50

 
Probleme

PROBLEME DE TERMODINAMICĂ. CICLURI

Ion SCUTELNIC
Grad didactic superior
Liceul Teoretic „Mihai Eminescu", or. Făleşti

Rezumat: Se propun atenţiei cititorilor probleme de termodinamică în care gazul ideal monoatomic parcurge un
şir de transformări succesive, revenind în final la starea iniţială. În coordonatele p, V aceste transformări
(procese) reprezintă cicluri. Problemele rezolvate, dar şi cele propuse au grade de dificultate diferite şi pot fi
rezolvate atât la orele opţionale, cât şi în cadrul pregătirii elevilor pentru participarea la concursuri de fizică.

Cuvinte-cheie: gaz ideal; proces izobar, izoterm, izocor, adiabatic; ciclu, randament.
În rezolvarea problemelor de termodinamică cu cicluri se aplică, cum se ştie, legea I a
termodinamicii, legile gazelor ideale şi ecuaţia Clapeyron-Mendeleev. Variaţia energiei
interne a gazului într-un ciclu este egală cu zero. În dependenţă de condiţiile problemei, lucrul
efectuat de gaz în ciclu poate fi determinat ca:
1) suma algebrică a lucrurilor efectuate de gaz pe fiecare sector (transformare) al
ciclului;
2) suma algebrică a cantităţilor de căldură primite şi cedate de gaz în ciclu:
, ( < 0);
3) aria figurii ciclului.
Randamentul unui ciclu este η .

PROBLEME REZOLVATE
1. Reprezentaţi grafic în coordonatele p,V transformările gazului ideal: 1-2, răcire
izocoră; 2-3, răcire izobară; 3-4, comprimare adiabatică; 4-1, destindere izotermă.
Stabiliţi pentru fiecare transformare în parte dacă mărimile L, U, Q sunt pozitive,
negative ori egale cu zero.
 
Rezolvare:Reprezentăm transformările succesive ale gazului în coordonatele p,V. Aplicăm la fiecare
proces legea I a termodinamicii, Q = L + ΔU:
1‐2: V = const.   L1,2 = 0;  T2 < T1;  ∆T <0;  ΔU1,2< 0; 
Q1,2 = ΔU1,2 < 0;
2-3: p = const. V3 < V2; ∆V2,3 < 0; L2,3 < 0;
T3< T2; ΔU2,3 < 0;
Q2,3 = L2,3 + ΔU2,3 < 0;
3-4: Q3,4 = 0; V4 < V3; L3,4 < 0; ΔU3,4 = - L3,4; ΔU3,4 > 0;
4.1: T = const. ΔU4,1 = 0; V1 > V4; L4,1 > 0;  
Q4,1 = L4,1 > 0.

2. O masă de gaz ideal a parcurs transformările succesive

: 1-2, încălzire izobară; 2-3, destindere izotermă; 3-4,
răcire izobară până la V4 = V2; 4 - 1, comprimare
izotermă. Aflaţi raportul temperaturilor , dacă se ştie
că = 9.

Rezolvare: Reprezentăm transformările succesive
1-2-3-4-1 în coordonatele p,V.  
La procesele 1-2 şi 3-4 aplicăm legea transformării izobare
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016 
 
Probleme 51
(1) şi . (2)

Folosind relaţiile V3 = 9V1 şi V4 = V2, din (1) şi (2) obţinem
rezultatul: = 3.
3. Pentru ciclul 1-2-3-1 parcurs de un gaz ideal se cunosc cantitatea de substanţă  şi
temperaturile T1, T2. Calculaţi lucrul efectuat de gaz în ciclul 1-2-3-1.

Rezolvare: Lucrul efectuat de gaz în ciclul 1-2-3-1 este egal cu

aria triunghiului 1-2-3 -1.
L1-2-3-1 = 0,5(p2 - p1)(V3 -V1).
Folosind condiţiile
V2 = V3, p1= p3,
şi ecuaţia termică de stare:
pV = νRT
pentru punctele 1, 2, 3, obţinem:  
Lciclu = 0,5νR(T2 + T1- 2T3)
Exprimăm temperatura T3 prin temperaturile cunoscute T1 şi T3
p3,1 T3 p3,1 V V1 T
 ;  1 ;  1,
p 2 T2 p 2 V2 , 3 V2,3 T3
de unde rezultă:
T32  T1T2 ;
R.: Lciclu = 0,5νR(T2 -2 T1T2 + T1) = 0,5νR( )2 .

4. Într-un ciclu format din două izobare şi două izocore, raportul presiunilor pe izobare
este 1,25, iar raportul volumelor pe izocore este 1,2. Calculaţi lucrul mecanic, efectuat de
un mol de gaz, dacă diferenţa dintre valoarea maximă şi cea minimă a temperaturilor
gazului în ciclu este egală cu 100 K.

Rezolvare: Reprezentăm ciclul în coordonatele p,V.

Din grafic avem: T3 = Tmax şi T1 = Tmin.
Lucrul gazului în ciclul 1-2-3-4 -1 este egal cu aria figurii:
Lciclu= (pmax - pmin) (Vmax - Vmin);
Lciclu = 0,05 pminVmin; (1)
(s-a ţinut seama de relaţiile: pmax = 1,25 pmin şi Vmax = 1,2 Vmin).
Pentru punctele 1 şi 3 avem: pminVmin = νRTmin; pmaxVmax = νRTmax;
Prin scădere, obţinem: pmaxVmax – pminVmin = νR ∆T sau 0,5 pmaxVmax = νR ∆T. (2)
Din (1) şi (2) avem: Lciclu = 0,1 νR∆T.
R.: Lciclu= 83,1 J.

5. Determinaţi lucrul efectuat de un mol de gaz ideal în ciclul 1-

2-3-1 în care: transformarea 1-2 este izocoră; 2-3; în
transformarea 3-1 dependenţa dintre presiune şi volum este
liniară: presiunea gazului scade direct proporţional cu
volumul. Se cunosc temperaturile T1 şi T2; se ştie că T3 = T2.

Rezolvare: Reprezentăm ciclul în coordonatele p,V.  

Lucrul efectuat de gaz în ciclu este egal cu aria triunghiului 1-2-3-
1:
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016 
52
 
Probleme

Lciclu = 0,5 (p2 - p1) (V3 - V1). (1)

p1 T1 T2
Pentru 1-2 scriem:  , de unde p2 = p1 .
p 2 T2 T1
Pentru transformarea 3-1 avem:
p 3 V3
 , (2)
p1 V1
p
de unde V3 = 3 V1 .
p1
Substituind expresiile pentru p2 şi V3 în formula (1), obţinem:
T p T p
Lciclu= 0,5 p1V1 ( 2  1)( 3  1) = 0,5νRT1 ( 2  1)( 3  1) . (3)
T1 p1 T1 p1
pV pV p VT
Dependenţa dintre parametrii stărilor 1 şi 3 este 1 1  3 3 , de unde avem: 3  1 3 .
T1 T3 p1 T1V3
V
Substituind aici raportul 1 din (2), obţinem raportul presiunilor:
V3
p3 T T
 3 = 2 .
p1 T1 T1
Acesta fiind introdus în formula (3), se obţine răspunsul:
T
Lciclu = 0,5νR(T2-T1)( 2  1 ).
T1

6. Un gaz monoatomic ideal este supus transformării 1-2-3-1: 1-2, încălzire izocoră la V0
= 1 L de la p0 = 105 Pa până la 2p0; 2-3, încălzire izobară până la 2V0; 3-1, transformare
în care p~V. Determinați căldura primită şi cedată de gaz în ciclu şi lucrul efectuat de
gaz.

Rezolvare: Reprezentăm transformarea în coordonatele p,V.

Gazul primeşte căldură în procesele 1-2 şi 2-3.
Qpr = Q1,2 + Q2,3
În procesul 3-1, gazul se răceşte şi cedează căldură:
Qced = Q3,1.
Aplicăm principiul I al termodinamicii:
Q1,2 = L1,2 + ΔU1,2 = ΔU1,2; L1,2 = 0,
deoarece V1= V2.  
Q2,3 = L2,3 + ∆U2,3;
Qpr = ΔU1,2 + L2,3 + ∆U2,3 = L2,3 + ΔU1,3;
ΔU1,2 + ∆U2,3 = (U2 - U1) + (U3 - U2 ) = U3 - U1 = ΔU1,3
(variaţia energiei interne nu depinde de starea intermediară 2, ci numai de parametrii stărilor 1
şi 3).
ΔU1,3 = U3 - U1 =1,5 (p3V3 - p1V1) =1,5 (4p0V0 - p0V0) = 4,5 p0V0;
L2,3 = 2p0 (2V0 - V0 ) = 2p0V0 ;
Qpr = 2p0V0 + 4,5 p0V0 = 6,5 p0V0;
Qced = Q3,1= L3,1 + ΔU3,1;
L3,1 = 0,5(p0 + 2p0) (V0 - 2V0) = -1,5 p0 V0 (lucrul pe 3-1 este egal cu aria trapezului);
ΔU3,1 = - ΔU1,3 = - 4,5 p0V0;
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016 
 
Probleme 53
Qced = - 6 p0V0.
Observăm că Qpr + Qced = 50 J. Lucrul gazului în ciclu, calculat după aria triunghiului, este
Lciclu = 0,5 (2p0- p0)(2V0 – V0 ) = 0,5 p0V0 = 50 J. Într-adevăr, Lciclu = Qpr + Qced.
R.: Qpr = 650 J; Qced = - 600 J; Lciclu = 50 J.

7. Un mol de gaz ideal este supus succesiv transformărilor: 1-2, încălzire izobară în care
gazul a primit cantitatea de căldură de 5000 J; 2-3, răcire izocoră; 3-1, comprimare
adiabatică. Diferenţa dintre temperatura maximă şi cea minimă ale gazului în ciclu este
egală cu 100 K. Determinaţi lucrul efectuat de gaz în ciclu şi variaţia energiei lui interne
în transformarea adiabatică. Calculaţi randamentul ciclului.

Rezolvare: Reprezentăm grafic transformările în coordonatele p, V. Lucrul efectuat de gaz în

ciclu poate fi calculat ca suma căldurii primite şi căldurii cedate de gaz în ciclu:
Lciclu = Qpr + Qced.; (Q3,1 = 0).
Lciclu = Q1,2 + Q2,3;
Tmax = T2, Tmin = T3.
Legea I a termodinamicii aplicată la procesul 2-3
(răcire izocoră):
Q2,3 = ΔU2,3;
ΔU2,3 = 1,5 νR(T3 – T2) = -1,5RT = 3739,5 J.
Lciclu = Q1,2 – 1,5RT ;
Lciclu = 1260,5 J.  
Variţia energiei interne a gazului în ciclu este egală cu zero:
ΔUcicl = ∆U1,2 + ΔU2,3 + ∆U3,1= 0,
de unde:
∆U3,1 = - ∆U1,2 - ΔU2,3.
Remarcă: Din prima lege a termodinamicii, aplicată unei transformări izobare pentru ν moli
de gaz ideal monoatomic, avem:
Q = L + ΔU= νR∆T + 1,5 νR∆T = 2,5 νR∆T = 2,5 L.
Rezultă că în transformarea izobară la efectuarea lucrului se consumă 0,4 din căldura primită,
iar 0,6 din aceasta – la variaţia energiei interne a gazului. Deci, ∆U1,2 = 3000 J.
∆U3,1 = - 3000 J + 3739,5 J = 739, 5 J.
Verificăm rezultatul, aplicând prima lege a termodinamicii pentru procesul 3-1: ∆U3,1 = - L3,1.
Lucrul gazului în ciclu mai poate fi determinat astfel: Lciclu = L1,2 + L3,1; de unde
L3,1= Lciclu - L1,2; L1,2 = 0,4 Q = 2000 J; L3,1 = 1260,5 J – 2000 J = - 739,5 J.
Astfel, obţinem ∆U3,1 = 739,5 J.
,
Randamentul ciclului, η = 0,25.

8. Un gaz monoatomic este supus transformării 1-2-3-4-

1. Determinaţi: 1) cantitatea de căldura primită de gaz în
ciclu. 2) căldura cedată de gaz în ciclu. 3) lucrul efectuat
de gaz în ciclu. 4) randamentul ciclului. Parametrii p0 şi
 
V0 sunt cunoscuţi.

Rezolvare: Analizând graficul transformării, stabilim procesele în care gazul monoatomic

absoarbe căldură şi în care – cedează. Calculăm aceste cantităţi de căldură, aplicînd legile
gazului ideal, prima lege a termodinamicii şi ecuaţia termică de stare.
1-2: încălzire izocoră. Gazul primeşte căldura Q1,2 = L1,2 + ΔU1,2.
L1,2 = 0, deoarece V1 = V2 şi ∆V = 0; ΔU1,2 = 1,5 νR(T2 – T1 ) = 1,5 (p2V2 – p1V1);
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016 
54
 
Probleme

ΔU1,2 = 4,5 p0V0; Q1,2 = 4,5 p0V0.

2-3: încălzire izobară. Gazul primeşte căldura Q2,3.
Q2,3 = L2,3 + ΔU2,3;
L2,3 = p∆V = 6p0 (4V0 – V0) = 18 p0V0;
ΔU2,3 = 1,5 νR(T3 – T2) = 1,5 (p3V3 – p2V2) = 27 p0V0;
Q2,3 = 18 p0V0 + 27 p0V0 = 45 p0V0.
În restul proceselor gazul se răceşte, cedând căldură.
Cantitatea de căldură primită de gaz în ciclu este:
Qpr = Q1,2 + Q2,3 = ΔU1,2 + ΔU2,3 + L2,3 = 31,5 p0V0 + 18 p0V0 = 49, 5 p0V0.
Remarcăm încă o dată că variaţia energiei interne, fiind funcţie (mărime) de stare, putea fi
calculată direct:
ΔU1,2,3 = ΔU1,2 + ΔU2,3 = ∆U1,3; (4,5 p0V0 + 27 p0V0 = 31,5 p0V0).
∆U1,3 = 1,5 νR(T3 – T1) = 1,5(p3V3 - p1V1) = 1,5 (6p0 4V0 – 3p0V0) = 31,5 p0V0.
3-4: răcire izocoră. Gazul cedează căldură fără a efectua lucru mecanic:
Q3,4 = L3,4 + ΔU3,4 = ΔU3,4 ; L3,4 = 0, V3 = V4 , ∆V = 0.
ΔU3,4 = 1,5 (p4V4 – p3V3) = 1,5(12p0V0 - 24p0V0) = - 18p0V0.
Q3,4 = - 18p0V0.
4-1: răcire izobară. Gazul degajă căldura Q4,1 = L4,1 + ΔU4,1;
L4,1 = 3p0(V0 – 4V0) = - 9 p0V0;
ΔU4,1 = 1,5 νR(T1 – T4) =1,5 (p1V1 – p4V4) = 1,5 (3p0V0 - 12p0V0) = - 13,5 p0V0;
Q4,1 = - 9p0V0 + (- 13,5 p0V0) = - 22,5 p0V0.
Căldura cedată de gaz pe parcursul ciclului: Qced = Q3,4 + Q4,1 = - 40,5 p0V0;
Variaţia energiei interne a gazului în transformarea 3-4-1 este:
∆U3,1 = - 18 p0V0 + (-13,5 p0V0) = - 31,5 p0V0.
Aceasta putea fi calculată direct:∆U3,1 = 1,5 (3p0V0 - 24p0V0) = - 31,5 p0V0.
Mai remarcăm că:
ΔUciclu = 31,5 p0V0 + (- 31,5 p0V0) = 0.
Lucrul gazului în ciclu este egal numeric cu aria dreptunghiului:
Lciclu = (6p0 - 3p0) (4V0 – V0) = 9 p0V0, ori:
Lciclu = Qpr + Qced = 49,5 p0V0 + (- 40,5 p0V0 ) = 9 p0V0.
Randamentul ciclului se defineşte ca raportul dintre lucrul gazului în ciclu şi cantitatea
de căldură primită (absorbită) de gaz pe parcursul ciclului:
L 9 p 0V0
η = cicl ; şi η= .
Q pr 49,5 p 0V0
R.: Qpr = 49,5 p0V0; Qced = - 40,5 p0V0; Lciclu = 9 p0V0; η = 9/ 49,5.
9. Un mol de heliu parcurge ciclul: 1-2, dilatare izotermă; 2-3,
răcire izocoră; 3-1, comprimare adiabatică. Se cunosc: lucrul
gazului în dilatarea izotermă, L1,2, şi diferenţa dintre
temperatura maximă şi cea minimă în ciclu, ΔT. Aflaţi
randamentul ciclului. 
Rezolvare: Reprezentăm grafic ciclul în coordonatele p,V, de
unde stabilim:  
L
ΔT = Tmax –Tmin = T1- T3. Randamentul ciclului: η = cicl .
Q pr
Lucrul gazului în ciclu: Lciclu = L1,2 + L2,3 + L3,1 = L1,2 + L3,1.
L3,1 = - ∆U3,1 = - 1,5νR(T1 – T3) = -1,5 νRΔT.
L3,1< 0, deoarece V1< V3. Gazul primeşte (absoarbe) căldură numai în procesul 1-2:

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016 

 
Probleme 55
Qpr = L1,2; ΔU1,2 = 0.
1,5RT
R.: η = 1  .
L1, 2
10. Determinaţi randamentul ciclului 1-2-3-1 constituit din procesele succesive: 1-2,
încălzire izocoră; 2-3, încălzire izobară; 3-1, transformare în care volumul gazului scade
direct proporţional cu presiunea (V~p). Este cunoscut raportul Tmax/Tmin = 9, gazul este
monoatomic.

Rezolvare: Reprezentăm grafic transformările în

coordonatele p,V.
L
Randamentul ciclului: η = cicl . Lucrul efectuat de gaz
Q pr
în ciclu este egal numeric cu aria triunghiului 1-2-3-1:
 
Lciclu = 0,5(p2 – p1)(V3 – V1); (1)
Gazul absoarbe căldură în procesele 1-2 şi 2-3:
Q1,2 = L1,2 + ∆U1,2 = ∆U1,2.
Din grafic avem:
Q2,3 = L2,3 + ∆U2,3;
Qpr = Q1,2 + Q2,3 = ∆U1,2 + L2,3 + ∆U2,3 = L2,3 + ∆U1,3;
L2,3 = p2 (V3 – V1) = νR(T3 – T2).
Conform datelor problemei: Tmax = T3; Tmin = T1; T3 = 9T1.
∆U1,3 = 1,5 νR(T3 – T1) = 12 νRT1.
p1 T1 p1 V1 V T
Din relaţiile:  ,  și 2  2 obţinem:
p 2 T2 p 3 V3 V3 T3
T2 = T1T3 = 3T1 şi p2 = 3p1.
Transformăm expresia (1):
Lciclu = 0,5 (p2V3 – p2V1 – p1V3 + p1V1) = 0,5 νR(T3 – 2p3V1 + T1) = 0,5 νR(10T1 – 6T1) = 2νR.
Au fost folosite ecuaţia termică de stare şi relaţiile: p1V3 = p3V1; p2 = 3p1; T3 = 9T1.
L2,3 = νR(T3 – T2) = 6νRT1; Qpr = 6νRT1 + 12νRT1 = 18νRT1.
2RT1 1
R.: η =  .
18RT1 9
PROBLEME PROPUSE
1. Reprezentaţi grafic în coordonatele p,V transformările:1-2, comprimare
izotermă; 2- 3, răcire izocoră; 3- 4, dilatare izobară; 4 –1, dilatare
adiabatică. Stabiliţi pentru fiecare transformare în parte dacă mărimile L,
U și Q sunt pozitive, negative ori egale cu zero.  
2. Un mol de gaz ideal parcurge un ciclu constituit din
două izocore şi două izobare. Determinaţi lucrul gazului în ciclu, dacă se cunosc temperaturile T1 şi T2 = T4.
R
R.: (T1  T2 ) 2 .
T1
3. Un mol de gaz ideal parcurge un ciclu constituit din
două izocore şi două izobare. Determinaţi lucrul gazului în ciclu,
dacă se cunosc temperaturile T1 şi T3. R.: R( T3  T1 )2.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016 

56
 
Probleme
4. Un mol de gaz ideal monoatomic a parcurs
transformările succesive: 1-2, dilatare izotermică în care gazul
a efectuat lucrul mecanic L1,2; 2-3, răcire izobară; 3-1, gazul
este comprimat adiabatic. Calculaţi lucrul gazului în ciclu, dacă este
cunoscută diferenţa ∆T dintre temperatura maximă şi cea minimă în ciclu.
R.: L1,2 = 2,5νR∆T.

5. Un mol de gaz monoatomic parcurge ciclul 1-2-3-4-1. Procesul 1-

2 se reprezintă grafic prin parabola T = 2αV2, iar 3 - 4 – prin
parabola T= αV2.
Reprezentaţi ciclul în coordonatele p, V.Calculaţilucrul efectuat de
gaz în ciclu. R.: 1,75 νRT0.

6. Un mol de heliu efectuează lucrul mecanic L în ciclul 1-2-3-1 (3-1,

adiabată.) Determinaţi randamentul ciclului, dacă diferenţa dintre
temperatura maximă şi cea minimă în ciclu este egală cu ΔT.
L  
R.: .
L  1,5RT

7. Un gaz monoatomic ideal parcurge succesiv transformările:

1-2, dilatare izotermă; 2-3, răcire izocoră pânâ la o temperatură de
două ori mai mică; 3-4, comprimare izotermă până la volumul
iniţial; 4-1, comprimare izotermă. Reprezentaţi grafic ciclul în
coordonatele p,V. Calculaţi randamentul ciclului, dacă se ştie că în
transformările 4-1 şi 2-1 gazul a absorbit cantităţi de căldură egale.
R.: 0,25.
 
8. În ciclul 1-2-3-4-1 reprezentat în figură, procesele
1-2 şi 3-4 sunt adiabate. Se ştie: T2 = 0,75T1, T3 = 0,75T4.
Gazul este monoatomic. Aflaţi randamentul ciclului.
R.: 0,25.

9. O cantitate de heliu, ν mol, a primit cantitatea de căldură

Q în transformarea 1-2 şi temperatura gazului a crescut de
4 ori. Punctele 2 şi 3 se află pe izotermă. Aflaţi T1 şi lucrul
efectuat de gaz în ciclul 1-2-3-1.
2Q Q  
R.: ; .
9R 3

10. Randamentele ciclurilor 1-2-3-1 şi 1-3-4-1 sunt,

respectiv, η1 şi η2. Determinaţi randamentul ciclului
1-2-3-4-1, dacă procesele 2-3 şi 4-1sunt adiabate, 1-3
este izoterm, iar procesele 1-2 şi 3 - 4 se reprezintă grafic
prin drepte cu coeficienţii unghiulari pozitivi.
R.: η1 + η2 – η1η2
 
Bibliografie
1. Revista „KBАHT", Colecţia 1991- 2006.
2. M. Marinciuc, S. Rusu, I. Scutelnic,V. Gheţu, A. Homenco, M. Miglei. Culegere de
probleme pentru cl. X-XII, Chişinău, Univers pedagogic, 2012.

Acceptat pentru publicare: 30 martie 2016

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 14, nr. 1-2, 2016