Sunteți pe pagina 1din 26

Intretinerea ,defecte in exploatare si

repararea sistemului de directie.


1.

ARGUMENT

Aparitia primelor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea


masinii cu abur si a motorului cu ardere interna.Primele automobile au aparut pe la
mijlocul secoluluui trecut si erau echipate cu motor cu abur,iar spre sfarsitul secolului
trecut motorul cu abur incepe sa fie inlocuit cu motorul cu ardere interna.
Aceste automobile erau prevazute cu roti fara pneuri ,aveau o transmisie simpla,
masa mare, iar viteza de deplasare era foarte mica.Primele automobile au fost utilizate
in special pentru transportul persoanelor.
In secolul nostru incepe folosirea rotilor cu pneuri,se perfectioneaza motorul cu
ardere interna si transmisia acestuia,au crescut vitezele de deplasare si s-a diversifcat
continuu constructia automobilelor.
Primul autoturism aerodinamic a fost construit in anul 1923 de inginerul Aurel
Presu. Autoturismul fara diferential si cu motor in spate a fost brevetat in mai multe tari.
In anul 1953 incepe la Brasov fabricarea autocamionului SR-101,cu o sarcina
utila de 4 tone,echipat cu un motor cu aprindere prin scanteie in patru timpi cu sase
cilindri verticali in linie.
In Societatea Comerciala ROCAR SA din Bucuresti se produc autoutilitare si
autobuze destinate transportului destinate transportuli urban si interurban.
Incepand din 1996 intreprindera DAEWOO AUTOMOBILE din Craiova se fabrica
autoturismul Cielo,cu o linie moderna si un consum redus de combustibil,echipat cu un
motor cu patru cilindri in linie.
Caroseria reprezinta suprastructura automobilului in care se amenajeaza spatiul
util
pentru
transportul
persoanelor,marfurilor.Caroseria
cuprinde
:masca
radiatorului,capota motorului,torpedoul,cabina si platforma (la autocamionane),corpul
caroseriei (la autobuze si la autoturisme),aripile,scarile,usile si scaunele din interior.
Tipuri de motoare utilizate:
1. Motoare cu ardere prin scanteie electrica (MAS),la care amestecul de
combustibil cu aer realizat in exteriorul cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de
la o scanteie electrica.

2. Motoarele cu aprindere prin compresie (MAC) sau motoarele cu


autoaprindere,ce aspira numai aer,care este apoi comprimat puternic.Combustibilul se
introduce in cilindru,fiind injectat la sfarsitul cursei de comprimare.

2.

DESCRIEREA LUCRARII

2.1 DESTINATIA SI CONDITIILE IMPUSE

SISTEMULUI DE DIRECTIE
Sistemul de directie serveste la modificarea directiei de deplasare a
autormobilulu. Schimbarea directiei de mers se obtine prin schimbarea planului
( bracarea) rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al autovehicului .
Conditiile impuse sistemului de directie sunt :
-sa permita stabilizarea miscarii rectilinii (rotile de directie , dupa ce virajul s-a
efectuat,
- sa aiba tendinta de a reveni in pozitia mersului in
linie dreapta;
efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie cat mai redus ;
randamentul sa fie cat mai ridicat ;
socurile provenite din regularitatile caii sa nu fie transmise la volan ;
-sa permita reglarea si intretinerea usoara ;
-sa nu prezinte uzuri excesive care
aceasta la
micsorarea conducerii ;

pot

duce

la

jocuri

mari si

-sa aiba o constructie simpla si sa prezinte o durabilitate cat mai mare ;


In figura nr. 1 este prezentata schema virajului unui automobil cu doua punti.

prin

Fig.1 Schema virajului automobilului.


Virajul automobilului este corect
,
adica rotile ruleaza fara alunecare
,
cand toate descriu cercuri concentrice in centrul de viraj O. Acest centru trebuie sa
se gaseasca la intersectia dintre prelungirea axei , rotile de directie nu sunt
paralel ci inclinate (bracate) cu unghiuri diferite . Astfel unghiul de bracare al
rotii interioare este mai mare decat unghiul de bracare al rotii exterioare .

2.2 TIPURI CONSTRUCTIVE DE SISTEME DE DIRECTIE


Partile componente si
clasificarea sistemelor de directie. Pentru
a
schimba directia automobilului, conducatorul actioneaza asupra volanului l (fig.2) ,
care transmite miscarea prin intermediului axului 2, la melcul 3, se angreneaza cu
sectorul dintat 4. Pe axul sectorului dintat se afla levierul de directie (comanda)5,
care este in legatura cu bara longitudinala de directie (comanda) 6 . Prin
rotirea sectorului dintat, deci si a levierului de directie, bara logitudinala de directie va
a vea o miscare axiala care depinde de sensul de rotatie a sectorului dintat.

Fig. 2. Partile componente ale sistemului de directie.


Prin deplasarea axiala a barei longitudinale de directie, bratul fuzetei 1 l va
roti fuzeta 9 in jurul pivotului 10 si o data cu ea si roata din stanga.Legatura care
exista intre fuzeta 9 si fuzeta 13, prin intermediul levierelor 8 si 14 si bara
transversala de directie 7, va produce rotirea 13.
Patrulaterul format din puntea propriu zisa 12,levierele fuzetelor 8 si14 si bara
transversala de directie 7 se numeste trapezul directiei.
Volanul de directie este realizat, in general, din material plastic cu armatura metalica,
avand forma circulara cu 1-3 spite. Axul volanului este format dintr-o bucata sau
din doua bucati , legate intre ele printr-o articulatie cardanica elastica de cauciuc.
Solutia din doua bucati se foloseste atunci cand caseta de directie nu se afla pe
directia axului volanului .

Din motive de securitate, incepe sa se raspandeasca la autoturisme solutia cu


coloana volanului deformabila, sub actiunea unui soc piternic. In general s-a
raspandit solutia coloanei telescopice, compusa din doua tuburi, care devin
telescopice la o anumita forta axiala.
La unele automobile pozitia volanului poate
directie axiala si inclinare cu un anumit unghi).

fi

reglata

prin

deplasarea

in

Elementele componente ale sistemului de directie se impart in doua grupe, in


functie de destinatia lor, si anume :
mecanismul
de
actionare sau comanda a
directiei,
transmiterea miscarii de la volan la levierul de directie;

ce

serveste

la

- transmisia directiei , cu ajutorul careia miscarea este transmisa de la levierul de


directie la fuzetele rotilor.
Sistemele de directie se clasifica dupa mai multe criterii si anume : locul de dispunere
a mecanismului de actionare, tipul mecanismului de actionar, particularitatile
transmisiei, locul unde sunt plasate rotile de directie.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei,
se deosebesc sisteme de directie pe dreapta si sisteme de directie pe stanga.
Dupa tipul mecanismului de actionare, sistemele de directie se clasifica in functie de :
raportul de transmitere, care poate fi constant sau variabil ;
tipul angrenajului, intalnindu-se mecanismele cu melc, cu surub, cu manivela si
cu roti dintate ;
tipul comenzii, care poate fi : mecanica, mecanica cu servomecanism (hidraulic,
pneumatic sau electric) si hidraulica;
Dupa

particularitatile transmisiei directiei,clasificarea se face in functie de :

pozitia trapezului de pozitie in raport cu puntea din fata, care poate fi anterior sau
posterior ;
constructia trapezului de directie, care poate fi cu bara transversala de directie la
puntea din fata, la puntea din spate sau la ambele punti.
Mecanismul de actionare
a
directiei.
Conditiile impuse sistemului
de
directie sunt satisfacute in mare masura de constructia mecanismului de actionare,
care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie reversibil pentru a permite revenirea rotilor de directia in


pozitia corespunzatoare mersului in linie dreapta dupa incetarea efortului aplicat
volanului:
- sa aiba un randament ridicat pierderile prin frecare in mecanismul de directie sa
fie cat mai mici in scopul usurarii conducerii.Este indicat sa aiba un randament mai
mare la transmitere a miscarii de la volan la levierul de directie si un randament mai
redus de la levier la volan pentru ca socurile provocate rotilor de neregularitatile caii
sa fie absorbite in
mare masura in
mecanism
si
sa se
transmita cat mai atenuate la volan ;
- sa asigure caracterul si valorile necesare ale raportului de transmitere ;
- sa aibe un numar minim de puncte de reglare, cu posibilitatea obligatorie de
reglare a jocului dintre elementul conducator si condus al mecanismului .
Mecanismele
de
actionare
a
directiei
se
clasifica
in functie de tipul elementului conducator si condus prin
care
se transmite momentul
de
la
volan la
axul levierului de
directie.
Ca element conducator se utilizeaza melcul cilindric , melcul globoidal, surubul sau
roata dintata, iar ca element condus poate fi utilizat sectorul dintat sectorul
elicoidal, rola, manivela, piulita sau cremaliera.
In prezent cele mai raspandite sunt mecanismele de actionare cu melc globoidal si
rola si cu pinion si cremaliera .
Mecanismul de actionare cu melc globoidal si rola se compune dintr-o rola simpla,
dubla sau tripla( in functie de efortul ce trebuie transmis) si un melc globoidal.
Datorita faptului ca intre melc si rola exista o frecare de rostogolire , mecanismul are
un randament ridicat.
Melcul globoidal 4 (fig.3) este montat la capatul axului volanului 3 si se sprijina in
caseta 8, prin intermediul a doi rulmenti 9 si 12 .Rola 6 este montata pe boltul
5 intre bratele furcii
14,
prin intermediul a
doi rulmenti.Furca 14 este executata dintr-o bucata cu
axul
7 al levierului de
directie 23, fixat pe piulita 24 .Axul levierului de directie este montat in caseta de
directie avand un capat sprijint pe
rulmentul 19.
Garnitura de
etansare 22
si simeringul 15 impiedica intrarea impuritatilor in interiorul casetei.

Fig. 3. Mecanismul de actionare a directiei


utilizat la autoturismul ARO
Capacul 10 fixat cu suruburi actioneaza asupra bucsei
11
ce contine inelul
exterior al rulmentului 9. Garniturile de reglaj 2, de sub capac, servesc
la reglarea jocului axial al
melcului.
In
capacul lateral al casetei 20 se
gasesc surubul
18
,
care
este legat
de axul levierului de
directie.Reglarea jocului angrenajului
dintre melcul globoidal si rola,
care sunt montate excentric, se face prin surubul de reglare 18(protejat de piulita 17),
care deplaseaza axial rola impreuna cu axul 7. Fixarea piulitei dupa reglare se face
cu
stiftul 16.Busonul
21
serveste pentru introducerea lubrefiantului
in
caseta.Cuplajul elastic din cauciuc 1 face legatura intre partea inferioara a
axului volanului 3 si partea centrala
(
axul
volanului
este
divizat
in
trei parti).Garnitura
etansarea axului volanului la intrarea in caseta.

13

asigura

Fig. 4. Sistemul de directie de la automobilele Roman.


Mecanismul de la autocamioanele Roman se compune din caseta de directie
propriu-zisa 4 ( fig.4), caseta 13 cu angrenajul in unghi si trompa 14 in

interiorul careia se afla axul de transmisie dintre angrenajul de directie.Caseta de


directie propriu zisa are angrenajul format dintr-un melc globoidal si o rola tripla.
Melcul globoidal 8 (fig.9.a) este montat in caseta pe doi rulmenti cu rolele 7 si 9.
Prin capacul 4 trece teava 5 pentru mentinerea nivelului uleiului din caseta.
Intre capac si
caseta se monteaza
garnitura
6,
care
serveste
la
reglarea jocului axial al melcului globoidal. In angrenare cu melcul globoidal se afla
rola 13, montata pe boltul 19, intre bratele furcii 20, prin intermediul a doi rulmenti cu
ace. Axul 12 face corp comun cu furca si este fixat la un capat in capacul 16, pe
rulmentul cu ace 15, iar la celalalt capat in caseta pe bucsele 2 si 3. In zona cu
caneluri a axului 12, se monteaza levierul de directie, fixat cu piulita 1. Jocul intre melc
si rola se regleaza cu ajutorul surubului de reglaj 14, montat in capacul 16.
In fig. 5.b. este reprezentata o sectiune prin aceasta caseta.

Fig.5.Mecanismul de actionare cu melc globoidal


si rola de la autocamioanele roman.
Mecanismul de actionare cu pinion si cremaliera. Acest tip de mecanism
(fig.6) se utilizeaza destul de des la autoturismele cu suspensie independenta a rotilor
si bara transversala de directie.In felul acesta , numarul articulatiilor transmisiei
directiei se
reduce la
patru fata
de
alte solutii care
necesita
cel
putin sase articulatii.

Fig.6. Mecanismul de actionare a


directiei cu pinion si cremaliera
Pinionul cu dinti inclinati
8
al axului
volanului
5 este montat pe doi rulmenti radiali axiali
7,
al caror joc se regleaza cu
garnituri montate sub capacul inferior al casetei de directie . Cremaliera 9
este realizata pe o bara de sectiune circulara, care este introdusa in teava de otel
6. Angrenarea corecta intre pinion si cremaliera este asigurata de dispozitivul 3.
Jocul
angrenajului se
stabileste cu ajutorul garniturilor 2.
In orificiul
din
centrul suportului se monteaza plunjerul de bronz 4, care este apasat de arcul 10,
pe cremaliera. Efortul produs de plunjer nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare
pentru a nu provoca griparea, realizand numai frecarea necesara a mecanismului.
Capetele cremalierei se asambleaza cu
barele
oscilante prin articulatii
sferice.Patrunderea murdariei la
angrenaj
este impiedicata de burduful
de
cauciuc 1.Raportul de transmitere este constant.
Acest tip de mecanism se intalneste la autoturismul Dacia 1310 si OLCIT.
Mecanismul de
actionare cu surub,
piulita
si
sector dintat(cu
bile
recirculante). Axul volanului 5 (fig. 7)este prevazuta la partea inferioara cu o
portiune filetata l, care se sprijina in caseta de directie 9, prin intermediul a doi
rulmenti cu role conice 4. Piulita 3 si partea filetata a axului volanului
sunt prevazute cu
un filet
special
cu
profil
semicircular.
Prin
suprapunerea canalelor piulitei si ale surubului se formeaza un canal elicoidal ,
care, impreuna cu tubul de ghidaj 2, se umple cu bile, asigurandu-se astfel
circulatia neintrerupta a acestora. Piulita are taiat la exterior o cremaliera 6 , care
angreneaza cu sectorul dintat 7, solidar cu axul 8 al levierului de directie.

Fig.7. Mecanismul de actionare a directiei


Cu surub,piulita si sector dintat.
Jocul axial al volanului se regleaza cu piulita 10, iar jocul dintre piulita si
sector(montate excentric) prin deplasarea sectorului dintat 7 (impreuna cu axul 8 in
raport cu cremaliera piulitei).Jocul dintre surub si piulita nu se regleaza.
Acest
mecanism, datorita
existentei frecarii
cu rosogolire,
prin
intermediul bilelor,permite obtinerea unui randament
ridicat.Greutatea
si
dimensiunile de gabarit
sunt destul
de reduse.
Acest mecanism se utilizeaza la unele autocamioane grele.
Transmisia directiei. Constructia transmisiei directiei
este determinata
de tipul constructiv al puntii din fata si de locul unde sunt plasate rotile de directie.
Transmisia directiei in cazul puntii
rigide.
Caracteristic pentru aceasta solutie (fig.8.) este faptul ca bara transversala de
directie 3 este executata, de regula, dintr-o singura bucata. Trapezul de directie ,
este format din bara transversala 3, levierele fuzetelor 4 si partea centrala a
puntii din fata, este un trapez posterior.

Fig. 8. Transmisia directiei in cazul puntii rigide.


1. levier de directie(comanda), 2- bara longidudinala de directie;
3- bara transversala de directie; 4- levierele fuzetelor ;

5- fuzete; 6- bratul fuzetei; 7- mecanism de actionare;


Tijele si parghiile
care formeaza transmisia directiei
sunt legate
intre ele prin articularitati sferice,
care
mai
au
si rolul de
a
elimina jocurile datorate uzarii de a se amortiza socurile transmise rotilor de
directie de la cale.
Articularitatile sferice se clasifica in functie de forma bialntului si de sistemul de
reglare a jocului.
Boltul poate avea capul sub forma sferica (fig.9.a.c.)sau semisferica
(fig.9.b).

si tronconica

Fig.9. Tipuri constructive de articulatii sferice


bolt; 2-pastile; 3- arcuri de compensare;
Dupa sistemul de reglare a jocului articulatiile sferice pot fi: elastice si tip pana.
In
cazul articulatiilor elastice,
jocurile datorate uzarii sunt compensate automat cu ajutorul
unui arc,
care
poate actiona axial ( fig.9.b.) sau radial (fig.9.a).
Intensitatea socurilor ce se transmit mecanismului de actionare a directiei si
volanului depinde
de tipul
constructiv
al acestor
articulatii sferice.
Articulatiile sferice trebuie unse periodic,
pentru aceasta trebuie prevazanduse cu gresor .In ultima vreme, pentru simplificarea intretinerii, se folosesc pe
scara tot
mai
larga articulatiile sferice capsulate
(fig.9.c)
.
La aceste articulatii partea sferica a boltului si pastilele au aplicate pe ele un strat
din material plastic de cca.2,5 mm , impregnat cu bisulfura de molibden pentru
reducerea frecarii.Articulatia este umpluta la motare cu o unsoare pe baza de
calciu si capsulata.

Transmisia directiei in cazul puntii articulate. La autoturismele cu suspensie


independenta a rotilor din fata este caracteristic faptul ca bara transversala de directie
este fractionata in
doua
sau
mai
multe
parti,
pentru
a
permite separat fiecarei roti oscilatii pe verticala.
In figura (10.a) este reprezentata transmisia directiei , la care mecanismul de actionare
1
imprima levierului
de
directie 2 o
miscare
de
rotatie
ce
se
transmite parghiei unghiulare 3, care este articulata de bara transversala de directie,
compusa din doua parti 4 si 5.

Fig. 10. Transmisia directiei la automobilele cu


Suspensie independenta a rotilor
La solutia din
(fig.10.b)
bara transversala de
directie se compune dintr-o
parte centrala 1 si doua parti laterale 4, legate la bratele fuzetelor 5 .
Transmisia directiei mai cuprinde levierul de directie 2 (elementul conducator ), care
primeste miscarea de la caseta 3 si parghia pendulara 6. Solutia este utilizata la
automobilele ARO.
Bara transversala de directie din (fig.10.c) este compusa din doua parti 2 si
5, legate cu capetele interioare de levierul central 3, iar cu cele exterioare
de bratele fuzetelor 1 si 6. Elementul conducator il constituie levierul de directie 7,
prin care, prin intermediul barei 4, transmite miscarea parghiei centrale 3.
In (fig.10.d) este reprezentata transmisia directiei la mecanismul de actionare cu
pinion si cremaliera, care este o varianta a transmisiei cu levier central. La aceasta
solutie levierul central, avand o miscare de rotatie, a fost inlocuit cu
cremaliera 1 avand o miscare de translatie.De la cremaliera miscarea este
transmisa barelor
laterale
2
ce
sunt articulate de
bratele fuzetelor.
O
solutie asemanatoare este utilizata la DACIA 1310.
Servodirectii utilizate la automobile. La unele autocamioane si autobuze de mare
capacitate si unele autoturisme de clasa superioara, se utilizeaza mecanisme de
comanda a directiei prevazute cu servomecanisme hidraulice. Servomecanismele de

directie reduc forta necesara


pentru
manevrarea volanului,
contribuind astfel
la usurarea conducerii automobilului si la amortizarea oscilatiilor mecanismului de
directie.
In functie de modul de realizare a servomecanismului, se deosebesc doua tipuri de
servodirectii.
La primul tip, servomecanismul este realizat separat de mecanismul de actionare a
directiei, el actionand asupra organelor transmisiei directiei .
Servodirectia ZF 8065 ( fig.11) utilizata la automobilele ROMAN se compune, in
principal, din caseta de directie propriu-zisa 10 (in care se gaseste
si servomecanismul hidraulic), pompa de inalta presiune 3, rezervorul de ulei 13,
volanul 1 cu axul 2 si conductele de legatura 4,5 si 12.

Fig .11.Asamblul servodirectiei automobilelor

ROMAN

volan; 2- ax volan; 3- pompa de inalta presiune;4- conducta de legatura


2-dintre pompa si rezervor ;5 conducta de legatura dintre pompa si caseta de
directie;
6- carcasa angrenaj in unghi; 7- supapa de retur; 8- trompa; 9- mecanism supape
servodirectie;
10- caseta de directie propriu-zisa; 11- levier de directie; 12 conducta de retur pentru
ulei;
13- rezervor de ulei.
Caseta de directie propriu-zisa (fig.12) este compusa din carcasa, prevazuta in interior
cu un cilindru in care se deplaseaza pistonul 2,ce transforma miscarea de rotatie a

axului volanului intr-o miscare de translatie si o transmite sectorului dintat 29, pe al


carui act este montat levierul de directie.

Fig.12.Caseta de directie propriu-zisa si mecanismul


supapelor de la servodirectia automobilelor ROMAN
1.carcasa caseta;2-piston; 3- piulita de directie; 4-canal de recirculare bile;
5-garnitura de etansare; 6-garnitura pentru indepartarea uleiului;
7-surib conducator; 8- capac interiro; 9- cilindru supape sertaras; 10- supapa;
rulment cu ace; 12- inel inetrior al rulmentului 17; 13- inel exterior al rulmentului 17;
14-manseta de obturare ; 15- ax de antrenare ; 16- carcasa mecanism supape;17rulment cu bile; 18- garnitura de etansare inelara; 19-bara de torsiune; 20- supapa
tip piston;
21- bloc portsupape; 22- garnitura de etansare; 23- saiba de protectie ; 24- rulemnt
axial cu ace; 25- garnitura inelara; 26- piulita inelara; 27- bile; 28- bolt de antrenare;
29- sector dintat;
Pentru aceasta, pistonul este prevazut la partea exterioara cu o dantura prin
care angreneaza cu sectorul dintat 29, iar la partea interioara cu un locas cilindric in
care intra surubul conductor 7. In interiorul pistonului se gaseste si piulita de directie 3,
montata cu ajutorul piulitei inelare 26. Transformarea miscarii de rotatie a surubului in
miscare axiala a pistonului se face cu ajutorul bilelor 27 si al piulitei 3. In
carcasa 16,montata pe caseta de directie se gaseste mecanismul supapelor
servodirectiei, etansat prin capacul interior 8 si garniturile de etansare 22 si 25. Acest

mecanism este compus din blocul portsupape 21, supapele 20, axul de antrenare 15 si
bara de torsiune 19.
Blocul portsupape 21 face corp comun cu surubul conducator 7 si contine in plan
transversal ,doi cilindri 9 ( superior si inferior), corespunzator celor doua supape.
Supapele 20 sunt de tip piston sertaras, cea de sus permitind trimiterea uleiului in
spatiul dintre caseta de directie si partea din dreapta pistonului, iar cea de jos trimiterea
uleiului in spatiul dintre caseta de directie si partea din stanga a pistonului 2.
Axul de antrenare 15 este prevazut cu doua cepuri ce intra in orificiile radiale de la
mijlocul supapelor sertaras,in scopul actionarii lor. Bara de torsiune 19 este montata
rigid atat pe surubul conducator 7,cit si pe axul de antrenare 15. Ea are rolul de a
transmite momentul de rasucire de la axul volanului la surubul conducator, precum si
de a reduce in pozitia neutra supapele sertaras 20, atunci cind conducatorul auto nu
mai actioneaza asupra volanului.
Angrenajul in unghi, montat intr-o caseta fixata pe caseta de directie prin intermediul
unei trompe, este format din doua pinioane conice.
La deplasarea automobilului in linie dreapta, supapele sertaras 11 si 12 se gasesc in
pozitie neutra,iar centrele gaurilor lor radiale de antrenare 7 sunt in linie cu centrul gaurii
centrale 8 a blocului portsupape. In aceasta situatie, sunt deschise atat orificiile de
debitare 10 si 13 din dreapta supapelor,cat si orificiile de refulare 9 si 6 din stanga
supapelor sertaras. Pompa de inalta presiune 16 trimite uleiul in spatiul din jurul blocului
supapelor prin conducta 14. De aici,o parte trece prin orificiul de debitare 10,deschis de
supapa superioara 11 si prin canalul 23 intra in caseta de directie,in spatiul din dreapta
pistonului 2.
O alta parte din ulei trece prin orificiul 13,deshis de supapa inferioara 12 si, prin canalul
22,intra in caseta de directie, in spatiul din stanga pistonului 2.
Datorita faptului ca presiunea uleiului din ambele parti ale pistonului este
aceeasi,acesta ramane fix,iar angrenarea cu sectorul dintat 21 se face in pozitia
mijlocie (neutra). Dupa umplerea spatiilor mentionate, uleiul debitat de pompa 15 se
intoarce in rezervorul de ulei direct din canalele de debitare, prin orificiile 6 si 9,
canalul central 8 al blocului supapelor si conducta de refulare 19.

2.3 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE


DIRECTIE
Arborele levierului de comanda a directiei precum si levierul de comanda se executa din
oteluri aliate cu Cr si Ni sau OLC.

Levierele si barele mecanismului de directie sunt executate din OLC.


Melcul globoidal este executat din otel special aliat cu Cr si Ni,care se cianureaza sau
se cementeaza.
Rola se executa tot din otel aliat cu Cr si Ni si se cementeaza, iar arborele volanului din
OLC 45.

2.4 INTRETINEREA SISTEMULUI DE DIRECTIE


Intretinerea sistemului de directie consta in : masurarea jucului volanului,verificarea
jocului din articulatii,reglarea mecanismului de actionare,verificarea si reglarea
unghiurilor
de
pozitie
ale
rotilor
de
directie si
pivotilor
(geometria
directiei),stringerea suruburilor de fixare a casetei de directie,stringerea articulatiilor
sferice si ungerea conform schemei de ungere.
Verificarea jocului la volan se face in modul urmator:
se aduce automobilul pentru pozitia de mers in linie dreapta;
se roteste volanul spre dreapta si apoi spre stinga pina la pozitiile maxime in care
acestea se manevreaza usor fara sa roteasca rotile.
Jocul la volan nu trebuie sa depaseasca 15 grade, deoarece in aceasta situatie
manevrarea directiei devine nesigura.
Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulatiilor mecanismului de directie sau a
pieselor mecanismului de comanda.
Reglarea mecanismului de actionare a directiei. Modul de reglare al mecanismului de
actionare a directiei difera in functie de tipul constructiv al acestuia. In toate cazurile
insa operatia de reglare se va executa numai dupa inlaturarea jocurilor din articulatiile
mecanismului.
Reglarea mecanismelor de actionare cu melc globoidal si rola comporta
reglarea jocului axial al volanului (melcului) si a jocului din angrenaj. Inainte de
reglare se decupleaza levierul de directie de bara de directie.
Reglarea jocului axial al melcului se face prin demontarea capacului 10 (v.fig.5) din
fata garniturilor 2 si scoaterea a una sau doua garnituri , dupa care capacul
se monteaza la loc.
Reglarea jocului angrenajului
rolei
cu surub

melc se efectueaza cu ajutorul surubului 18, prin deplasarea axiala a rolei 6 cu axul
7, reducand jocul dintre melc si rola care sunt montate excentric. Dupa reglare, se
verifica jocul la volan.

Controlul geometriei rotilor de directie . Aparatele de masurat si control al


geometriei rotilor
de
directie pot fi mecanice
sau
optice
. Aparatele mecanice sunt relativ simple si
mai ieftine decat cele
optice, avand insa o precizie mai redusa.
Fiecare aparat are intocmite instructiuni de
catre intreprinderea producatoare .

folosire

Unghiurile
de
si pivotilor trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in
cartea tehnica a automobilului respectiv.

de

asezare ale rotilor

Ungerea sistemului
de
directie.
Piesele mecanismului de
directie,
necesita ungere sunt: caseta de directie , articulatiile sferice si pivotii .

care

Ungerea casetei de directie se face, de regula, cu ulei de transmisie , respectand


periodicitatea prescrisa de fabrica. Periodic, se controleaza nivelul si, la nevoie, se
completeaza pierderile cu acelasi tip de ulei. Daca pierderile de ulei devin prea mari
trebuie depistata si inlaturata cauza care le genereaza, pentru a evita avariile.
In cazul servodirectiei hidraulice , o data cu inlocuirea uleiului se schimba si filtrul de
ulei.
Articulatiile sferice si pivotii
se ung cu
unsoare consistenta
tip
U,
introdusa sub presiune prin gresoarele cu
care
sunt prevazute. Periodicitatea de ungere variaza intre 1000 - 2000 km parcursi.

2.5 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE SISTEMULUI DE DIRECTIE.


Defectiunile sistemului de directie se pot manifesta sub forma :
manevrarea volanului necesita un efort mare ;
rotile de directie oscileaza la viteze reduse ;
rotile de directie oscileaza la viteze mari;
directia trage intr-o parte ;
directia transmite volanului socurile de la roti;
zgomote anormale ale directiei;
Manevrarea volanului
Defectul se datoreste urmatoarelor cauze

necesita un efort mare


: frecarilor mari in articulatii;

.
frecarilor

anormale in
caseta
de
directie
si
la
pivotii
deformarii axului volanului precum si unor defectiuni ale pneurilor.

fuzetelor,

Frecarile mari in articulatii se produc ca urmare a unui montaj sau reglaj incorect, a
gresajului nesatisfacator sau a patrunderii prefului intre elementele articulatiei.
Defectiunile se remediaza in
atelierul
de
reparatii
demontarea organelor respective, prin curatarea si ungerea lor.

prin

Frecarile anormale in caseta de directie se produc datorita gresajului insuficient,


uzarii sau deteriorarii surubului melc, rulmentilor uzati sau incorect montati ,
jocului insuficient intre elementele casetei sau fixarii incorecte a casetei de directie
pe cadrul automobilului.
Defectiunile cu exceptia grasajului insuficient, nu se pot remedia decat la atelier.
Frecarile anormale la pivotii fuzetelor se datoreaza gresajului nesatisfacator, jocului
insuficient intre pivoti si rulmenti sau bucse, griparii pivotilor.
Remedierea consta
in
oprgabnele deteriorate se schimba la atelier.

curatarea si gresarea pivotilor,

Defectiunile pneurilor care ingreuneaza manevrarea


volanului
presiune insuficienta sau inegala , uzura neuniforma de dimensiuni diferite.

pot fi:

-Rotile de directie oscileaza la viteze reduse. Oscilatia rotilor de directie , la viteze


mai mici de 60 km/h , se datoreaza cauzelor : presiunii incorecte in pneuri , pneuri
de dimensiuni diferite, roti neechilibrate, organele sistemului de directie sunt uzate,
rulmentii rotilor au soc mare,
osia
din fata deplasata, suspensia defecta
(
arcuri desfacute
sau rupte,
amortizoare
defecte),
cadrul deformat,
geometria rotilor incorect.
Pe parcurs se remediaza defectiunile referitoare la refacerea presiunii in pneuri,
strangeri si montari corecte de piese. Restul defectiunilor se remediaza la atelier.
Rotile de directie oscileaza la
viteze mari
.Cauzele sunt similare
cu
cele care produc oscilatii la circulatia cu viteze reduse, in plus mai
intervin:
jocuri insuficiente la franele din fata, dezechilibrarea sau deformarea rotilor din
spate, suportilor motorului slabiti sau defecti.
La viteze mari
oscilatia rotilor
de directie
este
un
defect periculos mai ales cand aceste oscilatii
intra
in
rezonanta cu
oscilatiile cadrului sau cu cele ale altor organe ale sistemului de directie
sau suspensie .

- Directia trage intr-o parte . Cauzele pot fi : pneurile rotilor din fata nu au
aceeasi presiune sau nu sunt identice ca marime, franele sunt reglate incorect,
cadrul
este deformat
,
unul din arcurile suspensiei
din fata are ochiul foii principale rupt.
Pe parcurs se corecteaza presiunea pneurilor
Restul defectiunii se remediaza la atelier.

si

se regleaza franele.

Socurile provenite din


interactiunea rotilor cu
drumul se transmit volanului.
Fenomenul apare in special la deplasarea pe drumuri cu denivelari datorita :
presiunii prea mari in pneuri , dezechilibrarii rotilor, amortizoarelor defecte , uzarii
sau reglarii incorecte a organelor sistemului de directie .
- Zgomote anormale ale organelor sistemului de directie. Cauzele ce conduc
la zgomote anormale pot fi : jocuri excesive in articulatiile transmisiei directiei;
slabirea volanului si a suportului acestuia sau
a
casetei
de
directie, deteriorarea rulmentilor sau montarea
lor gresita, frecarii
anormale datorita gresarii nesatisfacatoare.
Pe parcurs se remediaza numai acele
defectiuni care
necesita demontarea organelor sistemului de directie.

nu

2.6 REPARAREA SISTEMULUI DE DIRECTIE


Caseta
de
directie poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza :
fisuri sau rupturi
ale flansei de
prindere se elimina prin craituirea fisurilor sau rupturilor pe adancimea de 4mm,
incarcarea cu sudura electrica si polizarea pana la nivelul materialului de baza .
filetul orificiilor de fixare a
capacelor deteriorat se remediaza
prin
:
incarcarea cu sudura electrica,
polizarea suprafetei frontale pana
la
nivelul materialului
de
baza
al
flansei,
dupa
care se gaureste si
se fileteaza la dimensiunea nominala: majorarea gaurilor filetate ;
- alezajele pentru rulmentii axului melcului uzate se reconditioneaza prin bucsare,
dupa care urmeaza : se strunjeste locasul la o cota majorata, se confectioneaza o
bucsa din OLT 64 sau teava, se preseaza bucsa in locas, se alezeaza bucsa la
cota nominala si se sanfreneaza;
alezajul
pentru bucsa arborelui levierului uzat
se
reconditioneaza inlocuirea bucsei astfel : se largeste locasul, se confectioneaza
prin roluire o
bucsa
cu
diametrul exterior majorat,
se preseaza bucsa
in locas, dupa care se alezeaza la cota nominala.

gaurile din urechile pentru


fixare uzate
se
reconditioneaza prin
incarcarea cu sudura electrica,
polizarea suprafetelor frontale pana
la
nivelul materialelor de baza, dupa care se gaureste la cota nominala.
Axul asamblat cu melcul poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa
cum urmeaza:
uzura,
stirbirea
si
exfolierea suprafetelor active
ale melcului determina inlocuirea melcului cu unul nou;
suprafetele conice ale melcului pentru rulmentii uzate se reconditioneaza prin:
rectificarea conurilor;
cromarea
dura
(
se rectifica conurile
pentru uniformizarea suprafetei, se cromeaza si se rectifica la cota nominala).
Rasucirea si inconvoierea axului determina inlocuirea lui.
Axul levierului de directie asamblat
rola poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

cu

- stirbirea si exfolierea suprafetei active a rolei determina inlocuirea rolei astfel: se


taie stratul de sudura de la capetele axului rolei, se scoate rola si se inlocuieste: se
sudeaza din nou axul rolei la capete si se ajusteaza prin polizare;
- daca filetul surubului de reglaj are mai mult de doua spire deteriorate surubul
se inlocuieste ;
- fusul scurt al axului uzat se reconditioneaza prin: rectificare de uniformizare, urmata
de cromarea dura, apoi rectificarea la cota nominala;
- fusul lung al axului uzat se reconditioneaza prin cromare dura si rectificarea la cota
nominala; montarea unei bucse noi cu diametrul inferior micsorat ;
- daca diametrul suprafetei active a axului rolei scade sub o anumita valoare, axul
se inlocuieste ;
- daca diametrul locasului interior al rolei pentru rulmentii cu role-ace depaseste
limita admisa rola se inlocuieste;
suprafata
laterala
rectificarea suprafetelor laterale ale
presiune majorate corespunzator.

a
rolei

rolei
uzate se remediaza prin
si montarea rolei cu
saibe de

Levierul de directie poate prezenta urmatoarele defecte :


uzarea gaurii conice si indoirea levierului .

uzarea canelurilor,

Levierul se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi de orice natura si


in orice pozitie, deformari, uzarea gaurii conice peste limita admisa, deteriorarea a
peste trei caneluri consecutive.

3.

Norme de sanatate si securitatea muncii

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele
masuri si reguli principale:
-

imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp , mansetele de asemenea bine stranse iar hainele
incheiate.

cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn fiind bine fixate care sa permita prinderea lor
sigura si comoda

folosirea cheilor cu fisuri este interzisa.

alimentarea lampilor care servesc luminatul localo al diferitelor locuri de munca se va face numai cu surse cu
tensiunea de 24 V,tensiunea considerata nepericuloasa in cadrul unei atingeri accidentale.

se interzice oprirea masinilor,uneltelor cu obiecte improvizate.

repararea , ungera sau curatirea masinilor unelte,mecanismelor si a aparatelor se va face numai cand
acesta nu functioneaza.

Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si
instalatii speciale.
Este interzis folosirea in acest scop a funiilor,rangilor etc.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine
ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie bine iluminate.

4.

Bibliografie

1. GH. FRATILA,M.V.POPA,M.FRATILA
Automobile-Sofer mecanic auto
Ministerul Invatamantuli,manual pentru scoli profesionale anii I si II
Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1994
2.DAN VAITEANU , MIHALACHE STOLERU , NASTASE CAMPEANU , FLORIN
ZAMFIRESCU

Agenda automobilului partea I si II


Editura tehnica ,Bbucuresti 1984
3. GH.FRATILA , MARIANA FRATILA , ST. SAMOILA
Automobile-cunoastere,intretinere si reparare
Ministerul Invatamantului , manual pentru scoli profesionale anii I , II , III
Meseria sofer mecanic auto
Editura didactica si pedagogica , R.A. Bucuresti 1992

5.

Anexe

Fig. 3. Mecanismul de actionare a directiei


utilizat la autoturismul ARO

Fig.11.Asamblul servodirectiei automobilelor

ROMAN

Fig.12.Caseta de directie propriu-zisa si mecanismul


supapelor de la servodirectia automobilelor ROMAN

Fig. 10. Transmisia directiei la automobilele cu


suspensie independenta a rotilor

Fig.9. Tipuri constructive de articulatii sferice

Fig.6. Mecanismul de actionare a


directiei cu pinion si cremaliera