MOTORUL OTTO – MOTORUL IN
PATRU TIMPI
Potrivit recentelor studii istorice, inventatorii italieni
Eugenio Barsanti și Felice Matteucci au brevetat o primă
versiune, care mergea eficient, a unui motor cu
combustie internă, în 1854 la Londra (pt. Num. 1072). Se
susține că motorul Otto este în multe părți, cel puțin,
inspirat din precedentele invenții ale acestuia, dar,
deocamdată nu există nici o documentație despre
motorul italian creat înaintea celui al lui Otto.
Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al
primului motor cu combustie internă care ardea în mod
eficient combustibilul direct într-o cameră cu piston.
Deși au mai fost inventate și alte motoare cu combustie
internă (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu
s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul de patru
timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției
lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică.
Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă
al cărui piston face 4 curse simple într-un ciclu motor. Pistonul
se mișcă într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă.
Mișcarea pistonului este asigurată de un mecanism bielă-arbore
cotit și are loc între două poziții extreme: punctul mort interior
și punctul mort exterior.În punctul mort interior PMI, pistonul
este în interiorul cilindrului și volumul acestuia este [Link]
punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cealaltă
extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este
[Link] ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale
arborelui cotit și cuprinde patru faze :
1. Admisia
2. Compresia
3. Arderea si
Destinderea
4. Evacuarea
Timpul 1- Absorbţia
În timpul 1 se deschide supapa de admisie, iar în timp ce pistonul se deplasează înspre
punctul mort inferior, în cilindru este absorbit amestecul de vapori de benzină şi aer (realizat
în carburator) datorită depresiunii formate.
Timpul 2- Compresia
După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior, supapa de admisie se
închide. Supapa de evacuare este şi ea închisă. În deplasarea pistonului
înspre punctul mort superior . acesta comprimă amestecul din cilindru
până la o rată de 9:1
Timpul 3-Aprinderea
La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la punctul mort superior şi
ambele supape sunt închise, se produce o scânteie electrică între
electrozii bujiei. Scânteia aprinde amestecul carburant care începe să
ardă progresiv. Temperatura rezultată este de circa 2000C şi presiunea
de aproximativ 25 atm. Gazele produc o forţă mare de apăsare asupra
pistonului împingâdu-l spre punctul mort inferior. Pe măsură ce pistonul
coboară, gazele se destind are loc detenta. Acum este singurul moment
când se produce lucru mecanic.
Timpul 4- Evacuarea
Supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare este
deschisă, permiţând gazelor arse din cilindru să fie împinse
afară din cilindru de pistonul care se deplasează de la punctul
mort inferior spre punctul mort superior.
Nikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în localitatea Holzhasen din
Germania.
A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer. În 1867,
împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor
termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil
gazos. În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi
alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%. O
contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu
aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi
Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de
motoare.
Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.
Motorul otto se află în prezent pe maşinile de viteză deoarece demarează mai rapid faţă de
motoarele diesel. Viteza este mult mai mare faţă de principalul lor contracandidat, diesel. Pe
scurt , motorul otto este făcut pentru viteză şi pentru acceleraţia impresionantă a acestuia
AVANTAJE : -motor mai sileniţos ;
-vibraţii la interior mai puţine;
-greutate mai mică;
-întreţinere mai ieftină în timp;
-preţ de achiziţie mai mic;
DEZAVANTAJE : -consum mai mare ;
-poluare mai mare;
-cuplu mic;
-cuplu la turaţii foarte mari.