TEMA PROIECT:

REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE-FRANA CU TAMBUR SI

SABOTII INTERIORI

ARGUMENT
Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care
se poate deplasa prin mijloace de propulsie in diferite conditii de teren, destinat transportului
direct sau prin tractare al unor incarcaturi ce pot fi bunuri, persoane etc.
Datorita destinatiei diferite, automobilele au unele particularitati in transmisie, sistemul de rulare
suspensie, caroserie si chiar la motorul acestora
Sistemul de franare serveste la:
- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale
automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o
anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme
si de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze.
Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie
prevazute cu frane (franare integrala).
Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.
Prin intretinerea si repararea sistemului de franare, conform documentatiei tehnice a automobilului,
se elimina cauzele aparitiei accidentelor de circulatie dar si se asigura siguranta in trafic.

CUPRINS
Capitolul I-Prezentarea generala
1.1 Sistemul de franare.Destinatie.Conditii impuse
1.2 Calsificarea sistemelor de franare..
1.3 Constructia si functionarea franelor..
1.4 Tipuri de saboti
1.5 Tipuri de frane cu tamburi si saboti interiori.
1.6 Schema actionarii hidraulice cu circuit dublu..

Capitolul II
2.1 Defectiuni in functionare a sistemului de franare..
2.2 Forme de manifestare a defectiunlor sistemului de franare.
Capitolul III-Repararea sistemului de franare cu tambur
si saboti interiori..
Capitolul IV-Norme de igiena si securitatea muncii..
Bibliografie

CAPITOLUL I
PREZETAREA GENERALA
1.1 DESTINATIA, CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE
Destinatia sistemului de franare.
Sistemul de franare serveste la:
- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale
automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o
anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme
si de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze.
Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie
prevazute cu frane (franare integrala).
Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.
Conditii impuse sistemului de franare.
Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure o franare sigura;
- sa asigure imobilizarea automobilului in panta;
- sa fie capabil de anumite deceleratii impuse;
- franarea sa fie progresiva, fara socuri;
- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;
- efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu
deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;

- forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului;

- franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;
- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;
- sa se regleze usor sau chiar in mod automat;
- sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.
1.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE.
Sistemele de franare, dupa rolul pe care-1 au, se clasifica in:
- sistemul principal de franare, intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu, care se
utilizeaza la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorita actionarii, de
obicei prin apasarea unei pedale cu piciorul, se mai numeste si frana de picior;
- sistemul stationar de franare sau frana de stationare care are rolul de a mentine automobilul
imobilizat pe o panta, in absenta conducatorului, un timp nelimitat, sau suplineste sistemul principal
in cazul defectarii acestuia. Datorita actionarii manuale, se mai numeste si frana de mana. Frana de
stationare este intalnita si sub denumirea de frana de parcare' sau de ajutor'. Frana de stationare
trebuie sa aiba un mecanism de actionare propriu, independent de cel al franei principale. Deceleratia
recomandata pentru frana de stationare trebuie sa fie egala cu cel putin 30% din deceleratia franei
principale. In general, frana de stationare preia si rolul franei de siguranta;
- sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire, care are rolul de a mentine constanta
viteza automobilului, la coborarea unor pante lungi, fara utilizarea celorlalte sisteme de franare.
Acest sistem de franare se utilizeaza in cazul automobilelor cu mase mari sau destinate special sa
lucreze in regiuni de munte, contribuind la micsorarea uzurii franei principale si la sporirea
securitatii circulatiei.
Sistemul de franare se compune din franele propriu-zise si mecanismul de actionare a franelor.
Dupa locul unde este creat momentul de franare (de dispunere a franei propriu-zise), se
deosebesc: frane pe roti si frane pe transmisie.
Dupa forma piesei care se roteste, franele propriu-zise pot fi: cu tambur (radiale), cu disc (axiale)
si combinate.
Dupa forma pieselor care produc franarea, se deosebesc: frane cu saboti, frane cu banda si frane
cu discuri.
Dupa tipul mecanismului de actionare, franele pot fi: cu actionare directa, pentru franare
folosndu-se efortul conducatorului; cu servoactionare, efortul conducatorului folosmdu-se numai
pentru comanda unui agent exterior care produce forta necesara franarii; cu actionare mixta, pentru
franare folosmdu-se atat forta conducatorului, cat si forta data de un servomecanism.
1.3 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA FRANELOR
Frane cu tambur si saboti interiori
1.1 Partile componente si principiul de functionare.
Datorita simplitatii lor, franele cu tambur si saboti interiori sunt foarte raspandite la automobile.
In figura de mai jos este reprezentata schema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori a unei
roti .

Solidar cu roata 1, incarcata cu

sarcina Gr , se afla tamburul 2 , care
se roteste in sensul indicat de figura
cu viteza unghiulara . Sabotii 3
sunt articulati in punctele 4 pe
talerul franei care nu se roteste cu
roata , fiind fix.
La apasarea pedalei 7, cama 6 ,
prin intermediul parghiei 8 , se
roteste si apasa sabotii asupra
tamburului. In aceasta situatie ,
intre tamburi si sabotii apar forte de
frecarece pot da nastere la un
moment de franare Mf, care se
opune miscarii automobilului.
Sub actiunea momentului Mf,
in zona de contact a rotii cu drumul
ia nastere reactiunea Fr , indreptata
in sens opus miscarii . Tot in zona de contact apare si reactiunea verticala a drumului Z.
In timpul franarii , datorita frecarii ce ia nastere intre tambur si garniturile de frecare ale sabotilor
, energia cinetica a automobilului se transforma in caldura.
In momentul opririi, apasarii asupra pedalei , arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala ,
iar franarea inceteaza .
1.4 TIPURI DE SABOTI UTILIZATI LA FRANE
1. sabotul primar care apasa mai mult asupra tamburului se numeste si activ; - In timpul
franarii acest sabot capata un efect de autoamplificare ( autofranare) care il face sa mareasca
efectul de franare corespunzator fortei de actionare asupra lui.
2. sabotul secundar( pasiv)
Efectul de autoamplificare duce la maririrea fortei ce actioneaza asupra tamburului activ
in comparatie cu forta ce actioneaza asupra tamburului pasiv, pentru aceiasi apasare asupra
sabotilor. Din acest motiv, la mersul intr-un sens se uzeaza mai mult sabotul activ iar la
schimbarea sensului ,cel pasiv.
Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboti, se folosesc solutii constructive, ca: forte de
apasare mai mici sau garnituri de frecare mai mari la sabotul primar fata de cel secundar.

1.5 TIPURI DE FRANE CU TAMBUR SI SABOTI INTERIORI

Frana simplex are in compunere un sabot primar si unul secundar care pot fi articulati sau

flotanti.
In figura de mai jos este reprezentata frana simplex la care ambii sabotii 1 si 2 sunt articulati in
reazemele 3. Indiferent de sensul de rotatie, unul din saboti va apasa mai mult asupra tamburului
6. Execentricele 4 si 5 servesc la reglarea jocului dintre saboti si tambur.

Sabotii sunt apasati pe tambur cu forte egale S produse de

actiunea lichidului sub presiune asupra pistonaselor ce se
gasesc in cilindru 7.
La frana simplex din fig de mai jos , actionarea sabotilor 1
si 2 se face prin intermediul camei 4 cu fortele S1 si S2.

b.Frana duplex- are in compunere doi saboti primari care

pot lucra ca saboti primari la rotatie intr-un singur
sens( frana uni-duplex) sau in ambele sensuri ( duo- duplex)
Frana uni-duplex- ambii saboti 1,2 au cate un dispozitiv de actionare si cate un punct de
articulatie propriu (5,6);
cil 4- pentru sabotul1;
cil 3 pentru sabotul 2
Frana duo-duplex- ambii saboti lucreaza cu efect de autoamplificare
( ca saboti primari) indiferent de sensul de rotatie.
1,2 saboti;
3,3-opritori;
4-tambur;
5-,6 cilindri;
c. frana servosau frana de amplificare are doi saboti primari, sabotul
posterior fiind actionat de sabotul anterior.

Datorita fortelor de frecare dintre sabotul anterior si tambur, forta de actionare a sabotului
posterior este mai mare in comparatiecu forta de actionare a sabotului anterior. In acest fel,
momentul de franare se mareste substantial.
In cazul in care sabotii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo, iar in
cazul in care sabotii sunt primari pentru ambele sensuri de mers, frana se numeste duo-servo.
In fig a frana uni-servo; fig b- frana duo-servo
1- tambur; 2- bolt pentru articulatia sab 4; 3-,4-saboti;5-7- arcuri; 6- cilindru receptor, 8dispozitiv de reglare a jocului dintre saboti si tambur.
Frana duo-servo se caracterizeaza prin faptul ca fiecare sabot il actioneaza pe celalalt cu efect de
servo actiune, in functie de sensul de rotatie ambii saboti lucrand ca saboti primari; sabotii sunt
legati in serie si actionati de la un cilindru hidraulic.
1.6

SCHEMA ACTIONARII HIDRAULICE CU CIRCUIT DUBLU

Comanda franelor se poate face: cu actionare directa ( mecanica, hidraulica )
cu servoactionare ( pneumatica, electropneumatica) si cu actionare mixta

Elemente componente: 1-2- pistoane; 3-4- compartimentele cilindrului; 5- conducta fr fata;6conducta fr spate, 7 frana spate; 8- frana fata; 9-cilindru.
In cazul in care ambele circuite sunt in perfecta stare, pistonul 1
impinge lichidul din compartimentul 3 in conducta 5, deplasand in acelasi timp , prin
intermediul arcului pistonul 2 spre dreapta care trimite lichidul din comp 4 prin conducta 6 la
cilindrii de frana.

CAPITOLUL II
2.1 Defectiuni in functionarea a sistemului de franare
cauze posibile
1. aer in circuitul de franare

Remedierea defectelor
1. se scoate aerul din circuit

2. lichidul de frana este neuniform( se volatilizeaza)

2.se inlocuieste lichidul de frana

3.arcurile de rapel ale sabotilor slabe , rupte;

3. se inlocuiesc arcurile

4.saboti blocati;

4. se deblocheaza, se inlocuiesc piesele uzate

5. lipsa lichid de frana;

5. se completeaza cu lichid;

6. dilatarea exagerata a tamburilor daca sunt uzati;

6. se inlocuiesc piesele uzate;

7. unul din cilindrii receptori de la rotile din spate este

blocat;

7. se deblocheaza sau se inlocuies oiesele uzate;

8.pierderi de lichid la un cilindru receptor roata spate;

8. se corecteaza cauza pierderii de lichid si se inlocu

piesele uzate;

9.la franare apare scartiit, garniturile aluneca pe supraf de

lucru;

9. se curata supraf de lucru a garn si a tamburului; s

ovalitatea tamb si se corecteaza sau se inlocuiesc;

10. tamburii de frana prezinta uzuri mari si neuniforme;

10. se inlocuiesc garniturile de frana;

11. garniturile de frana sunt unsuroase, uzate sau arse;

11. se curata si se schimba garniturile de frana;

12. este compromisa etanseitatea sistemului de franare.

12. se corecteaza etansarea.

2.2.Forme de manifestare a defectiunilor sistemului de franare:

- frana nu este eficace ( nu tine, este slaba, sau nu actioneaza- cauze: reglajul incorect; uzura
garniturilor; uzura tamburilor, uzura garniturii pistonului pompei centrale; aer in conducte,
pierderi de lichid.
- frana freaca desi pedala nu este actionata cauze: reglajul incorect al sabotilor, arcurile de
readucere rupte; pistonasele cilindrilor receptori gomate, lichid necorespunzator, pedala incorect
reglata.

- la franare, automobilul trage intr-o parte- cauze : tambure excentrice, utilizarea de garnituri
necorespunzatoare; arcuri de readucere a sabotilor prea tari; unsoare pe garnituri; presiune in
anvelope diferita.
- in timpul franarii se blocheaza rotile- cauze : griparea pistoanelor cilindrilor,ovalizarea
tamburilor, slabirea, ruperea arcurilor sabotilor.
-franarea se intrerupe- cauze: garnituri montate gresit pe saboti; ovalizarea tamburilor, jocuri
mari la rulmenti, deformarea arborilor planetari, garnituri cu unsoare,etc.
- franare cu zgomote cauze: uzura excesiva a garniturilor; unsori,lubrefianti pe garnituri,
tamburi cu grosimi diferite utilizati;

CAPITOLUL III
REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE CU TAMBUR SI SABOTI INTERIORI
3.1 Demontarea tamburilor de frana
Pentru demontarea tamburilor de frana de la rotile din spate, se fac operatiile:
-

se slabesc piulitele rotilor, se ridica partea din spate a autoturismului, se aseaza pe capre
si se scot rotile;

se slabeste frana de stationare;

se scoate busonul pentru rezerva de unsoare cu dispozitivul ROU441, apoi se demonteaza

in ordine: siguranta piulitei si rondela de sprijin;

se indeparteaza sabotii de frna, desfacand excentricele;

es extrage tamburul de frana , cu ajutorul dispozitivului Tva 235 ca in fig de mai jos:
Extragerea tamburului de frana
La tamburul demontat, i se face
controlul vizual privind: uzarea
suprafetei de lucru, rizuri sau santuri
inelare pe supraf de lucru. In aceste

situatii, tamburul poate fi rectificat la cota maxima admisa de 1mm pe diametru. Rectificarea se
face la ambii tamburi.
3.2 Remontarea tamburului de frana. Se face in ordine inversa demontarii , respectandu-se
conditiile tehnice:
- dupa remontare se regleaza rulmentii rotii spate;
- se regleaza jocul dintre garniturile sabotilor de frana si tamburul de frana, prin excentrice( la
reglarea manuala) sau prin actionarea repetata a pedalei de frana, pentru franele cu preluare
automata a jocului;
- se regleaza frana de stationare.
3.3 Demontarea garniturilor de frana de la sabotii franei spate
Pentru demontare, se fac operatiile ( fig de mai jos)
-se demonteaza tamburul de frana spate;
- cu ajutorul unui cleste special FRE 03, se scoate arcul de rapel 2 de la partea superioara si se
scoate capatul cablului franei de stationare;
-se scot distantierele5, indepartandu-se sabotii de frana si placa distantiera 6;
-se demonteaza levierul 3 al franei de stationare si se scot sabotii de frana 4;
Demontarea garniturilor de frana
La franele cu preluare automata a jocului
dintre saboti si tambur, pentru scoaterea
tamburului, este necesar sa se introduca prin
gaura tamburului o tija de 5mm, pentru a se
aduce in pozitia zero dispozitivul de
autoreglare, rotind tamburul, in sensul sagetii
( fig
de
mai
jos)

C parghie dintata,
D-sector dintat

A- tija de zavorare.
A
Se continua apoi operatiile:
- se monteaza clestele FRE05 A pe cilindrul
receptor, iar cu clestele special
FRE 03 se scoate arcul superior de readucere a
sabotilor ( fig de mai jos)
demontarea arcului de rapel
- se basculeaza parghia dintata C, pana vine in
contact cu axul fuzetei( fig de mai jos)
-

indeparteaza sabotii F de pe platou si

B ( fig de mai jos)

se

antretoaza
- se
elibereaza
parghia C
si se aduce
sectorul
dintat in
pozitia sa
initiala( fig de mai jos)

se roteste sabotul cu 900 , se

demonteaza arcul inferior apoi se
scot: sabotul fata si spate ( fig de
mai jos)

Daca garniturile de frana sunt uzate pana la

nivelul niturilor, acestea se inlocuiesc. Pentru
inlocuirea garniturilor de frana se fac operatiile:
-

se indeparteaza niturile prin depresare sau

gaurire ;

se curata sabotul, se verifica forma;

se fixeaz garniturile de frana noi, prin

nituire la presa de mana speciala sau prin
lipire.

Nituirea trebuie inceputa de la mijlocul

garniturilor spre capete. Dupa nituire, capul nitului trebuie sa fie minim2mm sub suprafata
garniturilor de frana, iar capetele garniturilor se tesesc conic. Pentru a readuce sabotii la forma
geometrica a tamburului, se recomanda operatia de strunjire folosind dispozitiv special .
3.4 Remontarea garniturilor se face in ordine inversa operatiilor de demontare cu conditiile:
- reglarea jocului dintre garniturile de frana ;
- reglarea dispozitivului de preluare automata a jocului dintre saboti si garnituri care depinde de
tensionarea arcului E , prins intre sabotul spate si antretoaza. Se masoara cota H=1mm , intre
antretoaza si sabotul fata. Daca cota nu este corecta se schimba arcul antretoazei si arcurile de
readucere a sabotilor( fig de mai jos)
3.5. Inlocuirea unui cilindru receptor
de la rotile spate
Demontarea, se face in ordinea
operatiilor:
-se demonteaza tamburul de frana de
larotile spate;
-se verifica etanseitatea cilindrului
receptor;
-folosindu-se clestele FRE 03 se scaote
arcul de rapel si se indeparteaza sabotii;

-se desfac racordul canalizatiei rigide de la cilindrul receptor si cele doua suruburi de fixare a
cilindrului pe platoul franei spate( fig de mai jos)
a- demontarea cilindrului receptor

b- desasamblare cilindrului receptor

1- corpul cilindrului;2- orificiu racord rigid; 3- suruburi de fixare; 4- surub de aerisire. 5garnitura protectoare; 6- pistonas. 7- garnituri de etansare; 8-arc.
-

se verifica starea tehnica a sabotilor , a cilindrului si a pistonaselor.

Reparaea cilindrului receptor se poate face , fie prin inlocuirea setului de pistonase-arcgarnituri, fie prin inlocuirea corpului cilindrului receptor.
Remontarea se face in ordine inversa demontarii, avandu-se grija ca inainte de reasamblare,
toate piesele, inclusiv cilindrul receptor, sa se introduca in lichid de frana, iar dupe reasamblare
se verifica deplasarea usoara a pieselor.Se regleaza frana de stationare si se scoate aerul din
sistemul de franare.

CAPITOLUL IV
NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII
Normele de protectie a muncii specifice activitatii de transporturi si reparatii auto au
drept scop imbunatatirea continua a conditiilor de lucru, prevenirea accidentelor si a
imbolnavirilor profesionale prin aplicarea de procedee tehnice moderne si prin folosirea celor
mai noi metode de organizare a muncii.
La elaborarea acestor norme s-a tinut seama de prevederile normelor republicane de
protectie a muncii care au fost adaptate la specificul activitatii de transporturi si reparatii auto.

In procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:

a.
b.

camerele pentru executarea lucrarilor de reglaj vor fi prevazute cu ventilatie artificiala;

se interzice fumatul sau incalzirea cu flacara deschisa a camerelor n care se lucreaza cu produse
petroliere;

c.

legaturile electrice si conductoarelor vor fi n perfecta stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot
provoca incendii;

d.

inainte de inceperea lucrului la bancul de proba se va face o verificare a legaturii la pamant a instalatiei
electrice si a cuplarii corespunzatoare a pompei de injectie cu bancul de incercari;

e.

n caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea focului;

f.

controlul si curatarea injectoarelor se vor face ntr-un dispozitiv prevazut cu geam;

g.

la inceperea lucrului, muncitorii se vor spala pe maini si se vor unge cu pasta protectoare pentru evitarea
eczemelor.

Protectia muncii cuprinde un ansamblu de actiuni si masurice au ca obiectiv cunoasterea

si inlaturarea tuturor elementelor care pot aparea in proccesul de munca, susceptibile sa provoace
accidente, imbolnaviri profesionale.
In atelier :
-

uneltele de mana trebuie sa fie confectoinate din materiale corespunzatoare operatiilor ce

se executa,

uneltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa fie prevazute cu dispozitive
care
sa
impiedice
functionarea
lor
necomandata.

uneltele de mana rotative cu actionare pneumatica , vor fii dotate cu limitatoare de

turatie,

folosirea uneltelor cu suprafete deformate ,fisurate ,slabite sau a uneltelor improvizate

este
strict
intrezisa,

oprirea masinilor unelte la schimbarea dispozitivelor ,la fixarea si scoaterea pieselor, la

repararea,
curatirea,
ungerea
sau
la
plecarea
de
langa
masina.

folosirea
protectie

ecranelor

si

dispozitivelor

verificarea
masinii,utilajelui

folosirea
izolate

i.corpurile abrazive trebuie protejate in timpul exploatarii cu o carcasa de

protectie.

starii

clestilor

izolati

tehnice

si

sculelor

de
a

cu

manere

BIBLIOGRAFIE
Gh Fratila; Mariana Fratila, S .Samoila Automobile-cunoastere intretinere si reparare
-manual
Gh Fratila; Mariana Fratila; M Pop- Automobile sofer mecanic auto
Ministerul ed si inv- Motoare cu combustie interna manual - editia 1989
Baciu E.

Repararea automobilului Dacia Pitesti ed teh 1979

C. Mondiru -

Cartea automobilului Dacia 1310