MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXE MARIN “SLATINA

EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRILOR
PROFESIONALE AL ABSOLVENŢILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
POSTLICEAL

LUCRARE DE SPECIALITATE

Elev: NIȚU A. MARINEL

Profil:Tehnic
Calificarea: TEHNICIAN DIAGNOSTIC AUTO
Clasa: PL2DA

Coordonator: prof.ing. GUGILĂ CAMELIA

An Şcolar 2020-2021

1
 CUPRINS
Argument

CAPITOLUL I.
NOŢIUNI GENERALE……………………………………………………..3
Destinaţia cutiei de viteze…………………………………………………………3
Condiţiile impuse cutiei de viteze………………………………………………...3
Clasificarea cutiilor de viteze……………………………………………………..3

CAPITOLUL II.
CONSTRUCŢIA CUTIEI DE VITEZE …………………………………….5
Cuplarea treptelor prin roti dinţate cu deplasare axiala ………………………5
Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simpla ………………………………….5
Sincronizatorul conic cu inerţie cu inele de blocare ……………………………7
Sincronizatorul conic cu inerţie cu bolţuri de blocare………………………….7
Mecanismul de acţionare a cutiei de viteze………………………………………8
Dispozitivul de fixare a treptelor ………………………………………...………9
Dispozitivul de zăvoare a treptelor……………………………………………….9
Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte…………………………………..10
Materiale utilizate in construcţia cutiilor de viteze……………………………..11

CAPITOLUL III
INTRETINEREA, DEFECTELE, REMEDIEREA CUTIEI DE VITEZE..12
Întreţinerea cutiei de viteze……………………………………………………….12
Defectele in exploatare ale cutiei de viteze……………………………………….13
Repararea cutiei de viteze………………………………………………………...18

CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII.......................................22

2
 Argument

Printre sarcinile principale ale planului de dezvoltare se numără:

- realizarea unei creşteri economice intensive prin modernizarea in continuare a
structurilor de producţie;
- ridicarea permanenta a nivelului tehnic si calitativ al produselor;
- sporirea productivităţii muncii;
- accentuarea specializării si integrării producţiei in vederea utilizării cu maximum de
randament a capacităţilor;
- economisirea stricta si valorificarea superioara a materiilor prime, combustibililor si
energiei;
- recuperarea si reformizarea resurselor rezultate din procesele de producţie si consum
îndeosebi a cheltuielilor materiale;
- creşterea substanţială a eficientei economice in toate ramurile si sectoarele.
Un rol important in realizarea acestor obiective revine sistemului de transporturi care
dispune de o puternica baza materiala in continua dezvoltare. Utilizarea chibzuită a
mijloacelor de transport, in general, a parcului auto, in special, efectuarea la timp de buna
calitate a reparaţiilor si a lucrărilor de întreţinere, constituie o importanta sursa de
economi si o condiţie esenţială a eficientei acestor mijloace de baza din economia
naţională.
Prin caracterul ei aplicativ, lucrarea constituie o completare necesara la tot ce sa publicat
pana in prezent in domeniul automobilelor in ultimi ani fiind cat se poate de utila tuturor
celor ce lucrează in aceasta ramura.

3
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE

Destinaţia cutiei de viteze.

În funcţie de valoarea rezistentei care se opune înaintării automobilului, trebuie
modificată forţa de tracţiune a acestuia. Motoarele cu ardere interna a automobilelor
permit o variaţie limita a momentului motor respectiv a forţei de tracţiune. Din aceasta
cauza automobilele echipate cu motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevăzute cu cutie
de viteze cu scopul:
- sa permită modificarea forţei de tracţiune in funcţie de variaţia rezistentelor la înaintare;
- sa realizeze întreruperea îndelungata a legăturii dintre motor si restul transmisiei in
cazul in care automobilul sta pe loc cu motorul in funcţiune;
- sa permită mersul înapoi al automobilului, fără a inversa sensul de rotaţie a motorului.

Condiţiile impuse cutiei de viteze.

Cutia de viteze a unui automobil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: sa
prezinte o construcţie simpla, si sa fie uşor de manevrat; sa prezinte o funcţionare fără
zgomot si sa aibă un randament cat mai ridicat; sa aibă rezistenta mare la uzura; sa fie
uşor de întreţinut; sa asigure calităţi dinamice si economice bune; sa prezinte siguranţă in
timpul funcţionarii.

Clasificarea cutiilor de viteze.

Cutiile de viteze utilizate la automobile se clasifica după modul de variaţie a raportului de
transmitere si după modul de schimbare a treptelor de viteze.
După modul de variaţie a raportului de transmitere cutiile de viteze pot fi:
- cu trepte(etaje), la care variaţia raportului de transmitere este discontinua:

4
- continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variaţie continua a
raportului de transmitere.
După felul mişcării axei arborilor cutiile de viteze cu trepte pot fi:
- cu axe fixe (simple) la care arborii au axa geometrica fixa;
- planetare la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o mişcare in jurul unui ax
central.
După numărul treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu trei cu patru, cinci, sase sau
chiar mai multe trepte.
După modul de schimbare a treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu acţionare
directa, cu acţionare semiautomata, cu acţionare automata.

5
 CAPITOLUL II
CONSTRUCŢIA CUTIEI DE VITEZE

Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obţine: roti dinţate cu deplasare axiala
(culisante), roţi dinţate permanent angrenate{si mufe de cuplare.
Mufele de cuplare pot fi simple, cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare) si cu
dispozitive de tip roata liberă.

Cuplarea treptelor prin roti dinţate cu deplasare axiala .

Rotile dinţate 2 si 4 din (figura 1) sunt fixe pe arborele primar P, iar blocul roţilor dinţate
1-3 se poate deplasa axial pe arborele secundar S, prevăzut cu caneluri. Cuplarea treptelor
se obţine prin deplasarea spre stânga sau spre dreapta a blocului de rotile 1-3 pana când
roata I va angrena cu roate 2, respectiv roata 3 va angrena cu roata 4.La cuplarea treptelor
cu roti dinţate culisante, se produce zgomot datorita şocurilor ce au loc din cauza
vitezelor tangenţiale diferite ale roţilor ce infra in angrenare, ceea ce duce la uzarea
dinţilor.

Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simpla .

Soluţia se aplica în cazul roţilor dinţate permanent angrenate. Rotile dinţate l si 3
canelata a arborelui secundar, se afla manşonul 14 al sincronizatorului prevăzut la
exterior cu o dantura cu dinţi drepţi si cu 3 crestături longitudinale 2 in care intra piedicile
(pastilele) 5 având in mijloc o proeminenta. Pe manşon este dispusa coroana culisantă 16
prevăzută cu dantura interioara. Coroana este prevăzută la exterior cu un guler pentru
furca de acţionare iar suprafaţa dinţata interioara are un şănţuleţ inelar semicircular 20 in
car intra proeminentele 15 ale pastilelor 5. Pastilele 5 se găsesc sub acţiunea inelelor
elastice 13 si 31 fiind apăsate pe coroana. La partea frontala dinspre manşon, in fiecare
inel de blocare, sunt executate 3 ferestre 12 in care intra capetele pastilelor 5. Datorita
faptului ca partea centrala a pastilelor este aşezată in canalele 2 ale manşonului, iar părţile
laterale in ferestrele inelelor de blocare, manşonul si inelele se rotesc împreună. Lăţimea
ferestrelor 12 din inelele de blocare este mai mare decât lăţimea pastilelor cu un joc puţin

6
mai mare decât jumătate din grosimea dinţilor. Din acest motiv inelele de blocare au
posibilitatea unei deplasări unghiulare
in raport cu manşonul si coroana 16. Pentru cuplarea prizei directe, coroana si manşonul,
solidarizate prin pastile 5 (a căror proeminenta 15 este apăsată pe canalul semicircular 20
din coroana de către inelele elastice 13 si 21), se deplasează spre stânga cu ajutorul furcii.
Pastilele sprijinindu-se cu capetele in ferestrele inelului de blocare 17, apasă acest
inel pe suprafaţa conica 18. Datorita frecării care ia naştere intre suprafeţele conice in
contact, inelul de blocare se roteşte in raport cu manşonul, in sensul rotii dinţate I, cat ii
permite jocul dintre pastilele 5 si ferestrele 12 ale inelului. In urma rotaţiei inelului de
blocare, cu un sfert de pas, dinţii inelului vin parţial in dreptul dinţilor coroanei 16,
împiedicând deplasarea coroanei spre pinionul I pana când vitezele unghiulare ale
pinionului si a arborelui secundar nu se egalează. Efortul axial transmis de conductor
asupra coloanei si manşonului se transmite inelului de blocare, care, apăsând asupra
suprafeţei conice 18, da naştere la o forţa de frecare ce conduce la egalarea vitezelor
unghiulare. (fig. 2.a) se rotesc liber pe arborele S si sunt in angrenare permanenta cu
rotile 2 si 4 fixate pe arborele P. Mufa de cuplare m se compune dintr-un manşon
5(solidar la rotaţie cu arborele S ) si dintr-o coloana culisantă 6, prevăzută cu o dantura
prin care se solidarizează cu manşonul de ghidare.
Cuplarea treptelor se obţine prin deplasarea coroanei culisante 6, spre stânga sau dreapta
pana când dantura sa interioare se va cupla cu dantura auxiliara d a rotii I respectiv 3. 0
soluţie asemănătoare se întâlneşte la cutiile de viteze AK de pe automobilele ROMAN .
In figura 12.13, b, roata dinţată I fixata pe arborele P se afla in angrenare permanenta cu
roata dinţată 2, prevăzută cu dantura frontala d2 si montata liber pe arborele S. Prin
deplasare mufei de cuplare 3 pe canelurile arborelui S , dantura dl va cupla cu dantura d2
si va solidariza roata 2 cu arborele S .
Nici la aceasta soluţie şocurile de cuplare nu au fost eliminate, ele fiind preluate acum de
danturile auxiliare ale roţilor si mufei. Datorita faptului ca la cuplare toţi dinţi mufei vin
in contact in acelaşi timp, uzura va fi mai redusa.
Cuplarea treptelor cu sincronizatoare. Prin sincronizare se urmăreşte ca înainte de
cuplarea mufei cu roata dinţată, vitezele unghiulare sa se egalizeze, astfel încât cuplarea
roţilor să se facă fără şocuri.

7
Avantajele sincronizării sunt următoarele: se elimina zgomotele, se măreşte durabilitatea
roţilor dinţate, se uşurează conducerea prin micşorarea timpilor morţi intre schimbările
treptelor de viteze etc.
În prezent la automobile, cele mai răspândite sunt sincronizatoarele conice cu inerţie.

Sincronizatorul conic cu inerţie cu inele de blocare (3).

Pinionul I al arborelui primar se află in angrenare permanenta cu roata dinţată a arborelui
intermediar. Roata dinţată 8 este montata liber pe arborele secundar 9 si este in angrenare
permanenta cu alta roata dinţată a arborelui intermediar. Pinionul I si roata dinţată 8 sunt
prevăzute cu coroanele dinţate 3 si respectiv 7 si cu suprafeţele tronconice 10 si 18.

Sincronizatorul conic cu inerţie cu bolţuri de blocare:

Coroana 6 ,( fig. 4 a) culisează pe canelurile exterioare 14, ale manşonului 13, ce este
solidarizat la rotaţie cu arborele II, prin intermediul unor caneluri. Intre coroana 6, si
ansamblul format din bolţurile de blocare 5, si discurile conice de fricţiune 4 si 8, exista o
legătură elastica data la un fixator din ştifturile elastice 16, prevăzute cu arcuri. Datorita
acestei legături, coroana si ansamblul discurilor se deplasează axial împreună.
La cuplarea unei trepte coroana 6, se deplasează, in cazul de fata se presupune spre
dreapta, iar discul conic 8 este împins către contraconul 9 care este solidar cu roata 10, si
care se presupune ca are o turaţie diferita de cea a coroanei. Datorită frecării dintre
suprafeţele conice se produce egalarea vitezelor unghiulare ale coroanei 6 si a rotii 10.
Când vitezele unghiulare nu sunt egal, forţa de frecare dintre suprafeţele discului conic 8,
si a contraconului 9 produce o deplasare tangenţială intre bolţurile 5 si coroana 6(fig.4 c).
In felul acesta rezulta o descentrare a bolţurilor 5 in raport cu orificiile din coroana 6,
făcând imposibila deplasarea mai departe a coroanei datorita conului de blocare 7, chiar
daca forţa axiala depăşeşte forţa fixatorului. După sincronizare, blocarea se anulează, iar
bolţuri revine in poziţia iniţială sub acţiunea arcurilor fixatorului. In aceasta situaţie,
coroana 6, poate fi deplasata spre dreapta, conul de blocare 7 intrând in orificiul coroanei,
deoarece bolţuri 5 ocupa o poziţie concentrica fata de orificiu (fig. 4,d).

8
Prin deplasarea coroanei, dantura se va cupla cu dantura auxiliara 12 a rotii 10 si in felul
acesta se solidarizează la rotaţie roata 10 cu arborele II, prin intermediul
sincronizatorului.
La rotirea inelului de blocare, dinţii coroanei intra in angrenare cu dinţii inelului de
blocare, iar interacţiunea dintre ţesuturile dinţilor încetează si, cu aceasta, frecarea dintre
suprafeţele conice la e inelului de blocare si ale arborelui primar. În această situaţie,
coroana 16 se poate deplasa in lungul manşonului, după învingerea forţelor inelelor
elastice 21 si 13, prin împingerea pastilelor in canalele din manşon iar dantura ei va
angrena dantura 3 a rotii I, cuplând treapta fără şoc si fără zgomot Un sincronizator
asemănător se utilizarea la automobilele DACIA1300 pentru cuplarea treptelor 3 si 4.
Treapta de mers înapoi. Se obţine prin intercalarea unor roti dinţate suplimentare intre
cele 2 roti dinţate ale treptei I. In fig. 5 a se reprezintă treapta de mers înapoi si se obţine
cu doua roti dinţate culisante. Roata dinţata I de pe arborele secundar Si împreuna cu o
roata dinţată 2 de pe arborele intermediar I formează treapta I de viteza. Daca in poziţia
de cuplare blocul de roti dinţate este deplasat pe axul MI pana când roata dinţată 3' va
angrena cu roata dinţată 2, iar roata dinţată 3 cu roata dinţată I, sensul de rotaţie al
arborelui secundar se va schimba, deci si sensul de marş al automobilului .Treapta de
mers înapoi se poate realiza constructiv mai simplu, prin intercalarea unei singure roti
dinţate intre rotile dinţate ale treptei I. Rotile dinţate I si 2 ale treptei I vor fi cuplate
simultan cu pinionul 3, care, in acest caz, este mai lent, raportul de transmitere fund insa
egal cu el al treptei I. In felul acesta, sensul de rotaţie al arborelui secundar se schimba,
deci si sensul de mers al automobilului .

Mecanismul de acţionare a cutiei de viteze:

Mecanismul de acţionare serveşte la cuplarea si decuplarea perechilor de roti dinţate cu
scopul obţinerii diferitelor trepte.
Acţionarea poate fi directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze (fig. 6) sau la distanta
utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se găseşte in apropierea conducătorul
In capacul 1 (fig. 6) pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. Furcile au nişte
locaşuri in care intra capătul inferior al manetei 16.

9
Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte. Articulaţie sferica 5 este apăsata m
locaşul sau de arcul 15.
La cuplarea unei trepte, conducătorul deplasează maneta 16, in plan transversal astfel
încât capătul inferior al ei sa intre in locaşul manşonului 4 de pe una din tijele 2. Apoi
prin deplasarea manetei in plan longitudinal, tija culisează si deplasează odată cu ea si
furca pe care o poarta, cuplând treapta corespunzătoare.
Mecanismul de acţionare prezentat este prevăzut cu 3 tije culisante 2 cu ajutorul cărora se
obţin cele cinci trepte de mers înainte si una de mers înapoi. Pentru îmbunătăţirea
selectării, treapta I si mersul înapoi sunt comandate de aceiaşi tije , iar pentru cuplarea lor
maneta 16 trebuie acţionată cu o forţă mărită pentru a învinge forţa arcului 13.

Dispozitivul de fixare a treptelor .

Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplării si autodecuplarii
treptelor. El menţine cutia de viteza intr-o anumita treapta sau la punctului mort atât timp
cat nu intervine conducătorul auto.
La automobile, dispozitivele de fixare cele mai folosite sunt cele cu bila. Fiecare tije
culisantă I (fig. 7) are la partea superioara trei locaşuri semisferice in care infra bila 2,
apăsată de arcul 3. Locaşurile extreme ale tijei 1 corespund color doua trepte pe care ie
realizează furca respectiva, iar cele din mijloc poziţiei neutre.
Distantele dintre aceste locaşuri trebuie astfel alese încât sa asigure agregarea roţilor
dinţate ale fiecărei trepte pe toata lungimea dinţilor.

Dispozitivul de zăvoare a treptelor:

Dispozitivul de zăvorâre a treptelor exclude posibilitatea cuplării simultane a doua sau
mai multe trepte. Dispozitivul de zăvorâre a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in
acelaşi plan este reprezentata in (fig. 8)a si b. Tijele culisante extreme 4 si 9 sunt
prevăzute in plan orizontal pe partea interioara cu câtă un locaş semisferic. Tija centrala 8
este prevăzuta in plan orizontal cu câte doua locaşuri semisferice. In drepturi locaşurilor
tija centrala este prevăzuta cu un orificiu in care se montează ştiftul 1. Intre tijele extreme
si tija centrala se găsesc zăvoarele 2 si 7.

10
In poziţie neutră toate locaşurile se afla pe aceiaşi linie, iar între locaşuri şi zăvoare exista
un mic joc. În cazul deplasării tijei extreme 4 ea va acţiona asupra zăvorului 2 scoţându-l
din locaşul lui şi obligându-l sa intre în locaşul tijei 8. Prin aceasta deplasare ştiftul 1 va
împinge zăvorul 7 în locaşul tijei 9. In acest fel tijele 8 si 9 sunt zăvorâte în poziţia
neutră.
La dreapta tijei 8 se vor zăvora tijele 4 si 9, iar la dreapta tijei 9 se vor zăvora tijele 8 si 4.
In fig 9 c se prezintă dispozitivul de zăvorâre a treptelor la o cutie de viteze cu trei tije
culisante 1,2 si 3 care insa nu sunt dispuse în acelaşi plan. In poziţie neutra intre
locaşurile dintre tije şi zăvorul 4 există un anumit joc. La deplasarea unei tije zăvorul 4
este scos din locaşul acestei tije si introdus fără joc in orificiul tijelor 1 si 3 pe care le
blochează.
Aceasta soluţie este utilizata la automobilul Dacia 1310.

Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte.

Cutii de viteze pentru autoturisme. Autoturismele construite după soluţia clasica (motorul
in fata si puntea motoare in spate) sunt prevăzute cu cutii de viteze cu trei arbori.
In cazul autoturismelor construite după soluţiile ,,totul in fata„ si „ totul in spate,, cutia de
viteze are doi arbori (arborele primar, cuplat cu arborele ambreiajului printr-un manşon si
arborele secundar montat sub arborele primar). Deoarece nu se poate realiza coaxialitate
arborelui primar cu arborele secundar., „priza directa,, lipseşte. La aceste cutii de viteze,
valoarea raportului de transmitere in treapta cea mai rapida este subunitara sau
supraunitara. In fig.10 este reprezentat grupul cutie de viteze-punte motoare al
autoturismului Dacia 1310 organizat după soluţia „ totul in fata,,. Cutia de viteze are doi
arbori si permite obţinerea a patru trepte de mers înainte (sincronizate) şi o treaptă de
mers înapoi (nesincronizata).Arborele primar 2 primeşte mişcarea de la arborele
ambreiajului 1 prin intermediul manşonului de legătură.
Rotile dinţate de pe arborele primar sunt solidare cu el in timp ce rotile de pe arborele
secundar 3 sunt libere. Solidarizarea roţilor cu arborele secundar se face cu ajutorul
sincronizatoarelor 14 si 15 de tipul cu inerţie si inel de blocare.

Materiale utilizate in construcţia cutiilor de viteze

11
Rotile dinţate se executa din oteluri aliate. După prelucrare, ele sunt supuse unui
tratament termochimic (cementare sau cianurare), precum si unui tratament termic
corespunzător. Sunt recomandate otelurile :15 CO 8, 18 MC 10,21MoMC, 13 CN 3 OX
(STAS 791-60) pentru rotile care se cementează, respectiv otelurile aliate cu Cr-Ni-Mo
pentru cele care se cianurează. Arborii cutiei de viteze sunt realizaţi tot din oteluri aliate
pentru cementare, daca sunt executaţi dintr-o bucata cu rotile dinţate, sau
din oteluri aliate de îmbunătăţire de tipul 41 MoC II X: 40 C 10 etc.
Carterul cutiei de viteze se realizează din fonta cenuşie, de rezistenta medic. In unele
soluţii constructive, pentru reducerea masei, carterele se fac din aliaje de aluminiu (
Dacia, Olcit).

12
 CAPITOLUL III
INTRETINEREA, DEFECTELE, REMEDIEREA
CUTIEI DE VITEZE

Întreţinerea cutiei de viteze

Întreţinerea cutiei de viteze cuprinde următoarele lucrări : controlul fixării pe carterul
ambreiajului sau pe cadru; verificarea strângerii piuliţelor de la flanşa arborelui secundar
; verificarea etanşeităţii carterului de observare locurilor pe unde au loc pierderi de ulei;
controlul cu stetoscopul a zgomotelor;controlul dispozitivelor de fixare si zăvorâre ;
reglarea mecanismelor de acţionare a treptelor; gresarea articulaţiilor mecanismului de
acţionare ; controlul si completarea nivelului lubrifiantului; schimbarea lubrifiantului din
carter.
Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului
consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proaspăt de tip
corespunzător.
Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si astupat
cu un buşon filetat.

VERIFICARE NIVEL ULEI

Inspectare
Cu vehiculul pe o suprafaţă plană şi cu uleiul din cutie rece, se demontează buşonul (125)
şi se verifică nivelul uleiului. Uleiul trebuie să ajungă pînă la marginea de jos găurii
buşonului, dar e permis să ajungă şi pînă la 4 mm sub aceasta. Dacă nivelul e scăzut, se
adaugă ulei pentru cutia de viteze manuală #12345371 sau echivalent prin gura de
umplere (234) pînă cînd începe să iasă prin gaura buşonului (125). Se remontează
buşonul (125) şi se strînge bine. Arborele secundar al cutiei de viteze F16 are canale de
ungere a pinioanelor şi a sincroanelor. Pentru o umplere completă sunt necesari 2,0 litri
de ulei.

13
 Canalul de ungere al arborelui secundar

Orificii de ieşire a uleiului din arborele secundar

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de
viteze; rămânerea într-o treapta fără posibilitatea de a mai cupla alta; autodecuplarea
cutiei de viteze; schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj, cu ambreajul decuplat
complet; zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.

Blocarea cutiei de viteze .

Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul înapoi , ca urmare a
deteriorării dispozitivului de zăvorâre a treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.
Defectarea dispozitivelor de zăvorâre a treptelor poate conduce la cuplarea simultana a
doua trepte , în acelaşi timp rezultând o blocare a cutiei de viteze. Înlăturarea defectului
consta in înlocuirea pieselor uzare ale dispozitivului de zăvorâre. Ruperea dinţilor
pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze atunci când fragmente din dantura sparta

14
se înţepenesc intre dinţi pinioanelor. Înlăturarea poate fi făcuta numai într-un atelier
reparator, prin înlocuirea pinioanelor cu dinţi rupţi. Rămânerea cutiei de viteze intr-o
treapta fără posibilitatea de a mai cupla alta:efectul se datorează mai multor cauze, cele
mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de
cuplare sau a tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zăvorâre si congelării uleiului
pe timp de iarna.
- Ruperea manetei de schimbare a treptelor se poate datora oboseli materialului sau a
manevrării bruşte.
- Ruperea furcilor de cuplare sau a furcilor culisante se produce datorita oboselii
materialului, schimbărilor bruşte sau manevrării forţate tare când uleiul este congelat.
Defectul se constata prin faptul ca, deşi maneta se poate manevra, totuşi nu se realizează
cuplarea treptelor.
Înaintea începerii reparării ambreiajului, cutiei sau articulaţiilor sale pentru orice altă
cauză decît una evidentă, cauza probabilă trebuie identificată precis. Defectele la
ambreiaj şi la cutia manuală sunt reprezentate de dificultăţi la cuplare, ca de ex., cuplare
cu efort, zgomot de pinioane şi frecări sau blocări. La întîlnirea unui astfel de caz, înainte
de a se dezasambla ambreiajul sau cutia pentru reparare, se va analiza cu atenţie şi se vor
face următoarele verificări şi reglaje.

ZGOMOT IZOLAT
Multe din zgomotele suspectate a veni de la cutia de viteze pot avea originea în alte surse
cum ar fi pneuri, suprafaţa drumului, rulmenţii roţilor, motorul sau sistemul de evacuare.
Aceste zgomote pot diferi datorită mărimii vehiculului, tipului şi calităţii izolaţiei
caroseriei.
Pinioanele cutiei de viteze, ca orice dispozitiv mecanic, nu sunt absolut silenţioase şi
produc un zgomot normal în funţionare.
Se sugerează următorul mod de a verifica zgomotele bănuite a fi la cutia de viteze:
1) Se alege un drum asfaltat nivelat şi neaccidentat pentru a reduce zgomotele pneurilor şi
rezonanţa caroseriei.
2) Se conduce vehiculul suficient pentru a se încălzi uleiul.
3) Se notează viteza şi treapentrua de viteză la care a apărut zgomotul.
4) Se verifică zgomotele cu motorul pornit şi vehiculul staţionat.
5) Se determină în ce condiţii de conducere apare zgomotul.
a. conducere cu accelerare uşoară sau tracţiune grea.
b. pe drurn nivelat, menţinînd vehiculul la viteză constantă.
c. pe pantă cu clapeta de acceleraţie parţial sau complet închisă, avînd una din viteze
cuplată.
d. toate de mai sus.
6) După testarea la drum a vehiculului, se va consulta diagrama de diagnoză.

15
Zgomot de rulment
Zgomotul rulmenţilor diferenţialului poate fi uşor confundat cu zgomotul rulmenţilor
roţilor. Deoarece rulmenţii diferenţialului sunt cu prestrîngere, zgomotul nu se va
diminua prea mult cînd diferenţialul/cutia va lucra cu roţile suspendate.
Rulmenţii roţilor produc un zgomot supărător sau un scrîşnet strident. Zgomotul va
continua la mersul în pantă cu cutia de viteze decuplată (la punct mort). Deoarece
rulmenţii nu sunt prestrînşi, aceste zgomote se vor diminua considerabil cînd roţile sunt
suspendate.
Brinelarea (amprentare tip BRINELL)
Este un defect al căii de rulare a rulmentului care se manifestă printr-un „ciocănit” care se
aude la fiecare două rotaţii ale roţii, deoarece rolele rulmentului nu au aceeşi viteză ca
roata.
Acesta este provocat de o strîngere excesivă care apasă rolele (bilele) pe calea de rulare şi
creează o „urmă” de formă triunghiulară sau o amprentă tip „BRINELL”. De asemenea,
poate fi produs prin presarea cămăşii pe ax sau pe carcasă cu o altă cămaşă.
Un efect „BRINELL” fals apare ca urmare a vibraţiei zonei exterioare de montare a
rulmentului. Se identifică prin uşoare amprente „BRINELL” avînd un efect de trepidaţie
în rulment la rulare, caracterizat de un zgomot excesiv de ton jos.
Uzură anormală
Un joc mare determinat de o uzură rapidă apare datorită existeţei unor particule fine de
material abraziv, cum ar fi nisip sau zgură, antrenate de ulei care provoacă o uzură
prematură a rolelor şi a căii de rulare. Rulmenţii cu joc mare dar fără spărturi sau pitting
sunt rezultatul funcţionării cu ulei contaminat.
Blocarea
Blocarea rulmenţilor este produsă de particule mari de materiale străine înţepenite între
role şi calea de rulare, provocînd rotirea în presaj a uneia din căile de rulare. Prestrîngerea
rulmenţilor cu role de tip normal cu sarcini peste capacitate, poate provoca blocarea lor.
Pitting
Pitting este rezultatul uzurii normale. Aceasta se prezintă sub forma unor ciupituri pe
suprafaţa de rostogolire. Pittingul poate apare şi ca urmare a montării defectuoase sau a
pătrunderii materialelor străine la montaj.
Spargerea
Spargerea se datorează suprastrîngerii sau montajului incorect. Rulmenţii sparţi au fie
rolele fie căile de rulare sparte sau ciupite. Montarea incorectă constă în nealiniere sau
strîngere prea puternică care duce la „prăjirea” rulmenţilor.

16
DIAGRAMĂ DE DIAGNOZĂ
DEFECTUL CAUZA PROBABILĂ
Bătăi la viteze mici a. Arbore de transmisie sau tripode uzate.
b. Butuc lărgit la pinion planetar.

Zgomot mai pronunţat la viraje a. Zgomot la diferenţial.

Bătăi la accelerare sau decelerare a. Fixări motor slăbite.

b. Articulaţie interioară arbore de transmisie
uzată.
c. Ax pinion sateliţi uzat în carcasă diferenţial.
d. Locaşul în carcasă al butucului pinionului
planetar lărgit.
Bătăi la viraje a. Articulaţie exterioară arbore de transmisie
uzată.
Vibraţii a. Rulment roată uzat.
b. Arbore de transmisie strîmb.
c. Cauciucuri ovalizate.
d. Cauciucuri dezechilibrate.
e. Uzura fixării articulaţiilor pe arborele de
transmisie.
f. Unghi incorect al arborelui de transmisie (pe
verticală).
Zgomote la punctul mort cu motorul pornit a. Rulmenţi arbore primar uzaţi.
b. Rulment debreiere ambreiaj uzat.
c. Pinioane arbore primar uzate.
d. Rulment pinion viteză I uzat.
e. Rulment pinion viteză a II-a uzat.
f. Rulment pinion viteză a III-a uzat.
g. Rulment pinion viteză a IV-a uzat.
h. Rulment pinion viteză a V-a uzat.
i. Rulmenţi arbore secundar uzaţi.

Zgomote numai în treapta I a. Angrenajul treptei I uzat, pinioane fisurate

sau cu dinţi rupţi.
b. Sincronizator 1-2 uzat.
c. Rulment pinion viteza I uzat.
d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.
e. Coroană dinţată diferenţial uzată.
f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

Zgomote numai în treapta a II-a a. Angrenajul treptei a II-a uzat, pinioane

fisurate sau cu dinţi rupţi.
b. Sincronizator 1-2 uzat.
c. Rulment pinion viteza a II-a uzat.
d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.
e. Coroană dinţată diferenţial uzată.
f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

17
Zgomote numai în treapta a III-a
Zgomote numai în treapta a IV-a
Zgomote numai în treapta a V-a
Zgomote numai la mers înapoi
Zgomote în toate treptele de viteze
Alunecări ce nu privesc angrenajele
Pierderi ulei în zona ambreiajului
Pierderi ulei la mijlocul cutiei
Pierderi ulei în partea stîngă a cutiei
Pierderi ulei la diferenţial
a. Angrenajul treptei a III-a uzat, pinioane
fisurate sau cu dinţi rupţi.
b. Sincronizator 3-4 uzat.
c. Rulment pinion viteza a III-a uzat.
d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.
e. Coroană dinţată diferenţial uzată.
f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.
a. Angrenaj treapta a IV-a uzat, pinioane
fisurate sau dinţi rupţi.
b. Sincronizator 3-4 uzat.
c. Rulment pinion viteza a IV-a uzat.
d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.
e. Coroană dinţată diferenţial uzată.
f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.
a. Angrenaj treapta a V-a uzat, pinioane
fisurate sau dinţi rupţi.
b. Sincronizator 5 uzat.
c. Rulment pinion viteza a V-a uzat.
d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.
e. Coroană dinţată diferenţial uzată.
f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.
a. Angrenaj mers înapoi uzat, pinioane fisurate
sau cu dinţi rupţi, bucşa pinionului intermediar
de mers înapoi uzată.
b. Sincronizator 1-2 uzat.
c. Angrenaj priză arbore primar uzat.
d. Coroană dinţată diferenţial uzată.
e. Rulmenţi diferenţial uzaţi.
a. Insuficient ulei.
b. Rulmenţi uzaţi.
c. Angrenaj disc ambreiaj-priză şi/sau priză-
arbore primar uzat, fisurat sau cu dinţi rupţi.
a. Legături uzate sau prost reglate.
b. Comanda scimbătorului de viteze nu
lucrează corect.
c. Siguranţa rulmentului arborelui primar
slăbită sau spartă. d. Furca schimbătorului
uzată sau îndoită.
a. Carcasa cutiei.
b. Gidajul rulmentului de debraiere.
a. Carcasa cutiei.
b. Mecanismul de schimbare a vitezelor.
c. Întrerupătorul comandă lămpi mers înapoi.
a. Capac spate şi carcasă.
a. Capace rulmenţi diferenţial.
b. Carcasă diferenţial.
c. Simeringuri arbori transmisie.
18
 Schimbare greoaie a vitezelor
Ciocănituri de angrenare
a. Ghidajul rulmentului de debraiere.
b. Mecanismul de schimbare a vitezelor.
c. Sistemul de acţionare a ambreiajului.
d. Sincronizator viteza a V-a.
e. Sincronizator I-II.
f. Sincronizator III-IV.
g. Levierul de schimbare a vitezelor şi tijele de
legătură.
a. Ghidajul rulmentului de debraiere.
b. Sistemul de acţionare a ambreiajului.
c. Pinioanele arborelui primar.
d. Sincronizator viteza a V-a.
e. Pinion/rulment viteza a V-a.
f. Pinion/rulment viteza I-a.
g. Sincronizator I-II.
h. Pinion/rulment viteza a II-a.
i. Pinion/rulment viteza a III-a.
j. Sincronizator III-IV.
k. Pinion/rulment viteza a IV-a.
l. Pinion intermediar mers înapoi.

Repararea cutiei de viteze

Carterul cutiei de viteze poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum
urmează:
- fisurile carterului daca sunt mai mici 50 mm sau nu traversează mai mult de doua găuri
se înlătură prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafeţelor afectate de fisuri la forma si
dimensiunile iniţiale;
- locaşurile pentru axul de mers înapoi uzate se alezează la cote majore si se folosesc axe
majorate;
- filetul găurilor deteriorate se recondiţionează prin majorarea găurilor si refiletarea la
cota majora sau prin încărcarea prin sudura a găurilor, găurirea si refiletarea la cota
nominala;
- locaşurile rulmenţilor arborilor cutiei de viteze uzate se recondiţionează prin alezarea la
o cota majora - bucşare , prelucrarea alezajului la cota nominala sau prin metalizare ,
urmata de prelucrare la cota nominala.
Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta următoarele defecte care se înlătura
după cum urmează:

19
- suprafaţa locaşului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se recondiţionează prin
rectificare la cota majora. Recondiţionarea se poate face si prin cromare, după care se
rectifica la cota nominala.
- suprafaţa de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze uzata se recondiţionează
prin cromare , metalizare cu pulberi metalice sau metalizare cu sarma si rectificare la cota
nominala.
- uzura in lăţime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa
duce la rebutare arborelui;
- fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se recondiţionează prin cromare şi rectificare la
cota nominala sau metalizare cu pulberi metalice şi rectificare la cota nominala;
- suprafaţa de alunecare a inelului de etanşare uzata se recondiţionează prin cromare sau
metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala;
- suprafeţele de lucru ale dinţilor de angrenare sau cuplare ştirbite se recondiţionează
prin polizarea marginilor daca defectul nu depăşeşte 25% din suprafaţa dintelui şi când
nu apare la doi dinţi alăturaţi.
Arborele intermediar : poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum
urmează:
- fusurile pentru rulmenţi uzate se recondiţionează prin cromare sau rectificare la cota
nominala;
- suprafeţele de contact cu rotile dinţate uzate se recondiţionează: prin cromare si
rectificare la cota nominala când se folosesc roti dinţate cu diametru interior la cota
nominala; prin cromare si rectificare la cota majora când se folosesc roti dinţate la o
treapta de reparaţie;
- uzarea in grosime a dinţilor danturii roţilor peste limita admisa conduce la rebutare
arborelui;
- încovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca bătaia frontala
măsurată in locuri precizate depăşesc valoarea precisa;
- fisurile de orice natura sau poziţie conduc la rebutarea arborelui;
- suprafeţele de lucru ale dinţilor ştirbite se recondiţionează prin polizarea marginilor,
daca nu depăşesc 25% din suprafaţa dintelui si nu se produc la doi dinţi alăturaţi.

20
Arborele secundar:poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum
urmează:
- suprafeţele de centrare a canelurilor uzate nu se recondiţionează. Daca dimensiunile
sunt sub limita admisa arborele se rebutează;
- uzura in grosime a canelurilor conduce la înlocuirea arborelui daca cota este sub limita
admisa;
- suprafeţele de lucru pentru rulmenţi cu role-ace ( pe care se sprijină rotile dinţate ) uzate
se recondiţionează prin: cromare dura si rectificare la cota nominala; metalizare cu
pulberi metalice si rectificare la cota nominala; rectificarea la treapta de reparaţie,
Pentru a preveni producerea unor astfel de deteriorări la imposibilitatea cuplării
pinioanelor se debreiază si se opreşte motorul.
Autodecuplarea cutiei de viteze:Defectul se pate datora următoarelor cauze:defectarea
dispozitivului de fixare a treptelor ; danturile pinioanelor si danturile de cuplare uzate
accentuat; rulmenţii cu jocuri mari;jocurile axiale mari ale pinioanelor pe
arborele secundar.
- Defectul dispozitivului de fixare a treptelor la autodecuplarea treptei. Înlăturarea
defectului conta in înlocuirea pârtilor uzate ale dispozitivului de fixare.
- Uzarea excesiva a danturii pinioanelor se datorează funcţionarii îndelungate sau
manevrării incorecte a manetei cutiei de viteze.
Înlăturarea defectului consta in înlocuirea roţilor uzate peste limitele admise.
Schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj cu ambreiajul complet decuplat. Cauza
defecţiunii se poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor.
Datorita funcţionarii necorespunzătoare a sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu
zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplării, nu
mai sunt egale.
Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datorează uzurii sau
deteriorării rulmenţilor arborilor. De asemenea el poate apărea si la montajul prea strâns,
fiind urmat de încălziri locale ale lagărelor, si eventual, de griparea rulmenţilor. Bătaia
ritmica se datorează rupturii danturii roţilor dinţate.
Continuarea drumului se va face cu automobilul remorcat pana la atelierul reparator.

21
înlocuirea rolelor-ace iniţiale cu unele având diametrul majorat si folosirea unei roti
dinţate recondiţionate;
- fusurile pentru rulmenţi de sprijin uzate se recondiţionează prin rectificare si
uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominala;
- fisuri de orice natura conduc la rebutarea arborelui;
- încovoierea arborelui se mascara cu un dispozitiv cu comparator. Bătaia radiala la
prindere intre vârfuri nu trebuie se depăşească o anumita valoare prescrisa. Arborele
încovoiat nu se recondiţionează.
Recondiţionarea roţilor dinţate. Ţinând seama de complexitatea problemelor ridicate de
danturări, nu este indicat a se recondiţiona danturile roţilor dinţate. Ştirbirile mici se
îndepărtează cu o maşina portabila cu piatra abraziva. Suprafeţele laterale funcţionale se
recondiţionează prin cromare, urmata de rectificare. Daca uzurile sunt mari, suprafeţele
se rectifica, iar diferenţa de cota la montaj se compensează prin şaibe plane. Alezajele
butucilor roţilor dinţate se recondiţionează prin cromare, urmata de rectificare la cota
nominala. La uzuri mari, se pot bucşa, prelucrându-se apoi la cota nominala

22
 CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Înainte de a pomi motorul cu ardere interna se va verifica sistemul de ungere, răcire si

instalaţia electrica. In timpul funcţionarii motorului, la apariţia unor zgomote anormale si
ori de cate ori se considera ca este necesar sa se efectueze controlul tehnic in funcţionare
după ce motorul se opreşte . Este interzisă orice intervenţie asupra motorului in timpul
funcţionari acestuia.
La temperaturi coborâte este interzisa încălzirea motoarelor cu flacără deschisa deoarece
poate provoca incendiu. Pornirea motoarelor pe autovehicule cu ajutorul manivelei se
face prin introducerea acesteia in racul arborelui cotit astfel încât sa nu scape in timpul
rotirii, iar operaţia va fi efectuata numai de muncitori care au fost instruiţi pentru aceasta.
In cazul in care avansul de aprinderea este mare, se va reduce. La operaţiile de intervenţie
asupra motoarelor sub autovehicul se va putea efectua după oprirea motorului si
asigurarea împotriva deplasării autovehiculului. La remedierea in parcurs a defecţiunilor
survenite la instalaţia electrica este interzisa încercarea scântei obţinute la boji prin
producerea unei scântei intre fise si electrodul acesteia daca mâinile si hainele sunt
stropite sau îmbibate in benzina.
Este interzisa curăţirea cu benzina a colectorului dinamului in timpul funcţionarii
motorului.
Defecţiunile care se produc la carburator sau pompa de injecţie se vor remedia pe loc fără
a se recurge la improvizaţii. In cazul defectării pompei de benzina, a filtrelor si pompei
de motorina este interzisa înlocuirea acestora cu sisteme improvizate de alimentare.
Este interzisa aspirarea benzinei cu gura sau spălarea pe mâini. La efectuarea probelor de
motor la diferite acceleraţii este interzisa staţionarea in dreptul ventilatorului deoarece la
turaţii mari paletele ventilatorului se pot desprinde si provoca accidente.
Orice intervenţie la ventilator este interzisa cu motorul in funcţiune si se va face numai
după oprirea motorului.
La exploatarea motoarelor cu ardere interna se vor respecta întocmai prescripţiile de
exploatare si întreţinere prevăzuta în cartea tehnica respectiva.

23
Masuri de prim ajutor
- Scoaterea persoanelor rănite dintr-un autovehicul accidental trebuie sa se facă prin
ridicare, cu mişcări si gesturi fine, pentru a se evita manevre care ar agresa vătămările
deja existente.
- Garoul se aplica deasupra rănii, aproape de plaga, pentru a realiza oprirea scurgerii
sângelui care vine de la inima prin artera deschisa.
- Oprirea hemoragiilor la trunchi sau la cap se face numai prin aplicarea compreselor
sterile si a pansamentului compresiv.
- Pana la transportarea victimei la spital este necesar sa se asigure victimei o poziţie care
sa-i permită o buna respiraţie.

24
Figura 1. Figura 2.
Cuplarea treptelor prin roti dintate cu Cuplarea treptelor cu mufe de
deplasare axiala cuplare simple
a – sectiunea, b – schema cinematica

Figura 3. Sincronizatorul conic cu inertie cu inel de blocare

A – sectiune, b – schema cinematica, c - vedere

25
 Figura 4
Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare

Figura 5
Treapta de mers inapoi
a – cu bloc de doua roti dintate culisante, b – cu o singura roata dintata culisanta

26
 Figura 6
Cuplarea treptelor

Figura 7

Dispozitivul de fixare a treptelor

27
 BIBLIOGRAFIE

1. Laurentiu Manea, Adriana Manea- Mecatronica automobilului

modern, Ed. MATRIX, 2001
2. Notiţe curs – Tehnici şi echipamente de diagnosticare auto
3. http://www.automotomarket.ro
4. www.informatiiauto.ro/sistemul-esp-plus-siguranta-in-toate-
anotimpurile-sid651.html

28