Cuprins

Cuprins ................................................................................................................ 5
Introducere......................................................................................................... 11
Capitolul 1 Mărimi fizice şi unităţi de măsură .................................................. 14
1.1. Mărimi fizice: măsurare, reprezentare şi clasificare ............................... 14
1.1.1. Valoare numerică şi unitate de măsură ............................................ 14
1.1.2. Reguli pentru scrierea valorilor mărimilor fizice ............................ 16
1.1.3. Reguli pentru efectuarea operaţiilor cu mărimi fizice ..................... 16
1.1.4. Clasificarea mărimilor fizice ........................................................... 17
1.2. Sistemul Internaţional de unităţi de măsură ........................................... 18
1.2.1. Mărimi fizice şi unităţi de măsură fundamentale ............................ 19
1.2.2. Mărimi fizice şi unităţi de măsură derivate ..................................... 20
1.2.3. Unităţi de măsură suplimentare ....................................................... 22
1.2.4. Unităţi care nu fac parte din SI ........................................................ 24
1.2.5. Reguli pentru scrierea simbolurilor unităţilor de măsură SI ............ 25
1.3. Multipli şi submultiplii ........................................................................... 26
1.3.1. Reguli pentru scrierea simbolurilor prefixelor SI ............................ 27
1.4. Mărimi fizice scalare şi vectoriale .......................................................... 27
1.4.1. Mărimi fizice scalare ....................................................................... 27
1.4.2. Mărimi fizice vectoriale................................................................... 28
Capitolul 2 Noţiuni de calcul vectorial .............................................................. 30
2.1. Breviar teoretic ....................................................................................... 30
2.1.1. Definiţie şi clasificare ...................................................................... 30
2.1.2. Adunarea vectorilor ......................................................................... 32
2.1.3. Înmulţirea vectorilor cu scalari ........................................................ 33

5
 2.1.4. Scăderea vectorilor .......................................................................... 34
2.1.5. Descompunerea unui vector ............................................................ 35
2.1.6. Produsul scalar a doi vectori ............................................................ 36
2.1.7. Axă de coordonate ........................................................................... 36
2.1.8. Proiecţia unui vector pe o axă.......................................................... 37
2.1.9. Sistem de coordonate ....................................................................... 38
2.2. Probleme ................................................................................................. 41
2.2.1. Enunţuri ........................................................................................... 41
2.2.2. Răspunsuri ....................................................................................... 42
2.2.3. Rezolvări.......................................................................................... 43
Capitolul 3 Mişcarea mecanică. Viteza şi acceleraţia ....................................... 46
3.1. Breviar teoretic ....................................................................................... 46
3.1.1. Mişcare şi repaus ............................................................................. 46
3.1.2. Modelul punctului material ............................................................. 46
3.1.3. Sistem de referinţă ........................................................................... 48
3.1.4. Traiectorie........................................................................................ 48
3.1.5. Legea mişcării.................................................................................. 49
3.1.6. Deplasare. Vector deplasare ............................................................ 49
3.1.5. Viteza ............................................................................................... 50
3.1.6. Viteza relativă. Compunerea vitezelor ............................................ 54
3.1.7. Acceleraţia ....................................................................................... 55
3.1.8. Interpretarea geometrică a distanţei ................................................. 59
3.1.9. Clasificarea mişcărilor mecanice ..................................................... 59
3.2. Probleme ................................................................................................. 62
3.2.1. Enunţuri ........................................................................................... 62
3.2.2. Răspunsuri ....................................................................................... 65
3.2.3. Rezolvări.......................................................................................... 66
6
Capitolul 4 Mişcarea rectilinie uniformă ........................................................... 71
4.1. Breviar teoretic ....................................................................................... 71
4.2. Probleme ................................................................................................. 74
4.2.1. Enunţuri ........................................................................................... 74
4.2.2. Răspunsuri ....................................................................................... 78
4.2.3. Rezolvări.......................................................................................... 78
Capitolul 5 Mişcarea rectilinie uniform variată ................................................. 86
5.1. Breviar teoretic ....................................................................................... 86
5.2. Probleme ................................................................................................. 90
5.2.1. Enunţuri ........................................................................................... 90
5.2.2. Răspunsuri ....................................................................................... 93
5.2.3. Rezolvări.......................................................................................... 93
Capitolul 6 Principiile mecanicii. Tipuri de forţe ............................................ 101
6.1. Breviar teoretic ..................................................................................... 101
6.1.1. Principiul inerţiei ........................................................................... 101
6.1.2. Principiul fundamental .................................................................. 103
6.1.3. Principiul suprapunerii forţelor ..................................................... 106
6.1.4. Principiul acţiunilor reciproce ....................................................... 108
6.1.5. Legea lui Hooke. Forţa elastică ..................................................... 111
6.1.6. Forţe de frecare .............................................................................. 117
6.1.7. Mişcarea pe plan înclinat ............................................................... 120
6.1.8. Unghiul de frecare ......................................................................... 126
6.1.9. Transformarea Galilei .................................................................... 126
6.1.10. Forţe de inerţie* ........................................................................... 129
6.2. Probleme ............................................................................................... 132
6.2.1. Enunţuri ......................................................................................... 132
6.2.2. Răspunsuri ..................................................................................... 142
7
 6.2.3. Rezolvări........................................................................................ 142
Capitolul 7 Mişcarea corpurilor în câmp gravitational uniform ...................... 163
7.1. Breviar teoretic ..................................................................................... 163
7.1.1. Mişcarea pe verticală ..................................................................... 163
7.1.2. Aruncarea pe orizontală* ............................................................... 169
7.1.3. Aruncarea pe oblică* ..................................................................... 172
7.1.4. Temă facultativă: Parabola de siguranţă ........................................ 177
7.2. Probleme ............................................................................................... 181
7.2.1. Enunţuri ......................................................................................... 181
7.2.2. Răspunsuri ..................................................................................... 187
7.2.3. Rezolvări........................................................................................ 187
Capitolul 8 Mişcarea circulară uniformă* ....................................................... 206
8.1. Breviar teoretic ..................................................................................... 206
8.1.1. Cinematica mişcării circulare uniforme......................................... 206
8.1.2. Dinamica mişcării circulare uniforme ........................................... 209
8.2. Probleme ............................................................................................... 214
8.2.1. Enunţuri ......................................................................................... 214
8.2.2. Răspunsuri ..................................................................................... 216
8.2.3. Rezolvări........................................................................................ 216
Capitolul 9 Legea atracţiei universale* ........................................................... 220
9.1. Breviar teoretic ..................................................................................... 220
9.1.1. Câmpul gravitaţional ..................................................................... 221
9.1.2. Temă facultativă: Energia potenţială gravitaţională ...................... 227
9.1.3. Temă facultativă: Sateliţi artificiali ai Pământului ........................ 228
9.2. Probleme ............................................................................................... 230
9.2.1. Enunţuri ......................................................................................... 230
9.2.2. Răspunsuri ..................................................................................... 233
8
 9.2.3. Rezolvări........................................................................................ 234
Capitolul 10 Lucrul mecanic. Puterea. Energia mecanică ............................... 240
10.1. Breviar teoretic ................................................................................... 240
10.1.1. Lucrul mecanic ............................................................................ 240
10.1.2. Puterea mecanică ......................................................................... 249
10.1.3. Randamentul mecanic.................................................................. 251
10.1.4. Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice .................. 253
10.1.5. Energia potenţială ........................................................................ 258
10.1.6. Energia mecanică. Legea conservării energiei mecanice ............ 261
10.2. Probleme ............................................................................................. 267
10.2.1. Enunţuri ....................................................................................... 267
10.2.2. Răspunsuri ................................................................................... 280
10.2.3. Rezolvări...................................................................................... 280
Capitolul 11 Impulsul mecanic. Ciocniri ......................................................... 312
11.1. Breviar teoretic ................................................................................... 312
11.1.1. Impulsul mecanic al punctului material ....................................... 312
11.1.2. Teorema variaţiei impulsului mecanic......................................... 313
11.1.3. Legea conservării impulsului....................................................... 315
11.1.4. Ciocniri ........................................................................................ 316
11.1.5. Temă facultativă: Coeficientul de restituire ................................ 326
11.2. Probleme ............................................................................................. 330
11.2.1. Enunţuri ....................................................................................... 330
11.2.2. Răspunsuri ................................................................................... 335
11.2.3. Rezolvări...................................................................................... 335
Capitolul 12 Probleme recapitulative .............................................................. 345
12.1. Enunţuri .............................................................................................. 345
12.2. Rezolvări............................................................................................. 362
9
Capitolul 13 Teste de evaluare pentru bacalaureat .......................................... 400
13.1. Subiecte .............................................................................................. 400
13.1.1. Test 1 – Subiecte.......................................................................... 400
13.1.2. Test 2 – Subiecte.......................................................................... 403
13.1.3. Test 3 – Subiecte.......................................................................... 405
13.1.4. Test 4 – Subiecte.......................................................................... 407
13.1.5. Test 5 – Subiecte.......................................................................... 409
13.2. Bareme de evaluare şi notare .............................................................. 411
13.2.1. Test 1 – Barem............................................................................. 411
13.2.2. Test 2 – Barem............................................................................. 413
13.2.3. Test 3 – Barem............................................................................. 415
13.2.4. Test 4 – Barem............................................................................. 417
13.2.5. Test 5 – Barem............................................................................. 419
Anexă Programa de bacalaureat – Modulul A. Mecanica ............................... 421
Bibliografie ...................................................................................................... 423

10
 Introducere

“Cel mai important lucru este

să nu încetezi niciodată să te întrebi.”
Albert Einstein

Fizica este o ştiinţă a naturii1 care studiază o categorie distinctă de fenomene,

denumite fenomene fizice. În general, prin fenomen fizic se înţelege
modificarea stării fizice a unui corp în urma interacţiunii cu alte corpuri.
Această ştiinţă fundamentală a apărut şi s-a dezvoltat de-a lungul timpului din
nevoia de a rezolva diferite probleme ivite în activitatea practică a omului, dar şi
din dorinţa de cunoaştere, specifică fiinţei umane.
Relaţiile matematice între mărimile fizice caracteristice corpurilor sau
fenomenelor poartă denumirea de legi fizice. Fizica descoperă aceste legi pe
baza observaţiilor şi a experimentului ştinţific (metoda inductivă) sau pe cale
teoretică (metoda deductivă), gradual, în diverse etape de dezvoltarea a tehnicii
şi concepţiilor filosofice despre lume.
Desfăşurarea fenomenelor fizice presupune existenţa interacţiunii dintre corpuri,
sub toate formele sale, cea mai simplă fiind interacţiunea mecanică, aceasta
reprezentând cauza fenomenelor mecanice, studiate în cadrul părţii din fizică
având acelaşi nume – Mecanica. Un loc special în cadrul mecanicii este rezervat
studiat studiului mişcării mecanice. De asemenea, interacţiunea mecanică –
exercitată prin intermediul forţelor – determină în general modificarea unor
mărimi fizice caracteristice stărilor în care se află corpurile şi sistemele de
corpuri, ca de exemplu impulsul şi energia (cinetică, potenţială şi totală).
Uneori, cauzele care acţionează asupra corpurilor se anulează reciproc, acestea
din urmă fiind în repaus relativ. Astfel, studiul fenomenelor mecanice
presupune descrierea mişcării (cinematica), studiul cauzelor care produc
mişcarea (dinamica), precum şi studiul echilibrului corpurilor (statica).

1
Physis în limba greacă înseamnă natură.
11
Lucrarea de faţă este un ghid complet pentru studiul mecanicii în liceu, având
atât un conţinut teoretic, cât şi unul aplicativ (care constă în 410 probleme
rezolvate). În acest sens, capitolele cărţii (cu excepţia primului şi ultimelor
două) au structuri similare, fiecare dintre acestea incluzând:
• cunoştinţele teoretice de bază, obligatorii, propuse de programa şcolară
în vigoare, în care sunt cuprinse definiţii, enunţuri, reguli, proprietăţi,
clasificări şi observaţii;
• activităţi de consolidare a învăţării prin rezolvarea detaliată a unui
număr de 90 de probleme având două niveluri de dificultate: înţelegere
şi aplicare şi exersare;
• un număr de 245 de probleme propuse, însoţite (în secţiuni distincte ale
celor 10 capitole în care sunt incluse) de analiza rezolvării acestora,
pentru nivelul de aprofundare şi performanţă.
De asemenea, unele dintre capitolele cărţii includ patru teme facultative
(indicate ca atare în cuprinsul lucrării), care exced actuala programă de fizică de
liceu, dar sunt considerate de autor ca esenţiale pentru dobândirea de către a
elevi a unei bune pregătiri: Parabola de siguranţă, Energia potenţială
gravitaţională (în câmp neuniform), Sateliţi artificiali ai Pământului şi
Coeficientul de restituire.
În primul capitol al lucrării (Mărimi fizice şi unităţi de măsură) sunt prezentate
subiecte referitoare la: reprezentarea mărimilor fizice şi scrierea valorilor
acestora, Sistemul Internaţional, multipli şi submultipli şi clasificarea mărimilor
fizice. Penultimul capitol (Probleme recapitulative) conţine 75 de probleme cu
răspuns deschis, împreună cu rezolvările lor complete. În ultimul capitol (Teste
de evaluare pentru bacalaureat), cu scopul evaluării progresului învăţării şi
pregătirii examenului de bacalaureat, au fost incluse cinci teste, concepute după
modelul oferit de CNEE (Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare), împreună
cu baremele de corectare.
Prin conţinutul său, lucrarea de faţă urmăreşte programa de fizică pentru clasa a
IX-a (partea de mecanică), aceasta conţinând şi o parte din programa de
bacalaureat (modulul A, Mecanica). Capitolele, subcapitolele şi secţiunile
marcate cu o steluţă nu sunt incluse în programa de fizică pentru bacalaureat,
dar sunt conţinute în programa pentru clasa a IX-a. Suplimentar, aşa cum s-a
precizat mai sus, lucrarea conţine câteva teme facultative, destinate elevilor
capabili de performanţă.

12
Cartea se adresează atât elevilor din clasa a IX-a interesaţi de studiul fizicii, care
doresc să consolideze şi să aprofundeze însuşirea conţinuturilor prevăzute de
programa şcolară, dar şi să asimileze conţinuturi suplimentare, precum şi
elevilor din clasa a XII-a care se pregătesc pentru susţinerea examenului de
bacalaureat. Lucrarea poate fi utilizată şi de profesori, pentru lucrul la clasă,
pentru elaborarea testelor de evaluare curentă şi sumativă, precum şi în scopul
pregătirii concursurilor. De asemenea, cartea poate fi utilizată şi de elevii care
se pregătesc pentru examenul de admitere la facultăţile cu profil tehnic, ţinând
seama că programa pentru concursul de admitere este aceeaşi cu cea pentru
examenul de bacalaureat.
Lucrarea de faţă este – în egală măsură – manual şi culegere de probleme.
Dublul rol al acesteia oferă elevilor atât posibilitatea însuşirii noţiunilor
teroretice, cât şi cea a înţelegerii, aplicării, exersării şi aprofundării acestor
noţiuni prin rezolvarea de probleme.
Oricare dintre problemele incluse în carte are unul dintre următoarele trei grade
de dificultate: simplu [1], mediu [2] şi complex [3]. Pentru rezolvarea
problemelor având primele două grade de dificultate sunt necesare cunoştinţe de
bază dobândite în cadrul orelor de curs (gradul [1]), precum şi abilităţi de
rezolvitor care se dezvoltă prin soluţionarea problemelor şi aplicaţiilor curente,
aşa cum sunt cele propuse de profesor în clasă sau ca temă pentru acasă (gradul
[2]). În schimb, pentru rezolvarea problemelor având gradul de dificultate [3]
sunt solicitate abilităţi avansate care se dobândesc numai prin lucru sistematic.
O parte dintre problemele propuse şi rezolvate în lucrarea de faţă, etichetate cu
o steluţă, exced programa sau nivelul de dificultate corespunzătoare
examenului de bacalaureat, dar oferă elevilor posibilitatea de a obţine pregătirea
necesară atât pentru aprofundarea conţinuturilor incluse în programa şcolară,
precum şi a celor facultative, cât şi pentru participarea la concursurile şi
olimpiadele şcolare.
Acolo unde este necesară acceleraţia gravitaţională, pentru aceasta se va utiliza
valoarea g = 10 m s 2 , cu excepţia situaţiilor în care se precizează altfel.

În carte s-au folosit abrevierile e.g. (în latină, exempli gratia) pentru de exemplu
şi i.e. (în latină, id est) pentru adică, altfel spus, cu alte cuvinte, ambele utilizate
ca atare în limba engleză.
Traian Anghel

13
 Capitolul 1 Mărimi fizice şi unităţi de măsură

O mărime fizică descrie cantitativ o proprietate a a unui corp, a unei stări sau a
unui câmp. Aceasta poate fi utilizată ca atare sau în relaţii care exprimă
dependenţe fizice.
Mărimile fizice pot fi măsurate direct sau pot fi determinate prin calcul utilizînd
alte mărimi măsurabile, legătura dintre acestea fiind stabilită prin intermediul
legilor fizice.
În continuare sunt prezentate o serie de consideraţii teoretice referitoare la
mărimi fizice şi unităţi de măsură.

1.1. Mărimi fizice: măsurare, reprezentare şi clasificare

Activitatea cea mai importantă în fizică este măsurarea mărimilor fizice.
Măsurarea unei mărimi fizice presupune utilizarea unei metode de măsurare,
prin intermediul căreia se asociază acesteia un număr real denumit valoare, în
raport cu o mărime fizică de referinţă de aceeaşi natură, denumită unitate de
măsură.
Definiţie A măsura o mărime fizică înseamnă a stabili de câte ori se cuprinde în
ea o altă mărime de aceeaşi natură, bine definită şi aleasă prin convenţie drept
unitate de măsură.
Uzual, o mărime fizică este reprezentată printr-un simbol grafic, de regulă o
literă din alfabetul latin sau grecesc, inclusă adesea în denumirea mărimii, e.g.,
I pentru intensitatea curentului electric, σ pentru efortul unitar.

1.1.1. Valoare numerică şi unitate de măsură

Dacă A este simbolul unei mărimi fizice, a este valoarea sa numerică (notată
uneori şi cu simbolul {A} ), iar [ A] este unitatea de măsură, se poate scrie:

A
a= , A = a [A] sau A = a ⋅ [ A]
[ A]

Ansamblul format din valoarea numerică şi unitatea de măsură ale mărimii

fizice alcătuiesc valoarea cantitativă (pe scurt, valoarea) a acesteia. Ultimele
două relaţii dintre cele trei anterioare arată că valoarea unei mărimi fizice este
14
egală cu produsul dintre valoarea numerică şi unitatea de măsură utilizată. Se
impun condiţiile: (1) A şi [ A] să aibă aceeaşi natură şi (2) a ≠ 0 .

Dacă mărimea fizică A se măsoară utilizând două unităţi de măsură diferite,

[ A]1 şi [A]2 , rezultă:

a1 A [ A]1 [ A]2
= = =R
a2 A [ A]2 [ A]1

Relaţia obţinută arată că raportul valorilor numerice ale unei mărimi fizice este
egal cu inversul raportului unităţilor de măsură utilizate. Numărul R se numeşte
factor (sau raport) de transformare. De exemplu, în cazul masei, dacă
[ A]1 = kg (kilogram), iar [ A]2 = g (gram), se obţine R = 1 10 3 = 10 −3 .

În principiu, pentru fiecare mărime fizică se poate alege o unitate de măsură

arbitrară, dar în acest caz legile fizice s-ar exprima prin formule care ar conţine
coeficienţi numerici paraziţi, dependent de unităţile folosite, aşa cum se observă
în cele ce urmează. Se consideră mărimea C , care se exprimă în funcţie de
mărimile A şi B sub forma C = A ⋅ B . Se poate scrie C = c [C ] , A = a [ A] şi
B = b [ B ] , rezultând c [C ] = ab [ A] ⋅ [ B ] , adică

[ A] ⋅ [ B ]
c= ⋅ ab = p ⋅ ab
[C

unde s-a notat

[ A] ⋅ [ B ]
p=
[C ]

Numărul real p se numeşte coeficient parazit, depinzând de unităţile de măsură

folosite. Dacă unităţile de măsură ale tuturor mărimilor fizice ar fi alese arbitrar,
coeficienţii paraziţi neunitari ar complica relaţiile existente între acestea. Este
evident că lucrurile se simplifică radical în situaţia în care coeficienţii paraziţi
sunt egali cu unitate. În cazul descris mai sus, p = 1 şi, prin urmare, c = a ⋅ b .
De asemenea, se observă că în acest caz [C ] = [ A] ⋅ [ B] , egalitate numită relaţie
de condiţie. Astfel, unitatea de măsură a mărimii C nu mai este arbitrară, ea
fiind derivată din unităţile de măsură ale mărimilor B şi C .

15