Proiect fizica-Motoare termice

1.Motorul Otto
Un motor Otto este format din urmatoarele elemente principale:
-supapă de admisie;
-supapă de evacuare:
-bujie –(bujia este formată din doi electrozi între care are loc o descărcare electrică ce
determină aprinderea combustibilului);
-cilindru cu piston;
- segmenţi – (sunt nisteinele concentrice elastice cu care este prevăzut pistonul pentru a
închide etanş cilindrul);
-mecanism bielă manivelă –(prin intermediul caruia mişcarea rectilinie alternativă a
pistonului este transformata în mişcare de rotaţie);
-ulei;
-arbore cotit.
Cilindrul cu piston este prevăzut cu două supape: una de admisie şi una de evacuare.
Carburatorul este un dispozitiv ce prepara amestecul de aer cu vapori de benzina.
Timpii motorului Otto:
• Timpul 1 - admisia. Pe măsură ce în cilindru pătrunde un amestec de aer cu vapori de
benzină, din carburator, supapa de admisie este deschisă şi cea de evacuare este închisă,
pistonul coboară.
• Timpul 2 - compresia. Supapa de admisie se închide şi pistonul urcă, comprimând,
aproximativ adiabatic, amestecul de benzină cu aer. Aproape de capătul acestei curse, o
scânteie aprinde amestecul şi arderea are loc foarte rapid, astfel încât creşterea presiunii şi a
temperaturii are loc la volum aproape constant.
• Timpul 3 -detenta(destinderea rapidă), Pistonul efectuează un lucru mecanic (timp motor).
• Timpul 4 - evacuarea. Când pistonul ajunge aproape de „punctul mort" inferior, se
deschide supapa de evacuare, presiunea scade brusc, până aproape de presiunea
atmosferică. Acest punct este depăşit, datorită volantului fixat pe arborele motorului, care
continuă să se învârtească în virtutea inerţiei şi acţionează pistonul prin manivelă-bielă.
După evacuarea gazelor din cilindru, pistonul ajunge în poziţia iniţială si începe un nou ciclu.
- Pe un ciclu idealizat al motorului Otto, să exprimăm randamentul în funcţie de raportul de
V1
compresie (volum mai mare pe volum mai mic): ε =
V2

Ciclul este alcatuit din doua adiabate(Q=0) si doua izocore(V1=const. Si V2=const.), iar pentru
a calcula randamentul se alege:

|Q2|
η=1−
Q1

Q23 = vCv(T3 – T2) > 0 întrucât T3 > T2 şi:

Q41 = vCv(T1-T4) < 0 intrucat T1<T4; |Q41|=vCv(T4-T1).
înlocuind tn expresia randamentului, se obţine:
v C v ( T 4 −T 1 ) T 4 −T 1
η0 =1− =1−
v C v ( T 3−T 2 ) T 3−T 2

Transformările pe adiabatele 1  2 şi 3  4 se scriu, în coordonate (TV):

γ −1 γ −1
T 1 v 1 =T 2 V 2
γ −1 γ −1 γ−1
T 4 V 1 =T 3 V 2 V 1
γ −1
=>( T 4 −T 1 ) =V 2 ( T 3−T 2 )

( )
γ −1
T 4−T 1 V 1 1
= = γ −1
T 3 −T 2 V 2 ε

Pentru randamentul ciclului Otto rezultă:

1
η0 =1− γ−1
ε

2.Motorul Otto:
In timpul 1, în cilindru pătrunde numai aer, care îşi creşte temperatura, fiind
comprimat adiabatic. In acest moment, cu ajutorul unei pompe de injecţie, se injecteaza
combustibilul care se aprinde datorită temperaturii ridicate a aerului comprimat. Arderea nu
este foarte rapidă, astfel încât, practic, destinderea are loc la presiune constantă. După
terminarea arderii, gazele continuă să se dilate adiabatic şi apoi urmează răcirea la volum
constant şi, in final, evacuarea.
Motorul Diesel este mai robust decât motoarele cu aprindere prin scânteie. Avantajul
constă în faptul că foloseşte combustibil ieftin (motorină, ţiţei sau praf de cărbune) şi are
randament mai mare.
V1 V3
Rapoartele de compresie sunt:ε = si ρ=
V2 V2
 Deoarece în alcătuirea ciclului intră două adiabate, pentru exprimarea randamentului
se foloseste relaţia:

|Q2|
η=1−
Q1

Căldurile schimbate la sursa caldă şi rece sunt:

Q23=v C p ( T 3 −T 2 ) >0 ;

Q41=v C v ( T 1−T 4 ) <0 ; ¿ Q41∨¿=v C ( T −T )< 0; ¿v 4 1

η=1−
ν C v ( T 4 −T 1)
=1−
T 4 −T 1
=1−
T1
( )
T4
T1
−1

( )
ν C p ( T 3−T 2 ) γ ( T 3−T 2 ) T3
γT2 −1
T2

Scriem în coordonate (T, V) ecuaţiile transformărilor pe adiabatele 1  2 şi 3 4:

( )
γ −1
T1 V 2 1
γ −1 γ−1
T 1 V 1 =T 2 V 2 =¿ = = γ −1 ;
T2 V1 ε

T 3 V 3 =T 4 V 1
γ−1 γ −1

T 2 V 2 =T 1 V 1
γ−1 γ −1

T 3 γ −1 T 4
ρ =
T2 T1
T3
Din ecuaţiile termice de stare scrise în stările 2 şi 3, se gaseste raportul:
T2
:
p2 V 2=νR T 2

p2 V 3=νR T 3

T3 V 3
⇒ = =ρ .
T2 V2

T4 γ
Atunci: =ρ
T1

înlocuind expresia randamentului se obţine:

 γ
ρ −1
η=1− γ −1
γ ε ( ρ−1 )
Dintre cei patru timpi, timpul 3 produce lucru mecanic.
In general, autovehiculele sunt echipate cu mai multi cilindri, care sunt grupati intr-
un anumit mod, astfel incat unul dintre cilindri sa se afle in orice moment in timpul 3.
Mecanismele bielă-manivelă au manivelele cuplate pe acelaşi ax, numit arbore cotit.
Numărul de cilindri variază de la 3 la 12.