 10X17X3 10 17 3 G 30X37X4 SD 30X37X4 30 37 4
G 12X16X3 − 12 16 3 G 30X40X4 SD 30X40X4 30 40 4
G 12X18X3 SD 12X18X3 12 18 3 G 25X32X4 SD 25X32X4 32 42 4
G 12X19X3 SD 12X19X3 12 19 3 G 32X45X4 − 32 45 4
G 13X19X3 − 13 19 3 G 35X42X4 SD 35X42X4 35 42 4
G 14X20X3 SD 14X20X3 14 20 3 G 35X45X4 SD 35X45X4 35 45 4
G 14X21X3 − 14 21 3 G 37X47X4 SD 35X45X4 37 47 4
G 14X22X3 SD 14X22X3 14 22 3 G 38X48X4 SD 38X48X4 38 48 4
G 15X21X3 SD 15X21X3 15 21 3 G 40X47X4 SD 40X47X4 40 47 4
G 15X23X3 SD 15X23X3 15 23 3 G 40X50X4 SD 40X50X4 40 50 4
G 16X22X3 SD 16X22X3 16 22 3 G 40X52X4 SD 40X52X4 40 52 4
G 16X24X3 SD 16X24X3 16 24 3 G 42X52X4 SD 42X52X4 42 52 4
G 16X25X3 − 16 25 3 G 43X53X4 − 43 53 4
G 17X23X3 SD 17X23X3 17 23 3 G 45X52X4 SD 42X52X4 45 52 4
G 17X25X3 SD 17X25X3 17 25 3 G 45X55X4 SD 45X55X4 45 55 4
G 18X24X3 SD 18X24X3 18 24 3 G 50X58X4 SD 50X58X4 50 58 4
G 18X26X4 SD 18X26X4 18 26 4 G 50X62X5 SD 50X62X5 50 62 5
G 19X27X4 SD 19X27X4 19 27 4 G 55X63X5 − 55 63 5
G 20X26X4 SD 20X26X4 20 26 4 G 70X78X5 − 70 78 5

85
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.22 Identificarea şi alegerea etanşărilor cu contact


=Recomandabil
=Nerecomandabil
Substanţe (impurităţi) Alte
de reţinut cerinţe
pătrunderea trebuie împiedecată
1) 2) Ulei Temperatura din Tipul etanşării, cu

Funcţionare ca supapă
Praf. Impurităţi uşoare,

Aşchii metalice, stropi


Viteza Nisip. Impurităţi grele, vecinătatea locului de exemple şi Materiale

Preluarea dezaxării
Pulverizat (ceaţă)
perife- montare a etanşării variante

Nivelul deasupra
Fluid nelubrifiant

Fluid pulverizat

rică
Fluid lubrifiant

de unsoare
maximă 3)

etanşării

Unsoare

arborilor
m/s
umede

°C
uscate
Baie

Gaz
etc.

min max
Etanşare cu buză radială
NBR4
12 (35) -40 +110

12 -40 +110 A B
-40 +110 C D
<6
după
presiune -40 +110 fără inserţie
E
>20 metalică
-40 +110 F
G
Inel
Pâslă
4 (10) -50 +100

5 -30 +120 Piele

0,5 -100 +200


PTFE

Inel
Inel O NBR4
2 (4) -40 +110
Inel X NBR4
4 -40 +110
Inel O pe con NBR4
6 -30 +100

Presetupă
10 Fibre vegetale
-90 +120 (lubrifiere cu grafit)

26 -200 +350 Fibre de poliamidă

25 (40) -240 +550 Folie flexibilă (grafit)

12-18 Etanşare cu buză axială


>18;Etan- -40 +100
şare cu NBR4
Interstiţiu -40 +100
12-18
Etanşare mecanică
Oţel carbon
20 -30 +180 Ceramică

20 -30 +180 Carburi sinterizate/


carburi sinterizate
10 -50 +110 Oţel cu crom/ oţel
cu crom

Şaibă elastică
5 -40 +120

Etanşări Fibre de poliamidă


20 pluşate pe folie de metal
-30 +150
Şaibă de poliester
20 -30 +130 pluşată în şaibe
de etanşare Z

1)
Se referă la acţiunea fizică a fluidului de etanşare
2)
Etanşare imersată/presurizată
3)
Valorile dintre paranteze indică vitezele ce pot fi atinse cu etanşări în variante speciale
4)
NBR – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic

86
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Indicaţii şi recomandări de aplicare

Observaţii 5)
Cerinţe speciale ale suprafeţelor de contact

Bătaia
Excentricitatea radială Avantaje Dezavantaje Comentariu general: O combinaţie de
Rmax
maximă maximă două tipuri de etanşări rezolvă adesea
(Ra)
(diametrul (la n=2000 problemele de etanşare
µm
arborelui = rot/min)
100 mm) mm

1,0-1,6 0,25 0,2 La viteze mari, de peste 10m/s, duritatea


A, B (0,3-0,5) suprafeţei trebuie să fie cel puţin 60 HRC.
Etanşare bună. Înlocuire dificilă a
- - - Norma DIN 3760, etanşării. Poate fi utilizată şi o bucşă de uzură. Pentru
BS 1399. Tipul F Etanşarea se diametre mari sunt disponibile etanşări
- - - este recomandat deteriorează uşor. separabile, rigidizate printr-o armătură uşor
pentru cazuri cu Căldură de de montat. Etanşările PTFE umplute cu
vibraţii. frecare mare. carbon, cu o valoare pv de max. 4,5 MPa
1,0 0,12 0,08 m/s au bune proprietăţi de funcţionare
F (0,1-0,5) uscată.
G - 0,5-2 0,35

La v> Pâslă: diminuarea Etanşările din pâslă sunt disponibile sub


4 m/s - - elasticităţii deter- formă de inel sau bandă. Alegeţi densi-
(1,6-3,2) mină apariţia unui tatea potrivită. După rodare se obţine o
(0,8) 0,1 0,1 Eficientă interstiţiu nedorit. etanşare cu interstiţiu foarte mic. Pentru
Inelul de pâslă se t> 100°C, alegeţi materiale sintetice, inele
poate strânge – de lubrefiere cu grafit sau similare.
- - - scurgeri de ulei.

Frecarea poate
- 0,1 <0,05 Compactă, uşor varia, în ciuda Inelele O suportă valori mari pv la
de schimbat. Inel toleranţelor comprimare; d=1,05xdiametrul arborelui.
X: frecare mică. strânse. Pe con:
(0,5-1,6) 0,05-0,13 <0,05 Pe con: unghiul conului 30°.
Inel O pe con: strângerea inelului Inelele O trebuie comprimate cu 10-15%.
simplu, frecare (îmbătrânirea). Alegeţi etanşări ce rezistă la îmbătrânire.
- mare - redusă. DIN 3770. Efect de etanşare
diminuat.

Suportă tempera- Este necesară


Alegerea etanşării este foarte importantă.
În principiu turi înalte, reajustarea. Dega-
Dacă t>120°C este necesară răcirea
= jare de căldură
arbore presiune mare şi forţată, cu excepţia celor grafitate. Dacă
mare prin frecare.
(0,3-0,8) 0 (0,05) substanţe
Risc de frecare
substanţele conţin particule solide, lubrifi-
presetupă Dacă >0 ⇒ corozive. Uşor de antul/răcitorul trebuie alimentat printr-o
ajustat sau de uscată dacă nu
conductă separată până la un inel de
(4-5) scurgeri înlocuit. există o uşoară
reţinere.
de ulei scurgere de ulei.
Inelul V necesită suport axial dacă v>7 m/s.
(3-5) Uşor de montat. Pentru v>12 m/s etanşarea este fixată cu un
Funcţionează ca colier sau o bucşă suport. La v>18 m/s,
- deflector etanşarea acţionează ca deflector şi
etanşare cu interstiţiu.

Unele etanşări sunt realizate numai pentru


1-5 Autoreglabilă un singur sens de rotaţie. Modele speciale
Degajare de
căldură prin sunt disponibile pentru
1-5 frecare. Adesea p=10-5 torr – 25 MPa, v=100 m/s şi
Autoreglabilă. t=+200°C la +400°C. Etanş la gaze, în
este necesară
Robustă şi uşor combinaţie cu barieră de fluid şi inel de
răcire separată
- de montat oprire. Scurgeri de ulei în timpul rodajului

Compact. Faţa late- Uşor de deteriorat la Centrarea este critică! Buza etanşării trebuie
rală a rulmentului ac- montare. Căldură
ţionează ca supra- degajată la frecarea
să fie concentrică cu rulmentul. După rodare
faţă de sprijin. din timpul montajului ⇒ interstiţiu foarte mic.

Uşor de combinat Nu se recomandă Pluşare: fibre de naylon de lungime 1-3 mm,


(3,2) - - cu alte etanşări / la etanşarea lipite de şaiba metalică cu un adeziv epoxi-
şaibe de radială dic. Densitatea fibrelor: 50-60 fibre/mm2.
- 0,12 0,1 etanşare. Comprimarea: 0-0,1 mm.

5)
Pentru diferenţe de presiune maxime asupra etanşărilor, a se vedea recomandările producătorilor

87
Lagăre cu rulmenţi

Fig. 3.28 Manşete de etanşare cu buză

Etanşarea cu manşete de rotaţie cu buză („simering”) este utilizată în mod


curent. Exemple de utilizare apar în figurile 2.7, 2.9, 2.10, 2.11. În figura 3.29
se prezintă soluţii de etanşare cu manşete la lagăre cu rulmenţi radiali cu ace. Se
observă că buza suplimentară a manşetelor este orientată spre mediul exterior,
pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi. În felul acesta se evită
acţiunea contaminanţilor asupra buzei principale, precum şi uzarea ei rapidă.

Fig. 3.29 Etanşări la rulmenţi cu ace

O soluţie eficientă de etanşare o reprezintă şi inelele V (V-ring). În timp


ce la manşetele de etanşare, prezentate mai sus, buza era radială (contact radial),
la V-ring, buza este axială (contact axial). Contactul buzei cu piesa conjugată
asigură etanşarea. Construcţia, poziţia în lagăr, precum şi funcţionarea unei
etanşări cu V-ring, rezultă din figura 3.30. Etanşările cu V-ring au câteva
avantaje importante faţă de manşetele cu buză: pierderi prin frecare mult mai
mici; sunt insensibile la bătaia radială a arborelui; permit excentricităţi mult mai
88
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

mari ale arborelui în carcasă (tab. 3.23); montajul este mai simplu; permite
înclinări mari ale arborelui în zona de etanşare (la d = 10...50 mm, ϕ = 4,5D...2D
iar la d = 50...10 mm, ϕ = 2D...1, 2D . Valorile maxime ale unghiului de înclinare
ϕ sunt pentru diametrele minime din intervalul dat).

Fig. 3.30 Etanşare cu V-ring

Tabelul 3.23 Excentricităţi admisibile ale arborelui în carcasă


Excentricitatea
Dimensiunea inelului V
e (mm)
V-5 ... V-8 0,4
V-10 ... V-18 0,6
V-20 ... V-35 0,9
V-40 ... V-65 1,1
V-70 ... V-100 1,4

La proiectarea unei etanşări cu V-ring trebuie avute în vedere efectele


forţei centrifuge, combinate cu forţa elastică dezvoltată de inelul V (care la
montaj este deformat axial, de la o lăţime B, la o lăţime B1, aşa cum rezultă din
tabelele 3.24…3.29). Astfel, la viteze periferice ale arborelui cuprinse între
8…12 m/s, inelul trebuie rezemat axial (el poate fi rezemat axial şi la viteze mai
mici, dar nu este strict necesar), aşa cum se vede în figura 3.31, a. La viteze cu
valori între 12…18 m/s, inelul trebuie cuprins şi radial (capsulat), figura 3.31,
b. Dacă viteza depăşeşte 18 m/s, atunci el trebuie montat pe o parte fixă a
construcţiei (fig. 3.31, c).

89
Lagăre cu rulmenţi

a b

c
Fig. 3.31 Montaje ale V-ring
a. v = 8…12 m/s; b. v = 12…18 m/s; c. v >18 m/s

După forma lor constructivă, precum şi după domeniul de utilizare,


inelele V sunt de mai multe tipuri: A, AX, E, L, RM, S. Simbolizarea acestora,
precum şi dimensiunile lor, inclusiv unele elemente care caracterizează
montajul, se dau în extrasele din tabelele 3.24, 3.25, 3.26, 3.27, 3.28, 3.29 [45].

V-8 S

Fig. 3.32 Comutator

90
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Exemple de utilizare a etanşărilor cu V-ring sunt prezentate în figurile


3.32 şi 3.33 [45].

V-90 A

Fig. 3.33 Etanşare suplimentară cu V-ring pentru medii puternic contaminate

3.4.2.2 Etanşări fără contact


Funcţionarea acestor etanşări se bazează pe:
a. Crearea unor fante cu o anumită configuraţie, între piesele care
participă la realizarea etanşării. Aceste fante constituie rezistenţe hidraulice,
care nu permit ieşirea unsorii consistente din lagăr.
b. Centrifugarea uleiului pe vârfurile unor inele „de centrifugare”, care
pot fi piese separate de arbore (piesele notate cu Ic din figurile 3.35, a şi 3.37, d)
sau pot fi porţiuni ale arborelui (cea notată cu Ic în figura 3.37, b).
c. Efectul combinat al celor două tipuri anterioare.
În tabelul 3.30 se prezintă diverse tipuri de etanşări fără contact, cu
indicaţii privind domeniul de utilizare, precum şi date privind performanţele
acestora [44].
Figura 3.34 prezintă etanşările cu fantă simplă, interioară, respectiv
exterioară, precum şi planul lor dimensional. Se face precizarea că între
elementele între care se formează fanta există o relaţie de ajustaj, deşi pe desen
s-au trasat două linii distincte, ceea ce contravine regulilor de reprezentare ale
pieselor care formează ajustaje. S-a procedat astfel, pentru a se evita o
eventuală percepţie eronată şi anume că între piese ar exista un contact direct.
Această observaţie se aplică şi celorlalte construcţii, din acest subcapitol, în
91
Lagăre cu rulmenţi

care apar etanşări fără contact, cu relaţie de ajustaj între piesele acestora. În
tabelele 3.31 şi 3.32 se dau dimensiunile fantelor de etanşare.

Tabelul 3.24 Etanşare cu V-ring A

A B1
d2 d1 d3
d

Dimensiuni în mm
Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea Dimensiunea Lăţimea Cota maximă Cota Lăţimea
arborelui interior c A înainte de recomandată minimă după
d1 d montaj B d2 d3 montaj B1
V-3A 2,7- 3,5 2,5 1,5 2,1 3,0 d1+1 d1+4 2,5±0,3
V-4A 3,5- 4,5 3,2 2 2,4 3,7 d1+1 d1+6 3,0±0,4
V-5A 4,5- 5,5 4 2 2,4 3,7 d1+1 d1+6 3,0±0,4
V-6A 5,5- 6,5 5 2 2,4 3,7 d1+1 d1+6 3,0±0,4
V-7A 6,5- 8,0 6 2 2,4 3,7 d1+1 d1+6 3,0±0,4
V-8A 8,0- 9,5 7 2 2,4 3,7 d1+1 d1+6 3,0±0,4
V-10A 9,5- 11,5 9 3 3,4 5,5 d1+2 d1+9 4,5±0,6
V-12A 11,5- 12,5 10,5 3 3,4 5,5 d1+2 d1+9 4,5±0,6
V-13A 12,5- 13,5 11,7 3 3,4 5,5 d1+2 d1+9 4,5±0,6
V-14A 13,5- 15,5 12,5 3 3,4 5,5 d1+2 d1+9 4,5±0,6
V-16A 15,5- 17,5 14 3 3,4 5,5 d1+2 d1+9 4,5±0,6
V-18A 17,5- 19 16 3 3,4 5,5 d1+2 d1+9 4,5±0,6
V-20A 19 - 21 18 4 4,7 7,5 d1+2 d1+12 6,0±0,8
V-22A 21 - 24 20 4 4,7 7,5 d1+2 d1+12 6,0±0,8
V-25A 24 - 27 22 4 4,7 7,5 d1+2 d1+12 6,0±0,8
V-28A 27 - 29 25 4 4,7 7,5 d1+3 d1+12 6,0±0,8
V-30A 29 - 31 27 4 4,7 7,5 d1+3 d1+12 6,0±0,8
V-32A 31 - 33 29 4 4,7 7,5 d1+3 d1+12 6,0±0,8
V-35A 33 - 36 31 4 4,7 7,5 d1+3 d1+12 6,0±0,8
V-38A 36 - 38 34 4 4,7 7,5 d1+3 d1+12 6,0±0,8
V-40A 38 - 43 36 5 5,5 9,0 d1+3 d1+15 7,0±1,0
V-45A 43 - 48 40 5 5,5 9,0 d1+3 d1+15 7,0±1,0
V-50A 48 - 53 45 5 5,5 9,0 d1+3 d1+15 7,0±1,0
V-55A 53 - 58 49 5 5,5 9,0 d1+3 d1+15 7,0±1,0
V-60A 58 - 63 54 5 5,5 9,0 d1+3 d1+15 7,0±1,0
V-65A 63 - 68 58 5 5,5 9,0 d1+3 d1+15 7,0±1,0
V-70A 68 - 73 63 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2
V-75A 73 - 78 67 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2
V-80A 78 - 83 72 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2
V-85A 83 - 88 76 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2
V-90A 88 - 93 81 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2
V-95A 93 - 98 85 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2
V-100A 98 - 105 90 6 6,8 11,0 d1+4 d1+18 9,0±1,2

92
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Tabelul 3.25 Etanşare cu V-ring AX

Dimensiunile profilului Cote de montaj

A B1 B1=25±5
A=17,3
B=31,0 d2max=d1+12
B d d2 d3 d3min=d1+50
C=17,8 d1

Simbolizare Diametrul Diametrul


arborelui interior
d1 d
V-200AX 200 – 205 192
V-205AX 205 – 210 196
V-210AX 210 – 215 200
V-215AX 215 – 219 204
V-220AX 219 – 224 207
V-225AX 224 – 228 211
V-230AX 228 – 232 215
V-235AX 232 – 236 219
V-240AX 236 – 240 223
V-250AX 240 – 250 227
V-260AX 250 – 260 236
V-270AX 260 – 270 245
V-280AX 270 – 281 255
V-290AX 281 – 292 265
V-300AX 292 – 303 275
V-310AX 303 – 313 285
V-320AX 313 – 325 295
V-330AX 325 – 335 305
V-340AX 335 – 345 315
V-350AX 345 – 355 322
V-360AX 355 – 372 328
V-380AX 372 – 390 344
V-400AX 390 – 415 360
V-425AX 415 – 443 385

93
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.26 Etanşare cu V-ring E

Dimensiunile profilului Cote de montaj

3x45º
A B1=50,0±12,0
A=32,5 B1 d2max=d1+24
B=65,0 d2 d3min=d1+115
B d d1 d3
c=30,0

Simbolizare Diametrul Diametrul


arborelui interior
d1 d
V-300E 300 – 305 294
V-305E 305 – 310 299
V-310E 310 – 315 304
V-315E 315 – 320 309
V-320E 320 – 325 314
V-325E 325 – 330 319
V-330E 330 – 335 323
V-335E 335 – 340 328
V-340E 340 – 345 333
V-345E 345 – 350 338
V-350E 350 – 355 343
V-355E 355 – 360 347
V-360E 360 – 365 352
V-365E 365 – 370 357
V-370E 370 – 375 362
V-375E 375 – 380 367
V-380E 380 – 385 371
V-385E 385 – 390 376
V-390E 390 – 395 381
V-395E 395 – 400 386
V-400E 400 – 405 391
V-405E 405 – 410 396
V-410E 410 – 415 401
V-415E 415 – 420 405
V-420E 420 – 425 410
V-425E 425 – 430 415
V-430E 430 – 435 420
V-435E 435 – 440 425
V-440E 440 – 445 429
V-445E 445 – 450 434
V-450E 450 – 455 439
V-455E 455 – 460 444
V-460E 460 – 465 448
V-465E 465 – 470 453
V-470E 470 – 475 458
V-475E 475 – 480 463
V-480E 480 – 485 468
V-485E 485 – 490 473
V-490E 490 – 495 478
V-495E 495 – 500 483

94
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Tabelul 3.27 Etanşare cu V-ring L

Dimensiunile profilului Cote de montaj

1x45º B1

A
B1=8,0±1,5
d A=6,0 d2 d1 d3 d2max=d1+5
B B=10,5 d3min=d1+20
c=6,5

Simbolizare Diametrul Diametrul


arborelui interior
d1 d
V-110L 105 – 115 99
V-120L 115 – 125 108
V-130L 125 – 135 117
V-140L 135 – 145 126
V-150L 145 – 155 135
V-160L 155 – 165 144
V-170L 165 – 175 153
V-180L 175 – 185 162
V-190L 185 – 195 171
V-200L 195 – 210 182
V-220L 210 – 233 198
V-250L 233 – 260 225
V-275L 260 – 285 247
V-300L 285 – 310 270
V-325L 310 – 335 292
V-350L 335 – 365 315
V-375L 365 – 385 337
V-400L 385 – 410 360
V-425L 410 – 440 382

95
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.28 Etanşare cu V-ring RM

Dimensiunile profilului Cote de montaj

19 35

13
3 2

13 21

67,5 3x45º B1 B1=85±12


d2max=d1+24
100 d d2 d1 d3 d3min=d1+115

Simbolizare Diametrul Diametrul


arborelui interior
d1 d
V-300RM 300 – 305 294
V-305RM 305 – 310 299
V-310RM 310 – 315 304
V-315RM 315 – 320 309
V-320RM 320 – 325 314
V-325RM 325 – 330 319
V-330RM 330 – 335 323
V-335RM 335 – 340 328
V-340RM 340 – 345 333
V-345RM 345 – 350 338
V-350RM 350 – 355 343
V-355RM 355 – 360 347
V-360RM 360 – 365 352
V-365RM 365 – 370 357
V-370RM 370 – 375 362
V-375RM 375 – 380 367
V-380RM 380 – 385 371
V-385RM 385 – 390 376
V-390RM 390 – 395 381
V-395RM 395 – 400 386
V-400RM 400 – 405 391
V-405RM 405 – 410 396
V-410RM 410 – 415 401
V-415RM 415 – 420 405
V-420RM 420 – 425 410
V-425RM 425 – 430 415
V-430RM 430 – 435 420
V-435RM 435 – 440 425
V-440RM 440 – 445 429
V-445RM 445 – 450 434
V-450RM 450 – 455 439
V-455RM 455 – 460 444
V-460RM 460 – 465 448
V-465RM 465 – 470 453
V-470RM 470 – 475 458

96
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Tabelul 3.29 Etanşare cu V-ring S


B

A B1
d2 d1 d3
d

Dimensiuni în mm
Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea Dimensiunea Lăţimea Cota maximă Cota Lăţimea
arborelui interior c A înainte de recomandată minimă după
d1 d montaj B d2 d3 montaj B1
V-5S 4,5- 5,5 4 2 3,9 5,2 d1+1 d1+6 4,5±0,4
V-6S 5,5- 6,5 5 2 3,9 5,2 d1+1 d1+6 4,5±0,4
V-7S 6,5- 8,0 6 2 3,9 5,2 d1+1 d1+6 4,5±0,4
V-8S 8,0- 9,5 7 2 3,9 5,2 d1+1 d1+6 4,5±0,4
V-10S 9,5- 11,5 9 3 5,6 7,7 d1+2 d1+9 6,7±0,6
V-12S 11,5- 13,5 10,5 3 5,6 7,7 d1+2 d1+9 6,7±0,6
V-14S 13,5- 15,5 12,5 3 5,6 7,7 d1+2 d1+9 6,7±0,6
V-16S 15,5- 17,5 14 3 5,6 7,7 d1+2 d1+9 6,7±0,6
V-18S 17,5- 19,0 16 3 5,6 7,7 d1+2 d1+9 6,7±0,6
V-20S 19 - 21 18 4 7,9 10,5 d1+2 d1+12 9,0±0,8
V-22S 21 - 24 20 4 7,9 10,5 d1+2 d1+12 9,0±0,8
V-25S 24 - 27 22 4 7,9 10,5 d1+2 d1+12 9,0±0,8
V-28S 27 - 29 25 4 7,9 10,5 d1+3 d1+12 9,0±0,8
V-30S 29 - 31 27 4 7,9 10,5 d1+3 d1+12 9,0±0,8
V-32S 31 - 33 29 4 7,9 10,5 d1+3 d1+12 9,0±0,8
V-35S 33 - 36 31 4 7,9 10,5 d1+3 d1+12 9,0±0,8
V-38S 36 - 38 34 4 7,9 10,5 d1+3 d1+12 9,0±0,8
V-40S 38 - 43 36 5 9,5 13,0 d1+3 d1+15 11,0±1,0
V-45S 43 - 48 40 5 9,5 13,0 d1+3 d1+15 11,0±1,0
V-50S 48 - 53 45 5 9,5 13,0 d1+3 d1+15 11,0±1,0
V-55S 53 - 58 49 5 9,5 13,0 d1+3 d1+15 11,0±1,0
V-60S 58 - 63 54 5 9,5 13,0 d1+3 d1+15 11,0±1,0
V-65S 63 - 68 58 5 9,5 13,0 d1+3 d1+15 11,0±1,0
V-70S 68 - 73 63 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2
V-75S 73 - 78 67 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2
V-80S 78 - 83 72 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2
V-85S 83 - 88 76 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2
V-90S 88 - 93 81 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2
V-95S 93 - 98 85 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2
V-100S 98 - 105 90 6 11,3 15,5 d1+4 d1+18 13,5±1,2

97
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.30 Identificarea şi alegerea etanşărilor fără contact


=Recomandabil
=Nerecomandabil
Substanţe (impurităţi) Alte
pătrunderea trebuie împedecată de reţinut cerinţe
1) Ulei

Funcţionare ca supapă
Praf. Impurităţi uşoare,

Aşchii metalice, stropi,


Nisip. Impurităţi grele,
Viteza Temperatura din vecinătatea

Preluarea dezaxării
Pulverizat (ceaţă)
locului de montare a Tipul etanşării, cu exemple şi variante

Nivelul deasupra
periferică
Fluid pulverizat

maximă etanşării

de unsoare
etanşării

Unsoare

arborilor
umede
uscate
Baie

m/s Gaz
etc.

Etanşare cu Etanşare cu
interstiţiu A interstiţiu cu
Aceste etanşări se pot Unsoare deflector
utiliza pentru o gamă
largă de temperaturi
dacă materialele Etanşare cu inter-
fără restricţii elementelor cu care ele stiţiu şi canal C
elicoidal B
formează interstiţii au
acelaşi coeficient de
dilatare termică. Ulei
D

Labirint radial
Dacă interstiţiul este
umplut cu unsoare,
temperatura maximă şi
fără restricţii cea minimă sunt dictate
de temperaturile limită E
de utilizare a unsorii.
F
Labirint axial
Risc de congelare la
temperaturi foarte
G
50 scăzute H

Se presupune că interstiţiile sunt umplute cu unsoare


Etanşare cu
şaibă Z
fără restricţii
°C
min max Etanşare cu şaibă
elastică
15 -40 +120

Inel segment de piston

fără restricţii

Inel lamelar

fără restricţii

Ansamblu inel labirint

20
Şaibă de etanşare
-30 +110
material
plastic

1)
Etanşare imersată/presurizată

98
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Indicaţii şi recomandări de aplicare

Observaţii
Comentariu general:
1. Dacă un singur tip de etanşare nu este
suficient, o combinaţie de două tipuri de
Elemente geometrice etanşare rezolvă adesea problema.
Avantaje Dezavantaje
ale zonei de etanşare 2. Reducerea presiunii în timpul răcirii
postoperaţionale este adeseori cauza
pătrunderii impurităţilor şi umezelii în
rulment.

Etanşările cu interstiţiu ar trebui utilizate


A-D: Impurităţile şi
numai atunci când riscul pătrunderii în
umezeala pot
carcasă a impurităţilor şi umezelii este mic.
pătrunde în lungul
Robust. Fără Eficienţa etanşărilor cu interstiţii umplute cu
arborelui.
uzură. Fără unsoare creşte cu lungimea interstiţiului. La
D: Etanşarea
Interstiţiile labirintului axial generare de montajele verticale,
funcţionează numai
căldură se poate utiliza un
când arborele se
Diametrul exterior Grosimea interstiţiului suplimentară. deflector pentru a
roteşte (şi numai
al proeminenţelor proteja intrarea
într-un sens)
axiale („arbore”) a1 a2 contaminanţilor în
mm interstiţiu.

20-30 0,10 0,25 Sunt necesare carcase separabile sau


32-50 0,10 0,30 capace. Trebuie luată în considerare
52-80 0,15 0,4 deplasarea axială a arborelui pentru calculul
Robust Necesită mult spaţiu
82-120 0,2 0,5 interstiţiului axial. Reungerea îmbunătăţeşte
125-180 0,3 0,6 mult eficienţa etanşării.
185-250 0,3 0,7 „F” acceptă dezaxări ale arborelui.
260-310 0,3 0,8
320-400 0,4 0,9
410-500 0,4 1,0 Robust. Uşor de
montat.
a1: Pentru montaj de rulmenţi presupus G: permite unele La viteze mari se Interstiţiul axial trebuie să fie larg, pentru a
complet rigid deplasări axiale, poate produce un permite modificări în lungime ale arborelui.
a2: Pentru locaşurile din carcasă ale fără să afecteze efect de pompare. „H” suportă dezaxarea arborelui.
rulmenţilor oscilanţi cu role eficienţa etanşării.

Excentricitatea Abaterea maximă de Compact. Eficienţa Şaiba carcasei trebuie montată cât mai aproape
maximă la circularitate etanşării este uşor de de rulment. Astfel, efectul de pompare se va
mm mm îmbunătăţit prin utilizarea exercita în direcţia opusă rulmentului. Pentru
de mai multe seturi şaibe pluşate Z a se vedea pagina 86
0,12 0,10
Inelul trebuie presat pe elementul nerotativ.
Compact Uşor de deteriorat Spaţiul dintre cele două inele se umple cu
la montare. unsoare.

Compact. Este
permisă o anumită Reungerea este
deplasare axială – dificilă
inelele alunecă.

Compact. Este
permisă o anumită Reungerea este
deplasare axială – dificilă
inelele alunecă.

Nu este necesară
prelucrarea
suplimentară a
locaşurilor de
montare ale
etanşărilor.

99
Lagăre cu rulmenţi

D a11
D H10
l
de A11
de h10

a. b.
Fig. 3.34 Etanşare cu fantă simplă
a. – etanşare interioară; b. – etanşare exterioară

Tabelul 3.31 Lungimi ale fantei la etanşarea interioară


Diametrul tronsonului de etanşare Lungimea fantei
de (mm) l (mm)
10...50 13...27
51...120 18...36
121...180 22...45

Tabelul 3.32 Lungimi ale fantei la etanşarea exterioară


Diametrul porţiunii de etanşare Lungimea fantei
D (mm) L (mm)
25...50 15...28
51...120 18...36
121...180 23...45

Exemple de utilizare a etanşărilor cu fantă simplă sunt date în figurile:


3.35, a - în combinaţie cu o etanşare cu manşetă (spre exterior) şi cu inele de
centrifugare Ic, practicate pe acelaşi disc 1 (spre interior); 3.35, b - etanşare
bilaterală; 3.37, a; 3.37, b - conform INA [22] - în combinaţie cu inelul de
centrifugare Ic; 3.47.
100
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

L Ic L

1
D D

a. de b.
Fig. 3.35 Etanşări cu fantă simplă
a. – combinată; b. - bilaterală

Etanşările cu canale cu profil circular (fig. 3.36, a), respectiv cu profil


pătrat (fig. 3.36, b), au dimensiunile date în tabelul 3.33.

l l

r0,5b
b
b b 0,5b b 0,5b
1,5b
de A11

de A11
de h10

de h10

a. b.
Fig. 3.36
a. – canale cu profil circular; b. – canale cu profil pătrat.

Tabelul 3.33 Dimensiuni ale etanşării cu canale


Diametrul tronsonului Diametrul (lăţimea) Lungimea de
de etanşare canalului etanşare
de (mm) b (mm) l (mm)
10...50 3 14...27
51...120 4 18...36
121...180 5 23...44

101
Lagăre cu rulmenţi

Exemple de utilizare a etanşărilor cu canale [22] se dau în figurile: 3.37,


c; 3.37, d - în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic.

Ic

a. b.

Ic

c. d.
Fig. 3.37 Etanşări fără contact la rulmenţi cu ace
a. – cu fantă; b. – cu fantă şi inel de centrifugare; c. – cu canale cu profil circular;
d. – cu canale cu profil circular şi inel de centrifugare.

Etanşarea cu labirint se bazează pe existenţa unei fante de lungime mare,


sub forma unui traseu frânt, formată între piesele dispozitivului de etanşare.
Labirintul poate fi axial (fig. 3.38) sau radial (fig. 3.39).

a. b.
Fig. 3.38 Etanşări cu labirint axial
a. – combinat cu o etanşare cu canale; b. – combinat cu o etanşare cu manşetă.
102
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Φ…H8/k7
Fig. 3.39 Etanşare cu labirint radial

Denumirea este dată de direcţia fantelor de lungime mai mare.


În figura 3.40 sunt date elementele dimensionale ale unei etanşări cu
labirint axial, iar în tabelul 3.34 – dimensiunile acesteia.

l
r
Ga
r

L
d1 A11

d2 A11

dn A11
d1 h10

d2 h10

dn h10
de

Fig. 3.40 Labirint axial – dimensiuni principale

103
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 3.34 Dimensiuni ale etanşărilor cu labirint axial


de r L l
(mm) (mm) (mm) (mm)

10...50 1,5 14...27


51...120 2 18...36 ≥ 4r
121...180 2,5 22...44

Pentru asigurarea unei etanşări mai eficiente, labirintul se umple cu


unsoare consistentă (aceeaşi cu cea folosită pentru ungerea rulmentului). În
acest scop s-a prevăzut o gaură de alimentare (Ga, fig. 3.40). O etanşare
bilaterală cu labirint axial, la care au fost prevăzute găurile de alimentare a
labirintului cu unsoare, realizată de firma FAG, este prezentată în figura 3.41
[8].

Fig. 3.41 Etanşare bilaterală cu labirint axial alimentat cu unsoare consistentă

Etanşarea cu inel de centrifugare este prezentată în figura 3.42. Uleiul


care, în drumul său spre exterior, ajunge la vârful V al bucşei distanţiere, este
centrifugat în colectorul aflat în planul vârfului, iar de aici este drenat spre baia
de ulei, prin orificiul C.

104
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Fig. 3.42 Etanşare cu inel de centrifugare

Exemple de utilizare a etanşării cu inel de centrifugare sunt date şi în


figurile 3.35 şi 3.37 (în care inelul a fost notat cu Ic), precum şi în figura 3.43
[8]. În această figură, etanşarea este bilaterală. De fiecare parte au fost
prevăzute câte două zone care au practicate porţiuni inelare ascuţite pentru
centrifugarea uleiului. Etanşarea este una combinată, cu câte un labirint. După
cum se observă, ea poate fi utilizată pentru etanşarea uleiului. Este o etanşare
eficientă, iar zonele de centrifugare nu permit uleiului să iasă din lagăr. Se
observă pe figură şi găurile de drenaj a uleiului spre baia de ulei.

Fig. 3.43 Etanşare bilaterală cu inele de centrifugare şi labirint


105
Lagăre cu rulmenţi

O variantă a etanşării cu labirint radial este etanşarea cu inele Z. Ea are


avantajul unei foarte bune eficienţe, la un gabarit axial relativ redus (fig. 3.44).

Φ… h8

Φ… k6
Fig. 3.44 Etanşare cu inele Z

Etanşarea rulmenţilor se poate realiza şi cu şaibe elastice (inele NILOS),


montate frontal (fig. 3.45).

a. b.
Fig. 3.45 Etanşare cu şaibe elastice (inele NILOS)

Ele funcţionează ca etanşări fără contact. Datorită fantei de dimensiuni


foarte mici, existente între inelul NILOS, notat cu 1 şi inelul rulmentului,
reprezentarea din figură ar putea sugera existenţa unui contact metalic direct,
dar acest contact nu există. Fiind fixat axial, inelul NILOS se roteşte împreună
cu arborele. În figurile 3.46 şi 3.47 sunt prezentate aplicaţii ale etanşării fără
contact, cu inele NILOS, propuse de INA-FAG [8].
Recomandări şi detalii asupra etanşărilor oferă şi lucrările [1], [3], [21],
[38], [47].

106
Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi

Fig. 3.46 Role ale echipamentului unui scripete cu cârlig

107
Lagăre cu rulmenţi

Fig. 3.47 Rola de rulare pe cablu a unui teleferic

108
4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR

4.1 Comentarii iniţiale


Ajustajele de montaj ale inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate
(arborele, respectiv carcasa) rezultă din poziţia câmpurilor de toleranţă ale
inelelor, respectiv ale pieselor conjugate.
Câmpurile de toleranţă ale ambelor inele ale rulmenţilor sunt plasate sub
linia zero, având abaterea superioară egală cu zero. În funcţie de poziţia
câmpurilor de toleranţă ale alezajului carcasei, respectiv ale arborelui, va
rezulta unul din cele trei tipuri de ajustaje: cu joc, intermediar sau cu strângere.
Poziţia specifică a câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmenţilor induce
anumite particularităţi: a. în realizarea unui anume tip de ajustaj, în comparaţie
cu ajustarea a două piese cilindrice oarecare, de exemplu roată dinţată pe arbore
(fig. 4.1); b. în ceea ce priveşte cotarea ajustajului dintre inelele rulmentului şi
piesele conjugate.
Considerând prima particularitate, dacă fusul conjugat rulmentului are, de
exemplu, câmpul de toleranţă k 6 , atunci ajustajul inelului interior (care are
câmpul de toleranţă KB ) cu arborele este cu strângere (fig. 4.1, a). În cazul
unei roţi dinţate, dacă arborele conjugat roţii are câmpul de toleranţă tot k 6 ,
ajustajul roată dinţată-arbore în sistemul alezaj unitar este, de data aceasta, un
ajustaj intermediar, (fig. 4.1, b).
În privinţa cotării ajustajelor, la roata dinţată-arbore, cotarea este cea
H6
clasică φ35 (fig. 4.1, b). Pentru ajustajul inel interior-arbore o cotare de tip
k6
H6
φ35 este complet greşită, deoarece alezajul inelului interior are câmpul de
k6
toleranţă sub linia zero, în timp ce simbolul H indică un câmp de toleranţă
situat deasupra acesteia. Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior este
un câmp de tipul K . Fiind un câmp pentru rulment (Bearing), lui K i se
ataşează iniţiala B a termenului Bearing. Acest câmp ar avea, astfel, simbolul
KB
KB . În felul acesta, ajustajul se poate cota ca unul clasic, adică φ35
k6
(varianta 1, figura 4.1, a). O altă variantă de cotare este aceea în care se indică
doar câmpul de toleranţă al piesei conjugate (arborele): φ35k 6 (varianta 2,
figura 4.1, a).

109
Lagăre cu rulmenţi

Câmpul de toleranţă
al inelului exterior
H7
+
-
hB

Câmpul de toleranţă
al alezajului inelului
interior
k6
+
-
KB
Var. 1 Φ35 KB/k6
Varianta I Φ72 H7/hB

Var. 2 Φ35 k6
Varianta II Φ72 H7

a.
H6 k6
+
-
Φ35 H6/k6

b.

Fig. 4.1 Comparaţie privind ajustajele


a. Inelele rulmentului cu piesele conjugate; b. Roată dinţată cu arborele conjugat.

Analog se pune problema la cotarea ajustajului dintre inelul exterior al


rulmentului şi carcasă (fig. 4.1, a). Considerăm, de exemplu, cazul în care
alezajul carcasei are câmpul de toleranţă H 7 (este vorba, de pildă, de un
rulment liber, seria 6207, care trebuie să asigure dilatarea arborelui, deci inelul
exterior trebuie să poată aluneca în carcasă). Prin acelaşi tip de raţionamente se
H7
ajunge la variantele de cotare: clasică, φ72 (varianta I, figura 4.1,a), sau
hB
simplificată, φ72 H 7 (varianta II, figura 4.1,a).

110
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj


Opţiunea privind ajustajele inelelor rulmentului cu piesele conjugate este
determinată de o serie de factori:
a. Tipul sarcinii care încarcă inelele (sarcină locală, sarcină
circumferenţială);
P
b. Mărimea sarcinii (exprimată prin raportul , în care P este sarcina
C
dinamică echivalentă, iar C - sarcina dinamică de bază);
c. Soluţia de lăgăruire a arborelui (cu sau fără rulment liber);
d. Condiţiile de lucru (sarcini cu şoc, vibraţii, temperatura, turaţia);
e. Construcţia carcasei (carcasă monobloc sau din două bucăţi,
grosimea pereţilor, materialul carcasei) şi a arborelui (arbore cu
secţiunea plină, arbore cu secţiunea inelară);
f. Jocul intern al rulmentului; seria rulmentului; precizia de rotire a
arborelui;
g. Uşurinţa montării şi demontării rulmentului.
Tipul sarcinii care încarcă rulmentul
Se pot menţiona două cazuri care apar mai frecvent:
Sarcină locală (încărcare locală) – se referă la situaţia în care sarcina
încarcă numai un acelaşi punct de pe calea de rulare.

a. b.
Fig. 4.2 Tipuri de sarcini
a. Sarcină locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior;
b. Sarcină circumferenţială pe inelul exterior şi locală pe inelul interior.

111
Lagăre cu rulmenţi

Sarcină circumferenţială (încărcare circumferenţială) – se referă la


situaţia în care sarcina încarcă succesiv toate punctele căii de rulare.
În cazurile din figura 4.2, a sarcina este locală pe inelul exterior şi
circumferenţială pe inelul interior, în timp ce în cazurile din figura 4.2, b
sarcina este locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior.
Săgeata este plasată pe inelul care se roteşte.

Tipul încărcării Exemplu


Sarcină (încărcare)
circumferenţială pe
inelul interior

Sarcină (încărcare)
locală pe inelul
interior

Tipul încărcării Exemplu


Sarcină (încărcare)
circumferenţială pe
inelul exterior

Sarcină (încărcare)
locală pe inelul
exterior

Fig. 4.3 Aplicaţii cu diverse tipuri de încărcări


112
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

În figura 4.3 sunt prezentate aplicaţii [23] din care reies tipurile de
încărcări ale inelelor rulmentului.
Mărimea sarcinii
Mărimea sarcinii se poate exprima prin raportul dintre sarcina dinamică
echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C a rulmentului respectiv (tab. 4.1).

Tabelul 4.1 Tipurile de sarcini, funcţie de raportul dintre sarcina dinamică


echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C
Tipul sarcinii Mică Normală Mare
Rulmenţi Rulmenţi Rulmenţi Rulmenţi Rulmenţi
Diametrul alezajului cu bile cu role cu bile cu role cu role
rulmentului, mm P
Valoarea raportului
C
≤ 40
< 0,08 > 0,08 > 0,08
45 ... 60 < 0,08 > 0,08
65 ... 100 < 0,1 0,1...0,15
105 ... 200 0,1...0,15 > 0,15
< 0,1 < 0,1 > 0,1
220 ... 500 < 0,15

Soluţia de lăgăruire a arborelui


Dacă arborele este rezemat în varianta cu rulment conducător şi rulment
liber, atunci ajustajul inelului exterior (care suportă o încărcare locală) al
rulmentului liber se alege în funcţie de tipul rulmentului liber.
Dacă rulmentul liber este un rulment neseparabil, de exemplu un rulment
radial cu bile seria 6207, atunci ajustajul inelului exterior cu carcasa se alege cu
joc, pentru ca, la dilatarea arborelui, inelul exterior să poată aluneca în carcasă.
Un exemplu de asemenea ajustaj îl constituie cel în care câmpul de toleranţă al
alezajului carcasei este, de pildă, H 7 (vezi tabelul 4.8).
Dacă rulmentul liber este un rulment separabil, de exemplu un rulment
radial cu role cilindrice tip N (cu umeri de ghidare la inelul interior) sau NU (cu
umeri de ghidare la inelul exterior) (N207E, NU2207E), atunci ajustajul
ambelor inele cu piesele conjugate trebuie sa fie cu strângere, deoarece la aceşti
rulmenţi dilatarea arborelui se asigură printr-o deplasare axială internă: la
rulmentul tip N, deplasarea are loc între role şi inelul exterior fix, iar la
rulmentul de tip NU ea are loc între inelul interior si role, care au o poziţie
axială fixă.
La rulmenţii cu ace, cu ambele inele sau doar cu inel exterior, problema
se pune la fel ca la rulmenţii radiali cu role cilindrice.

Condiţiile de lucru
Influenţa sarcinii
Pentru sarcini cu şocuri şi vibraţii importante, se recomandă alegerea unor
ajustaje cu strângere mare.
113
Lagăre cu rulmenţi

Influenţa temperaturii
Rulmentul se încălzeşte în timpul funcţionării. În general, fluxul de
căldură este orientat de la inelul interior spre cel exterior, evacuarea căldurii din
zona inelului exterior este mai intensă. Inelul exterior va avea o temperatură
mai mică decât cel interior. Ca urmare, jocul intern iniţial din rulment se va
micşora (§ 3.1).
Pe de altă parte, dilatările diferite ale inelelor faţă de piesele lor conjugate
conduc la modificarea ajustajului teoretic dintre acestea.
Influenţa turaţiei
Influenţa turaţiei se ia în considerare pentru prescrierea ajustajului dintre
acel inel al rulmentului la care încărcarea (sarcina) este locală şi piesa conjugată
(arbore, carcasă). Se au în vedere două situaţii: a. La turaţii n ≤ 0,8 ⋅ nlim (unde
nlim este turaţia limită a rulmentului), iar inelul încărcat cu sarcină locală este
cel interior, se recomandă, pentru arbore, câmpul de toleranţă h6 . Dacă sarcina
locală este pe inelul exterior, atunci câmpul de toleranţă al alezajului carcasei se
recomandă a fi H 7 . b. La turaţii n > 0,8 ⋅ nlim , pentru situaţiile de mai sus se
recomandă câmpurile de toleranţă j 6 , respectiv J 7 sau j 5 , respectiv J 6 .

Construcţia carcasei
La montarea rulmenţilor trebuie să se realizeze un contact cât mai intim
între inelele acestuia şi piesele conjugate. Doar în această situaţie poate fi
utilizată întreaga capacitate de încărcare a rulmentului respectiv.
Dacă rulmentul este montat într-o carcasă separabilă (din două bucăţi) şi
ajustajul inelului exterior în carcasă ar fi unul cu strângere mare, atunci inelul
exterior s-ar putea deforma neuniform, din cauza discontinuităţilor carcasei,
chiar dacă cele două părţi componente ale carcasei au fost centrate cu ştifturi.
De aceea, în această situaţie, se recomandă câmpurile de toleranţă H sau J
pentru alezajul carcasei.
În cazul carcaselor din aliaje uşoare (de exemplu, pe bază de aluminiu) şi
al carcaselor cu pereţi subţiri, atât la un rulment cu încărcare locală pe inelul
exterior, cât, mai ales, la unul cu încărcare circumferenţială, se recomandă
ajustaje cu strângere mai mare ale acestui inel cu carcasa, decât ajustajele
recomandate pentru carcase cu pereţi groşi, executate din fontă sau din oţel.
Aceste carcase sunt mai deformabile şi, în consecinţă, din cauza cedării
carcasei, strângerea reală este mai mică decât cea teoretică. De aceea trebuie
prevăzută o strângere teoretică majorată.
Dacă rulmentul este montat pe un arbore tubular, atunci ajustajul inelului
interior cu fusul trebuie să aibă strângeri mai mari decât în cazul arborilor cu
secţiune plină. Explicaţia este de acelaşi tip cu cea de la carcasele cu pereţi
subţiri sau de la cele din aliaje uşoare.

114
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Jocul intern al rulmentului. Seria rulmentului. Precizia de rotire a


arborelui.
Problema jocului intern din rulmenţi este tratată la capitolul 3, paragraful
3.1. Prin montarea unui rulment cu ajustaje cu strângere la ambele inele,
deformaţia inelului interior este de întindere, iar a celui exterior, de
compresiune. Ca urmare, jocul intern iniţial se va micşora. În cazul rulmenţilor
neseparabili, jocul intern de fabricaţie este astfel stabilit, încât un rulment cu joc
intern normal şi montat cu un ajustaj corect ales (a se vedea tabelele din acest
capitol), va avea un joc intern suficient bunei funcţionări, chiar şi după
încălzirea rulmentului la o temperatură uzuală, în timpul funcţionării. Există,
totuşi, numeroase situaţii în care se impune alegerea unor rulmenţi cu jocuri
interne iniţiale mai mari decât jocul normal (de pildă C 2, C 3, C 4 ), pentru a
preveni pretensionarea acestora la montarea lor cu ajustaje cu strângere mare şi
la funcţionarea în condiţii de temperaturi ridicate.
E8

Carcasă
F7
F6

H8
G7

H7

+
G6

JS7
H6

JS6
J7

∆Dmp
H5

JS5
JS4
K7
J6

linia zero
K6
K5
M7
M6

- N6
N7

P6
P7

R6
S6

∆Dmp= Toleranţa
inelului
exterior

∆dmp= Toleranţa
alezajului
s7
r7
s6
p7
r6
p6
p5
n6

+
m6

n5
m5

n4
k6
k5

∆dmp
js5
k4

linia zero
js4
js3
h3
h4

j5
j6
h5
h6

-
g6
h7
f6

Arbore

Ajustaj cu joc Ajustaj intermediar Ajustaj cu strângere


Câmpurile de toleranţă ale inelelor

Fig. 4.4 Poziţia relativă a câmpurilor de toleranţă

Cantitatea cu care se reduce jocul intern iniţial datorită ajustajelor cu


strângere depinde de tipul şi dimensiunile rulmentului, deci de seria lui.
115
Lagăre cu rulmenţi

Pentru a se asigura o precizie de rotire ridicată a arborelui, nu se vor


utiliza ajustaje cu joc, ci ajustaje intermediare sau cu strângere mică.

Uşurinţa montării şi demontării rulmentului


Condiţia de asigurare a montării şi demontării uşoare a rulmentului se
poate afla în opoziţie cu aceea privind precizia de rotire a arborelui, precum şi
cu aceea privind necesitatea evitării rotirii inelelor faţă de piesele conjugate, pe
suprafaţa comună de contact. Un montaj uşor şi, respectiv, o demontare uşoară
ar impune ajustaje intermediare sau cu strângere mică. Dacă aplicaţia concretă
impune prescrierea unor strângeri mari (sarcini cu şocuri, sarcini reversibile,
vibraţii) şi se doreşte să se asigure o montare şi demontare uşoare, atunci se vor
utiliza rulmenţi cu alezaj conic şi, eventual, rulmenţi separabili, la care inelele
pot fi montate şi demontate succesiv.
Cataloagele firmelor producătoare conţin recomandări precise privind
alegerea ajustajelor inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate. În figura 4.4 se
prezintă sintetic poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmentului,
arborelui şi alezajului carcasei [9]. Studiul poziţiei relative ale câmpurilor de
toleranţă oferă o imagine a ajustajelor posibile dintre inelele rulmentului şi
piesele conjugate.
În tabelele 4.2....4.8 se dau câmpurile de toleranţă recomandate pentru
arbori şi carcase la rulmenţi de diferite tipo-dimensiuni.

Tabelul 4.2 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează


rulmenţi cu ace care au ambele inele
Simbolul
Tipul sarcinii pe Diametrul alezajului
Condiţii de lucru câmpului de
inelul interior rulmentului, mm
toleranţă
Locală Montaj uşor g6
Toate
Montaj normal h6
dimensiunile
Montaj foarte precis h5
Circumferenţială Sarcini mici ≤ 50 j5
Sarcini normale ≤ 50 k5
50 ... 150 m5
> 150 n6
Sarcini mari; ≤ 150 n6
Condiţii de funcţionare
> 150 p6
grele sau şocuri

116
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Tabelul 4.3 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii cu


bile sau cu role
Diametrul arborelui , mm
Rulmenţi cu Simbolul
role cilindrice, Rulmenţi câmpului
Condiţii de lucru Exemple Rulmenţi cu
rulmenţi cu oscilanţi cu de
bile toleranţă
ace, rulmenţi role
cu role conice
Sarcină locală Este necesară Roţi de rulare Toate diametrele g6
pe inelul deplasarea pe arbori
interior şi uşoară a staţionari (roţi
circumferenţială inelului libere)
pe inelul interior
exterior Deplasarea Role de k6
inelului întindere
interior nu Role de cablu
este necesară
Sarcină
circumferenţială
Sarcini mici
şi variabile
Instalaţii de
transport, lagăre
18...100 ≤ 40 − j6
pe inelul din mecanisme >100…140 >40...100 − k6
interior şi locală încărcate uşor
pe inelul
exterior
Sarcini
normale sau
Construcţii de
maşini în
≤18 − − j5
mari general, >18...100 ≤ 40 ≤ 40 k5 (k6)
motoare >100...140 >40...100 >40...65 m5 (m6)
electrice,
turbine, pompe, >140...200 >100...140 >65...100 m6
cutii cu >200...280 >140...200 >100...140 n6
angrenaje,
maşini pentru − >200...400 >140...280 p6
prelucrarea − − >280...500 r6
lemnului
− − > 500 r7
Sarcini mari
şi şocuri în
Lagăre pentru
osii de material
− >50...140 > 50...100 n6
condiţii grele rulant greu, − >140...200 >100...200 p6
de lucru motoare de
tracţiune,
− > 200 > 200 r6
laminoare
Precizie mare
de rotire la
Maşini unelte ≤18 − − h5
sarcini mici >18...100 ≤ 40 − j5
>100...200 >40...140 − k5
− >140...200 − m6
Rulmenţi cu alezaj conic şi bucşă Fusul osiei Toate diametrele h9
conică pentru material
rulant
Construcţii de h10
maşini în
general
OBSERVAŢII:
a. Câmpurile de toleranţă înscrise între paranteze se recomandă pentru rulmenţi cu role conice sau pentru
rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând.
b. Pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri se prevede câmpul j5. În cazul unei strângeri mai mari
se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal.
c. Pentru câmpurile de toleranţă n6...r7 se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal.

117
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 4.4 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează


rulmenţi cu ace fără inel interior
Jocul
Diametrul nominal al
arborelui, mm Mai mic decât Mai mare decât
Joc normal
jocul normal jocul normal
Până la 80 g7
k5 h5
Peste 80 f6
Obs: Alezajul carcasei va avea câmpul de toleranţă K6

Tabelul 4.5 Câmpurile de toleranţă ale arborilor şi alezajelor carcaselor în care se


montează colivii cu ace
Jocul
Mai mic decât jocul Mai mare decât
Diametrul nominal al Joc normal
normal jocul normal
arborelui, mm
Câmpul de toleranţă
Arbore Carcasă Arbore Carcasă Arbore Carcasă
Până la 80 h5 H6 h5 G6 f6 H6
Peste 80, până la 140 h5 G6 g6 G6 f6 G6
Peste 140 h5 G6 f5 H6 f6 G6

Tabelul 4.6 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii


axiali şi axial-oscilanţi cu bile sau cu role
Tipul sarcinii pe Diametrul alezajului Câmpul de
Tipul rulmentului
şaiba de fus şaibei de fus, mm toleranţă
Sarcină exclusiv Axial cu bile
Toate diametrele j6
axială Axial-oscilant cu role
Sarcină Axial-oscilant cu role ≤ 200 k6
combinată 220 ... 400 m6
> 400 n6

Tabelul 4.7 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor în care se montează


rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi
Câmpul
Tipul sarcinii pe şaiba de
Condiţii de lucru Tipul rulmentului de
carcasă
toleranţă
Sarcină exclusiv axială Sarcină normală Toate tipurile E8
Sarcină mare Rulmenţi axiali cu bile H6
Rulmenţi axiali cu role
G6
conice
Sarcină locală pe şaiba Indiferent
J7
de carcasă Rulmenţi axial-oscilanţi
Sarcină circumferenţială P cu role butoi
pe şaiba de carcasă ≤ 0, 2 K7
C
Obs: Sarcină radială P
relativ mare > 0, 2 M7
C

118
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Tabelul 4.8 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor pentru rulmenţi


radiali şi radiali-axiali cu bile şi cu role
Simbolul
Condiţii de lucru Exemple câmpului Observaţii
de toleranţă
Sarcini mari pentru carcase cu Butucul roţilor cu rulmenţi cu P71) Inelul exterior
Sarcină circumferenţială

pereţi subţiri, sarcini cu şocuri role, lagăr de bielă nu este


pe inelul exterior
Carcase neseparabile

deplasabil
Sarcini normale şi mari Butucul roţilor cu rulmenţi cu N72)
(monobloc)

bile, lagăr de bielă, roţi libere


pentru macarale
Sarcini mici şi variabile Role de transport, roţi de cablu, M7
role de întindere

Sarcini cu şocuri Motoare de tracţiune M7 Inelul exterior


de regulă nu
nedeterminată

Sarcini normale şi mari Motoare electrice, pompe, K7 este deplasabil


Sarcină

Deplasarea inelului exterior nu lagăre principale pentru arbori


este necesară cotiţi
Sarcini normale şi mici Motoare electrice mijlocii, J7 Inelul exterior
căţi) sau neseparabile (monobloc)
Carcase separabile (din două bu-

Deplasarea inelului exterior pompe, lagăre principale pentru de regulă este


este de dorit arbori cotiţi deplasabil
Orice fel de sarcini Construcţii de maşini în H7 Inelul exterior
general, cutii de unsoare pentru este uşor
pe inelul exterior
Sarcină locală

material rulant deplasabil


Sarcini normale şi mici la Transmisii H8
condiţii uşoare de lucru

Transmiterea căldurii prin Cilindri de uscare, maşini G7


arbore electrice mari cu rulmenţi
oscilanţi cu role
Rigiditate mare, la sarcini Arborii principali D≤125 M6 Inelul exterior
variabile pentru maşini nu este
unelte cu rulmenţi deplasabil
Precizie mare de rotire, mers

D>125 N6
Carcase neseparabile (monobloc)

cu role
Sarcini mici nedeterminate (ca Partea de lucru a arborilor K6 Inelul exterior
tip de încărcare) maşinilor de rectificat (cu de regulă nu
fără zgomot

rulmenţi cu bile), lagărul fix al este deplasabil


compresoarelor cu turaţie înaltă
Deplasarea inelului exterior Partea de antrenare a arborilor J6 Inelul exterior
este de dorit maşinilor de rectificat (cu este de regulă
rulmenţi cu bile), lagărul liber deplasabil
al compresoarelor cu turaţie
înaltă
Mers fără zgomot Maşini electrice mici H6 Inelul exterior
uşor
deplasabil
OBSERVAŢII:
1) Pentru rulmenţi cu D>500mm, câmpul de toleranţă va fi N7 în loc de P7.
2) Pentru rulmenţi cu D>600mm, câmpul de toleranţă va fi M7 în loc de N7.

În tabelele 4.9, 4.10 se dau după recomandările INA-FAG [9] valorile


numerice ale abaterilor, atât ale inelelor rulmenţilor, cât şi ale fusurilor,
respectiv ale alezajelor carcasei, corespunzătoare câmpurilor de toleranţă din
tabelele 4.2...4.8. De asemenea, sunt date ajustajele extreme care rezultă pentru
fiecare caz, precum şi ajustajul probabil.

119
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 4.9 Valori numerice ale abaterilor inelului interior şi fusului. Ajustaje
Dimensiuni, în mm
Dimensiunea nomi- de la 3 6 10 18 30 50
nală a fusului până la 6 10 18 30 50 65
Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)
Câmpul de toleranţă al 0 0 0 0 0 0
alezajului rulmentului ∆dmp -8 -8 -8 -10 -12 -15
Câmpul de ∆dmp
toleranţă Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile,
al fusului -0+ în micrometri (0,001 mm)
2 5 8 10 13 15
f6 -10 8 -13 11 -16 15 -20 17 -25 22 -30 26
-18 18 -22 22 -27 27 -33 33 -41 41 -49 49
4 3 2 3 3 5
g5 -4 0 -5 2 -6 3 -7 3 -9 5 -10 4
-9 9 -11 11 -14 14 -16 16 -20 20 -23 23
4 3 2 3 3 5
g6 -4 1 -5 3 -6 4 -7 5 -9 6 -10 6
-12 12 -14 14 -17 17 -20 20 -25 25 -29 29
8 8 8 10 12 15
h5 0 4 0 3 0 3 0 4 0 4 0 6
-5 5 -6 6 -8 8 -9 9 -11 11 -13 13
8 8 8 10 12 15
h6 0 3 0 2 0 2 0 2 0 3 0 4
-8 8 -9 9 -11 11 -13 13 -16 16 -19 19
11 12 13 15 18 21
j5 +3 7 +4 7 +5 8 +5 9 +6 10 +6 12
-2 2 -2 2 -3 3 -4 4 -5 5 -7 7
14 15 16 19 23 27
j6 +6 8 +7 9 +8 10 +9 11 +11 14 +12 16
-2 2 -2 2 -3 3 -4 4 -5 5 -7 7
11 11 12 15 18 22
js5 +2.5 6 +3 6 +4 6 +4.5 9 +5.5 10 +6.5 13
-2.5 3 -3 3 -4 4 -4.5 5 -5.5 6 -6.5 7
12 13 14 17 20 25
js6 +4 7 +4.5 7 +5.5 8 +6.5 9 +8 11 +9.5 13
-4 4 -4.5 5 -5.5 6 -6.5 7 -8 8 -9.5 10
14 15 17 21 25 30
k5 +6 9 +7 10 +9 12 +11 15 +13 17 +15 21
+1 1 +1 1 +1 1 +2 2 +2 2 +2 2
17 18 20 25 30 36
k6 +9 11 +10 12 +12 14 +15 17 +18 21 +21 25
+1 1 +1 1 +1 1 +2 2 +2 2 +2 2
17 20 23 27 32 39
m5 +9 13 +12 15 +15 18 +17 21 +20 24 +24 30
+4 4 +6 6 +7 7 +8 8 +9 9 +11 11
20 23 26 31 37 45
m6 +12 15 +15 17 +18 20 +21 23 +25 27 +30 34
+4 4 +6 6 +7 7 +8 8 +9 9 +11 11

Exemplu: Diametrul fusului 40 j5


Abaterea superioară +6 18 Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim,
a fusului alezaj minim
10 Strângere (sau joc) probabil
Abaterea inferioară -5 5 Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim,
a fusului alezaj maxim
Numerele cu roşu reprezintă strângeri.
Celelalte reprezintă jocuri

120
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 100 120 140 160 180 200 225


80 100 120 140 160 180 200 225 250

0 0 0 0 0 0 0 0 0
-15 -20 -20 -25 -25 -25 -30 -30 -30

15 16 16 18 18 18 20 20 20
-30 26 -36 30 -36 30 -43 34 -43 34 -43 34 -50 40 -50 40 -50 40
-49 49 -58 58 -58 58 -68 68 -68 68 -68 68 -79 79 -79 79 -79 79
5 8 8 11 11 11 15 15 15
-10 4 -12 4 -12 4 -14 3 -14 3 -14 3 -15 2 -15 2 -15 2
-23 23 -27 27 -27 27 -32 32 -32 32 -32 32 -35 35 -35 35 -35 35
6 8 8 11 11 11 15 15 15
-10 6 -12 6 -12 6 -14 6 -14 6 -14 6 -15 5 -15 5 -15 5
-29 29 -34 34 -34 34 -39 39 -39 39 -39 39 -44 44 -44 44 -44 44
15 20 20 25 25 25 30 30 30
0 6 0 8 0 8 0 11 0 11 0 11 0 13 0 13 0 13
-13 13 -15 15 -15 15 -18 18 -18 18 -18 18 -20 20 -20 20 -20 20
15 20 20 25 25 25 30 30 30
0 4 0 6 0 6 0 8 0 8 0 8 0 10 0 10 0 10
-19 19 -22 22 -22 22 -25 25 -25 25 -25 25 -29 29 -29 29 -29 29
21 26 26 32 32 32 37 37 37
+6 12 +6 14 +6 14 +7 18 +7 18 +7 18 +7 20 +7 20 +7 20
-7 7 -9 9 -9 9 -11 11 -11 11 -11 11 -13 13 -13 13 -13 13
27 33 33 39 39 39 46 46 46
+12 16 +13 19 +13 19 +14 22 +14 22 +14 22 +16 26 +16 26 +16 26
-7 7 -9 9 -9 9 -11 11 -11 11 -11 11 -13 13 -13 13 -13 13
22 28 28 34 34 34 40 40 40
+6.5 13 +7.5 16 +7.5 16 +9 20 +9 20 +9 20 +10 23 +10 23 +10 23
-6.5 7 -7.5 8 -7.5 8 -9 9 -9 9 -9 9 -10 10 -10 10 -10 10
25 31 31 38 38 38 45 45 45
+9.5 13 +11 17 +11 17 +12.5 21 +12.5 21 +12.5 21 +14.5 25 +14.5 25 +14.5 25
-9.5 10 -11 11 -11 11 -12.5 13 -12.5 13 -12.5 13 -14.5 15 -14.5 15 -14.5 15
30 38 38 46 46 46 54 54 54
+15 21 +18 26 +18 26 +21 32 +21 32 +21 32 +24 37 +24 37 +24 37
+2 2 +3 3 +3 3 +3 3 +3 3 +3 3 +4 4 +4 4 +4 4
36 45 45 53 53 53 63 63 63
+21 25 +25 31 +25 31 +28 36 +28 36 +28 36 +33 43 +33 43 +33 43
+2 2 +3 3 +3 3 +3 3 +3 3 +3 3 +4 4 +4 4 +4 4
39 48 48 58 58 58 67 67 67
+24 30 +28 36 +28 36 +33 44 +33 44 +33 44 +37 50 +37 50 +37 50
+11 11 +13 13 +13 13 +15 15 +15 15 +15 15 +17 17 +17 17 +17 17
45 55 55 65 65 65 76 76 76
+30 34 +35 42 +35 42 +40 48 +40 48 +40 48 +46 56 +46 56 +46 56
+11 11 +13 13 +13 13 +15 15 +15 15 +15 15 +17 17 +17 17 +17 17

121
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 4.9 (continuare)


Dimensiuni, în mm
Dimensiunea nomi- de la 3 6 10 18 30 50
nală a fusului până la 6 10 18 30 50 65
Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)
Câmpul de toleranţă al 0 0 0 0 0 0
alezajului rulmentului ∆dmp -8 -8 -8 -10 -12 -15
Câmpul de ∆dmp
toleranţă Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile,
al fusului -0+ în micrometri (0,001 mm)
21 24 28 34 40 48
n5 +13 17 +16 19 +20 23 +24 28 +28 32 +33 39
+8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 17 +20 20
24 27 31 38 45 54
n6 +16 19 +19 21 +23 25 +28 30 +33 36 +39 43
+8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 17 +20 20
28 32 37 45 54 66
p6 +20 23 +24 26 +29 31 +35 37 +42 45 +51 55
+12 12 +15 15 +18 18 +22 22 +26 26 +32 32
32 38 44 53 63 77
p7 +24 25 +30 30 +36 35 +43 43 +51 51 +62 62
+12 12 +15 15 +18 18 +22 22 +26 26 +32 32
31 36 42 51 62 75
r6 +23 25 +28 30 +34 35 +41 44 +50 53 +60 64
+15 15 +19 19 +23 23 +28 28 +34 34 +41 41
35 42 49 59 71 86
r7 +27 28 +34 34 +41 40 +49 49 +59 59 +71 71
+15 15 +19 19 +23 23 +28 28 +34 34 +41 41

Exemplu: Diametrul fusului 200 n6


Abaterea superioară +60 90 Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim,
a fusului alezaj minim
70 Strângere (sau joc) probabil
Abaterea inferioară +31 31 Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim,
a fusului alezaj maxim
Numerele cu roşu reprezintă strângeri.
Celelalte reprezintă jocuri

122
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 100 120 140 160 180 200 225


80 100 120 140 160 180 200 225 250

0 0 0 0 0 0 0 0 0
-15 -20 -20 -25 -25 -25 -30 -30 -30

48 58 58 70 70 70 81 81 81
+33 39 +38 46 +38 46 +45 56 +45 56 +45 56 +51 64 +51 64 +51 64
+20 20 +23 23 +23 23 +27 27 +27 27 +27 27 +31 31 +31 31 +31 31
54 65 65 77 77 77 90 90 90
+39 43 +45 51 +45 51 +52 60 +52 60 +52 60 +60 70 +60 70 +60 70
+20 20 +23 23 +23 23 +27 27 +27 27 +27 27 +31 31 +31 31 +31 31
66 79 79 93 93 93 109 109 109
+51 55 +59 65 +59 65 +68 76 +68 76 +68 76 +79 89 +79 89 +79 89
+32 32 +37 37 +37 37 +43 43 +43 43 +43 43 +50 50 +50 50 +50 50
77 92 92 108 108 108 126 126 126
+62 62 +72 73 +72 73 +83 87 +83 87 +83 87 +96 101 +96 101 +96 101
+32 32 +37 37 +37 37 +43 43 +43 43 +43 43 +50 50 +50 50 +50 50
77 93 96 113 115 118 136 139 143
+62 66 +73 79 +76 82 +88 97 +90 99 +93 102 +106 116 +109 119 +113 123
+43 43 +51 51 +54 54 +63 63 +65 65 +68 68 +77 77 +80 80 +84 84
88 106 109 128 130 133 153 156 160
+73 73 +86 87 +89 90 +103 107 +105 109 +108 112 +123 128 +126 131 +130 135
+43 43 +51 51 +54 54 +63 63 +65 65 +68 68 +77 77 +80 80 +84 84

123
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 4.10 Valori numerice ale abaterilor inelului exterior şi carcasei. Ajustaje
Dimensiuni, în mm
Dimensiunea nomi- de la 6 10 18 30 50 80
nală a alezajului până la 10 18 30 50 80 120
Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)
Câmpul de toleranţă 0 0 0 0 0 0
al inelului exterior ∆dmp -8 -8 -9 -11 -13 -15
Câmpul de tole- ∆Dmp
ranţă al aleza- Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile,
jului carcasei -0+ în micrometri (0,001 mm)
25 32 40 50 60 72
E8 +47 35 +59 44 +73 54 +89 67 +106 79 +126 85
+25 55 +32 67 +40 82 +50 100 +60 119 +72 141
13 16 20 25 30 36
F7 +28 21 +34 25 +41 30 +50 37 +60 44 +71 53
+13 36 +16 42 +20 50 +25 61 +30 73 +36 86
5 6 7 9 10 12
G6 +14 11 +17 12 +20 14 +25 18 +29 21 +34 24
+5 22 +6 25 +7 29 +9 36 +10 42 +12 49
5 6 7 9 10 12
G7 +20 13 +24 15 +28 17 +34 21 +40 24 +47 29
+5 28 +6 32 +7 37 +9 45 +10 53 +12 62
0 0 0 0 0 0
H6 +9 6 +11 6 +13 7 +16 9 +19 11 +22 12
0 17 0 19 0 22 0 27 0 32 0 37
0 0 0 0 0 0
H7 +15 8 +18 9 +21 10 +25 12 +30 14 +35 17
0 23 0 26 0 30 0 36 0 43 0 50
0 0 0 0 0 0
H8 +22 10 +27 12 +33 14 +39 17 +46 20 +54 23
0 30 0 35 0 42 0 50 0 59 0 69
4 5 5 6 6 6
J6 +5 2 +6 1 +8 2 +10 3 +13 5 +16 6
-4 13 -5 14 -5 17 -6 21 -6 26 -6 31
7 8 9 11 12 13
J7 +8 1 +10 1 +12 1 +14 1 +18 2 +22 4
-7 16 -8 18 -9 21 -11 25 -12 31 -13 37
4.5 5.5 6.5 8 9.5 11
JS6 +4.5 2 +5.5 1 +6.5 0 +8 1 +9.5 0 +11 1
-4.5 12.5 -5.5 13.5 -6.5 15.5 -8 19 -9.5 22.5 -11 26
7 9 10.5 12.5 15 17.5
JS7 +7.5 1 +9 0 +10.5 1 +12.5 1 +15 1 +17.5 1
-7.5 15.5 -9 17 -10.5 19.5 -12.5 23.5 -15 28 -17.5 32.5
7 9 11 13 15 18
K6 +2 1 +2 3 +2 4 +3 4 +4 4 +4 6
-7 10 -9 10 -11 11 -13 14 -15 17 -18 19
10 12 15 18 21 25
K7 +5 2 +6 3 +6 5 +7 6 +9 7 +10 8
-10 13 -12 14 -15 15 -18 18 -21 22 -25 25

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 K6


Abaterea superioară a +4 18 Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior
alezajului carcasei maxim, alezaj carcasă minim
6 Strângere (sau joc) probabil
Abaterea inferioară a -18 19 Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior
alezajului carcasei minim, alezaj carcasă maxim
Numerele cu roşu reprezintă strângeri.
Celelalte reprezintă jocuri

124
Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Tabelul 4.10 (continuare)


Dimensiuni, în mm
Dimensiunea nomi- de la 120 150 180 250 315 400
nală a alezajului până la 150 180 250 315 400 500
Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)
Câmpul de toleranţă 0 0 0 0 0 0
al inelului exterior ∆dmp -18 -25 -30 -35 -40 -45
Câmpul de tole- ∆Dmp
ranţă al aleza- Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile,
jului carcasei -0+ în micrometri (0,001 mm)
85 85 100 110 125 135
E8 +148 112 +148 114 +172 134 +191 149 +214 168 +232 182
+85 166 +85 173 +100 202 +110 226 +125 254 +135 277
43 43 50 56 62 68
F7 +83 62 +83 64 +96 75 +108 85 +119 94 +131 104
+43 101 +43 108 +50 126 +56 143 +62 159 +68 176
14 14 15 17 18 20
G6 +39 28 +39 31 +44 35 +49 39 +54 43 +60 48
+14 57 +14 64 +15 74 +17 84 +18 94 +20 105
14 14 15 17 18 20
G7 +54 33 +54 36 +61 40 +69 46 +75 50 +83 56
+14 72 +14 79 +15 91 +17 104 +18 115 +20 128
0 0 0 0 0 0
H6 +25 14 +25 17 +29 20 +32 22 +36 25 +40 28
0 43 0 50 0 59 0 67 0 76 0 85
0 0 0 0 0 0
H7 +40 19 +40 22 +46 25 +52 29 +57 32 +63 36
0 58 0 65 0 76 0 87 0 97 0 108
0 0 0 0 0 0
H8 +63 27 +63 29 +72 34 +81 39 +89 43 +97 47
0 81 0 88 0 102 0 116 0 129 0 142
7 7 7 7 7 7
J6 +18 7 +18 10 +22 13 +25 15 +29 18 +33 21
-7 36 -7 43 -7 52 -7 60 -7 69 -7 78
14 14 16 16 18 20
J7 +26 5 +26 8 +30 9 +36 13 +39 14 +43 16
-14 44 -14 51 -16 60 -16 71 -18 79 -20 88
12.5 12.5 14.5 16 18 20
JS6 +12.5 1 +12.5 3 +14.5 5 +16 7 +18 6 +20 8
-12.5 30.5 -12.5 37.5 -14.5 44.5 -16 51 -18 58 -20 65
20 20 23 26 28.5 31.5
JS7 +20 1 +20 1 +23 2 +26 3 +28.5 3 +31.5 4
-20 38 -20 45 -23 53 -26 61 -28.5 68.5 -31.5 76.5
21 21 24 27 29 32
K6 +4 7 +4 4 +5 4 +5 5 +7 4 +8 4
-21 22 -21 29 -24 35 -27 40 -29 47 -32 53
28 28 33 36 40 45
K7 +12 9 +12 6 +13 8 +16 7 +17 8 +18 9
--28 30 -28 37 -33 43 -36 51 -40 57 -45 63

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 560 K6


Abaterea superioară a 0 44 Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior
alezajului carcasei maxim, alezaj carcasă minim
12 Strângere (sau joc) probabil
Abaterea inferioară a -44 50 Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior
alezajului carcasei minim, alezaj carcasă maxim
Numerele cu roşu reprezintă strângeri.
Celelalte reprezintă jocuri

125
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 4.10 (continuare)


Dimensiuni, în mm
Dimensiunea nomi- de la 30 50 50 80 120 150
nală a alezajului până la 50 80 80 120 150 180
Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)
Câmpul de toleranţă 0 0 0 0 0 0
al inelului exterior ∆dmp -9 -11 -13 -15 -18 -25
Câmpul de tole- ∆Dmp
ranţă al aleza- Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile,
jului carcasei -0+ în micrometri (0,001 mm)
17 20 24 28 33 33
M6 -4 10 -4 11 -5 13 -6 16 -8 19 -8 16
-17 5 -20 7 -24 8 -28 9 -33 10 -33 17
21 25 30 35 40 40
M7 0 11 0 13 0 16 0 18 0 21 0 18
-21 9 -25 11 -30 13 -35 5 -40 18 -40 25
24 28 33 38 45 45
N6 -11 17 -12 19 -14 22 -16 26 -20 31 -20 28
-24 2 -28 1 -33 1 -38 1 -45 2 -40 5
28 33 39 45 52 52
N7 -7 18 -8 21 -9 25 -10 28 -12 33 -12 30
-28 2 -33 3 -39 4 -45 5 -52 6 -52 13
31 37 45 52 61 61
P6 -18 24 -21 28 -26 34 -30 40 -36 47 -36 44
-31 9 -37 10 -45 13 -52 15 -61 18 -61 11
35 42 51 59 68 68
P7 -14 25 -17 30 -21 37 -24 42 -28 49 -28 46
-35 5 -42 6 -51 8 -59 9 -68 10 -68 3

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 M6


Abaterea superioară a 0 35 Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior
alezajului carcasei maxim, alezaj carcasă minim
18 Strângere (sau joc) probabil
Abaterea inferioară a -35 15 Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior
alezajului carcasei minim, alezaj carcasă maxim
Numerele cu roşu reprezintă strângeri.
Celelalte reprezintă jocuri

126
5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR

5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor


rulmentului
Ieşirea din uz a rulmenţilor, în cazul unui montaj şi a unei exploatări
corecte a lor, se datorează solicitărilor ciclice (de oboseală) ale căilor şi
corpurilor de rulare.
În cele ce urmează se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte
solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare, dacă se
roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului. Se consideră mai întâi
un caz general, acela când ambele inele se rotesc (fig. 5.1). Pentru
exemplificare se ia cazul unui rulment radial cu role. La rostogolirea fără
alunecare, viteza punctului A al rolei este egală cu viteza periferică a punctului
conjugat de pe calea de rulare a inelului interior:
π ⋅ Di
Vi = ⋅n i (m/s) (5.1)
60
unde Di este diametrul căii de rulare a inelului interior, (m);
ni - turaţia inelului interior, (rot/min).

B Ve
Vc
ne Vi
A
Fr
ni D
cD
De i

Dw
Fig. 5.1 Relaţii cinematice la rulmenţi

Analog, viteza punctului B este:


127
Lagăre cu rulmenţi

π ⋅ De
Ve = ⋅ ne (m/s) (5.2)
60
unde De este diametrul căii de rulare a inelului exterior, (m);
ne - turaţia inelului exterior, (rot/min).
Deoarece rola este rigidă, viteza punctelor sale cuprinse între A şi B
variază liniar. Centrul rolei execută o mişcare de rotaţie în jurul axei
rulmentului. Viteza sa periferică este:
V + Vi π ⋅ Dc
Vc = e = ⋅ nc (5.3)
2 60
în care:
D + De
Dc = i = Di + Dw = De − Dw , (5.4)
2
Dc este diametrul cercului centrelor rolelor;
Dw - diametrul rolelor;
nc - turaţia centrului rolei (turaţia coliviei).
Ţinând seama de (5.1) şi (5.2), din relaţia (5.3) reiese:
n ⋅D n ⋅D
nc = i i + e e (5.5)
2 ⋅ Dc 2 ⋅ Dc
Cazul în care ambele inele se rotesc este întâlnit mai rar. Dacă inelul
interior este rotitor, iar cel exterior este fix, ni = n , ne = 0 , iar relaţia (5.5)
devine:
n⎛ D ⎞
nci = ⎜1 − w ⎟ (5.6)
2⎝ Dc ⎠
Când inelul interior este fix şi cel exterior se roteşte, ni = 0 , ne = n şi,
din relaţia (5.5), rezultă:
n ⎛ Dw ⎞
nce = ⎜1 + ⎟ (5.7)
2⎝ Dc ⎠
În aceste relaţii, indicii i şi e arată care este inelul rotitor. Comparând
relaţiile (5.6) şi (5.7) se observă că turaţia coliviei este mai mare atunci când
inelul exterior este rotitor. Durabilitatea rulmentului depinde de numărul de
treceri, în unitatea de timp, ale corpurilor de rulare peste un anumit punct din
zona încărcată de pe calea de rulare, interioară sau exterioară. La o rotaţie
completă a coliviei faţă de un inel, trec toate cele z corpuri de rulare printr-un
anumit punct al inelului, deci există z treceri.

128
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Dacă inelul interior este rotitor, cel exterior - fix, iar forţa radială Fr are
direcţia şi sensul constante, atunci numărul de treceri în unitatea de timp peste
punctul B al inelului exterior este:
f ei = nci ⋅ z (5.8)
Turaţia relativă a coliviei faţă de inelul interior este (n − nci ) , iar numărul
de treceri peste punctul A al inelului interior este:
f ii = (n − nci ) ⋅ z (5.9)
Deoarece inelul interior se roteşte, iar forţa are direcţia şi sensul
constante, jumătate din contacte se fac în zona neîncărcată şi deci numărul de
treceri care trebuie luat în considerare este:
n − nci
f ii = ⋅z (5.10)
2
Dacă inelul exterior este rotitor, cel interior - fix, iar forţa radială Fr are
direcţia şi sensul constante, atunci numărul trecerilor în unitatea de timp peste
punctul A al inelului interior fix este:
f ie = nce ⋅ z (5.11)
Numărul de treceri peste punctul B al inelului exterior, analog cu (5.10),
este:
n − nce
f ee = ⋅z (5.12)
2
Comparând relaţiile (5.8), (5.10), (5.11), (5.12), se observă că numărul cel
mai mare de treceri ale rolelor peste un punct al căii de rulare, sub sarcină, se
realizează în cazul rotirii inelului exterior, iar încărcarea cea mai defavorabilă,
în această situaţie, este cea a inelului interior (punctul A, relaţia 5.11). Inelul
interior va fi, în acest caz, inelul cel mai solicitat al rulmentului şi, ca urmare, el
determină în final durabilitatea rulmentului. În consecinţă, la calculul sarcinii
dinamice echivalente Pe a rulmenţilor se ţine seama dacă se roteşte inelul
exterior, prin introducerea unui coeficient de multiplicare V = 1,2 (vezi relaţia
5.15).

5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază.


Prin durabilitatea unui rulment se înţelege numărul de rotaţii (în
milioane de rotaţii), sau numărul de ore de funcţionare ale rulmentului, la
turaţie constantă, până la apariţia primelor semne de oboseală (pitting) pe unul
din inelele rulmentului sau pe corpurile de rulare. Aplicaţiile practice şi
încercările de laborator au demonstrat că rulmenţii “identici”, care funcţionează
în aceleaşi condiţii, nu ating aceeaşi durabilitate. În realitate rulmenţii unui lot
129
Lagăre cu rulmenţi

sunt doar aparent identici, chiar dacă sunt fabricaţi din aceeaşi şarjă de material,
cu aceleaşi reglaje iniţiale ale maşinilor, cu aceeaşi tehnologie de tratament
termic etc. Faptul acesta se datorează abaterilor (toleranţelor) dimensionale, de
formă, pentru duritate etc. prevăzute, în funcţie de precizia urmărită. Oricât ar fi
de mici, acestea totuşi există. Ele conduc la existenţa unei plaje de durabilităţi
pentru rulmenţii “identici”. De aceea, este necesar ca predicţia unei durabilităţi
să se bazeze pe evaluarea statistică a durabilităţii unui mare număr de rulmenţi
“identici” care funcţionează în aceleaşi condiţii. Se ajunge, astfel, la definirea
durabilităţii nominale (conform normelor ISO).
Durabilitatea nominală este durabilitatea atinsă sau depăşită de 90% din
rulmenţii aparent identici ai unui lot, care funcţionează în aceleaşi condiţii.
Durabilitatea nominală se notează cu L10 ( 100 − 90 = 10 , adică 10% din
rulmenţi nu au atins această valoare a durabilităţii).
În majoritatea situaţiilor, rulmenţii sunt calculaţi luându-se în considerare
durabilitatea nominală L10 . Rulmenţii astfel calculaţi au o fiabilitate de 90%
(fiabilitatea este probabilitatea ca o piesă să funcţioneze fără defecţiuni într-un
interval de timp dat). Altfel spus, dacă rulmenţii se calculează pe baza
durabilităţii nominale, atunci probabilitatea ca ei să funcţioneze fără a se
defecta în acest interval este de 90%. Dacă se doreşte ca rulmenţii să aibă o
fiabilitate mai mare, atunci durabilitatea rulmentului va fi mai mică. Scăderea ei
se reflectă printr-un factor de corecţie subunitar, aşa cum se va arăta mai jos
(relaţiile 5.27, 5.28, 5.29).
Relaţia durabilităţii
Relaţia prin care se poate calcula durabilitatea nominală a fost stabilită de
Lundberg şi Palmgren în următoarele condiţii de încercare a loturilor de
rulmenţi “identici”: sarcină radială de direcţie, sens şi mărime constante;
inelul interior rotitor; inelul exterior fix. Aceasta este (în milioane de rotaţii):
p
⎛C ⎞
L10 = ⎜ ⎟ (mil. rot) (5.13)
⎝P⎠
unde C este sarcina dinamică de bază a rulmentului;
P - sarcina pur radială care încarcă rulmentul;
p - un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi
10/3 pentru cei cu role.
Relaţia (5.13) se poate aplica şi pentru rulmenţii axiali, încărcaţi cu o
sarcină pur axială, de direcţie, sens şi mărime constante. În acest caz P este
sarcina pur axială din rulment.
Pornind de la relaţia (5.13) şi făcând L10 = 1 se poate deduce semnificaţia
sarcinii dinamice de bază C (C = P) . Ea este sarcina pur radială, de direcţie,
sens şi mărime constante pentru care durabilitatea nominală L10 a unui lot de

130
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rulmenţi aparent identici , cu inelul interior rotitor şi inelul exterior fix, este de
1 milion de rotaţii.

5.3 Sarcina dinamică echivalentă


Dacă rulmenţii funcţionează în alte condiţii decât cele în care s-a stabilit
relaţia (5.13) (sarcină pur radială de direcţie, sens şi mărime constante, inel
interior rotitor, inel exterior fix), atunci situaţia reală trebuie transformată în una
echivalentă, fictivă, care să se conformeze condiţiilor menţionate. Problema
constă, de fapt, în calcularea unei sarcini dinamice echivalente celei reale.
Prin sarcină dinamică echivalentă se înţelege sarcina pur radială, de
direcţie, sens şi mărime constante care determină aceeaşi durabilitate nominală
ca şi sarcina reală. O dată calculată sarcina dinamică echivalentă, se poate
utiliza relaţia (5.13) pentru determinarea durabilităţii nominale L10 pentru cazul
real de încărcare. Pentru evitarea unor confuzii pe care le-ar putea induce modul
de utilizare a diferitelor notaţii, în cele ce urmează se va nota sarcina dinamică
echivalentă cu Pe . Relaţia (5.13) devine:
p
⎛C ⎞
L10 = ⎜⎜ ⎟⎟ (mil. rot) (5.14)
⎝ Pe ⎠
- Dacă un rulment, încărcat cu o sarcină radială Fr , constantă ca direcţie,
sens şi mărime are inelul exterior rotitor şi cel interior fix, atunci sarcina
dinamică echivalentă este:
Pe = VFr (5.15)
- Dacă un rulment care are inelul interior rotitor şi cel exterior fix este
încărcat cu o sarcină combinată, de direcţie, sens şi mărime constante,
având componentele Fr (radială) şi Fa (forţa axială totală din
rulmentul respectiv), atunci sarcina dinamică echivalentă poate avea una
din expresiile:
Pe = Fr (5.16)
sau
Pe = XFr + YFa (5.17)
în funcţie de valoarea raportului Fa / Fr , după cum se va vedea mai
departe (§ 5.5.7). În relaţia (5.17) X este factorul forţei radiale, iar
Y - factorul forţei axiale.
Se atrage atenţia să nu se confunde forţa axială totală din rulmenţi cu
forţele axiale care acţionează asupra roţilor dinţate de pe arborele
respectiv sau cu rezultanta acestor forţe. Forţa axială totală din rulmenţi

131
Lagăre cu rulmenţi

se calculează după o metodologie care se prezintă în paragrafele în care


sunt tratate diferitele situaţii (de exemplu, în tabelele 5.14 şi 5.21).
- Dacă un rulment este încărcat cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi
mărime constante dar are inelul exterior rotitor şi cel interior fix, atunci
se va utiliza coeficientul de multiplicare V = 1,2 :
Pe = VFr (5.18)
Pe = XVFr + YFa (5.19)
Valorile sarcinilor dinamice echivalente care ar rezulta din relaţiile (5.15)
– (5.19) sunt calculate pe baza forţelor nominale (teoretice) care apar în
elementele transmisiei (de exemplu în angrenaje). În realitate rulmenţii sunt
încărcaţi cu sarcini efective diferite de cele nominale.
De aceea, valorile lui Pe trebuie corectate cu coeficienţi care ţin seama de
încărcările suplimentare datorate angrenajelor, neuniformităţii funcţionării
maşinii etc. Astfel, se ia în considerare coeficientul dinamic care are expresia
[1]:
fd = fk fs fm (5.20)
unde f k ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi
în rulmenţii calculaţi (tab. 5.1 [1]); f s ţine seama de forţele suplimentare care
rezultă din funcţionarea maşinii (tab. 5.2 [14]); f m ia în considerare sarcinile
suplimentare care apar la rulajul autovehiculelor (tab. 5.3 [1]).

Tabelul 5.1 Valori pentru coeficientul fk


Abaterea pasului de
Angrenaj bază fpb şi eroarea de fk
formă a profilului ff
Precizie ridicată fpb, ff ≤ 20 µm 1,05 – 1,1
Precizie normală fpb, ff = 20-100 µm 1,1 – 1,3
Angrenaje turnate neprelucrate fpb, ff > 100 µm 1,5 – 2,0

Cu coeficientul dinamic din relaţia (5.20), sarcina dinamică echivalentă


corectată (de calcul) este:
Pec = f d Pe (5.21)
iar relaţia finală pentru calculul durabilităţii nominale L10 devine:
p
⎛C ⎞
L10 = ⎜ ⎟ ( mil. rot ) (5.22)
⎝ Pec ⎠

132
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Dacă turaţia este constantă, n (rot/min), atunci este, adesea, mai practic ca
durabilitatea nominală să se exprime direct în ore de funcţionare (L10h ):
p
16666 16666 ⎛ C ⎞
L10 h = L10 = ⎜ ⎟ (h) (5.23)
n n ⎝ Pec ⎠
În tabelul 5.4 sunt date durabilităţile nominale, în ore de funcţionare,
recomandate pentru diferite tipuri de maşini şi utilaje.

Tabelul 5.2 Valori pentru coeficientul fs


Utilizarea fs
Utilaje de prelucrare
Laminoare – transportor unisens cu role 1,1 – 1,3
– transportor în ambele sensuri 1,5 – 2,0
Laminor la cald pentru sârmă şi benzi. Laminor la rece. Banc pentru
trefilat sârmă 1,3 – 1,6
Ghilotine, maşini de ştanţat 1,3 -2
Maşini de găurit, freze, maşini de rectificat 1,1 – 1,3
Strunguri 1,4 – 1,6
Maşini pentru prelucrarea materialului lemnos-fibros
Maşini pentru hârtie 1,0 – 1,1
Defibrator, rafinor, moară cu conuri 1,1 – 1,2
Calandru 1,2 – 1,3
Fierăstraie circulare sau cu bandă, strunguri 1,1 – 1,3
Maşini textile
Cadre, maşini de filat 1,0 – 1,1
Războaie, maşini de spălat 1,2 – 1,5
Maşini pentru industria alimentară
Mori pentru cereale 1,1 – 1,2
Mori pentru aluat 1,2 – 1,5
Valţ de frământat 1,5 – 2,0
Maşini de forţă
Motoare electrice, turbine 1,0 – 1,1
Motoare folosite la mijloacele de transport 1,2 – 1,5
Maşini de ridicat şi transportat
Benzi de transportor, funiculare, teleferice 1,0 – 1,2
Macarale, ascensoare 1,2 – 1,3
Transport minier 1,5 – 1,8
Transport vibrator 1,5 – 2,5
Maşini de preparare şi extracţie
Cuptoare rotative de ciment şi răcitoare rotative 1,1 – 1,2
Uscător cu tobă 1,3 – 1,4
Maşini de sortat după granulaţie şi sortat minereu 1,3 – 1,8
Mori cu bile, mori tubulare, concasoare, mori cu ciocane, site oscilante 1,5 – 1,7
Excavator 1,5 – 2,5

133
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.3 Valori pentru coeficientul fm [după 9]


Tipul autovehiculului fm
Automobile, autobuze, motociclete 1,3
Camioane, autoutilitare cu remorcă 1,5
Autovehicule „cross - country” (pentru orice
teren), tractoare agricole 1,5...1,7

Tabelul 5.4 Valori recomandate pentru durabilitatea nominală (ore de


funcţionare)
Durata de funcţionare,
Utilizarea
în mii ore
Motoare electrice
Pentru aparate menajere 1,7 – 4
Mici de serie 8 – 20
Medii şi pentru tracţiune electrică 15 – 32
Mari 20 – 45
Echipamente de birou şi de calcul 15 - 22
Laminoare
Laminoare 5 – 10
Reductoare pentru laminoare 20 - 100
Construcţii navale
Lagărele arborelui port-elice 20
Reductoare mari de navă 12 - 50
Construcţii mecanice
Compresoare 3,5 – 20
Reductoare universale mici 8 – 20
Reductoare universale medii 15 – 30
Ventilatoare mici 8 – 20
Ventilatoare medii 15 – 45
Ventilatoare mari 45 – 85
Pompe centrifuge 8 – 45
Centrifuge 15 – 30
Transportoare cu bandă 15 – 85
Concasoare 20 – 30
Malaxoare mari 30 – 50
Maşini de imprimat 20 – 50
Maşini pentru hârtie 50 – 200
Maşini textile 20 – 50
Maşini-unelte 15 – 30
Maşini pentru prelucrat lemnul 20 – 50
Maşini pentru mase plastice 20 – 50
Maşini pentru materiale de construcţii 10 - 50

134
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Pentru vehiculele rutiere sau feroviare, în special pentru rulmenţii roţilor,


durabilitatea nominală se exprimă, în general, în milioane de kilometri, cu
relaţia:
p
πD πD ⎛ C ⎞
L10 s = L10 = ⎜ ⎟ ( mil. km ) (5.24)
1000 1000 ⎝ Pec ⎠
unde D este diametrul exterior al roţii, (m).
În tabelul 5.5 se indică durabilităţile nominale L10s pentru diferite tipuri de
vehicule.

Tabelul 5.5 Durabilităţi nominale pentru rulmenţii autovehiculelor


Tipul autovehiculului L10s (mil. km)
Roţi de vehicule rutiere:
Automobile 0,3
Camioane, autocare 0,6
Osii de vehicule feroviare:
Vagoane (cu sarcina maximă constantă pe osie) 0,8
Vagoane de transport urban şi suburban 1,5
Vagon pentru liniile magistrale 3
Automotoare pentru liniile magistrale 3...4
Locomotive diesel sau electrice pentru liniile
3...5
magistrale

În cazul rulmenţilor care efectuează nu o mişcare de rotaţie, ci una de


oscilaţie, cu o amplitudine unghiulară α [°], durabilitatea nominală, exprimată
în milioane de cicluri, se determină cu relaţia:
p
180 180 ⎛ C ⎞
L10 osc = L10 = ⎜ ⎟ ( mil. cicluri ) (5.25)
2α 2α ⎝ Pec ⎠
Dacă amplitudinea este foarte mică, atunci calculul lui L10osc nu se
justifică.
Dacă rulmenţii funcţionează la temperaturi ridicate (peste 150 oC), atunci
capacitatea lor portantă se micşorează. Cauza principală o constituie micşorarea
durităţii. La calculul unor astfel de rulmenţi se corectează sarcina lor dinamică
de bază cu un coeficient de temperatură ft (tab. 5.6). Variaţia lui ft este liniară.

Tabelul 5.6 Coeficientul de temperatură ft


Temperatura de
150 175 200 225 250 275 300
funcţionare (ºC)
Coeficientul de
1 0,934 0,867 0,800 0,733 0,666 0,600
temperatură, ft

135
Lagăre cu rulmenţi

În acest caz, relaţia de calcul a durabilităţii nominale (5.22) devine:


p
⎛ fC⎞
L10 = ⎜ t ⎟ ( mil. rot ) (5.26)
⎝ Pec ⎠

5.4 Durabilitatea nominală corectată


Relaţia (5.22) pentru calculul durabilităţii nominale ţine seama doar de
sarcină (cu corecţiile respective) şi implică o fiabilitate de 90% a rulmenţilor.
Ea nu ţine, însă, seama de alte situaţii posibile, care influenţează durabilitatea:
fiabilitatea peste 90% a rulmenţilor; materialul rulmenţilor – diferit de cel
“standard”; vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare – diferită
de cea necesară. Norma ISO 281/1 prevede relaţia de calcul a durabilităţii
nominale pentru situaţiile de mai sus:
p
⎛C ⎞
Lna = a1a2 a3 L10 = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil. rot ) (5.27)
⎝ Pec ⎠
Dacă se ţine seama de relaţiile (5.23) şi (5.24), atunci durabilitatea
corectată poate fi exprimată atât în ore, cât şi în milioane de km:
p
16666 ⎛ C ⎞
Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ (h) (5.28)
n ⎝ Pec ⎠
p
πD ⎛ C ⎞
Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil. km ) (5.29)
1000 ⎝ Pec ⎠
În relaţiile de mai sus:
a1 este factorul de corecţie pentru o fiabilitate diferită de 90%. Dacă
proiectantul nu consideră necesară o fiabilitate mărită, atunci factorul de
corecţie a1 are valoarea a1=1;
a2 – factor de corecţie ce ţine seama de materialul rulmentului (pentru
materiale uzuale, a2=1) ;
a3 – factor de corecţie pentru condiţii de funcţionare neconvenţionale (în
special pentru condiţiile de ungere).
În aceste relaţii, indicele n, din simbolul Lna, reprezintă diferenţa dintre
100 % şi fiabilitatea impusă rulmentului (de exemplu, la o fiabilitate de 96%, se
va scrie L(100 – 96)a, adică L4a ), iar indicele a indică faptul că s-a ţinut seama de
factorii de corecţie a(1,2,3).
Factorul de corecţie a1 se dă, pentru anumite fiabilităţi, în tabelul 5.7.
El poate fi, însă, calculat pentru orice valoare a fiabilităţii, cu relaţia:

136
Alegerea şi calculul rulmenţilor

2
⎛ 100 ⎞ 3
a1 = 4,48⎜ ln ⎟ (5.30)
⎝ R ⎠
Factorul de corecţie a2 se dă în tabelul 5.8 [14].

Tabelul 5.7 Valori pentru factorul de corecţie a1


Fiabilitatea R (%) 90 95 96 97 98 99 99,5

L(100-R)a L10a L5a L4a L3a L2a L1a L0,5a


a1 1 0,62 0,53 0,44 0,33 0,21 0,14

Tabelul 5.8 Valori pentru factorul de corecţie a2


Tehnologia de elaborare a2
Topire în aer 1
Dezoxidare în vid 3
Retopire în vid cu electrod consumabil 6

Pentru determinarea valorii factorului de corecţie a3, care ţine seama de


lubrifiant, trebuie calculată mai întâi valoarea parametrului de ungere λ
[după 26]:
λ = 60 ⋅10−6 ν 0,8 n0,7 d M 0,6 (5.31)
unde ν este vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare
2
(mm /s); n – turaţia (rot/min); dM- diametrul mediu al rulmentului:
d M = ( d + D ) 2 (mm). Cu valoarea lui λ se determină a3 din figura 5.2 [26].

3
2

1
a3 b
0,5

0,2
a
0,1

0,05
0,1 0,2 0,5 1 2 5 7
λ
Fig. 5.2 Factorul de corecţie a3
a – condiţii “standard” de ungere; b – lubrifianţi cu aditivi EP şi filtrare fină.

137
Lagăre cu rulmenţi

500 5 ISO VG
10
mm 2
s 20 680
200 30 460
50 320
220
100 150
100 100
200 68
Vâscozitatea necesară ν

Turaţia 300 46
50 n 500 32
1000 22
min-1 15
2000
20 10
3000
5000
10 10000 Vâsc. 10mm·s-1
/40ºC, IV 95
20000
5
10 20 30 50 100 200 300 500 mm 1000 20 30 40 50 60 70 80 ºC 100
Diametrul mediu al rulmentului dM Temperatura de funcţionare t

Fig. 5.3 Determinarea vâscozităţii necesare ν la temperatura de


funcţionare a rulmentului

Tabelul 5.9 Clasele ISO de vâscozitate


Clasele ISO Vâscozitatea Limitele vâscozităţii
de cinematică medie cinematice la 40ºC (mm2/s)
vâscozitate la 40ºC (mm2/s) min max
ISO VG 2 2,2 1,98 2,42
ISO VG 3 3,2 2,88 3,52
ISO VG 5 4,6 4,14 5,06
ISO VG 7 6,8 6,12 7,48
ISO VG 10 10 9,00 11,00
ISO VG 15 15 13,50 16,50
ISO VG 22 22 19,80 24,20
ISO VG 32 32 28,80 35,20
ISO VG 46 46 41,40 50,60
ISO VG 68 68 61,20 74,80
ISO VG 100 100 90 110
ISO VG 150 150 135 165
ISO VG 220 220 198 242
ISO VG 320 320 288 352
ISO VG 460 460 414 506
ISO VG 680 680 612 748
ISO VG 1000 1000 900 1100
ISO VG 1500 1500 1350 1650

Din figura 5.3 [după 26] se poate determina vâscozitatea necesară a


lubrifiantului pentru un rulment cu un anumit diametru mediu dM şi o anumită
138
Alegerea şi calculul rulmenţilor

turaţie n. De asemenea, din diagrama din dreapta se poate găsi clasa de


vâscozitate, după ISO, a uleiului care, la temperatura de funcţionare considerată
cunoscută, va avea vâscozitatea necesară determinată anterior. Este de reţinut
faptul că diagrama din dreapta este valabilă pentru un ulei cu indicele de
vâscozitate IV egal cu 95. În exemplul din figură, la un diametru mediu de 90
mm al rulmentului şi o turaţie de 1000 rot/min rezultă o vâscozitate necesară de
20 mm2/s la temperatura de funcţionare. Dacă temperatura de funcţionare este
de 80oC (diagrama din dreapta), atunci rezultă că uleiul care va fi ales trebuie să
aibă la 40oC o vâscozitate cinematică medie de 100 mm2/s (clasa ISO VG 100).
În tabelul 5.9 se dau clasele de vâscozitate ISO (după norma ISO 3448).
O serie de alte aspecte privind durabilitatea rulmenţilor sunt tratate în
lucrările [48], [49].

5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii


variabile după anumite legi
În relaţiile (5.14) – (5.19), (5.21), (5.22), (5.23) forţa care încărca
rulmentul avea direcţia constantă (radială sau nu), sensul şi mărimea constante.
De asemenea, pentru toate cazurile pentru care s-au folosit relaţiile de mai sus,
turaţia s-a considerat constantă. În relaţia (5.23) turaţia apare chiar explicit.
Există situaţii în care forţa rămâne constantă ca direcţie şi sens, dar
mărimea ei variază în timp. De asemenea, există situaţii în care direcţia şi
sensul se schimbă la anumite intervale de timp, dar, în interiorul unui interval,
ele rămân constante. În cele ce urmează se prezintă diverse situaţii. În toate
acestea se vor propune relaţii pentru calculul sarcinii dinamice echivalente Pe,
cu care, apoi, se va opera în relaţiile mai sus menţionate. La fel, dacă turaţia
n ≠ ct , se va calcula o turaţie echivalentă cu care se va opera în relaţia (5.23).

5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte


Se consideră cazul unei încărcări a rulmentului ca în figura 5.4 cu o
sarcină radială. Direcţia şi sensul sunt constante dar mărimea ei variază
continuu după o lege care poate fi asimilată unei variaţii în trepte (histograma
cu linie întreruptă). Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni forţa are valoarea
constantă Fi. Turaţia este constantă. În acest caz sarcina dinamică echivalentă
este:
n

p ∑F i
p
Ni
Pe = 1
(5.32)
N

139
Lagăre cu rulmenţi

unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul; p –


exponentul menţionat la relaţia (5.13); Fi – forţa de valoare constantă (N) pe
parcursul a Ni rotaţii.

N1 N2 N3 Nn Nr.
rotaţii
N

Fig. 5.4 Variaţie continuă, asimilabilă unei variaţii în trepte

5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar


Dacă forţa are direcţia (radială) şi sensul constant, dar mărimea ei variază
liniar între o valoare minimă Fmin şi una maximă Fmax, atunci sarcina dinamică
echivalentă se calculează cu relaţia:
F + 2 Fmax
Pe = min (5.33)
3

5.5.3 Forţă cu două componente radiale, dintre care una este


rotitoare
Dacă forţa (fig. 5.5) are o componentă radială F1 de direcţie, sens şi
mărime constante (de exemplu greutatea unui rotor) şi o componentă F2
rotativă, de mărime constantă (de exemplu o masă dezechilibrată aflată pe acel
rotor), la turaţie constantă, atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu
relaţia:
Pe = f e (F1 + F2 ) (5.34)
unde coeficientul fe se determină din diagrama din figura 5.6.
140
Alegerea şi calculul rulmenţilor

fe
1,0
0,95
0,90
F2 0,85
0,80
0,75
0,70
F1 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
F1
F1 + F2

Fig. 5.5 Forţă cu o componentă rotativă Fig. 5.6 Coeficientul fe

5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic


În acest caz forţa are direcţie radială şi sens constant dar mărimea ei
variază ciclic după o anumită lege. Turaţia este constantă. Pentru această
situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [22, 26]:
Pe = V1 Fmax + V2 Fmin (5.35)
Coeficienţii de sarcină V1 şi V2, care se aplică valorii maxime Fmax a
forţei, respectiv celei minime Fmin, se determină din figura 5.7 [după 22, 26].
0,9 0,1
a) Eliptică F
Fmax

a Fmin
0,8 0,2 b) Parabolică t
b

c
0,7 0,3 c) Sinusoidală
d

e d) Sinusoidală
0,6 0,4

f e) Liniară
v1 v2
g
0,5 0,5

f) Sinusoidală

0,4 0,6
h
g) Parabolică

0,3 0,7
h) Eliptică

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Fmin/Fmax

Fig. 5.7 Coeficienţii de sarcină

141
Lagăre cu rulmenţi

5.5.5 Forţă şi turaţie variabile, cu paliere constante


Sarcina (de direcţie radială) variază ciclic, cu perioada T. În cadrul acestei
perioade, există un număr m de intervale (“paliere”) de timp ti în care turaţia are
o valoare constantă ni, iar sarcina are valoarea constantă Fi. Dacă se face notaţia
qi = t i / T , atunci sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia:
m

∑q n F i i i
p

Pe = p
1
m
(5.36)
∑q n
1
i i

unde p are semnificaţia de la relaţia (5.13).

5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe


paliere
Forţa este combinată, având o componentă radială şi una axială. Pe
parcursul unui număr de rotaţii Ni , componentele au valori constante Fri şi Fai,
iar sarcina dinamică echivalentă este Pei ( Pei = Fri sau Pe i = XFr i + YFa i ). Cu
alte cuvinte, sarcina combinată variază atât ca direcţie cât şi ca mărime, dar pe
fiecare palier are o anumită direcţie (constantă pe acel palier) şi o anumită
mărime (constantă pe acel palier). Turaţia este constantă. În această situaţie
sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia:
m

p ∑P ei
p
Ni
Pe = 1
(5.37)
N
unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul în
intervalul de timp pentru care este calculat.

5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de


mărime constantă
Situaţia aceasta a fost amintită la § 5.3, iar expresiile sarcinii dinamice
echivalente sunt cele date de relaţia (5.16):
Pe = Fr
sau de relaţia (5.17):
Pe = XFr + YFa
pentru care semnificaţiile diferiţilor termeni sau factori au fost prezentate
sub relaţia (5.17). Utilizarea uneia sau alteia dintre cele două formule, pentru
calculul rulmenţilor unui arbore, dacă ei sunt încărcaţi cu o forţă combinată, de
142
Alegerea şi calculul rulmenţilor

o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă, depinde de valoarea


raportului, pentru fiecare rulment, dintre forţa axială totală Fa din rulmentul
respectiv şi forţa radială Fr care încarcă acel rulment. Acest raport se compară
cu o mărime e, care, la rulmenţii radiali-axiali cu role conice, depinde de
geometria internă a rulmentului, iar la rulmenţii radiali cu bile, încărcaţi şi cu o
componentă axială, mărimea e mai depinde şi de sarcina statică de bază a
rulmentului, C0. Valoarea numerică a acestei mărimi e este dată, pentru toţi
rulmenţii la care este cazul, în cataloagele firmelor producătoare, după cum ea
poate fi regăsită şi în tabelele din acest volum.
Astfel, dacă:
Fa
≤e (5.38)
Fr
atunci se aplică relaţia (5.16) Pe = Fr
Fa
iar dacă >e (5.39)
Fr
atunci se aplică relaţia (5.17) Pe = XFr + YFa

5.6 Sarcina statică de bază


Sarcina statică de bază ( C 0 ) este sarcina radială (pentru rulmenţii
radiali) sau sarcina axială centrică (pentru rulmenţii axiali) sub acţiunea
căreia tensiunea hertziană, la contactul dintre calea de rulare şi corpul de
rulare cel mai încărcat, atinge valoarea de 4000 MPa. Această sarcină
produce o deformaţie plastică de 1/10000 din diametrul corpului de rulare.
Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se
stabileşte pe baza sarcinii statice de bază şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază
în următoarele situaţii:
- rulmentul nu se roteşte şi este încărcat cu o sarcină continuă sau
intermitentă;
- rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n < 10 rot/min ;
- rulmentul efectuează, sub sarcină, mici oscilaţii;
- rulmentul se roteşte cu turaţii n > 10 rot/min dar în intervalul unei
fracţiuni de rotaţie suportă şocuri severe.
Dacă forţa exterioară F aplicată unui rulment care funcţionează în
condiţiile de mai sus este o forţă combinată, având o componentă radială Fr şi
una axială Fa atunci se operează cu o sarcină statică echivalentă P0 care este
o forţă fictivă radială sau axială (în cazul rulmenţilor axiali) care produce o
deformaţie plastică identică cu cea produsă de forţa reală.
143
Lagăre cu rulmenţi

Pentru rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu bile, rulmenţii oscilanţi cu bile


sau cu role butoi, rulmenţi axiali-radiali sarcina statică echivalentă se determină
cu o relaţie de forma:
P0 = X 0 Fr + Y0 Fa (5.40)
unde
Fr , Fa - componenta radială, respectiv axială a forţei combinate;
X 0 - factorul radial;
Y0 - factorul axial.
Pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice, rulmenţii cu ace:
P0 = Fr (5.41)
Pentru rulmenţii axiali cu bile sau cu role:
P0 = Fa (5.42)
Pentru rulmenţii axial-oscilanţi cu role se utilizează relaţia de tipul (5.40).
Sarcina statică de bază necesară, cu care se verifică rulmentul (sau se
alege mărimea rulmentului) se determină cu relaţia:
C 0 nec = S 0 P0 (5.43)
unde S 0 este coeficientul de siguranţă static. Valori orientative pentru
acest coeficient se dau în tabelul 5.10 [după 23].

Tabelul 5.10 Valori ale coeficientului de siguranţă static S0


Condiţii de funcţionare S0
Fără şocuri
Nu sunt cerinţe deosebite privind funcţionarea lină ≥1
Mişcări de oscilaţie cu frecvenţă mică
Normale
≥2
Mişcări line şi rotire precisă
Cu şocuri ≥3
Cerinţe ridicate privind precizia de rotaţie şi
≥4
funcţionarea lină

Condiţia de verificare a rulmentului la solicitarea statică este:


C 0 nec ≤ C 0 (5.44)
în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului, dată în cataloagele
de rulmenţi.

144
Alegerea şi calculul rulmenţilor

5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe


baza sarcinii dinamice echivalente
O temă de proiectare conţine întotdeauna date iniţiale, care permit
proiectantului să-şi stabilească o strategie de alegere şi de calcul al rulmenţilor.
Sunt posibile, în principiu, două trasee pentru alegerea şi calculul rulmenţilor.
În condiţiile unei teme date, un rulment trebuie să aibă o durabilitate
efectivă (cu fiabilitatea aleasă de proiectant) cel puţin egală cu durabilitatea
necesară. Pentru exemplificare şi pentru continuarea prezentării, se va utiliza
relaţia (5.28) a durabilităţii. Un rulment este considerat, în final, bine ales, dacă
este îndeplinită condiţia enunţată mai sus:
Lna ≥ Lhnec (5.45)
unde Lhnec este durabilitatea necesară, exprimată în ore de funcţionare
(pentru care se dau valorile recomandate, în tabelul 5.4).
Explicitând, rezultă:
p
16666 ⎛ C

a1 a 2 a3 ⎜
⎟⎟ ≥ Lhnec (5.46)
n ⎜⎝ Pec

Această relaţie ne permite să urmărim logica alegerii unuia din cele două
trasee de calcul al rulmenţilor.
Traseul „direct”
Acest traseu se bazează pe logica proiectării unei transmisii.
Etapele sale principale sunt:
1. Dimensionarea arborelui
Dimensionarea arborelui implică şi stabilirea diametrului fusurilor pentru
rulmenţi. Acest lucru decurge din logica succesiunii tronsoanelor unui arbore,
în funcţie de rolul funcţional al fiecărui tronson (capăt de arbore, tronsonul
pentru etanşare, fusul de rulment, tronsonul pentru montarea unor organe pe
arbore, de exemplu roţi dinţate etc.), precum şi din condiţia ca toate organele
care se află pe arborele respectiv, să poată fi montate. Această condiţie, de
montaj, implică faptul ca un tronson anterior să aibă diametrul nominal mai
mic, cel mult egal, cu tronsonul care urmează. De aceea, diametrele fusurilor
pentru rulmenţi rezultă cu o destul de mare probabilitate de a fi corect
determinate, doar pe baza acestor considerente funcţionale şi de montaj.
2. Alegerea tipului rulmentului
La alegerea tipului rulmentului se ţine seama de condiţiile temei de
proiect. Din aceste condiţii rezultă, în primul rând, utilajul de proiectat, cu
particularităţile sale funcţionale. De asemenea pot rezulta turaţia arborelui, tipul
încărcării (cu şocuri, fără şocuri), tipul sarcinilor (radiale, axiale, combinate)
etc. Tabelul 1.1 şi figura 1.3 pot oferi informaţii utile pentru alegerea unui
anumit tip de rulment. Cunoscând diametrul fusului rulmentului, se poate alege
145
Lagăre cu rulmenţi

dimensiunea rulmentului (seria lui) din catalog. În felul acesta rezultă, tot din
catalog, sarcina dinamică de bază C a rulmentului.
Pe de altă parte se poate poziţiona centrul de presiune al rulmentului,
adică se stabileşte poziţia reazemului (vezi figurile 2.5, 2.7, 2.9, 2.10, precum şi
comentariile legate de acestea). Stabilind, în acest mod, poziţia reazemelor
arborelui şi cunoscând şi poziţia roţilor dinţate, a roţilor de curea etc. montate
pe arbore, se pot calcula reacţiunile din reazeme. În final se poate calcula,
pentru fiecare rulment, sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) Pec .
3. Verificarea rulmentului
Dacă se cunosc valorile lui C şi Pec , atunci se poate calcula durabilitatea
corectată Lna, iar rulmentul poate fi verificat cu formula (5.45). Dacă condiţia
(5.45) nu este îndeplinită, atunci se alege un rulment de acelaşi tip, dar de o
serie care are sarcina dinamică de bază C mai mare (pentru acelaşi diametru al
fusului). De asemenea, se poate alege un rulment de alt tip, dar care
îndeplineşte condiţiile funcţionale necesare pentru încărcarea din tema de
proiectare.
Traseul „indirect”
Acest traseu pleacă de la ideea calculării sarcinii dinamice de bază C,
pornind de la durabilitatea necesară Lhnec şi folosind relaţia (5.29), precum şi
condiţia (5.45). Din acestea două rezultă:
1
⎛ nLhnec ⎞p
C ≥ Pec ⎜ ⎟ (5.47)
⎝ 16666 ⋅ a a a
1 2 3 ⎠

Traseul acesta are un neajuns important. Din relaţia de mai sus rezultă că,
pentru a calcula C, trebuie ca sarcina dinamică echivalentă de calcul, Pec să fie
cunoscută. Calcului ei presupune ca proiectantul să cunoască poziţia centrelor
de presiune ale rulmenţilor (deci poziţia reazemelor), pentru a putea calcula
reacţiunile. Or, la acest moment, rulmenţii nu au fost încă aleşi, deci centrele de
presiune nu pot fi precis poziţionate, ci numai cu o anumită aproximaţie, care
depinde de experienţa proiectantului şi de abilitatea lui. De aceea, nu este
exclus ca, după ce rulmentul a fost ales pe baza relaţiei (5.47), să fie necesar să
se reia calculul, deoarece centrele de presiune nu sunt sau nu pot fi plasate în
poziţiile luate iniţial cu aproximaţie, ceea ce conduce la alte valori ale
reacţiunilor şi la alte valori ale lui Pec .
De asemenea, se poate observa că, pentru a calcula reacţiunile, trebuie,
oricum, să se cunoască lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui. În plus, cu
nişte raţionamente simple pot fi stabilite şi diametrele tronsoanelor şi, în acest
caz se ajunge la premizele traseului direct.
Ţinând seama de consideraţiile de mai sus, metodologia de alegere şi de
calcul a rulmenţilor, care va fi prezentată în cele ce urmează, va avea în vedere
traseul direct.
146
Alegerea şi calculul rulmenţilor

5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor

5.8.1 Metodologia generală


Metodologia generală, prezentată mai jos, ţine seama de logica proiectării
elementelor unei transmisii mecanice. Ea are în vedere traseul direct şi este
exemplificată pentru un arbore montat pe două lagăre.
1. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale, care reies din tema de
proiectare. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat, regimul de
lucru, condiţiile de mediu, condiţiile de gabarit, relaţiile dimensionale între
piesele vecine, tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se
calculează. Rezultatul acestei etape constă în: a. Stabilirea durabilităţii necesare,
în ore, Lhnec , sau în milioane de rotaţii, Lnec ; b. Alegerea tipului rulmentului. De
asemenea, unele din condiţiile iniţiale vor servi la alegerea ulterioară a seriei de
rulmenţi, la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.
2. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. predimensionare; b. stabilirea
diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului
rulmentului.
3. Se alege, preliminar, un rulment dintr-o anumită serie. El trebuie să
răspundă următoarelor condiţii:
- rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al
fusului (vezi punctul 2);
- diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului
disponibil oferit de piesele vecine;
- rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de
funcţionare (de exemplu, să aibă precizie mărită, să aibă joc mărit, să
fie stabilizat termic, să fie silenţios, să aibă etanşare proprie pe o parte
sau pe ambele părţi etc.);
- alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei
proiectate.
Aceste condiţii pot fi, în general, satisfăcute, având în vedere marea
varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de
firmele producătoare.
Pentru rulmentul ales, rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C ,
precum şi alte specificaţii necesare calculului.
4. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile
arborelui. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. Se cunoaşte deci
deschiderea arborelui.
5. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a
momentului de torsiune (roţi dinţate, roţi de curea etc.). Se pot calcula forţele
(tangenţiale, radiale, axiale) care acţionează asupra acestor organe ale

147
Lagăre cu rulmenţi

transmisiei. Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje, roţi de curea


etc., precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale
din aceste organe, se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme, în cele două
plane reciproc perpendiculare, H şi V . Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui,
notaţi cu I şi II , reacţiunile vor fi H I şi H II , respectiv V I şi V II . Raportate la
direcţiile ataşate rulmentului, aceste reacţiuni sunt forţe radiale. Ca urmare,
rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii:
2 2
FrI = H I + V I (5.48)
2 2
şi FrII = H II + V II (5.49)
6. Rulmenţii sunt încărcaţi, în numeroase situaţii, cu sarcini combinate,
care au o componentă radială şi una axială. Componentele radiale se determină
cu relaţiile (5.48) şi (5.49). Fie componentele axiale FaI şi FaII . Acestea sunt
forţe axiale totale din rulmenţii calculaţi (a nu se confunda cu forţele axiale
din angrenaje sau cu rezultanta acestora în cazul că pe arbore se află două roţi
dinţate). Ele se calculează după o metodologie care va fi prezentată la fiecare
dintre cazurile tratate în acest volum.
7. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţiile (5.16)
sau (5.17). Opţiunea pentru una din aceste două relaţii este determinată de
raportul FaI / FrI , respectiv FaII / FrII , conform situaţiilor (5.38) şi (5.39):
Cazul 1
F
Dacă aI ≤ e I ,
FrI
atunci PeI = FrI (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior - fix) (5.50)
sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior - fix)(5.51)

FaII
Analog, dacă ≤ e II ,
FrII
atunci PeII = FrII (5.52)
sau PeII = VFrII (5.53)
În aceste relaţii valorile lui e (I şi II) se dau în cataloagele de rulmenţi
pentru fiecare rulment.
Cazul 2
F
Dacă aI > e I ,
FrI
148
Alegerea şi calculul rulmenţilor

atunci PeI = X I FrI + YI FaI (pentru inel interior rotitor şi inel exterior fix)(5.54)
sau PeI = X I VFrI + YI FaI (inel exterior rotitor şi inel interior fix) (5.55)
FaII
Analog, dacă > e II ,
FrII
atunci PeII = X II FrII + YII FaII (5.56)
sau PeII = X II VFrII + YII FaII (5.57)
Valorile factorilor forţei radiale X I , II , respectiv axiale YI , II se dau în
cataloagele de rulmenţi.
8. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.20).
9. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5.21).
10. Din relaţiile (5.27) sau (5.28) se verifică durabilitatea efectivă a
rulmenţilor aleşi. Folosind formula (5.28) avem:
p p
16666 ⎛ C I ⎞ 16666 ⎛ C II ⎞
Lna I = a1 a 2 a3 ⎜ ⎟⎟ ≥ Lhnec şi LnaII = a1 a 2 a3 ⎜ ⎟⎟ ≥ Lhnec (5.58)
n ⎜⎝ PecI ⎠ n ⎜⎝ PecII ⎠
unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.4.
Dacă inegalitatea (5.58) nu este îndeplinită, atunci se alege un rulment
dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip.
11. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară,
atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip, dar din altă serie sau un alt tip de
rulment, astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară.

5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în


diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate
sau axiale
5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de
direcţie, sens şi mărime constante
O asemenea situaţie se întâlneşte la: rulmenţii liberi; rulmenţii cu
conducere reciprocă, dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială; rulmenţii
conducători, dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. Se consideră cazul
în care turaţia este constantă.
Se aplică metodologia de la § 5.8.1 cu deosebirile provenite din absenţa
forţei axiale pe arbore: etapa a 6-a lipseşte, iar la etapa a 7-a se procedează
astfel:
Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior - fix) (5.59)

149
Lagăre cu rulmenţi

sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior - fix) (5.60)
În continuare se parcurg etapele 8-11.
Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, sarcina statică
echivalentă se deduce din relaţia (5.40), pentru Fa = 0 şi X 0 = 1 :
P0 = Fr
Din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C0nec , care
trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C0 nec ≤ C0 , în care C0 este sarcina statică
de bază a rulmentului (tab. 5.13).
Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu bile sunt date în
tabelul 1.1.
Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu bile cu cale de rulare adâncă
se dă în tabelul 5.13 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru
rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor
de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de


direcţie, sens şi mărime constante
Rulmentul conducător dintr-un montaj de tipul celui din figura 2.1 poate
fi încărcat cu o sarcină combinată. El va prelua forţa axială din arbore. Această
forţă se va nota cu A . Ea este egală cu forţa axială care acţionează asupra roţii
dinţate montate pe arbore (de exemplu o roată dinţată cilindrică cu dinţi
înclinaţi) sau cu rezultanta forţelor axiale, dacă pe arbore sunt montate două roţi
dinţate în care operează forţe axiale. Calculul rulmentului se desfăşoară după
metodologia de la § 5.8.1. În figura 2.1 rulmentul conducător este rulmentul I.
La etapa a 7-a se precizează următoarele:
FaI
- dacă ≤e atunci PeI = FrI (5.61)
FrI
FaI
- dacă >e atunci PeI = X I FrI + YI FaI (5.62)
FrI
În inegalităţile (5.61) şi (5.62) forţa axială din rulment este FaI = A .
Valorile lui e, X , Y se dau în tabelul 5.11, în funcţie de raportul
f 0 FaI / C 0 I ( C 0 I fiind sarcina statică de bază a rulmentului I) şi pentru diferite
jocuri [9], iar valorile factorului f 0 sunt date în tabelul 5.12 [după 9].
În continuare se parcurg etapele 8 – 11.
Dacă rulmentul este încărcat cu o sarcină combinată şi funcţionează în
condiţiile precizate la § 5.6, atunci sarcina statică echivalentă P0 se calculează
cu relaţiile [9]:

150
Alegerea şi calculul rulmenţilor

FaI
P0 I = FrI dacă ≤ 0,8 (5.63)
FrI
FaI
P0 I = 0,6 FrI + 0,5FaI dacă > 0,8 (5.64)
FrI
Dacă din calcul rezultă o valoare P0 I < FrI , atunci se va lua P0 I = FrI .
Din relaţia (5.43) se determină sarcina statică de bază necesară C 0 I nec cu care se
verifică rulmentul. Trebuie să aibă loc inegalitatea (5.44), C 0 Inec ≤ C 0 , unde C 0
este valoarea sarcinii statice de bază din catalog a rulmentului (tab. 5.13).

Tabelul 5.11 Factorul forţei radiale, X şi factorul forţei axiale Y la rulmenţii radiali
cu bile cu cale adâncă
Joc intern normal Joc intern C3 Joc intern C4
f 0 ⋅ Fa Fa Fa Fa Fa Fa Fa
e ≤e >e e ≤e >e e ≤e >e
C0 Fr Fr Fr Fr Fr Fr

X Y X Y X Y X Y X Y X Y

0,3 0,22 1 0 0,56 2 0,32 1 0 0,46 1,7 0,4 1 0 0,44 1,4


0,5 0,24 1 0 0,56 1,8 0,35 1 0 0,46 1,56 0,43 1 0 0,44 1,31
0,9 0,28 1 0 0,56 1,58 0,39 1 0 0,46 1,41 0,45 1 0 0,44 1,23
1,6 0,32 1 0 0,56 1,4 0,43 1 0 0,46 1,27 0,48 1 0 0,44 1,16
3 0,36 1 0 0,56 1,2 0,48 1 0 0,46 1,14 0,52 1 0 0,44 1,08
6 0,43 1 0 0,56 1 0,54 1 0 0,46 1 0,56 1 0 0,44 1

Tabelul 5.12 Factorul f0 pentru rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă


Diametrul Factorul f0
alezajului
rulmentului Seriile rulmenţilor
618 160 161 60 62 622 63 623 64

15 13,9 13,9 13,1 13,1 12,1 12,1


17 14,3 14,3 13,1 13,1 12,3 12,2 12,4
20 14,9 13,9 13,1 13,1 12,4 12,1 11
25 15,4 14,5 13,8 13,8 12,4 12,4 12,1
30 15,2 14,8 13,8 13,8 13 13 12,2
35 15,6 14,8 13,8 13,8 13,1 13,1 12,1
40 16 15,3 14 14 13 13 12,2
45 15,9 15,4 14,3 14,1 13 13 12,1
50 16,1 15,6 14,3 14,3 13 13 13,1
55 16,1 15,4 14,3 12,9 13,2
60 16,3 15,5 14,3 13,1 13,2

151
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.13 Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă


rs rs rs rs

rs rs rs rg

H d J D H1 d J D H1 d J D H1 d J D

B B B B
2ZR 2RSR
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs H H1 J
min ≈ ≈ ≈
mm kg

15 15 35 11 0,6 29,3 30,9 21,1 0,043


15 35 11 0,6 29,3 30,9 21,1 0,043
15 35 11 0,6 29,3 30,9 21,1 0,045
15 35 11 0,6 29,3 30,9 21,1 0,045
15 35 11 0,6 29,3 30,9 21,1 0,045

15 35 14 0,6 29,3 30,9 21,1 0,057

15 42 13 1 33,5 35 23,6 0,088


15 42 13 1 33,5 35 23,6 0,088
15 42 13 1 33,5 35 23,6 0,09
15 42 13 1 33,5 35 23,6 0,09
15 42 13 1 33,5 35 23,6 0,09

15 42 13 1 33,5 35 23,6 0,114

17 17 35 8 0,3 29,5 30,9 22,6 0,03

17 35 10 0,3 29,4 30,8 22,6 0,038


17 35 10 0,3 29,4 30,8 22,6 0,038
17 35 10 0,3 29,4 30,8 22,6 0,04
17 35 10 0,3 29,4 30,8 22,6 0,04
17 35 10 0,3 29,4 30,8 22,6 0,04

17 40 12 0,6 33,1 34,4 24 0,065


17 40 12 0,6 33,1 34,4 24 0,065
17 40 12 0,6 33,1 34,4 24 0,067
17 40 12 0,6 33,1 34,4 24 0,067
17 40 12 0,6 33,1 34,4 24 0,067

17 40 16 0,6 33,1 34,4 24 0,087

17 47 14 1 37,9 39,3 26,2 0,114


17 47 14 1 37,9 39,3 26,2 0,111
17 47 14 1 37,9 39,3 26,2 0,117
17 47 14 1 37,9 39,3 26,2 0,118
17 47 14 1 37,9 39,3 26,2 0,115

17 47 19 1 37,9 39,3 26,2 0,154

17 62 17 1,1 50,2 52,5 36,4 0,269

20 20 42 8 0,3 34,7 36,1 27,2 0,05

20 42 12 0,6 35,5 37,4 26,6 0,068


20 42 12 0,6 35,5 37,4 26,6 0,064
20 42 12 0,6 35,5 37,4 26,6 0,071
20 42 12 0,6 35,5 37,4 26,6 0,071
20 12 0,6 35,5 37,4 26,6 0,067

152
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg rg

D1 D3 D1 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D3 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

7,8 3,75 26000 24000 6202 19,2 30,8 0,6


7,8 3,75 26000 24000 S6202.W203B 19,2 30,8 0,6
7,8 3,75 20000 24000 6202.2ZR 19,2 30,8 0,6
7,8 3,75 14000 6202.2RSR 19,2 30,8 0,6
7,8 3,75 14000 S6202.2RSR.W203B 19,2 30,8 0,6

7,8 3,75 14000 62202.2RSR 19,2 30,8 0,6

11,4 5,4 43000 22000 6302 20,6 36,4 1


11,4 5,4 43000 22000 S6302.W203B 20,6 36,4 1
11,4 5,4 18000 22000 6302.2ZR 20,6 36,4 1
11,4 5,4 12000 6302.2RSR 20,6 36,4 1
11,4 5,4 12000 S6302.2RSR.W203B 20,6 36,4 1

11,4 5,4 12000 62302.2RSR 20,6 36,4 1

6 3,25 28000 20000 16003 19 33 0,3

6 3,25 28000 22000 6003 19 33 0,3


6 3,25 28000 22000 S6003.W203B 19 33 0,3
6 3,25 22000 22000 6003.2ZR 19 33 0,3
6 3,25 14000 6003.2RSR 19 33 0,3
6 3,25 14000 S6003.2RSR.W203B 19 33 0,3

9,5 4,75 22000 20000 6203 21,2 35,8 0,6


9,5 4,75 22000 20000 S6203.W203B 21,2 35,8 0,6
9,5 4,75 18000 20000 6203.2ZR 21,2 35,8 0,6
9,5 4,75 12000 6203.2RSR 21,2 35,8 0,6
9,5 4,75 12000 S6203.2RSR.W203B 21,2 35,8 0,6

9,5 4,75 12000 62203.2RSR 21,2 35,8 0,6

13,4 6,55 19000 20000 6303 22,6 41,4 1


13,4 6,55 19000 20000 S6303.W203B 22,6 41,4 1
13,4 6,55 16000 20000 6303.2ZR 22,6 41,4 1
13,4 6,55 11000 6303.2RSR 22,6 41,4 1
13,4 6,55 11000 S6303.2RSR.W203B 22,6 41,4 1

13,4 6,55 11000 62303.2RSR 22,6 41,4 1

22,4 11,4 28000 17000 6403 26 53 1

6,95 4,05 22000 16000 16004 22 40 0,3

9,3 5 20000 20000 6004 23,2 38,8 0,6


9,3 5 20000 20000 S6004.W203B 23,2 38,8 0,6
9,3 5 17000 20000 6004.2ZR 23,2 38,8 0,6
9,3 5 12000 6004.2RSR 23,2 38,8 0,6
9,3 5 12000 S6004.2RSR.W203B 23,2 38,8 0,6

153
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.13 (continuare)


rs rs rs rs

rs rs rs rg

H d J D H1 d J D H1 d J D H1 d J D

B B B B
2ZR 2RSR
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs H H1 J
min ≈ ≈ ≈
mm kg

20 20 47 14 1 38,4 41 28,8 0,105


20 47 14 1 38,4 41 28,8 0,105
20 47 14 1 38,4 41 28,8 0,109
20 47 14 1 38,4 41 28,8 0,109
20 47 14 1 38,4 41 28,8 0,108

20 47 18 1 38,4 41 28,8 0,139

20 52 15 1,1 41,9 44,4 30,3 0,151


20 52 15 1,1 41,9 44,4 30,3 0,153
20 52 15 1,1 41,9 44,4 30,3 0,155
20 52 15 1,1 41,9 44,4 30,3 0,155

20 52 21 1,1 42,1 44,4 30,3 0,209

20 72 19 1,1 55 37 0,415

25 25 47 8 0,3 39,7 41,1 32,2 0,055

25 47 12 0,6 40,2 42,5 32 0,08


25 47 12 0,6 40,2 42,5 32 0,082
25 47 12 0,6 40,2 42,5 32 0,083
25 47 12 0,6 40,2 42,5 32 0,084
25 47 12 0,6 40,2 42,5 32 0,083

25 52 15 1 43,6 45,4 33,5 0,128


25 52 15 1 43,6 45,4 33,5 0,128
25 52 15 1 43,6 45,4 33,5 0,132
25 52 15 1 43,6 45,4 33,5 0,132
25 52 15 1 43,6 45,4 33,5 0,132

25 52 18 1 43,6 45,4 33,5 0,156

25 62 17 1,1 50,2 52,5 36,4 0,234


25 62 17 1,1 50,2 52,5 36,4 0,237
25 62 17 1,1 50,2 52,5 36,4 0,24
25 62 17 1,1 50,2 52,5 36,4 0,242
25 62 17 1,1 50,2 52,5 36,4 0,245

25 62 24 1,1 50,2 52,5 36,4 0,272

25 80 21 1,5 63,1 45,4 0,56

30 30 55 9 0,3 47,5 48,8 37,7 0,082

30 55 13 1 47,2 49,2 38,3 0,122


30 55 13 1 47,2 49,2 38,3 0,109
30 55 13 1 47,2 49,2 38,3 0,125
30 55 13 1 47,2 49,2 38,3 0,125

154
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg rg

D1 D3 D1 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D3 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

12,7 6,55 18000 19000 6204 25,6 41,4 1


12,7 6,55 18000 19000 S6204.W203B 25,6 41,4 1
12,7 6,55 15000 19000 6204.2ZR 25,6 41,4 1
12,7 6,55 10000 6204.2RSR 25,6 41,4 1
12,7 6,55 10000 S6204.2RSR.W203B 25,6 41,4 1

12,7 6,55 10000 62204.2RSR 25,6 41,4 1

16 7,8 34000 18000 6304 27 45 1


16 7,8 34000 18000 S6304.W203B 27 45 1
16 7,8 14000 18000 6304.2ZR 27 45 1
16 7,8 9500 6304.2RSR 27 45 1

16 7,8 9500 62304.2RSR 27 45 1

30,5 15 26000 15000 6404 29 63 1

7,2 4,65 19000 14000 16005 27 45 0,3

10 5,85 36000 17000 6005 28,2 43,8 0,6


10 5,85 36000 17000 S6005.W203B 28,2 43,8 0,6
10 5,85 15000 17000 6005.2ZR 28,2 43,8 0,6
10 5,85 10000 6005.2RSR 28,2 43,8 0,6
10 5,85 10000 S6005.2RSR.W203B 28,2 43,8 0,6

14 7,8 17000 17000 6205 30,6 46,4 1


14 7,8 17000 17000 S6205.W203B 30,6 46,4 1
14 7,8 14000 17000 6205.2ZR 30,6 46,4 1
14 7,8 9000 6205.2RSR 30,6 46,4 1
14 7,8 9000 S6205.2RSR.W203B 30,6 46,4 1

14 7,8 9000 62205.2RSR 30,6 46,4 1

22,4 11,4 28000 15000 6305 32 55 1


22,4 11,4 28000 15000 S6305.W203B 32 55 1
22,4 11,4 11000 15000 6305.2ZR 32 55 1
22,4 11,4 7500 6305.2RSR 32 55 1
22,4 11,4 7500 S6305.2RSR.W203B 32 55 1

22,4 11,4 7500 62305.2RSR 32 55 1

36 19,3 22000 14000 6405 36 69 1,5

11,2 7,35 16000 12000 16006 32 53 0,3

12,7 8 32000 15000 6006 34,6 50,4 1


12,7 8 32000 15000 S6006.W203B 34,6 50,4 1
12,7 8 13000 15000 6006.2ZR 34,6 50,4 1
12,7 8 8500 6006.2RSR 34,6 50,4 1

155
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.13 (continuare)


rs rs rs rs

rs rs rs rg

H d J D H1 d J D H1 d J D H1 d J D

B B B B
2ZR 2RSR
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs H H1 J
min ≈ ≈ ≈
mm kg

30 30 62 16 1 52,1 54,9 40 0,195


30 62 16 1 52,1 54,9 40 0,205
30 62 16 1 52,1 54,9 40 0,201
30 62 16 1 52,1 54,9 40 0,201
30 62 16 1 52,1 54,9 40 0,211

30 62 20 1 52,1 54,9 40 0,245

30 72 19 1,1 59,6 61,6 44,6 0,355


30 72 19 1,1 59,6 61,6 44,6 0,355
30 72 19 1,1 59,6 61,6 44,6 0,363
30 72 19 1,1 59,6 61,6 44,6 0,365
30 72 19 1,1 59,6 61,6 44,6 0,365

30 72 27 1,1 59,6 61,6 44,6 0,499

30 90 23 1,5 70,1 50,1 0,76

35 35 62 9 0,3 53,5 54,8 43,7 0,105

35 62 14 1 53,3 55,4 43,2 0,157


35 62 14 1 53,3 55,4 43,2 0,157
35 62 14 1 53,3 55,4 43,2 0,163
35 62 14 1 53,3 55,4 43,2 0,163
35 62 14 1 53,3 55,4 43,2 0,163

35 72 17 1,1 60,7 63,3 47,2 0,291


35 72 17 1,1 60,7 63,3 47,2 0,285
35 72 17 1,1 60,7 63,3 47,2 0,299
35 72 17 1,1 60,7 63,3 47,2 0,301
35 72 17 1,1 60,7 63,3 47,2 0,303

35 72 23 1,1 60,7 63,3 47,2 0,393

35 80 21 1,5 65,5 67,6 49,3 0,471


35 80 21 1,5 65,5 67,6 49,3 0,471
35 80 21 1,5 65,5 67,6 49,3 0,481
35 80 21 1,5 65,5 67,6 49,3 0,483
35 80 21 1,5 65,5 67,6 49,3 0,483

35 80 31 1,5 65,5 67,6 49,3 0,687

35 100 25 1,5 83,3 85,6 62 0,971

40 40 68 9 0,3 59,3 49,4 0,12

40 68 15 1 59,1 61,6 49,3 0,194


40 68 15 1 59,1 61,6 49,3 0,196
40 68 15 1 59,1 61,6 49,3 0,2
40 68 15 1 59,1 61,6 49,3 0,202

156
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg rg

D1 D3 D1 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D3 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

19,3 11,2 14000 14000 6206 35,6 56,4 1


19,3 11,2 14000 14000 S6206.W203B 35,6 56,4 1
19,3 11,2 11000 14000 6206.2ZR 35,6 56,4 1
19,3 11,2 7500 6206.2RSR 35,6 56,4 1
19,3 11,2 7500 S6206.2RSR.W203B 35,6 56,4 1

19,3 11,2 7500 62206.2RSR 35,6 56,4 1

29 16,3 24000 13000 6306 37 65 1


29 16,3 24000 13000 S6306.W203B 37 65 1
29 16,3 9500 13000 6306.2ZR 37 65 1
29 16,3 6300 6306.2RSR 37 65 1
29 16,3 6300 S6306.2RSR.W203B 37 65 1

29 16,3 6300 62306.2RSR 37 65 1

42,5 23,2 19000 12000 6406 41 79 1,5

12,2 8,8 14000 10000 16007 37 60 0,3

16 10,2 28000 13000 6007 39,6 57,4 1


16 10,2 28000 13000 S6007.W203B 39,6 57,4 1
16 10,2 11000 13000 6007.2ZR 39,6 57,4 1
16 10,2 7500 6007.2RSR 39,6 57,4 1
16 10,2 7500 S6007.2RSR.W203B 39,6 57,4 1

25,5 15,3 24000 12000 6207 42 65 1


25,5 15,3 24000 12000 S6207.W203B 42 65 1
25,5 15,3 9500 12000 6207.2ZR 42 65 1
25,5 15,3 6300 6207.2RSR 42 65 1
25,5 15,3 6300 S6207.2RSR.W203B 42 65 1

25,5 15,3 6300 62207.2RSR 42 65 1

33,5 19 20000 12000 6307 44 71 1,5


33,5 19 20000 12000 S6307.W203B 44 71 1,5
33,5 19 8500 12000 6307.2ZR 44 71 1,5
33,5 19 5600 6307.2RSR 44 71 1,5
33,5 19 5600 S6307.2RSR.W203B 44 71 1,5

33,5 19 5600 62307.2RSR 44 71 1,5

53 31,5 16000 11000 6407 46 89 1,5

13,2 10,2 13000 9000 16008 42 66 0,3

16,6 11,6 26000 12000 6008 44,6 63,4 1


16,6 11,6 26000 12000 S6008.W203B 44,6 63,4 1
16,6 11,6 10000 12000 6008.2ZR 44,6 63,4 1
16,6 11,6 6700 6008.2RSR 44,6 63,4 1

157
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.13 (continuare)


rs rs rs rs

rs rs rs rg

H d J D H1 d J D H1 d J D H1 d J D

B B B B
2ZR 2RSR
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs H H1 J
min ≈ ≈ ≈
mm kg

40 40 80 18 1,1 67,5 70,4 53 0,371


40 80 18 1,1 67,5 70,4 53 0,371
40 80 18 1,1 67,5 70,4 53 0,382
40 80 18 1,1 67,5 70,4 53 0,384
40 80 18 1,1 67,5 70,4 53 0,384

40 80 23 1,1 67,5 70,4 53 0,477

40 90 23 1,5 74,6 76,5 55,5 0,64


40 90 23 1,5 74,6 76,5 55,5 0,641
40 90 23 1,5 74,6 76,5 55,5 0,654
40 90 23 1,5 74,6 76,5 55,5 0,654

40 90 33 1,5 74,6 76,5 55,5 0,903

40 110 27 2 91,6 95,1 68 1,12

45 45 75 10 0,6 65,6 55 0,167

45 75 16 1 65,5 68 54,2 0,247


45 75 16 1 65,5 67,9 54,2 0,234
45 75 16 1 65,5 68 54,2 0,253
45 75 16 1 65,5 68 54,2 0,257
45 75 16 1 65,5 67,9 54,2 0,244

45 85 19 1,1 71,8 74,6 57,2 0,429


45 85 19 1,1 71,8 74,6 57,2 0,429
45 85 19 1,1 71,8 74,6 57,2 0,441
45 85 19 1,1 71,8 74,6 57,2 0,441
45 85 19 1,1 71,8 74,6 57,2 0,441

45 85 23 1,1 71,8 74,6 57,2 0,522

45 100 25 1,5 83,3 85,6 62 0,847


45 100 25 1,5 83,3 85,6 62 0,859
45 100 25 1,5 83,3 85,6 62 0,869
45 100 25 1,5 83,3 85,6 62 0,867
45 100 25 1,5 83,3 85,6 62 0,879

45 100 36 1,5 83,3 85,6 62 1,2

45 120 29 2 100,9 104,3 75,2 1,97

50 50 80 10 0,6 70,5 60,1 0,181

50 80 16 1 70,1 72,9 59,8 0,272


50 80 16 1 70,1 72,9 59,8 0,26
50 80 16 1 70,1 72,9 59,8 0,282
50 80 16 1 70,1 72,9 59,8 0,283
50 80 16 1 70,1 72,9 59,8 0,271

158
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg rg

D1 D3 D1 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D3 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

29 18 20000 11000 6208 47 73 1


29 18 20000 11000 S6208.W203B 47 73 1
29 18 8500 11000 6208.2ZR 47 73 1
29 18 5600 6208.2RSR 47 73 1
29 18 5600 S6208.2RSR.W203B 47 73 1

29 18 5600 62208.2RSR 47 73 1

42,5 25 18000 11000 6308 49 81 1,5


42,5 25 18000 11000 S6308.W203B 49 81 1,5
42,5 25 7500 11000 6308.2ZR 49 81 1,5
42,5 25 5000 6308.2RSR 49 81 1,5

42,5 25 5000 62308.2RSR 49 81 1,5

62 38 14000 10000 6408 53 97 2

15,6 12,2 22000 8500 16009 48,2 71,8 0,6

20 14,3 22000 11000 6009 49,6 70,4 1


20 14,3 22000 11000 S6009.W203B 49,6 70,4 1
20 14,3 9000 11000 6009.2ZR 49,6 70,4 1
20 14,3 6000 6009.2RSR 49,6 70,4 1
20 14,3 6000 S6009.2RSR.W203B 49,6 70,4 1

31 20,4 19000 10000 6209 52 78 1


31 20,4 19000 10000 S6209.W203B 52 78 1
31 20,4 8000 10000 6209.2ZR 52 78 1
31 20,4 5300 6209.2RSR 52 78 1
31 20,4 5300 S6209.2RSR.W203B 52 78 1

31 20,4 5300 62209.2RSR 52 78 1

53 31,5 16000 10000 6309 54 91 1,5


53 31,5 16000 10000 S6309.W203B 54 91 1,5
53 31,5 6700 10000 6309.2ZR 54 91 1,5
53 31,5 4500 6309.2RSR 54 91 1,5
53 31,5 4500 S6309.2RSR.W203B 54 91 1,5

53 31,5 4500 62309.2RSR 54 91 1,5

76,5 47,5 13000 9500 6409 58 107 2

16 13,2 20000 7500 16010 53,2 76,8 0,6

20,8 15,6 20000 10000 6010 54,6 75,4 1


20,8 15,6 20000 10000 S6010.W203B 54,6 75,4 1
20,8 15,6 8500 10000 6010.2ZR 54,6 75,4 1
20,8 15,6 5600 6010.2RSR 54,6 75,4 1
20,8 15,6 5600 S6010.2RSR.W203B 54,6 75,4 1

159
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.13 (continuare)


rs rs rs rs

rs rs rs rg

H d J D H1 d J D H1 d J D H1 d J D

B B B B
2ZR 2RSR
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs H H1 J
min ≈ ≈ ≈
mm kg

50 50 90 20 1,1 77,9 80 62 0,466


50 90 20 1,1 77,9 80 62 0,469
50 90 20 1,1 77,9 80 62 0,478
50 90 20 1,1 77,9 80 62 0,48

50 90 23 1,1 77,9 80 62 0,543

50 110 27 2 91,6 95,1 68 1,1


50 110 27 2 91,6 95,1 68 1,12
50 110 27 2 91,6 95,1 68 1,12
50 110 27 2 91,6 95,1 68 1,11

50 110 40 2 91,6 95,1 68 1,59

50 130 31 2,1 108,4 113,1 81,6 1,96

55 55 90 11 0,6 78 67,1 0,266

55 90 18 1,1 78,9 81,5 66,2 0,397


55 90 18 1,1 78,9 81,5 66,2 0,403
55 90 18 1,1 78,9 81,5 66,2 0,408
55 90 18 1,1 78,9 81,5 66,2 0,41

55 100 21 1,5 86,1 88,2 68,7 0,616


55 100 21 1,5 86,1 88,2 68,7 0,617
55 100 21 1,5 86,1 88,2 68,7 0,632
55 100 21 1,5 86,1 88,2 68,7 0,632

55 120 29 2 100,9 104,3 75,2 1,39


55 120 29 2 100,9 104,3 75,2 1,43
55 120 29 2 100,9 104,3 75,2 1,43

55 140 33 2,1 117,5 122,2 88,6 1,38

60 60 95 11 0,6 82,9 72,1 0,283

60 95 18 1,1 83,9 86 71,3 0,419


60 95 18 1,1 83,9 71,3 0,416
60 95 18 1,1 83,9 86 71,3 0,431
60 95 18 1,1 83,9 86 71,3 0,432

60 110 22 1,5 95,6 97,7 75,8 0,789


60 110 22 1,5 95,6 97,7 75,8 0,795
60 110 22 1,5 95,6 97,7 75,8 0,807
60 110 22 1,5 95,6 97,7 75,8 0,809

60 130 31 2,1 108,4 113,1 81,3 1,75


60 130 31 2,1 108,4 113,1 81,3 1,79
60 130 31 2,1 108,4 113,1 81,3 1,79

60 150 35 2,1 124,9 130,2 95,1 2,89

160
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg rg

D1 D3 D1 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D3 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

36,5 24 18000 9500 6210 57 83 1


36,5 24 18000 9500 S6210.W203B 57 83 1
36,5 24 7500 9500 6210.2ZR 57 83 1
36,5 24 4800 6210.2RSR 57 83 1

36,5 24 4800 62210.2RSR 57 83 1


2
62 38 14000 9500 6310 61 99 2
62 38 6000 9500 6310.2ZR 61 99 2
62 38 4000 6310.2RSR 61 99 2
62 38 4000 S6310.2RSR.W203B 61 99 2

62 38 4000 62310.2RSR 61 99 2

81,5 52 12000 9000 6410 64 116 2,1

19,3 16,3 18000 7000 16011 58,2 86,8 0,6

28,5 21,2 18000 9500 6011 61 84 1


28,5 21,2 18000 9500 S6011.W203B 61 84 1
28,5 21,2 7500 9500 6011.2ZR 61 84 1
28,5 21,2 5000 6011.2RSR 61 84 1

43 29 16000 8500 6211 64 91 1,5


43 29 16000 8500 S6211.W203B 64 91 1,5
43 29 6700 8500 6211.2ZR 64 91 1,5
43 29 4300 6211.2RSR 64 91 1,5

76,5 47,5 13000 9000 6311 66 109 2


76,5 47,5 5300 9000 6311.2ZR 66 109 2
76,5 47,5 3600 6311.2RSR 66 109 2

93 60 11000 8500 6411 69 126 2,1

20 17,6 17000 6300 16012 63,2 91,8 0,6

29 23,2 17000 8500 6012 66 89 1


29 23,2 16000 8500 S6012.W203B 66 89 1
29 23,2 7000 8500 6012.2ZR 66 89 1
29 23,2 4500 6012.2RSR 66 89 1

52 36 14000 8000 6212 69 101 1,5


52 36 14000 8000 S6212.W203B 69 101 1,5
52 36 6000 8000 6212.2ZR 69 101 1,5
52 36 4000 6212.2RSR 69 101 1,5

81,5 52 12000 8500 6312 72 118 2,1


81,5 52 5000 8500 6312.2ZR 72 118 2,1
81,5 52 3400 6312.2RSR 72 118 2,1

104 68 10000 8000 6412 74 136 2,1

161
Lagăre cu rulmenţi

Dacă un rulment radial cu bile este supus acţiunii unei sarcini pur axiale,
aceasta nu trebuie să depăşească valoarea de 0,5C 0 . Pentru rulmenţii de mici
dimensiuni sau din serii uşoare (seriile de diametre 8, 9, 0, 1) ea nu trebuie să
depăşească 0,25C 0 .

5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină


combinată de direcţie, sens şi mărime constante
Caracteristici şi disponibilităţi ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile sunt
date în tabelul 1.1.
Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi cu conducere reciprocă
Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O, aşa cum rezultă
din tabelul 5.14.
La acest tip de rulmenţi, la care contactul este oblic (adică la care forţa se
transmite de la inel la bilă după o direcţie care face un anumit unghi cu
perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact, § 1.1) forţa radială din
rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.
Pe de o parte, fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. Pe
de altă parte, fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie,
astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă, care se obţine din
însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi
rulmenţi) şi a forţei A (care este, la rândul ei, rezultanta forţelor axiale care
acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). În funcţie de
sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din
cei doi rulmenţi. În acel rulment, forţa axială totală va fi suma dintre forţa
axială proprie şi rezultanta axială din arbore. În rulmentul opus forţa axială
totală va fi doar forţa axială proprie.
Luând în considerare această particularitate, calculul rulmenţilor se face
după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează.
La etapa a 6-a, forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe
baza tabelului 5.14, în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată
(montaj în X sau în O , mărimea forţelor). Forţele radiale FrI şi FrII se
consideră pozitive indiferent ce sens au.
La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 72B şi 73B, cu unghiul de
contact de 40o (tab. 5.15), se procedează astfel [9]:
FaI
- dacă ≤ 1,14 atunci PeI = FrI (5.65)
FrI
FaII
şi, analog, dacă ≤ 1,14 atunci PeII = FrII (5.66)
FrII

162
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Tabelul 5.14 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile


Forţa axială totală din
Condiţii de
Tipul montajului Cazul rulmenţi
încărcare
Rulmentul I Rulmentul II

Montaj în X
F <F
rI rII
1a A < 1,14 F − F FaI = FaII − A FaII = 1,14 FrII
( rII rI )

I A II

FrI FrII F <F


rI rII
1b A ≥ 1,14 F − F FaI = 1,14 FrI FaII = FaI + A
( rII rI )
Montaj în O

II A I FrI ≥ FrII
1c FaI = 1,14 FrI FaII = FaI + A
A≥0
FrI FrI

Montaj în X
F >F
rI rII
2a A < 1,14 F − F F = 1,14 FrI FaII = FaI − A
( rI rII ) aI

I A II

FrI FrII F >F


rI rII
2b A ≥ 1,14 F − F FaI = FaII + A FaII = 1,14 FrII
( rI rII )
Montaj în O

II A I FrI ≤ FrII
2c FaI = FaII + A FaII = 1,14 FrII
A≥0
FrII FrI

163
Lagăre cu rulmenţi

FaI
- dacă > 1,14 atunci PeI = 0,35FrI + 0,57 FaI (5.67)
FrI
FaII
şi, analog, dacă > 1,14 atunci PeII = 0,35FrII + 0,57 FaII (5.68)
FrII
Calculul continuă cu etapele 8 -11.
Sarcina statică echivalentă se determină, pentru rulmenţii din seriile 72B,
73B, cu unghiul de contact de 40o, cu relaţiile de mai jos, în funcţie de cele
două situaţii:
Fa
- dacă ≤ 1,9 atunci P0 = Fr (5.69)
Fr
Fa
- dacă > 1,9 atunci P0 = 0,5 Fr + 0,26 Fa (5.70)
Fr
unde, pentru fiecare rulment, se iau valorile corespunzătoare pentru cele
două componente, radială şi axială. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr , atunci se
va continua calculul cu valoarea P0 = Fr . Dacă rulmentul funcţionează în
condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează pentru fiecare
rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să respecte
inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază a
rulmentului (din catalog).
Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche
Rulmenţii radiali-axiali cu bile pot fi montaţi pereche: în tandem (simbol
DT), în O (simbol DB) sau în X (simbol DF) (fig. 5.8).
Montaj în tandem Montaj în O Montaj în X

DT DB DF
Fig. 5.8 Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche

164
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Montajul în O sau în X
Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un
lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment
radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de
rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din
roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se
datorează înclinării căii de rulare a inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se
admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic).
Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama de acest
lucru.
La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile:
Fa
- dacă ≤ 1,14 atunci Pe = Fr + 0,55Fa (5.71)
Fr
Fa
- dacă > 1,14 atunci Pe = 0,57 Fr + 0,93Fa (5.72)
Fr
În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a
10-a , verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.58):
p
16666 ⎛ C per ⎞
Lna = a1 a 2 a3 ⎜ ⎟⎟ ≥ Lhnec (5.73)
n ⎜⎝ Pec ⎠
în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru
perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată de
relaţia:
C per = 1,625 ⋅ C (5.74)
unde C este sarcina dinamică de bază a unui rulment al perechii (valoarea
din catalog).
Sarcina statică echivalentă a perechii de rulmenţi se calculează cu relaţia
[9]:
P0 = Fr + 0,52 Fa (5.75)
Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci
din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care
trebuie să fie cel mult egală cu valoarea sarcinii statice de bază a perechii
(valoare de catalog):
C 0 nec ≤ C 0 per (5.76)
Sarcina statică de bază a perechii este dată de relaţia:
C 0 per = 2 ⋅ C 0 (5.77)

165
Lagăre cu rulmenţi

în care C 0 este sarcina statică de bază a unui rulment al perechii (tab.


5.15).
Montajul în tandem
Dacă perechea de rulmenţi este montată în tandem, atunci ea poate face
parte doar dintr-un montaj cu conducere reciprocă. Ca urmare, perechea se
calculează după metodologia aplicată la montajul cu conducere reciprocă (deci
cu relaţiile 5.65 – 5.70) cu următoarele precizări:
- Sarcina dinamică de bază a perechii, C per este egală cu dublul sarcinii
dinamice de bază, din catalog, a unui rulment al perechii, C :
C per = 2 ⋅ C (5.78)
- Sarcina statică de bază a perechii este egală cu dublul sarcinii statice de
bază a unui rulment (relaţia 5.77).
Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile se dă în tabelul
5.15 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor
probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.
Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. La montajul-
pereche, turaţia limită trebuie considerată cu 20% mai mică decât turaţia
limită din catalog, valabilă pentru un rulment.

5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri


Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe
două rânduri sunt date în tabelul 1.1.
Rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri, din seriile 32B şi 32B nu
au canale de umplere. De aceea ei pot prelua sarcini axiale la fel de mari pe
ambele părţi. Rulmenţii din seriile 32 şi 33 au canale de umplere. De aceea ei
trebuie montaţi astfel încât sarcina axială principală să fie preluată de calea de
rulare la care nu există canal de umplere.
Rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, care au inelul
interior format din două bucăţi sunt recomandaţi pentru sarcini axiale mari,
reversibile.
Calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările
care urmează.
În legătură cu etapa a 6-a de calcul, se menţionează că rulmentul radial-
axial cu bile pe două rânduri este rulment conducător. Ca urmare, arborele, care
are la o extremitate acest rulment, are la cealaltă extremitate un rulment liber. În
consecinţă, întreaga forţă axială rezultantă din arbore (care este rezultanta
forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore) va fi preluată de rulmentul
radial-axial cu bile pe două rânduri. Se poate admite, de asemenea, că forţele
axiale interne („proprii”), datorate înclinării celor două căi de rulare, se

166
Alegerea şi calculul rulmenţilor

anulează reciproc, astfel că forţa axială totală Fa din rulmentul radial-axial cu


bile pe două rânduri este chiar forţa axială rezultantă din arbore.
La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de
contact de 25o (tab. 5.16), se procedează astfel [după 9]:
Fa
- dacă ≤ 0,68 atunci Pe = Fr + 0,92 Fa (5.79)
Fr
Fa
- dacă > 0,68 atunci Pe = 0,67 Fr + 1,41Fa (5.80)
Fr
Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, avem
situaţiile:
Fa
- dacă ≤ 1,33 atunci Pe = Fr + 0,47 Fa (5.81)
Fr
Fa
- dacă > 1,33 atunci Pe = 0,54 Fr + 0,81Fa (5.82)
Fr
Calculul continuă cu etapele 8 -11.
Pentru calculul sarcinii statice echivalente, relaţiile depind de seria
rulmentului şi de unghiul de contact.
Pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab.
5.16), sarcina statică echivalentă se calculează astfel:
P0 = Fr + 0,67 Fa (5.83)
Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o (tab. 5.16)
sarcina statică echivalentă este:
P0 = Fr + 0,44 Fa (5.84)
Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia
(5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară
C 0 nec , care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este
sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.16).
Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri se
dă în tabelul 5.16 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru
rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor
de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

167
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.15 Rulmenţi radiali-axiali cu bile


a
rs r1s

rs rs

α
D H d J

B
Unghiul de contact α=40º
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs r1s a H J
min min ≈ ≈ ≈
mm kg

10 10 30 9 0,6 0,3 13 22,1 18,2 0,032

12 12 32 10 0,6 0,3 14 24,6 19,7 0,035


12 37 12 1 0,6 16 27,2 22,3 0,06

15 15 35 11 0,6 0,3 16 27,6 22,7 0,044


15 42 13 1 0,6 18 31,8 25,7 0,082

17 17 40 12 0,6 0,6 18 31,2 26,4 0,065


17 47 14 1 0,6 20 35,8 28,7 0,109

20 20 47 14 1 0,6 21 36,6 30,6 0,104


20 52 15 1,1 0,6 23 39,9 32,6 0,143

25 25 52 15 1 0,6 24 41,6 35,4 0,127


25 62 17 1,1 0,6 27 48,1 39,5 0,223

30 30 62 16 1 0,6 27 49,8 43,1 0,196


30 72 19 1,1 0,6 31 56 46,8 0,341

35 35 72 17 1,1 0,6 31 57,8 49,8 0,282


35 80 21 1,5 1 35 63,1 52,9 0,447

40 40 80 18 1,1 0,6 34 64,6 56 0,367


40 90 23 1,5 1 39 71,3 59,5 0,609

45 45 85 19 1,1 0,6 37 70 60,8 0,405


45 100 25 1,5 1 43 79,5 66,2 0,812

50 50 90 20 1,1 0,6 39 74,4 66,5 0,458


50 110 27 2 1 47 87,6 73,1 1,05

55 55 100 21 1,5 1 43 83 72,6 0,604


55 120 29 2 1 51 95,3 80,3 1,38

60 60 110 22 1,5 1 47 91,1 79,5 0,78


60 130 31 2,1 1,1 55 103,4 87,3 1,72

65 65 120 23 1,5 1 51 98,9 86,4 1


65 140 33 2,1 1,1 60 111,5 94,3 2,12

168
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg1

rg rg
D2
D1 D3 D1 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D2 D3 rg rg1
C C0 min max max max max
-1
kN kN min FAG mm

5 2,5 32000 26000 7200B.TVP 14,2 25,8 27,6 0,6 0,3

6,95 3,4 28000 26000 7201B.TVP 16,2 27,8 29,6 0,6 0,3
10,6 5 24000 19000 7301B.TVP 17,6 31,4 32,8 1 0,6

8 4,3 24000 22000 7202B.TVP 19,2 30,8 32,6 0,6 0,3


12,9 6,55 20000 17000 7302B.TVP 20,6 36,4 37,8 1 0,6

10 5,5 20000 20000 7203B,TVP 21,2 35,8 35,8 0,6 0,6


16 8,3 18000 15000 7303B.TVP 22,6 41,4 42,8 1 0,6

13,4 7,65 18000 18000 7204B.TVP 25,6 41,4 42,8 1 0,6


19 10,4 17000 13000 7304B.TVP 27 45 47,8 1 0,6

14,6 9,3 16000 16000 7205B.TVP 30,6 46,4 47,8 1 0,6


26 15 14000 11000 7305B.TVP 32 55 57,8 1 0,6

20,4 13,4 13000 13000 7206B.TVP 35,6 56,4 57,8 1 0,6


32,5 20 11000 10000 7306B.TVP 37 65 67,8 1 0,6

27 18,3 11000 12000 7207B.TVP 42 65 67,8 1 0,6


39 25 9500 9000 7307B.TVP 44 71 74,4 1,5 1

32 23,2 9500 10000 7208B.TVP 47 73 75,8 1 0,6


50 32,5 8500 8500 7308B.TVP 49 81 84,4 1,5 1

36 26,5 8500 9500 7209B.TVP 52 78 80,8 1 0,6


60 40 7500 7500 7309B.TVP 54 91 94,4 1,5 1

37,5 28,5 8000 9000 7210B.TVP 57 83 85,8 1 0,6


69,5 47,5 7000 7000 7310B.TVP 61 99 104,4 2 1

46,5 36 7000 8500 7211B.TVP 64 91 94,4 1,5 1


78 56 6300 6700 7311B.TVP 66 109 114,4 2 1

56 44 6300 7500 7212B.TVP 69 101 104,4 1,5 1


90 65,5 5600 6300 7312B.TVP 72 118 123 2,1 1

64 53 6000 7000 7213B.TVP 74 111 114,4 1,5 1


102 75 5300 6000 7313B.TVP 77 128 133 2,1 1

169
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.16 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri


a a a a
rs rs rs rs

rs rs rs rs
α α α α α α α α
H J d D H1 J d D H1 J d D HJ d D

B B B B
32B, 33B 32B.2ZR, 33B.2ZR 32B.2RSR, 33B.2RSR 33DA Inel interior separabil
Unghi de contact α=25º Unghi de contact α=45º
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs a H H1 J
min ≈ ≈ ≈ ≈
mm kg

10 10 30 14 0,6 15 23,9 26 17,9 0,05


10 30 14 0,6 15 23,9 26 17,9 0,052

12 12 32 15,9 0,6 17 25,7 28,1 18,3 0,051


12 32 15,9 0,6 17 25,7 28,1 18,3 0,053

15 15 35 15,9 0,6 18 28,8 31,6 21,1 0,065


15 35 15,9 0,6 18 28,8 31,6 21,1 0,067
15 35 15,9 0,6 18 28,8 31,6 21,1 0,067

15 42 19 1 21 34,5 36,6 25,6 0,124

17 17 40 17,5 0,6 20 33,1 35,1 24 0,093


17 40 17,5 0,6 20 33,1 35,1 24 0,095
17 40 17,5 0,6 20 33,1 35,1 24 0,095

17 47 22,2 1 24 37,7 40 26,2 0,177

20 20 47 20,6 1 24 38,7 41,1 28,9 0,154


20 47 20,6 1 24 38,7 41,1 28,9 0,16
20 47 20,6 1 24 38,7 41,1 28,9 0,158

20 52 22,2 1,1 26 42,7 45 31,2 0,217


20 52 22,2 1,1 26 42,7 45 31,2 0,222
20 52 22,2 1,1 26 42,7 45 31,2 0,221

25 25 52 20,6 1 26 43,7 46,1 33,9 0,178


25 52 20,6 1 26 43,7 46,1 33,9 0,182
25 52 20,6 1 26 43,7 46,1 33,9 0,182

25 62 25,4 1,1 31 50 53,1 37,2 0,353


25 62 25,4 1,1 31 50 53,1 37,2 0,359
25 62 25,4 1,1 31 50 53,1 37,2 0,359
25 62 25,4 1,1 56 51,8 41 0,341

30 30 62 23,8 1 31 52,1 55,7 40 0,289


30 62 23,8 1 31 52,1 55,7 40 0,295
30 62 23,8 1 31 52,1 55,7 40 0,296

30 72 30,2 1,1 36 58,9 62,5 44 0,548


30 72 30,2 1,1 36 58,9 62,5 44 0,558
30 72 30,2 1,1 36 58,9 62,5 44 0,558
30 72 30,2 1,1 67 61,5 48,4 0,657

35 35 72 27 1,1 36 60,6 64,2 47,2 0,445


35 72 27 1,1 36 60,6 64,2 47,2 0,454
35 72 27 1,1 36 60,6 64,2 47,2 0,454

170
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg
D1 D2

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D2 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

7,8 4,55 22000 24000 3200B.TVH 14,2 25,8 0,6


7,8 4,55 16000 24000 3200B.2ZR.TVH 14,2 25,8 0,6

10,6 5,85 20000 24000 3201B.TVH 16,2 27,8 0,6


10,6 5,85 15000 24000 3201B.2ZR.TVH 16,2 27,8 0,6

11,8 7,1 19000 20000 3202B.TVH 19,2 30,8 0,6


11,8 7,1 14000 20000 3202B.2ZR.TVH 19,2 30,8 0,6
11,8 7,1 12000 3202B.2RSR.TVH 19,2 30,8 0,6

16,3 10 16000 14000 3302B.TVH 20,6 36,4 1

14,6 9 17000 18000 3203B.TVH 21,2 35,8 0,6


14,6 9 12000 18000 3203B.2ZR.TVH 21,2 35,8 0,6
14,6 9 10000 3203B.2RSR.TVH 21,2 35,8 0,6

20,8 12,5 15000 13000 3303B.TVH 22,6 41,4 1

19,6 12,5 15000 16000 3204B.TVH 25,6 41,4 1


19,6 12,5 10000 16000 3204B.2ZR.TVH 25,6 41,4 1
19,6 12,5 8500 3204B.2RSR.TVH 25,6 41,4 1

23,2 15 13000 11000 3304B.TVH 27 45 1


23,2 15 9000 11000 3304B.2ZR.TVH 27 45 1
23,2 15 8000 3304B.2RSR.TVH 27 45 1

21,2 14,6 12000 14000 3205B.TVH 30,6 46,4 1


21,2 14,6 8500 14000 3205B.2ZR.TVH 30,6 46,4 1
21,2 14,6 7500 3205B.2RSR.TVH 30,6 46,4 1

30 20 10000 10000 3305B.TVH 32 55 1


30 20 7500 10000 3305B.2ZR.TVH 32 55 1
30 20 6700 3305B.2RSR.TVH 32 55 1
30 23,2 10000 10000 3305DA.TVP 32 55 1

30 21,2 9500 12000 3206B.TVH 35,6 56,4 1


30 21,2 7000 12000 3206B.2ZR.TVH 35,6 56,4 1
30 21,2 6300 3206B.2RSR.TVH 35,6 56,4 1

41,5 28,5 8500 9000 3306B.TVH 37 65 1


41,5 28,5 6300 9000 3306B.2ZR.TVH 37 65 1
41,5 28,5 5600 3306B.2RSR.TVH 37 65 1
41,5 34,5 8500 9000 3306DA 37 65 1

39 28,5 8500 11000 3207B.TVH 42 65 1


39 28,5 6300 11000 3207B.2ZR.TVH 42 65 1
39 28,5 5300 3207B.2RSR.TVH 42 65 1

171
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.16 (continuare)


a a a a
rs rs rs rs

rs rs rs rs
α α α α α α α α
H J d D H1 J d D H1 J d D HJ d D

B B B B
32B, 33B 32B.2ZR, 33B.2ZR 32B.2RSR, 33B.2RSR 33DA Inel interior separabil
Unghi de contact α=25º Unghi de contact α=45º
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs a H H1 J
min ≈ ≈ ≈ ≈
mm kg

35 35 80 34,9 1,5 41 65,5 68,5 49,3 0,657


35 80 34,9 1,5 41 65,5 68,5 49,3 0,667
35 80 34,9 1,5 41 65,5 68,5 49,3 0,739
35 80 34,9 1,5 75 69,6 55,2 0,889

40 40 80 30,2 1,1 41 67,9 71,3 53 0,594


40 80 30,2 1,1 41 67,9 71,3 53 0,604
40 80 30,2 1,1 41 67,9 71,3 53 0,605

40 90 36,5 1,5 46 74,6 77,4 55,5 0,984


40 90 36,5 1,5 46 74,6 77,4 55,5 0,998
40 90 36,5 1,5 46 74,6 77,4 55,5 0,998
40 90 36,5 1,5 85 79,4 61,7 1,19

45 45 85 30,2 1,1 43 72,9 75,5 57,2 0,627


45 85 30,2 1,1 43 72,9 75,5 57,2 0,64
45 85 30,2 1,1 43 72,9 75,5 57,2 0,64

45 100 39,7 1,5 50 81,5 62,3 1,34


45 100 39,7 1,5 50 81,5 86,5 62 1,36
45 100 39,7 1,5 93 86,5 70 1,57

50 50 90 30,2 1,1 45 77,9 80,9 62 0,68


50 90 30,2 1,1 45 77,9 80,9 62 0,692
50 90 30,2 1,1 45 77,9 80,9 62 0,693

50 110 44,4 2 55 89,5 68,3 1,8


50 110 44,4 2 104 96,9 77,3 2,24

55 55 100 33,3 1,5 50 85,3 69 0,954


55 100 33,3 1,5 50 85,3 89,1 68,7 0,969

55 120 49,2 2 61 98,4 105,2 75,2 2,32


55 120 49,2 2 61 98,4 105,2 75,2 2,36
55 120 49,2 2 61 98,4 105,2 75,2 2,35
55 120 49,2 2 111 105,3 81,6 2,85

60 60 110 36,5 1,5 55 94,5 75,8 1,27


60 110 36,5 1,5 55 94,5 98,6 75,8 1,29
60 110 36,5 1,5 55 94,5 98,6 75,8 1,29

60 130 54 2,1 67 108,7 81,6 2,92


60 130 54 2,1 122 115,8 91,9 3,39

65 65 120 38,1 1,5 60 103,5 84,9 1,64


65 120 38,1 1,5 60 103,5 107,2 84,5 1,66

65 140 58,7 2,1 71 117,6 88,6 3,63


65 140 58,7 2,1 131 124,3 98,4 4,38

172
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg
D1 D2

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment D1 D2 rg
C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

51 34,5 7500 8500 3307B.TVH 44 71 1,5


51 34,5 5600 8500 3307B.2ZR.TVH 44 71 1,5
51 34,5 5000 3307B.2RSR.TVH 44 71 1,5
50 41,5 7500 8500 3307DA 44 71 1,5

48 36,5 7500 10000 3208B.TVH 47 73 1


48 36,5 5600 10000 3208B.2ZR.TVH 47 73 1
48 36,5 4800 3208B.2RSR.TVH 47 73 1

62 45 6700 7500 3308B.TVH 49 81 1,5


62 45 5000 7500 3308B.2ZR.TVH 49 81 1,5
62 45 4000 3308B.2RSR.TVH 49 81 1,5
62 53 6300 7500 3308DA.MA 49 81 1,5

48 37,5 6700 9000 3209B.TVH 52 78 1


48 37,5 5000 9000 3209B.2ZR.TVH 52 78 1
48 37,5 4500 3209B.2RSR.TVH 52 78 1

68 51 6000 7000 3309B.TVH 54 91 1,5


68 51 4000 3309B.2RSR.TVH 54 91 1,5
75 64 6000 6700 3309DA 54 91 1,5

51 42,5 6300 8000 3210B.TVH 57 83 1


51 42,5 4800 8000 3210B.2ZR.TVH 57 83 1
51 42,5 4000 3210B.2RSR.TVH 57 83 1

81,5 62 5300 6700 3310B.TVH 61 99 2


90 85 5300 6300 3310DA.MA 61 99 2

58,5 49 5600 7500 3211B.TVH 64 91 1,5


58,5 49 3800 3211B.2RSR.TVH 64 91 1,5

102 78 5000 6000 3311B.TVH 66 109 2


102 78 3800 6000 3311B.2ZR.TVH 66 109 2
102 78 3400 3311B.2RSR.TVH 66 109 2
110 100 5000 6000 3311DA.MA 66 109 2

72 61 5000 7500 3212B.TVH 69 101 1,5


72 61 3800 7500 3212B.2ZR.TVH 69 101 1,5
72 61 3400 3212B.2RSR.TVH 69 101 1,5

125 98 4500 5600 3312B.TVH 72 118 2,1


127 118 4500 5600 3312DA 72 118 2,1

80 73,5 4500 6700 3213B.TVH 74 111 1,5


80 73,5 3000 3213B.2RSR.TVH 74 111 1,5

143 112 4300 5300 3313B.TVH 77 128 2,1


143 137 4300 5000 3313DA 77 128 2,1

173
Lagăre cu rulmenţi

5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact


Rulmenţii cu patru puncte de contact (fig. 1.1, h) pot prelua forţe axiale
mari, în ambele sensuri. De asemenea, pot suporta şi forţe radiale, dar de mică
valoare, aşa cum rezultă şi din tabelul 1.1. De aceea, deşi ei pot fi clasificaţi ca
rulmenţi radiali-axiali, se utilizează ca rulmenţi axiali şi sunt montaţi ca aceştia.
De aici decurge faptul că rulmentul cu patru puncte de contact este rulmentul
conducător, iar arborele este rezemat şi centrat pe alţi doi rulmenţi radiali, care
sunt rulmenţi liberi. Inelul exterior al rulmentului cu patru puncte de contact nu
este centrat în carcasă (el este montat cu joc nominal). În felul acesta rulmentul
preia doar forţa axială din arbore, cele radiale fiind preluate de rulmenţii radiali
(liberi).
Deoarece inelul interior este format din două bucăţi, rulmentul are un
număr mai mare de bile, fapt care, împreună cu unghiul de contact de 35o,
explică disponibilitatea lui de a suporta sarcini axiale mari.
Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.8.1, cu
precizările de mai jos.
Dacă rulmentul este utilizat şi montat ca un rulment axial, atunci etapa a
5-a nu se aplică.
Pentru etapa a 6-a: ţinând seama de afirmaţiile din primul aliniat,
rulmentul se încarcă doar cu forţa axială din arbore.
Pentru etapa a 7-a: având în vedere faptul menţionat la etapa a 6-a,
precum şi geometria internă a rulmentului, sarcina dinamică echivalentă se
calculează cu relaţia [42]:
P = 1,07 Fa (5.85)
în care forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială rezultantă din
arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).
Calculul continuă cu etapele 8-11.
Un extras cu date despre rulmenţii cu patru puncte de contact se dă în
tabelul 5.17 [9].

5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri


Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu bile pe
două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Aceşti rulmenţi se pot adapta unor
deformaţii unghiulare flexionale de valori mari ale arborilor (§ 3.2).
Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (tab.1.1) pot fi utilizaţi
atât ca rulmenţi conducători, cât şi ca rulmenţi liberi. Dacă au rol de rulmenţi
conducători, atunci trebuie subliniat faptul că forţele axiale pe care le pot
prelua sunt mici (tab. 1.1).

174
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.8.1, cu


precizările pentru situaţiile de mai jos. Turaţia se consideră constantă.
Rulmentul este utilizat ca rulment conducător
La etapa a 6-a, forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială din
arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).
La etapa a 7-a se procedează astfel [9]:
Fa
- dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5.86)
Fr
Fa
- dacă >e atunci Pe = 0,65Fr + YFa (5.87)
Fr
Elementele necesare calcului (e, Y) se găsesc în tabelul 5.18. În acest
tabel, pentru factorul Y se dau valori diferite pentru cele două cazuri.
Calculul se continuă cu etapele 8-11.
Rulmentul este utilizat ca rulment liber
În acest caz, rulmentul suportă doar forţe radiale.
Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8.1 cu deosebirile provenite
din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte, iar la etapa a 7-a se procedează
astfel:
Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior - fix) (5.88)
sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior - fix) (5.89)
În continuare se parcurg etapele 8-11.
Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]:
P0 = Fr + Y0 Fa (5.90)
în care Y0 are valorile date în tabelul 5.18.
Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia
(5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să
satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază
a rulmentului (tab. 5.18).
Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri
se dă în tabelul 5.18 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru
rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor
de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

175
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.17 Rulmenţi cu patru puncte de contact


a
a 45º
bn
an
rs rs

rn rn
rs rs
α α α α
H J d D H J d D

B B

Unghi de contact α=35º N2


Două canale de reţinere
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs H J a an bn rn
min ≈ ≈ ≈
mm kg

20 20 52 15 1,1 41,4 30,6 26 0,184

25 25 52 15 1 43,1 34,2 27 0,171


25 62 17 1,1 49,5 37,5 31 0,256

30 30 62 16 1 50,6 40,3 32 0,254


30 72 19 1,1 58 44 36 0,379

35 35 72 17 1,1 59 47,9 38 0,359


35 80 21 1,5 64,8 50,7 41 0,504

40 40 80 18 1,1 66,8 53,6 42 0,399


40 90 23 1,5 73,3 56,6 46 0,704

45 45 85 19 1,1 72 58,4 45 0,467


45 100 25 1,5 81,7 63,6 51 0,934

50 50 90 20 1,1 76,3 63,6 49 0,609


50 110 27 2 89,5 70,8 56 1,39

55 55 100 21 1,5 84,7 70,6 54 0,697


55 120 29 2 97,8 77,5 61 1,76

60 60 110 22 1,5 93 77,3 60 0,89


60 130 31 2,1 106,9 84,2 67 2,2

176
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg

D1 D2

Sarcina de bază Turaţia limită Simbol Dimensiuni de montaj

dinamică statică Rulment D1 D2 rg


C C0 min max max
-1
kN kN min FAG mm

30 19,6 28000 QJ304MPA 27 45 1

25,5 18,6 26000 QJ205MPA 31 46 1


44 31,5 14000 QJ305TVP 32 55 1

36,5 27,5 20000 QJ206MPA 36 56 1


58,5 43 11000 QJ306TVP 37 65 1

44 35,5 18000 QJ207MPA 42 65 1


62 51 9500 QJ307TVP 44 71 1,5

56 46,5 9500 QJ208TVP 47 73 1


86,5 68 8500 QJ308TVP 49 81 1,5

64 57 8500 QJ209TVP 52 78 1
102 83 7500 QJ309TVP 54 91 1,5

61 56 13000 QJ210MPA 57 83 1
110 91,5 11000 QJ310MPA 61 99 2

80 76,5 7000 QJ211TVP 64 91 1,5


127 108 10000 QJ311MPA 66 109 2

96,5 93 6300 QJ212TVP 69 101 1,5


146 127 9000 QJ312MPA 72 118 2,1

177
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.18 Rulmenţi oscilanţi cu bile


rs rs rs rs rs

rs rs rs rs rs
Bi

H J d D H1 J1 d D H J d D H1 J1 d D H d 7 Di D
9

B B B B B
2RS K K.2RS 112
Alezaj cilindric Alezaj conic (conicitatea 1:12) Inel interior lat
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs Bi Di H H1 J J1
min ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ ≈
mm kg

15 15 35 11 0,6 29,2 20,1 0,048

15 35 14 0,6 29,5 20,3 0,057


15 35 14 0,6 29,1 30,9 20,1 19 0,061

15 42 17 1 34,8 22,5 0,111

17 17 40 12 0,6 32,3 23,7 0,073

17 40 16 0,6 34,1 23,9 0,054


17 40 16 0,6 32,1 35,2 23,7 21,6 0,098

17 47 14 1 37,3 26,7 0,065

17 47 19 1 37,3 26,1 0,155


17 47 19 1 37,2 40,3 26,5 23,9 0,176

20 20 47 14 1 38,1 29,2 0,118


20 47 14 1 38,1 29,2 0,116

20 47 14 1 40 29,2 38,1 29,2 0,085

20 47 18 1 39,5 28 0,134
20 47 18 1 38 41,7 28,4 25,9 0,151

20 52 15 1,1 41,9 31,6 0,163

20 52 21 1,1 41,5 29,1 0,206


20 52 21 1,1 41,8 45,2 31,5 27,2 0,228

25 25 52 15 1 43,9 33,3 0,138


25 52 15 1 43,9 33,3 0,135

25 52 15 1 44 33,3 43,9 33,3 0,226

25 52 18 1 44,7 32,3 0,152


25 52 18 1 43,8 46,3 32,9 30,7 0,161
25 52 18 1 44,7 32,3 0,152
25 52 18 1 43,8 46,3 32,9 30,7 0,157

25 62 17 1,1 50,8 38,1 0,258


25 62 17 1,1 50,8 38,1 0,254

25 62 24 1,1 50,1 35,5 0,335


25 62 24 1,1 50,7 53,2 38 33,5 0,363
25 62 24 1,1 50,1 35,5 0,328

178
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg

D1 D2 D2

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Rulment D1 D3 rg
C e Y Y C0 Y0 min max max
kN kN min-1 FAG mm

7,5 0,34 1,86 2,88 1,76 1,95 26000 28000 1202TV 19,2 30,8 0,6

9,15 0,46 1,37 2,13 2,08 1,44 24000 24000 2202TV 19,2 30,8 0,6
7,5 0,34 1,86 2,88 1,76 1,95 15000 2202.2RS.TV 19,2 30,8 0,6

16 0,51 1,23 1,91 3,75 1,29 18000 20000 2302TV 20,6 36,4 1

8 0,33 1,93 2,99 2,04 2,03 22000 26000 1203TV 21,2 35,8 0,6

11,4 0,46 1,37 2,12 2,75 1,43 19000 22000 2203TV 21,2 35,8 0,6
8 0,33 1,93 2,99 2,04 2,03 14000 2203.2RS.TV 21,2 35,8 0,6

12,5 0,32 1,94 3 3,2 2,03 18000 20000 1303TV 22,6 41,4 1

13,4 0,53 1,19 1,85 3,2 1,25 17000 19000 2303TV 22,6 41,4 1
12,5 0,32 1,94 3 3,2 2,03 11000 2303.2RS.TV 22,6 41,4 1

10 0,28 2,24 3,46 2,65 2,34 18000 24000 1204TV 25,6 41,4 1
10 0,28 2,24 3,46 2,65 2,34 18000 24000 1204K.TV.C3 25,6 41,4 1

10 0,28 2,24 3,46 2,65 2,34 13000 11204TV 25,6 41,4 1

14,3 0,44 1,45 2,24 3,55 1,51 17000 20000 2204TV 25,6 41,4 1
10 0,28 2,24 3,46 2,65 2,34 11000 2204.2RS.TV 25,6 41,4 1

12,5 0,29 2,17 3,35 3,35 2,27 16000 19000 1304TV 27 45 1

17 0,51 1,23 1,9 4,25 1,29 16000 18000 2304TV 27 45 1


12,5 0,29 2,17 3,35 3,35 2,27 10000 2304.2RS.TV 27 45 1

12,2 0,27 2,37 3,66 3,35 2,48 16000 20000 1205TV 30,6 46,4 1
12,2 0,27 2,37 3,66 3,35 2,48 16000 20000 1205K.TV.C3 30,6 46,4 1

12,2 0,27 2,37 3,66 3,35 2,48 10000 11205TV 30,6 46,4 1

17 0,35 1,78 2,75 4,4 1,86 15000 17000 2205TV 30,6 46,4 1
12,2 0,27 2,37 3,66 3,35 2,48 9500 2205.2RS.TV 30,6 46,4 1
17 0,35 1,78 2,75 4,4 1,86 15000 17000 2205K.TV.C3 30,6 46,4 1
12,2 0,27 2,37 3,66 3,35 2,48 9500 2205K.2RS.TV.C3 30,6 46,4 1

18 0,28 2,29 3,54 5 2,4 14000 16000 1305TV 32 55 1


18 0,28 2,29 3,54 5 2,4 14000 16000 1305K.TV.C3 32 55 1

24,5 0,48 1,32 2,04 6,55 1,38 13000 15000 2305TV 32 55 1


18 0,28 2,29 3,54 5 2,4 8000 2305.2RS.TV 32 55 1
24,5 0,48 1,32 2,04 6,55 1,38 13000 15000 2305K.TV.C3 32 55 1

179
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.18 (continuare)


rs rs rs rs rs

rs rs rs rs rs
Bi

H J d D H1 J1 d D H J d D H1 J1 d D H d 7 Di D
9

B B B B B
2RS K K.2RS 112
Alezaj cilindric Alezaj conic (conicitatea 1:12) Inel interior lat
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs Bi Di H H1 J J1
min ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ ≈
mm kg

30 30 62 16 1 51,9 40,1 0,221


30 62 16 1 51,9 40,1 0,217

30 62 16 1 48 40,1 51,9 40,1 0,364

30 62 20 1 54 38,5 0,252
30 62 20 1 51,8 54,3 39,5 37,3 0,273
30 62 20 1 54 38,5 0,246
30 62 20 1 51,8 54,3 39,5 37,3 0,268

30 72 19 1,1 59,4 45 0,384


30 72 19 1,1 59,4 45,1 0,379

30 72 27 1,1 59,3 41,5 0,488


30 72 27 1,1 59,4 63 45,3 40,6 0,55
30 72 27 1,1 59,3 41,5 0,476

35 35 72 17 1,1 59,6 47,7 0,324


35 72 17 1,1 59,6 47,7 0,319

35 72 17 1,1 52 47,7 59,6 47,7 0,554

35 72 23 1,1 62,9 45,7 0,389


35 72 23 1,1 59,5 64,3 47,7 43,5 0,442
35 72 23 1,1 62,9 45,7 0,38
35 72 23 1,1 59,5 64,3 47,7 43,5 0,432

35 80 21 1,5 67,5 51,3 0,507


35 80 21 1,5 67,5 51,3 0,5

35 80 31 1,5 66,8 46,9 0,975


35 80 31 1,5 67,5 69,1 51,3 44,9 0,744
35 80 31 1,5 66,8 46,9 0,96

40 40 80 18 1,1 67,8 54 0,414


40 80 18 1,1 67,8 54 0,408

40 80 18 1,1 56 54 67,8 54 0,722

40 80 23 1,1 70,7 52,5 0,476


40 80 23 1,1 67,8 71,1 54 49,2 0,528
40 80 23 1,1 70,7 52,5 0,465
40 80 23 1,1 67,8 71,1 54 49,2 0,517

40 90 23 1,5 75,3 57,8 0,708


40 90 23 1,5 75,3 57,8 0,698

40 90 33 1,5 75 53,7 0,922


40 90 33 1,5 75,3 78 57,7 50,9 1,01
40 90 33 1,5 75 53,7 0,899

180
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg

D1 D2 D2

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Rulment D1 D3 rg
C e Y Y C0 Y0 min max max
kN kN min-1 FAG mm

15,6 0,25 2,53 3,91 4,65 2,65 14000 17000 1206TV 35,6 56,4 1
15,6 0,25 2,53 3,91 4,65 2,65 14000 17000 1206K.TV.C3 35,6 56,4 1

15,6 0,25 2,53 3,91 4,65 2,65 8500 11206TV 35,6 56,4 1

25,5 0,3 2,13 3,29 6,95 2,23 12000 14000 2206TV 35,6 56,4 1
15,6 0,25 2,53 3,91 4,65 2,65 8000 2206.2RS.TV 35,6 56,4 1
25,5 0,3 2,13 3,29 6,95 2,23 12000 14000 2206K.TV.C3 35,6 56,4 1
15,6 0,25 2,53 3,91 4,65 2,65 8000 2206K.2RS.TV.C3 35,6 56,4 1

21,2 0,26 2,39 3,71 6,3 2,51 11000 14000 1306TV 37 65 1


21,2 0,26 2,39 3,71 6,3 2,51 11000 14000 1306K.TV.C3 37 65 1

31,5 0,45 1,4 2,17 8,65 1,47 10000 14000 2306TV 37 65 1


21,2 0,26 2,39 3,71 6,3 2,51 6700 2306.2RS.TV 37 65 1
31,5 0,45 1,4 2,17 8,65 1,47 10000 14000 2306K.TV.C3 37 65 1

16 0,22 2,8 4,34 5,2 2,94 12000 15000 1207TV 42 65 1


16 0,22 2,8 4,34 5,2 2,92 12000 15000 1207K.TV.C3 42 65 1

16 0,22 2,8 4,34 5,2 2,94 7500 11207TV 42 65 1

32 0,3 2,13 3,29 9 2,23 9500 13000 2207TV 42 65 1


16 0,22 2,8 4,34 5,2 2,94 7000 2207.2RS.TV 42 65 1
32 0,3 2,13 3,29 9 2,23 9500 13000 2207K.TV.C3 42 65 1
16 0,22 2,8 4,34 5,2 2,94 7000 2207K.2RS.TV.C3 42 65 1

25 0,26 2,47 3,82 8 2,59 9500 13000 1307TV 44 71 1,5


25 0,26 2,47 3,82 8 2,59 9500 13000 1307K.TV.C3 44 71 1,5

39 0,47 1,35 2,1 11 1,42 9000 13000 2307TV 44 71 1,5


25 0,26 2,47 3,82 8 2,59 6000 2307.2RS.TV 44 71 1,5
39 0,47 1,35 2,1 11 1,42 9000 13000 2307K.TV.C3 44 71 1,5

19,3 0,22 2,9 4,49 6,55 3,04 10000 13000 1208TV 47 73 1


19,3 0,22 2,9 4,49 6,55 3,04 10000 13000 1208K.TV.C3 47 73 1

19,3 0,22 2,9 4,49 6,55 3,04 6700 11208TV 47 73 1

31,5 0,26 2,43 3,76 9,5 2,54 9000 11000 2208TV 47 73 1


19,3 0,22 2,9 4,49 6,55 3,04 6300 2208.2RS.TV 47 73 1
31,5 0,26 2,43 3,76 9,5 2,54 9000 11000 2208K.TV.C3 47 73 1
19,3 0,22 2,9 4,49 6,55 3,04 6300 2208K.2RS.TV.C3 47 73 1

29 0,25 2,52 3,9 9,65 2,64 8500 12000 1308TV 49 81 1,5


29 0,25 2,52 3,9 9,65 2,64 8500 12000 1308K.TV.C3 49 81 1,5

45 0,43 1,45 2,25 13,4 1,52 8000 12000 2308TV 49 81 1,5


29 0,25 2,52 3,9 9,65 2,64 5300 2308.2RS.TV 49 81 1,5
45 0,43 1,45 2,25 13,4 1,52 8000 12000 2308K.TV.C3 49 81 1,5

181
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.18 (continuare)


rs rs rs rs rs

rs rs rs rs rs
Bi

H J d D H1 J1 d D H J d D H1 J1 d D H d 7 Di D
9

B B B B B
2RS K K.2RS 112
Alezaj cilindric Alezaj conic (conicitatea 1:12) Inel interior lat
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs Bi Di H H1 J J1
min ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ ≈
mm kg

45 45 85 19 1,1 72,7 57,7 0,462


45 85 19 1,1 72,7 57,7 0,454

45 85 19 1,1 58 57,7 72,7 57,7 0,78

45 85 23 1,1 75,9 59 0,517


45 85 23 1,1 72,6 75,4 57,7 53,8 0,548
45 85 23 1,1 75,9 59 0,505
45 85 23 1,1 72,6 75,4 57,7 53,8 0,535

45 100 25 1,5 84 64 0,953


45 100 25 1,5 84 64 0,939

45 100 36 1,5 84,2 60 1,22


45 100 36 1,5 84 86,5 63,9 57,4 1,34
45 100 36 1,5 84,2 60 1,19

50 50 90 20 1,1 77,6 62,7 0,526


50 90 20 1,1 77,6 62,7 0,516

50 90 20 1,1 58 62,7 77,6 62,7 0,866

50 90 23 1,1 81 64 0,556
50 90 23 1,1 77,7 80 62,7 60,5 0,606
50 90 23 1,1 81 64 0,543
50 90 23 1,1 77,7 80 62,7 60,5 0,593

50 110 27 2 91,9 71,2 1,54


50 110 27 2 91,9 71,2 1,52

50 110 40 2 92 65,9 1,63


50 110 40 2 91,8 96 71,4 65,8 1,82
50 110 40 2 92 65,9 1,59

55 55 100 21 1,5 86,9 69,5 0,693


55 100 21 1,5 86,9 69,5 0,682

55 100 21 1,5 60 69,5 86,9 69,5 1,13

55 100 25 1,5 90 69,6 0,746


55 100 25 1,5 86,9 88,9 69,8 68 0,825
55 100 25 1,5 90 69,6 0,73
55 100 25 1,5 86,9 88,9 69,8 68 0,808

55 120 29 2 101,6 78 1,57


55 120 29 2 101,6 78 1,55

55 120 43 2 100,7 71,7 2,07


55 120 43 2 101,8 107 77,8 70,4 2,27
55 120 43 2 100,7 71,7 2,02

182
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg

D1 D2 D2

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Rulment D1 D3 rg
C e Y Y C0 Y0 min max max
kN kN min-1 FAG mm

22 0,21 3,04 4,7 7,35 3,18 9000 13000 1209TV 52 78 1


22 0,21 3,04 4,7 7,35 3,18 9000 13000 1209K.TV.C3 52 78 1

22 0,21 3,04 4,7 7,35 3,18 6000 11209TV 52 78 1

28 0,26 2,43 3,76 9 2,54 8500 10000 2209TV 52 78 1


22 0,21 3,04 4,7 7,35 3,18 5600 2209.2RS.TV 52 78 1
28 0,26 2,43 3,76 9 2,54 8500 10000 2209K.TV.C3 52 78 1
22 0,21 3,04 4,7 7,35 3,18 5600 2209K.2RS.TV.C3 52 78 1

38 0,25 2,5 3,87 12,9 2,62 7500 11000 1309TV 54 91 1,5


38 0,25 2,5 3,87 12,9 2,62 7500 11000 1309K.TV.C3 54 91 1,5

54 0,43 1,48 2,29 16,3 1,55 7000 11000 2309TV 54 91 1,5


38 0,25 2,5 3,87 12,9 2,62 4800 2309.2RS.TV 54 91 1,5
54 0,43 1,48 2,29 16,3 1,55 7000 11000 2309K.TV.C3 54 91 1,5

22,8 0,2 3,17 4,9 8,15 3,32 8500 12000 1210TV 57 83 1


22,8 0,2 3,17 4,9 8,15 3,32 8500 12000 1210K.TV.C3 57 83 1

22,8 0,2 3,17 4,9 8,15 3,32 5600 11210TV 57 83 1

28 0,24 2,61 4,05 9,5 2,74 8000 9500 2210TV 57 83 1


22,8 0,2 3,17 4,9 8,15 3,32 5300 2210.2RS.TV 57 83 1
28 0,24 2,61 4,05 9,5 2,74 8000 9500 2210K.TV.C3 57 83 1
22,8 0,2 3,17 4,9 8,15 3,32 5300 2210K.2RS.TV.C3 57 83 1

41,5 0,24 2,6 4,03 14,3 2,73 6700 10000 1310TV 61 99 2


41,5 0,24 2,6 4,03 14,3 2,73 6700 10000 1310K.TV.C3 61 99 2

64 0,43 1,47 2,27 20 1,54 6300 10000 2310TV 61 99 2


41,5 0,24 2,6 4,03 14,3 2,73 4300 2310.2RS.TV 61 99 2
64 0,43 1,47 2,27 20 1,54 6300 10000 2310K.TV.C3 61 99 2

27 0,19 3,31 5,12 10 3,47 7500 11000 1211TV 64 91 1,5


27 0,19 3,31 5,12 10 3,47 7500 11000 1211K.TV.C3 64 91 1,5

27 0,19 3,31 5,12 10 3,47 5000 11211TV 64 91 1,5

39 0,22 2,92 4,52 12,7 3,06 6700 9000 2211TV 64 91 1,5


27 0,19 3,31 5,12 10 3,47 4800 2211.2RS.TV 64 91 1,5
39 0,22 2,92 4,52 12,7 3,06 6700 9000 2211K.TV.C3 64 91 1,5
27 0,19 3,31 5,12 10 3,47 4800 2211K.2RS.TV.C3 64 91 1,5

51 0,24 2,66 4,12 18 2,79 6000 9500 1311TV 66 109 2


51 0,24 2,66 4,12 18 2,79 6000 9500 1311K.TV.C3 66 109 2

75 0,42 1,51 2,33 23,6 1,58 5600 9500 2311TV 66 109 2


51 0,24 2,66 4,12 18 2,79 3800 2311.2RS.TV 66 109 2
75 0,42 1,51 2,33 23,6 1,58 5600 9500 2311K.TV.C3 66 109 2

183
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.18 (continuare)


rs rs rs rs rs

rs rs rs rs rs
Bi

H J d D H1 J1 d D H J d D H1 J1 d D H d 7 Di D
9

B B B B B
2RS K K.2RS 112
Alezaj cilindric Alezaj conic (conicitatea 1:12) Inel interior lat
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs Bi Di H H1 J J1
min ≈ ≈ ≈ ≈ ≈ ≈
mm kg

60 60 110 22 1,5 95,8 78 0,894


60 110 22 1,5 95,8 78 0,88

60 110 22 1,5 62 78 95,8 78 1,51

60 110 28 1,5 98,8 76,6 1,05


60 110 28 1,5 95,9 98,5 78 70,4 1,13
60 110 28 1,5 98,8 76,6 1,03
60 110 28 1,5 95,9 98,5 78 70,4 1,05

60 130 31 2,1 112,2 87 1,97


60 130 31 2,1 112,2 87 1,94

60 130 46 2,1 109,1 77 2,58


60 130 46 2,1 109,1 77 2,52

184
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg rg

rg

D1 D2 D2

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Rulment D1 D3 rg
C e Y Y C0 Y0 min max max
kN kN min-1 FAG mm

30 0,18 3,47 5,37 11,6 3,64 6700 10000 1212TV 69 101 1,5
30 0,18 3,47 5,37 11,6 3,64 6700 10000 1212K.TV.C3 69 101 1,5

30 0,18 3,47 5,37 11,6 3,64 4500 11212TV 69 101 1,5

47,5 0,23 2,69 4,16 16,6 2,82 6300 8500 2212TV 69 101 1,5
30 0,18 3,47 5,37 11,6 3,64 4300 2212.2RS.TV 69 101 1,5
47,5 0,23 2,69 4,16 16,6 2,82 6300 8500 2212K.TV.C3 69 101 1,5
30 0,18 3,47 5,37 11,6 3,64 4300 2212K.2RS.TV.C3 69 101 1,5

57 0,23 2,77 4,28 20,8 2,9 5300 9000 1312TV 72 118 2,1
57 0,23 2,77 4,28 20,8 2,9 5300 9000 1312K.TV.C3 72 118 2,1

86,5 0,41 1,55 2,4 28 1,62 5000 8500 2312TV 72 118 2,1
86,5 0,41 1,55 2,4 28 1,62 5000 8500 2312K.TV.C3 72 118 2,1

185
Lagăre cu rulmenţi

5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice


Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role cilindrice
sunt date în tabelul 1.1.
Un rulment radial cu role cilindrice de tip N sau NU se utilizează numai
ca rulment liber. Rulmenţii de tip NUP pot folosiţi şi ca rulmenţi conducători,
deoarece au doi umeri la inelul interior şi câte un umăr la inelul interior, precum
şi o şaibă laterală, opusă umărului de la inelul interior (vezi şi tabelul 5.19), care
formează al doilea umăr la inelul interior. De aceea, rulmentul NUP poate fixa
arborele în ambele sensuri. Rulmenţii de tip NJ au doi umeri la inelul exterior şi
unul singur la cel interior. De aceea, un rulment NJ poate fixa axial arborele
într-un singur sens. Rulmentului de tip NJ i se poate ataşa un inel, inelul HJ,
care materializează al doilea umăr la inelul interior, permiţând acum
rulmentului NJ+HJ să preia forţe axiale în ambele sensuri.
Forţa axială Fa care poate fi preluată de rulmenţii de tip NUP sau NJ+HJ
trebuie să satisfacă inegalitatea:
Fa ≤ FaH (5.91)
în care FaH este forţa axială admisibilă. Ea are expresia [9]:

⎡ fb ⋅ d M ⋅ n ⋅ ν ⋅ ( D 2 − d 2 ) ⎤
1/ 2

FaH =⎢ ⎥ ( N) (5.92)
⎢⎣ 7 ⎥⎦

unde f b este un factor care are valorile:


f b = 0,0048 pentru rulmenţii care au colivie;
f b = 0,0061 pentru rulmenţii „full-complement” (rulmenţi fără
colivie);
d M = 0,5 ( D + d ) - diametrul mediu al rulmentului (mm); D -
diametrul exterior al rulmentului (mm); d - diametrul alezajului
rulmentului (mm);
n – turaţia rulmentului (rot/min);
ν - vâscozitatea uleiului la temperatura de funcţionare (mm2/s);
vâscozitatea uleiului de bază din componenţa unsorii (la ungerea cu
unsoare consistentă) (mm2/s);
Calculul rulmenţilor radiali cu role cilindrice urmează metodologia de la
§5.8.1, cu precizările pentru situaţiile de mai jos. Turaţia se consideră constantă.
Rulmentul este utilizat ca rulment liber
În acest caz, rulmentul suportă doar forţe radiale.
Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8.1 cu deosebirile provenite
din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte, iar la etapa a 7-a se procedează
astfel:
186
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior - fix) (5.93)


sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior - fix) (5.94)
În continuare se parcurg etapele 8-11.
Rulmentul este utilizat ca rulment conducător
Rulmenţii de tipul NUP sau NJ+HJ (tab. 5.20) pot fi utilizaţi ca rulmenţi
conducători, pentru forţe axiale mici ( Fa ≤ 0, 4 Fr ).
La etapa a 6-a, forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din
arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).
La etapa a 7-a, sarcina dinamică echivalentă se determină pe baza
tabelului 5.19 [9].

Tabelul 5.19 Sarcini dinamice echivalente la rulmenţii radiali cu role cilindrice


Raportul Sarcina dinamică
Seria de dimensiuni
Fa / Fr echivalentă
19, 10, 2 Fa / Fr ≤ 0,11 Pe = Fr
2 E , 3, 3E Fa / Fr > 0,11 Pe = 0,93Fr + 0,69 Fa
29V , 22, 22 E Fa / Fr ≤ 0,17 Pe = Fr
23, 23E , 23VH 23, 23E, 23VH Fa / Fr > 0,17 Pe = 0,93Fr + 0,45Fa
30V Fa / Fr ≤ 0,23 Pe = Fr
Fa / Fr > 0,23 Pe = 0,93Fr + 0,33Fa
50 B, 50C Fa / Fr ≤ 0,08 Pe = Fr
Fa / Fr > 0,08 Pe = 0,96 Fr + 0,5Fa
Valoarea maximă admisă a raportului Fa / Fr este Fa / Fr = 0,4

Calculul se continuă cu etapele 8-11.


Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia:
P0 = Fr (5.95)
Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia
(5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să
satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază
a rulmentului (tab. 5.20).
Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu role cilindrice se dă în
tabelul 5.20 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea
unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de
reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

187
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.20 Rulmenţi radiali cu role cilindrice


a NJ
r1s rs rs rs HJ rs

rs r1s rs r1s r1s rs r1s rs


b
J F d E D H F d JED H F d E D H J d FE D J F d H ED
n

B B B B B
N NJ NU NUP NJ + HJ
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs r1s E F H J n a b s 1) Rul- Inelul
min min ≈ ≈ ment HJ
mm kg

15 15 35 11 0,6 0,3 30,3 19,3 21,6 0,5 0,047


15 35 11 0,6 0,3 30,3 19,3 28 21,6 5 2,5 1,6 0,049 0,005
15 35 11 0,6 0,3 30,3 19,3 28 1,6 0,048

17 17 40 12 0,6 0,3 35,1 22,1 24,9 1,2 0,068


17 40 12 0,6 0,3 35,1 22,1 32,5 24,7 5,5 3 1,2 0,07 0,009
17 40 12 0,6 0,3 35,1 22,1 32,5 1,2 0,069
17 40 12 0,6 0,3 35,1 22,1 32,5 24,9 2,5 0,073

17 40 16 0,6 0,3 35,1 22,1 32,5 24,7 6 3 1,7 0,053 0,01


17 40 16 0,6 0,3 35,1 22,1 32,5 1,7 0,051
17 40 16 0,6 0,6 35,1 22,1 32,5 24,9 3 0,055

17 47 14 1 0,6 40,2 24,2 37,1 27,6 6,5 4 1,2 0,124 0,012


17 47 14 1 0,6 40,2 24,2 37,1 1,2 0,122
17 47 14 1 1,1 40,2 24,2 37,1 27,6 2,5 0,127

20 20 47 14 1 0,6 41,5 26,5 29,7 0,8 0,112


20 47 14 1 0,6 41,5 26,5 38,8 29,7 5,5 3 1 0,117 0,012
20 47 14 1 0,6 41,5 26,5 38,8 0,8 0,114
20 47 14 1 0,6 41,5 26,5 38,8 29,7 2,5 0,119

20 47 18 1 0,6 41,5 26,5 38,8 29,7 6,5 3 1,8 0,15 0,012


20 47 18 1 0,6 41,5 26,5 38,8 1,8 0,146
20 47 18 1 0,6 41,5 26,5 38,8 29,7 3,5 0,154

20 52 15 1,1 0,6 45,5 27,5 42,4 31,3 6,5 4 1 0,156 0,018


20 52 15 1,1 0,6 45,5 27,5 42,4 1 0,153
20 52 15 1,1 0,6 45,5 27,5 42,4 31,3 2,5 0,16

20 52 21 1,1 0,6 45,5 27,5 42,4 31,3 7,5 4 1,9 0,219 0,019
20 52 21 1,1 0,6 45,5 27,5 42,4 1,9 0,215
20 52 21 1,1 0,6 45,5 27,5 42,4 31,3 3,5 0,224

25 25 47 12 0,6 0,3 41,5 30,5 39,3 2,4 0,083

25 52 15 1 0,6 46,5 31,5 34,7 1,3 0,135


25 52 15 1 0,6 46,5 31,5 43,8 34,7 6 3 1,2 0,14 0,014
25 52 15 1 0,6 46,5 31,5 43,8 1,2 0,137
25 52 15 1 0,6 46,5 31,5 43,8 34,7 3 0,145

25 52 18 1 0,6 46,5 31,5 43,8 34,7 6,5 3 1,7 0,169 0,015


25 52 18 1 0,6 46,5 31,5 43,8 1,7 0,164
25 52 18 1 0,6 46,5 31,5 43,8 34,7 3,5 0,174

25 62 17 1,1 1,1 54 34 38,1 1,4 0,242


25 62 17 1,1 1,1 54 34 50,6 38,1 7 4 1,5 0,25 0,025
25 62 17 1,1 1,1 54 34 50,6 1,5 0,245
25 62 17 1,1 1,1 54 34 50,6 38,1 3 0,256

188
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg1 rg rg rg
s
rg rg rg1 rg
D6 D1 D5 D4 D1 D3 D4 D1 D2 D4 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment Inelul D1 D1 D2 D3 D4 D5 D6 rg rg1
C C0 HJ min max min min max min max max max
kN kN min-1 FAG FAG mm

12,7 10,4 22000 20000 N202E.TVP2 17,4 18,5 20 22 32,6 31 29 0,6 0,3
12,7 10,4 22000 20000 NJ202E.TVP2 HJ202E 17,4 18,5 20 22 32,6 0,6 0,3
12,7 10,4 22000 20000 NU202E.TVP2 17,4 18,5 20 22 32,6 0,6 0,3

17,6 14,6 18000 18000 N203E.TVP2 21 21,5 23 28 36 36 34 0,6 0,3


17,6 14,6 18000 18000 NJ203E.TVP2 HJ203E 21 21,5 23 28 36 0,6 0,6
17,6 14,6 18000 18000 NU203E.TVP2 21 21,5 23 28 36 0,6 0,3
17,6 14,6 18000 18000 NUP203E.TVP2 21 21,5 23 28 36 0,6 0,6

24 22 18000 16000 NJ2203E.TVP2 HJ2203E 21 21,5 23 26 36 0,6 0,6


24 22 18000 16000 NU2203E.TVP2 21 21,5 23 26 36 0,6 0,3
24 22 18000 16000 NUP2203E.TVP2 21 21,5 23 26 36 0,6 0,6

25,5 21,2 16000 16000 NJ303E.TVP2 HJ303E 21,2 23,5 25 28 42,8 1,1 1
25,5 21,2 16000 16000 NU303E.TVP2 21,2 23,5 25 28 42,8 1 0,6
25,5 21,2 16000 16000 NUP303E.TVP2 21,2 23,5 25 28 42,8 1,1 1

27,5 24,5 16000 15000 N204E.TVP2 24 26 29 32 41 43 40 1 0,6


27,5 24,5 16000 15000 NJ204E.TVP2 HJ204E 24 26 29 32 41 1 1
27,5 24,5 16000 15000 NU204E.TVP2 24 26 29 32 41 1 0,6
27,5 24,5 16000 15000 NUP204E.TVP2 24 26 29 32 41 1 1

32,5 31 16000 13000 NJ2204E.TVP2 HJ2204E 24 26 29 32 41 1 0,6


32,5 31 16000 13000 NU2204E.TVP2 24 26 29 32 41 1 0,6
32,5 31 16000 13000 NUP2204E.TVP2 24 26 29 32 41 1 0,6

31,5 27 14000 14000 NJ304E.TVP2 HJ304E 24 27 30 33 45 1 0,6


31,5 27 14000 14000 NU304E.TVP2 24 27 30 33 45 1 0,6
31,5 27 14000 14000 NUP304E.TVP2 24 27 30 33 45 1 0,6

41,5 39 14000 12000 NJ2304E.TVP2 HJ2304E 24 27 30 33 45 1 0,6


41,5 39 14000 12000 NU2304E.TVP2 24 27 30 33 45 1 0,6
41,5 39 14000 12000 NUP2304E.TVP2 24 27 30 33 45 1 0,6

13,4 12 28000 15000 NU1005 27 30 32 33 44 0,6 0,3

29 27,5 15000 14000 N205E.TVP2 29 31 34 37 46 48 45 1 0,6


29 27,5 15000 14000 NJ205E.TVP2 HJ205E 29 31 34 37 46 1 0,6
29 27,5 15000 14000 NU205E.TVP2 29 31 34 37 46 1 0,6
29 27,5 15000 14000 NUP205E.TVP2 29 31 34 37 46 1 0,6

34,5 34,5 15000 12000 NJ2205E.TVP2 HJ2205E 29 31 34 37 46 1 0,6


34,5 34,5 15000 12000 NU2205E.TVP2 29 31 34 37 46 1 0,6
34,5 34,5 15000 12000 NUP2205E.TVP2 29 31 34 37 46 1 0,6

41,5 37,5 12000 12000 N305E.TVP2 32 33 37 40 55 55 53 1 1


41,5 37,5 12000 12000 NJ305E.TVP2 HJ305E 32 33 37 40 55 1 1
41,5 37,5 12000 12000 NU305E.TVP2 32 33 37 40 55 1 1
41,5 37,5 12000 12000 NUP305E.TVP2 32 33 37 40 55 1 1

189
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.20 (continuare)


a NJ
r1s rs rs rs HJ rs

rs r1s rs r1s r1s rs r1s rs


b
J F d E D H F d JED H F d E D H J d FED J F d H ED
n

B B B B B
N NJ NU NUP NJ + HJ
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs r1s E F H J n a b s 1) Rul- Inelul
min min ≈ ≈ ment HJ
mm kg

25 25 62 24 1,1 1,1 54 34 50,6 38,1 8 4 1,9 0,356 0,027


25 62 24 1,1 1,1 54 34 50,6 1,9 0,349
25 62 24 1,1 1,1 54 34 50,6 38,1 4 0,363

30 30 55 13 1 0,6 48,5 36,5 46,1 2,4 0,129

30 62 16 1 0,6 55,5 37,5 41,3 1,4 0,205


30 62 16 1 0,6 55,5 37,5 52,5 41,3 7 4 1,5 0,213 0,025
30 62 16 1 0,6 55,5 37,5 52,5 1,5 0,208
30 62 16 1 0,6 55,5 37,5 52,5 41,1 3 0,219

30 62 20 1 0,6 55,5 37,5 52,5 41,3 7,5 4 1,6 0,261 0,026


30 62 20 1 0,6 55,5 37,5 52,5 1,6 0,255
30 62 20 1 0,6 55,5 37,5 52,5 41,3 3,5 0,268

30 72 19 1,1 1,1 62,5 40,5 45 0,6 0,366


30 72 19 1,1 1,1 62,5 40,5 59,2 45 8,5 5 1,2 0,376 0,042
30 72 19 1,1 1,1 62,5 40,5 59,2 1,2 0,368
30 72 19 1,1 1,1 62,5 40,5 59,2 45 3,5 0,385

30 72 27 1,1 1,1 62,5 40,5 59,2 45 9,5 5 2,2 0,54 0,043


30 72 27 1,1 1,1 62,5 40,5 59,2 2,2 0,529
30 72 27 1,1 1,1 62,5 40,5 59,2 45 4,5 0,551

35 35 62 14 1 0,6 55 42 52,4 2,6 0,181

35 72 17 1,1 0,6 64 44 48 0,7 0,301


35 72 17 1,1 0,6 64 44 61 48 7 4 0,7 0,309 0,034
35 72 17 1,1 0,6 64 44 61 0,7 0,303
35 72 17 1,1 0,6 64 44 61 48 3 0,317

35 72 23 1,1 0,6 64 44 61 48 8,5 4 2,2 0,416 0,035


35 72 23 1,1 0,6 64 44 61 2,2 0,406
35 72 23 1,1 0,6 64 44 61 48 4,5 0,427

35 80 21 1,5 1,1 70,2 46,2 51 0,6 0,486


35 80 21 1,5 1,1 70,2 46,2 66,6 51 9,5 6 0,6 0,496 0,06
35 80 21 1,5 1,1 70,2 46,2 66,6 0,6 0,486
35 80 21 1,5 1,1 70,2 46,2 66,6 51 3,5 0,506

35 80 31 1,5 1,1 70,2 46,2 66,6 51 11 6 2,1 0,736 0,064


35 80 31 1,5 1,1 70,2 46,2 66,6 3 0,723
35 80 31 1,5 1,5 70,2 46,2 66,6 51 5 0,751

40 40 68 15 1 0,6 61 47 58,2 2,7 0,23

40 80 18 1,1 1,1 71,5 49,5 54 1 0,358


40 80 18 1,1 1,1 71,5 49,5 68,3 54 8,5 5 1 0,389 0,05
40 80 18 1,1 1,1 71,5 49,5 68,3 1 0,379
40 80 18 1,1 1,1 71,5 49,5 68,3 54,1 3,5 0,399

190
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg1 rg rg rg
s
rg rg rg1 rg
D6 D1 D5 D4 D1 D3 D4 D1 D2 D4 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment Inelul D1 D1 D2 D3 D4 D5 D6 rg rg1
C C0 HJ min max min min max min max max max
kN kN min-1 FAG FAG mm

57 56 12000 10000 NJ2305E.TVP2 HJ2305E 32 33 37 40 55 1 1


57 56 12000 10000 NU2305E.TVP2 32 33 37 40 55 1 1
57 56 12000 10000 NUP2305E.TVP2 32 33 37 40 55 1 1

16,6 16 24000 13000 NU1006 33 35 38 40 50 1 0,6

39 37,5 12000 11000 N206E.TVP2 34 37 40 44 56 57 54 1 0,6


39 37,5 12000 11000 NJ206E.TVP2 HJ206E 34 37 40 44 56 1 0,6
39 37,5 12000 11000 NU206E.TVP2 34 37 40 44 56 1 0,6
39 37,5 12000 11000 NUP206E.TVP2 34 37 40 44 56 1 0,6

49 50 12000 9500 NJ2206E.TVP2 HJ2206E 34 37 40 44 56 1 0,6


49 50 12000 9500 NU2206E.TVP2 34 37 40 44 56 1 0,6
49 50 12000 9500 NUP2206E.TVP2 34 37 40 44 56 1 0,6

51 48 10000 11000 N306E.TVP2 37 40 44 48 65 64 61 1 1


51 48 10000 11000 NJ306E.TVP2 HJ306E 37 40 44 48 65 1 1
51 48 10000 11000 NU306E.TVP2 37 40 44 48 65 1 1
51 48 10000 11000 NUP306E.TVP2 37 40 44 48 65 1 1

73,5 75 10000 8500 NJ2306E.TVP2 HJ2306E 37 40 44 48 65 1 1


73,5 75 10000 8500 NU2306E.TVP2 37 40 44 48 65 1 1
73,5 75 10000 8500 NUP2306E.TVP2 37 40 44 48 65 1 1

24,5 26 20000 11000 NU1007M1 38 41 44 45 57 1 0,6

50 50 10000 9500 N207E.TVP2 39 43 46 50 65 65 63 1 0,6


50 50 10000 9500 NJ207E.TVP2 HJ207E 39 43 46 50 65 1 0,6
50 50 10000 9500 NU207E.TVP2 39 43 46 50 65 1 0,6
50 50 10000 9500 NUP207E.TVP2 39 43 46 50 65 1 0,6

62 65,5 10000 8500 NJ2207E.TVP2 HJ2207E 39 43 46 50 65 1 0,6


62 65,5 10000 8500 NU2207E.TVP2 39 43 46 50 65 1 0,6
62 65,5 10000 8500 NUP2207E.TVP2 39 43 46 50 65 1 0,6

64 63 9000 9500 N307E.TVP2 42 45 48 53 71 71 69 1,5 1


64 63 9000 9500 NJ307E.TVP2 HJ307E 42 45 48 53 71 1,5 1
64 63 9000 9500 NU307E.TVP2 42 45 48 53 71 1,5 1
64 63 9000 9500 NUP307E.TVP2 42 45 48 53 71 1,5 1

91,5 98 9000 8000 NJ2307E.TVP2 HJ2307E 42 45 48 53 71 1,5 1


91,5 98 9000 8000 NU2307E.TVP2 42 45 48 53 71 1,5 1
91,5 98 9000 8000 NUP2307E.TVP2 42 45 48 53 71 1,5 1

29 32 19000 10000 NU1008M1 43 46 49 51 63 1 0,6

53 53 9000 9000 N208E.TVP2 47 49 52 56 73 73 70 1 1


53 53 9000 9000 NJ208E.TVP2 HJ208E 47 49 52 56 73 1 1
53 53 9000 9000 NU208E.TVP2 47 49 52 56 73 1 1
53 53 9000 9000 NUP208E.TVP2 47 49 52 56 73 1 1

191
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.20 (continuare)


a NJ
r1s rs rs rs HJ rs

rs r1s rs r1s r1s rs r1s rs


b
J F d E D H F d JED H F d E D H J d FED J F d H ED
n

B B B B B
N NJ NU NUP NJ + HJ
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs r1s E F H J n a b s 1) Rul- Inelul
min min ≈ ≈ ment HJ
mm kg

40 40 80 23 1,1 1,1 71,5 49,5 68,3 54 9 5 1,5 0,504 0,051


40 80 23 1,1 1,1 71,5 49,5 68,3 1,5 0,492
40 80 23 1,1 1,1 71,5 49,5 68,3 54 4 0,518

40 90 23 1,5 1,5 80 52 57,5 1,2 0,656


40 90 23 1,5 1,5 80 52 75,9 57,5 11 7 1,3 0,674 0,088
40 90 23 1,5 1,5 80 52 75,9 1,2 0,659
40 90 23 1,5 1,5 80 52 75,9 57,5 4 0,688

40 90 33 1,5 1,5 80 52 75,9 57,5 12,5 7 2,7 0,978 0,093


40 90 33 1,5 1,5 80 52 75,9 2,7 0,958
40 90 33 1,5 1,5 80 52 75,9 57,5 5,5 0,999

45 45 75 16 1 0,6 67,5 52,5 64,5 2,5 0,28

45 85 19 1,1 1,1 76,5 54,5 59 1 0,434


45 85 19 1,1 1,1 76,5 54,5 73,3 59 8,5 5 1,9 0,445 0,055
45 85 19 1,1 1,1 76,5 54,5 73,3 1 0,434
45 85 19 1,1 1,1 76,5 54,5 73,3 59 3,5 0,457

45 85 23 1,1 1,1 76,5 54,5 73,3 59 9 5 1,5 0,544 0,055


45 85 23 1,1 1,1 76,5 54,5 73,3 1,5 0,532
45 85 23 1,1 1,1 76,5 54,5 73,3 59 4 0,559

45 100 25 1,5 1,5 88,5 58,5 64,4 1 0,891


45 100 25 1,5 1,5 88,5 58,5 84,1 64,4 11,5 7 1 0,913 0,11
45 100 25 1,5 1,5 88,5 58,5 84,1 1 0,893
45 100 25 1,5 1,5 88,5 58,5 84,1 64,5 4,5 0,934

45 100 36 1,5 1,5 88,5 58,5 84,1 64,4 13 7 2,5 1,33 0,116
45 100 36 1,5 1,5 88,5 58,5 84,1 2,5 1,3
45 100 36 1,5 1,5 88,5 58,5 84,1 64,5 6 1,36

50 50 80 16 1 0,6 72,5 57,5 69,5 2 0,268

50 90 20 1,1 1,1 81,5 59,5 64 1,3 0,488


50 90 20 1,1 1,1 81,5 59,5 78,3 64 9 5 1,3 0,503 0,061
50 90 20 1,1 1,1 81,5 59,5 78,3 1,3 0,49
50 90 20 1,1 1,1 81,5 59,5 78,3 64 4 0,517

50 90 23 1,1 1,1 81,5 59,5 78,3 64 9 5 1,3 0,586 0,061


50 90 23 1,1 1,1 81,5 59,5 78,3 1,3 0,573
50 90 23 1,1 1,1 81,5 59,5 78,3 64 4 0,6

50 110 27 2 2 97 65 71,3 1,7 1,16


50 110 27 2 2 97 65 92,5 71,3 13 8 1,7 1,19 0,151
50 110 27 2 2 97 65 92,5 1,7 1,16
50 110 27 2 2 97 65 92,5 71,3 5 1,21

50 110 40 2 2 97 65 92,5 71,3 14,5 8 4,2 1,77 0,158


50 110 40 2 2 97 65 92,5 3,2 1,75
50 110 40 2 2 97 65 92,5 71,3 6,5 1,82

192
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg1 rg rg rg
s
rg rg rg1 rg
D6 D1 D5 D4 D1 D3 D4 D1 D2 D4 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment Inelul D1 D1 D2 D3 D4 D5 D6 rg rg1
C C0 HJ min max min min max min max max max
kN kN min-1 FAG FAG mm

71 75 9000 7500 NJ2208E.TVP2 HJ2208E 47 49 52 56 73 1 1


71 75 9000 7500 NU2208E.TVP2 47 49 52 56 73 1 1
71 75 9000 7500 NUP2208E.TVP2 47 49 52 56 73 1 1

81,5 78 7500 8500 N308E.TVP2 49 51 55 60 81 81 79 1,5 1,5


81,5 78 7500 8500 NJ308E.TVP2 HJ308E 49 51 55 60 81 1,5 1,5
81,5 78 7500 8500 NU308E.TVP2 49 51 55 60 81 1,5 1,5
81,5 78 7500 8500 NUP308E.TVP2 49 51 55 60 81 1,5 1,5

112 120 7500 7000 NJ2308E.TVP2 HJ2308E 49 51 55 60 81 1,5 1,5


112 120 7500 7000 NU2308E.TVP2 49 51 55 60 81 1,5 1,5
112 120 7500 7000 NUP2308E.TVP2 49 51 55 60 81 1,5 1,5

34,5 39 16000 9500 NU1009M1 48 52 54 56 70 1 0,6

61 63 8500 8500 N209E.TVP2 52 54 57 61 78 78 75 1 1


61 63 8500 8500 NJ209E.TVP2 HJ209E 52 54 57 61 78 1 1
61 63 8500 8500 NU209E.TVP2 52 54 57 61 78 1 1
61 63 8500 8500 NUP209E.TVP2 52 54 57 61 78 1 1

73,5 81,5 8500 7000 NJ2209E.TVP2 HJ2209E 52 54 57 61 78 1 1


73,5 81,5 8500 7000 NU2209E.TVP2 52 54 57 61 78 1 1
73,5 81,5 8500 7000 NUP2209E.TVP2 52 54 57 61 78 1 1

98 100 6700 7500 N309E.TVP2 54 57 60 66 91 90 87 1,5 1,5


98 100 6700 7500 NJ309E.TVP2 HJ309E 54 57 60 66 91 1,5 1,5
98 100 6700 7500 NU309E.TVP2 54 57 60 66 91 1,5 1,5
98 100 6700 7500 NUP309E.TVP2 54 57 60 66 91 1,5 1,5

137 153 6700 6300 NJ2309E.TVP2 HJ2309E 54 57 60 66 91 1,5 1,5


137 153 6700 6300 NU2309E.TVP2 54 57 60 66 91 1,5 1,5
137 153 6700 6300 NUP2309E.TVP2 54 57 60 66 91 1,5 1,5

36 41,5 15000 8500 NU1010M1 53 57 59 62 75 1 0,6

64 68 8000 8000 N210E.TVP2 57 58 62 67 83 83 80 1 1


64 68 8000 8000 NJ210E.TVP2 HJ210E 57 58 62 67 83 1 1
64 68 8000 8000 NU210E.TVP2 57 58 62 67 83 1 1
64 68 8000 8000 NUP210E.TVP2 57 58 62 67 83 1 1

78 88 8000 6300 NJ2210E.TVP2 HJ2210E 57 58 62 67 83 1 1


78 88 8000 6300 NU2210E.TVP2 57 58 62 67 83 1 1
78 88 8000 6300 NUP2210E.TVP2 57 58 62 67 83 1 1

110 114 6300 7000 N310E.TVP2 61 63 67 73 99 98 96 2 2


110 114 6300 7000 NJ310E.TVP2 HJ310E 61 63 67 73 99 2 2
110 114 6300 7000 NU310E.TVP2 61 63 67 73 99 2 2
110 114 6300 7000 NUP310E.TVP2 61 63 67 73 99 2 2

163 186 6300 6000 NJ2310E.TVP2 HJ2310E 61 63 67 73 99 2 2


163 186 6300 6000 NU2310E.TVP2 61 63 67 73 99 2 2
163 186 6300 6000 NUP2310E.TVP2 61 63 67 73 99 2 2

193
Lagăre cu rulmenţi

Tabelul 5.20 (continuare)


a NJ
r1s rs rs rs HJ rs

rs r1s rs r1s r1s rs r1s rs


b
J F d E D H F d JED H F d E D H J d FED J F d H ED
n

B B B B B
N NJ NU NUP NJ + HJ
Arborele Dimensiuni Masa

d D B rs r1s E F H J n a b s 1) Rul- Inelul
min min ≈ ≈ ment HJ
mm kg

55 55 90 18 1,1 1 80,5 64,5 77,3 2,4 0,45

55 100 21 1,5 1,1 90 66 70,8 0,8 0,668


55 100 21 1,5 1,1 90 66 86,6 70,8 9,5 6 0,8 0,679 0,087
55 100 21 1,5 1,1 90 66 86,6 0,8 0,665
55 100 21 1,5 1,1 90 66 86,6 70,8 3,5 0,693

55 100 25 1,5 1,1 90 66 86,6 70,8 10 6 1,3 0,812 0,089


55 100 25 1,5 1,1 90 66 86,6 1,3 0,796
55 100 25 1,5 1,1 90 66 86,6 70,8 4 0,828

55 120 29 2 2 106,5 70,5 77,5 1,8 1,48


55 120 29 2 2 106,5 70,5 101,4 77,5 14 9 1,8 1,51 0,194
55 120 29 2 2 106,5 70,5 101,4 1,8 1,48
55 120 29 2 2 106,5 70,5 101,4 77,5 5 1,54

55 120 43 2 2 106,5 70,5 101,4 77,5 15,5 9 3,3 2,27 0,202


55 120 43 2 2 106,5 70,5 101,4 3,3 2,23
55 120 43 2 2 106,5 70,5 101,4 77,5 6,5 2,31

60 60 95 18 1,1 1 85,5 69,5 82,3 3,3 0,478

60 110 22 1,5 1,5 100 72 77,5 1,6 0,827


60 110 22 1,5 1,5 100 72 96,1 77,5 10 6 1,6 0,845 0,108
60 110 22 1,5 1,5 100 72 96,1 1,6 0,824
60 110 22 1,5 1,5 100 72 96,1 77,5 4 0,909

60 110 28 1,5 1,5 100 72 96,1 77,5 10 6 1,6 1,1 0,108


60 110 28 1,5 1,5 100 72 96,1 1,6 1,08
60 110 28 1,5 1,5 100 72 96,1 77,5 4 1,12

60 130 31 2,1 2,1 115 77 84,3 1,9 1,84


60 130 31 2,1 2,1 115 77 109,6 84,3 14,5 9 1,8 1,89 0,231
60 130 31 2,1 2,1 115 77 109,6 1,8 1,85
60 130 31 2,1 2,1 115 77 109,6 84,5 5,5 1,93

60 130 46 2,1 2,1 115 77 109,6 84,3 16 9 3,5 2,83 0,241


60 130 46 2,1 2,1 115 77 109,6 3,5 2,78
60 130 46 2,1 2,1 115 77 109,6 84,5 7 2,88

1
) Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior, în raport cu poziţia centrică (poziţia în care planul median al inelului
interior se află în planul median al rulmentului)

194
Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg1 rg rg rg
s
rg rg rg1 rg
D6 D1 D5 D4 D1 D3 D4 D1 D2 D4 D3

Sarcina de bază Turaţia Turaţia de Simbol Dimensiuni de montaj


limită referinţă
dinamică statică Rulment Inelul D1 D1 D2 D3 D4 D5 D6 rg rg1
C C0 HJ min max min min max min max max max
kN kN min-1 FAG FAG mm

41,5 50 14000 8000 NU1011M1 60 63 66 69 84 1 1

83 95 7000 6700 N211E.TVP2 62 65 68 73 91 91 89 1,5 1


83 95 7000 6700 NJ211E.TVP2 HJ211E 62 65 68 73 91 1,5 1
83 95 7000 6700 NU211E.TVP2 62 65 68 73 91 1,5 1
83 95 7000 6700 NUP211E.TVP2 62 65 68 73 91 1,5 1

98 118 7000 5600 NJ2211E.TVP2 HJ2211E 62 65 68 73 91 1,5 1


98 118 7000 5600 NU2211E.TVP2 62 65 68 73 91 1,5 1
98 118 7000 5600 NUP2211E.TVP2 62 65 68 73 91 1,5 1

134 140 5600 6700 N311E.TVP2 66 69 72 80 109 108 105 2 2


134 140 5600 6700 NJ311E.TVP2 HJ311E 66 69 72 80 109 2 2
134 140 5600 6700 NU311E.TVP2 66 69 72 80 109 2 2
134 140 5600 6700 NUP311E.TVP2 66 69 72 80 109 2 2

200 228 5600 5300 NJ2311E.TVP2 HJ2311E 66 69 72 80 109 2 2


200 228 5600 5300 NU2311E.TVP2 66 69 72 80 109 2 2
200 228 5600 5300 NUP2311E.TVP2 66 69 72 80 109 2 2

44 55 13000 7500 NU1012M1 65 68 71 74 89 1 1

95 104 6300 6300 N212E.TVP2 69 71 75 80 101 101 99 1,5 1,5


95 104 6300 6300 NJ212E.TVP2 HJ212E 69 71 75 80 101 1,5 1,5
95 104 6300 6300 NU212E.TVP2 69 71 75 80 101 1,5 1,5
95 104 6300 6300 NUP212E.TVP2 69 71 75 80 101 1,5 1,5

129 153 6300 5300 NJ2212E.TVP2 HJ2212E 69 71 75 80 101 1,5 1,5


129 153 6300 5300 NU2212E.TVP2 69 71 75 80 101 1,5 1,5
129 153 6300 5300 NUP2212E.TVP2 69 71 75 80 101 1,5 1,5

150 156 5000 6300 N312E.TVP2 72 75 79 86 118 116 114 2,1 2,1
150 156 5000 6300 NJ312E.TVP2 HJ312E 72 75 79 86 118 2,1 2,1
150 156 5000 6300 NU312E.TVP2 72 75 79 86 118 2,1 2,1
150 156 5000 6300 NUP312E.TVP2 72 75 79 86 118 2,1 2,1

224 260 5000 5000 NJ2312E.TVP2 HJ2312E 72 75 79 86 118 2,1 2,1


224 260 5000 5000 NU2312E.TVP2 72 75 79 86 118 2,1 2,1
224 260 5000 5000 NUP2312E.TVP2 72 75 79 86 118 2,1 2,1

195
Lagăre cu rulmenţi

5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină


combinată de direcţie, sens şi mărime constante
Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu role conice
sunt date în tabelul 1.1. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi fie
cu conducere reciprocă, fie pereche („sistem de rulmenţi”).
Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi cu conducere reciprocă
Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O, aşa cum rezultă
din figurile 2.5 şi 2.7.
La acest tip de rulmenţi, la care contactul este oblic (adică la care forţa se
transmite de la un inel la rolă după o direcţie care face un anumit unghi cu
perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact, § 1.1) forţa radială din
rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”. Pe de o parte, fiecare
inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. Pe de altă parte, fiecare
rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie, astfel încât arborele
va fi încărcat axial de o rezultantă, care se obţine din însumarea algebrică a
celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care
este, la rândul ei, rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate
montate pe arborele respectiv). În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul
montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. În acel
rulment, forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta
axială din arbore. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială
proprie.
Luând în considerare această particularitate, calculul rulmenţilor se face
după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează.
La etapa a 6-a, forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe
baza tabelului 5.21, în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată
(montaj în X sau în O , mărimea forţelor). Forţele radiale FrI şi FrII se
consideră pozitive indiferent ce sens au.
La etapa a 7-a se procedează astfel [9]:
FaI
- dacă ≤ e atunci PeI = FrI (5.96)
FrI
FaII
şi, analog, dacă ≤ e atunci PeII = FrII (5.97)
FrII
FaI
- dacă >e atunci PeI = 0,4 FrI + YFaI (5.98)
FrI
FaII
şi, analog, dacă > e atunci PeII = 0,4 FrII + YFaII (5.99)
FrII
Elementele necesare calculului (e, Y) se găsesc în tabelul 5.22.
Calculul se continuă cu etapele 8-11.
196
Alegerea şi calculul rulmenţilor

Tabelul 5.21 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice
Forţa axială totală din
Condiţii de
Tipul montajului Cazul rulmenţi
încărcare
Rulmentul I Rulmentul II

Montaj în X FrI FrII


<
YI YII 0,5FrII
1a FaI = FaII − A FaII =
⎛F F ⎞ YII
A < 0,5 ⎜ rII − rI ⎟
⎝ YII YI ⎠

I A II
FrI FrII
FrI FrII
<
YI YII FrI
1b FaI = 0,5 FaII = FaI + A
⎛F F ⎞ YI
Montaj în O A ≥ 0,5 ⎜ rII − rI ⎟
⎝ YII YI ⎠

FrI FrII
II A I ≥ FrI
1c YI YII FaI = 0,5 FaII = FaI + A
YI
FrII FrI A≥0

Montaj în X FrI FrII


>
YI YII FrI
2a FaI = 0,5 FaII = FaI − A
⎛F F ⎞ YI
A < 0,5 ⎜ rI − rII ⎟
Y
⎝ I YII ⎠
I A II

FrI FrII
FrI FrII >
YI YII FrII
2b FaI = FaII + A FaII = 0,5
⎛F F ⎞ YII
Montaj în O A ≥ 0,5 ⎜ rI − rII ⎟
⎝ YI YII ⎠

FrI FrII
II A I ≤ FrII
2c YI YII FaI = FaII + A FaII = 0,5
YII
FrII FrI A≥0

Sarcina statică echivalentă se calculează, în funcţie de situaţiile de mai


jos:
197
Lagăre cu rulmenţi

Fa 1
- dacă ≤ atunci P0 = Fr (5.100)
Fr 2 ⋅ Y0
Fa 1
- dacă > atunci P0 = 0,5Fr + Y0 Fa (5.101)
Fr 2 ⋅ Y0
unde, pentru fiecare rulment, se iau valorile corespunzătoare pentru cele
două componente, radială şi axială ( FrI , FaI , respectiv FaII , FrII ). Dacă din
calcul rezultă P0 < Fr , atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr . Dacă
rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se
calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care
trebuie să respecte inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina
statică de bază a rulmentului (din tabelul 5.22).
Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu role conice se dă în
tabelul 5.22 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea
unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de
reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.
Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche
Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi pereche („sistem de
rulmenţi”) în X sau în O (fig. 2.9, 2.10).
Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un
lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment
radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de
rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din
roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se
datorează înclinării căilor de rulare ale inelelor rulmenţilor se anulează reciproc
(se admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi
identic). Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama
de acest aspect.
La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile:
Fa
- dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5.102)
Fr
Fa
- dacă >e atunci Pe = 0,67 Fr + YFa (5.103)
Fr
În aceste relaţii, forţele au indicele I sau II, după cum perechea de
rulmenţi se află în lagărul I sau în lagărul II. Valorile lui e şi Y (pentru Y se
dau două valori, în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5.102 şi 5.103), sunt
date în tabelul 5.23 [9].

198
Alegerea şi calculul rulmenţilor

În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a


10-a, verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.57):
p
16666 ⎛ C per ⎞
Lna = a1 a 2 a3 ⎜ ⎟⎟ ≥ Lhnec (5.104)
n ⎜⎝ Pec ⎠
în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru
perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată în
tabelul 5.23 (notată cu C).
Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]:
P0 = Fr + Y0 Fa (5.105)
în care valorile factorului Y0 se dau în tabelul 5.23.
Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci
din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care
trebuie să respecte inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina
statică de bază a perechii de rulmenţi (din tabelul 5.23).

5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând


Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role butoi pe un
rând sunt date în tabelul 1.1.
Rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând pot prelua sarcini
radiale mari şi se adaptează unor deformaţii unghiulare flexionale importante
ale arborelui (§ 3.2). Robusteţea lor asigură o foarte bună comportare la sarcini
radiale cu şocuri.
Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi, cât şi ca rulmenţi
conducători. În acest din urmă caz, se menţionează că ei au o capacitate limitată
de a prelua sarcini axiale.
Rulmentul este utilizat ca rulment liber
În acest caz, rulmentul suportă doar forţe radiale.
Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8.1 cu deosebirile provenite
din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte, iar la etapa a 7-a se procedează
astfel:
Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior - fix) (5.106)
sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior - fix) (5.107)
În continuare se parcurg etapele 8-11.
Rulmentul este utilizat ca rulment conducător
La etapa a 6-a (§ 5.8.1), forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa
axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).
199
Lagăre cu rulmenţi

La etapa a 7-a (§ 5.8.1), sarcina dinamică echivalentă se determină cu


relaţia:
Pe = Fr + 9,5 Fa (5.108)
Calculul se continuă cu etapele 8-11.
Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia:
P0 = Fr + 5Fa (5.109)
Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia
(5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să
satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază
a rulmentului (tab.5.24).
Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un
rând se dă în tabelul 5.24 [9].

5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri


Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu role
butoi pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Ei sunt destinaţi unor condiţii
grele de funcţionare. Se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de
valori relativ mari ale arborelui (§ 3.2).
Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi, cât şi ca rulmenţi
conducători.
Rulmentul este utilizat ca rulment liber
În acest caz, rulmentul suportă doar forţe radiale.
Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8.1 cu deosebirile provenite
din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte, iar la etapa a 7-a se procedează
astfel:
Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi ce