Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SABOTII INTERIORI
ARGUMENT
Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se poate deplasa
prin mijloace de propulsie in diferite conditii de teren, destinat transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi
ce pot fi bunuri, persoane etc.
Datorita destinatiei diferite, automobilele au unele particularitati in transmisie, sistemul de rulare suspensie, caroserie si
chiar la motorul acestora
Sistemul de franare serveste la:
- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru
autocamioane si autobuze.
Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane
(franare integrala).
Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.
Prin intretinerea si repararea sistemului de franare, conform documentatiei tehnice a automobilului, se elimina cauzele
aparitiei accidentelor de circulatie dar si se asigura siguranta in trafic.
CUPRINS
Capitolul I-Prezentarea generala
1.1 Sistemul de franare.Destinatie.Conditii impuse
1.2 Calsificarea sistemelor de franare..
1.3 Constructia si functionarea franelor..
1.4 Tipuri de saboti
1.5 Tipuri de frane cu tamburi si saboti interiori.
1.6 Schema actionarii hidraulice cu circuit dublu..
Capitolul II
2.1 Defectiuni in functionare a sistemului de franare..
2.2 Forme de manifestare a defectiunlor sistemului de franare.
Capitolul III-Repararea sistemului de franare cu tambur
si saboti interiori..
Capitolul IV-Norme de igiena si securitatea muncii..
Bibliografie
CAPITOLUL I
PREZETAREA GENERALA
1.1 DESTINATIA, CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE
Destinatia sistemului de franare.
Sistemul de franare serveste la:
- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru
autocamioane si autobuze.
Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane
(franare integrala).
Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.
Conditii impuse sistemului de franare.
Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure o franare sigura;
- sa asigure imobilizarea automobilului in panta;
- sa fie capabil de anumite deceleratii impuse;
- franarea sa fie progresiva, fara socuri;
- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;
- efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu deceleratia, pentru a permite
conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;
- forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului;
- franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;
- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;
- sa se regleze usor sau chiar in mod automat;
- sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.
1.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE.
Sistemele de franare, dupa rolul pe care-1 au, se clasifica in:
- sistemul principal de franare, intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu, care se utilizeaza la
reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorita actionarii, de obicei prin apasarea unei pedale cu
Solidar cu roata 1, incarcata cu sarcina Gr , se afla tamburul 2 , care se roteste in sensul indicat de figura cu viteza
unghiulara . Sabotii 3 sunt articulati in punctele 4 pe talerul franei care nu se roteste cu roata , fiind fix.
La apasarea pedalei 7, cama 6 , prin intermediul parghiei 8 , se roteste si apasa sabotii asupra tamburului. In
aceasta situatie , intre tamburi si sabotii apar forte de frecarece pot da nastere la un moment de franare Mf, care se
opune miscarii automobilului.
Sub actiunea momentului Mf, in zona de contact a rotii cu drumul ia nastere reactiunea Fr , indreptata in sens
opus miscarii . Tot in zona de contact apare si reactiunea verticala a drumului Z.
In timpul franarii , datorita frecarii ce ia nastere intre tambur si garniturile de frecare ale sabotilor , energia cinetica a
automobilului se transforma in caldura.
In momentul opririi, apasarii asupra pedalei , arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala , iar franarea inceteaza .
1.4 TIPURI DE SABOTI UTILIZATI LA FRANE
1. sabotul primar care apasa mai mult asupra tamburului se numeste si activ; - In timpul franarii acest sabot
capata un efect de autoamplificare ( autofranare) care il face sa mareasca efectul de franare corespunzator fortei de
actionare asupra lui.
2. sabotul secundar( pasiv)
Efectul de autoamplificare duce la maririrea fortei ce actioneaza asupra tamburului activ in comparatie cu
forta ce actioneaza asupra tamburului pasiv, pentru aceiasi apasare asupra sabotilor. Din acest motiv, la mersul intrun sens se uzeaza mai mult sabotul activ iar la schimbarea sensului ,cel pasiv.
Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboti, se folosesc solutii constructive, ca: forte de apasare mai mici sau
garnituri de frecare mai mari la sabotul primar fata de cel secundar.
b.Frana duplex- are in compunere doi saboti primari care pot lucra ca saboti primari la rotatie intr-un singur
sens( frana uni-duplex) sau in ambele sensuri ( duo- duplex)
Frana uni-duplex- ambii saboti 1,2 au cate un dispozitiv de actionare si cate un punct de articulatie propriu (5,6);
cil 4- pentru sabotul1;
cil 3 pentru sabotul 2
Frana duo-duplex- ambii saboti lucreaza cu efect de autoamplificare ( ca saboti primari) indiferent de sensul de
rotatie.
1,2 saboti;
3,3-opritori;
4-tambur;
5-,6 cilindri;
c. frana servo-sau frana de amplificare are doi saboti primari, sabotul posterior fiind actionat de sabotul anterior.
Datorita fortelor de frecare dintre sabotul anterior si tambur, forta de actionare a sabotului posterior este mai mare in
comparatiecu forta de actionare a sabotului anterior. In acest fel, momentul de franare se mareste substantial.
In cazul in care sabotii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo, iar in cazul in care sabotii
sunt primari pentru ambele sensuri de mers, frana se numeste duo-servo.
In fig a frana uni-servo; fig b- frana duo-servo
1- tambur; 2- bolt pentru articulatia sab 4; 3-,4-saboti;5-7- arcuri; 6- cilindru receptor, 8- dispozitiv de reglare a
jocului dintre saboti si tambur.
Frana duo-servo se caracterizeaza prin faptul ca fiecare sabot il actioneaza pe celalalt cu efect de servo actiune, in
functie de sensul de rotatie ambii saboti lucrand ca saboti primari; sabotii sunt legati in serie si actionati de la un
cilindru hidraulic.
Elemente componente: 1-2- pistoane; 3-4- compartimentele cilindrului; 5- conducta fr fata;6-conducta fr spate, 7
frana spate; 8- frana fata; 9-cilindru.
In cazul in care ambele circuite sunt in perfecta stare, pistonul 1
impinge lichidul din compartimentul 3 in conducta 5, deplasand in acelasi timp , prin intermediul arcului pistonul 2
spre dreapta care trimite lichidul din comp 4 prin conducta 6 la cilindrii de frana.
CAPITOLUL II
2.1 Defectiuni in functionarea a sistemului de franare
cauze posibile
1. aer in circuitul de franare
Remedierea defectelor
1. se scoate aerul din circuit
3. se inlocuiesc arcurile
4.saboti blocati;
5. se completeaza cu lichid;
CAPITOLUL III
REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE CU TAMBUR SI SABOTI INTERIORI
3.1 Demontarea tamburilor de frana
Pentru demontarea tamburilor de frana de la rotile din spate, se fac operatiile:
-
se slabesc piulitele rotilor, se ridica partea din spate a autoturismului, se aseaza pe capre si se scot rotile;
se scoate busonul pentru rezerva de unsoare cu dispozitivul ROU441, apoi se demonteaza in ordine:
siguranta piulitei si rondela de sprijin;
es extrage tamburul de frana , cu ajutorul dispozitivului Tva 235 ca in fig de mai jos:
La tamburul demontat, i se face controlul vizual privind: uzarea suprafetei de lucru, rizuri sau santuri inelare pe supraf
de lucru. In aceste situatii, tamburul poate fi rectificat la cota maxima admisa de 1mm pe diametru. Rectificarea se
face la ambii tamburi.
3.2 Remontarea tamburului de frana. Se face in ordine inversa demontarii , respectandu-se conditiile tehnice:
- dupa remontare se regleaza rulmentii rotii spate;
- se regleaza jocul dintre garniturile sabotilor de frana si tamburul de frana, prin excentrice( la reglarea manuala)
sau prin actionarea repetata a pedalei de frana, pentru franele cu preluare automata a jocului;
- se regleaza frana de stationare.
3.3 Demontarea garniturilor de frana de la sabotii franei spate
Pentru demontare, se fac operatiile ( fig de mai jos)
-se demonteaza tamburul de frana spate;
- cu ajutorul unui cleste special FRE 03, se scoate arcul de rapel 2 de la partea superioara si se scoate capatul
cablului franei de stationare;
-se scot distantierele5, indepartandu-se sabotii de frana si placa distantiera 6;
-se demonteaza levierul 3 al franei de stationare si se scot sabotii de frana 4;
Daca garniturile de frana sunt uzate pana la nivelul niturilor, acestea se inlocuiesc. Pentru inlocuirea garniturilor de
frana se fac operatiile:
-
se fixeaz garniturile de frana noi, prin nituire la presa de mana speciala sau prin lipire.
Nituirea trebuie inceputa de la mijlocul garniturilor spre capete. Dupa nituire, capul nitului trebuie sa fie minim2mm
sub suprafata garniturilor de frana, iar capetele garniturilor se tesesc conic. Pentru a readuce sabotii la forma
geometrica a tamburului, se recomanda operatia de strunjire folosind dispozitiv special .
3.4 Remontarea garniturilor se face in ordine inversa operatiilor de demontare cu conditiile:
- reglarea jocului dintre garniturile de frana ;
- reglarea dispozitivului de preluare automata a jocului dintre saboti si garnituri care depinde de tensionarea arcului E
, prins intre sabotul spate si antretoaza. Se masoara cota H=1mm , intre antretoaza si sabotul fata. Daca cota nu este
corecta se schimba arcul antretoazei si arcurile de readucere a sabotilor( fig de mai jos)
Reparaea cilindrului receptor se poate face , fie prin inlocuirea setului de pistonase-arc-garnituri, fie prin inlocuirea
corpului cilindrului receptor.
Remontarea se face in ordine inversa demontarii, avandu-se grija ca inainte de reasamblare, toate piesele, inclusiv
cilindrul receptor, sa se introduca in lichid de frana, iar dupe reasamblare se verifica deplasarea usoara a pieselor.Se
regleaza frana de stationare si se scoate aerul din sistemul de franare.
CAPITOLUL IV
NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII
Normele de protectie a muncii specifice activitatii de transporturi si reparatii auto au
drept scop imbunatatirea continua a conditiilor de lucru, prevenirea accidentelor si a
imbolnavirilor profesionale prin aplicarea de procedee tehnice moderne si prin folosirea celor
mai noi metode de organizare a muncii.
La elaborarea acestor norme s-a tinut seama de prevederile normelor republicane de
protectie a muncii care au fost adaptate la specificul activitatii de transporturi si reparatii auto.
In procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:
a.
b.
se interzice fumatul sau incalzirea cu flacara deschisa a camerelor n care se lucreaza cu produse
petroliere;
c.
legaturile electrice si conductoarelor vor fi n perfecta stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot
provoca incendii;
d.
inainte de inceperea lucrului la bancul de proba se va face o verificare a legaturii la pamant a instalatiei
e.
f.
g.
uneltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa fie prevazute cu dispozitive
care sa impiedice functionarea lor
necomandata.
BIBLIOGRAFIE
Gh Fratila; Mariana Fratila, S .Samoila Automobile-cunoastere intretinere si reparare
-manual
Gh Fratila; Mariana Fratila; M Pop- Automobile sofer mecanic auto
Ministerul ed si inv- Motoare cu combustie interna manual - editia 1989
Baciu E.
C. Mondiru -