Sunteți pe pagina 1din 25

DIMENSIONAREA UNEI STATII SERVICE.

METODA GENERALA DE CALCUL


Proiectarea unei statii auto-service are intotdeauna ca element de plecare parcul de
autovehicule ce urmeaza a fi deservit.
Pe baza acestui element se determina capacitatea unitatii autoservice ce urmeaza a fi
realizata. De aceea, aprecierea parcului sau altfel spus a clientelei potentiale trebuie facuta cu
atentie pentru a avea o eficienta economica cat mai buna, in sensul evitarii supradimensionarii
unitatii sau realizarii unei unitati cu capacitati reduse in raport cu cererea de servicii pe piata la
ora inaugurarii autoservice-ului.
La estimarea parcului disponibil se tine cont de urmatoarele aspecte: numarul
autovehiculelor inmatriculate in zona; cresterea in medie pe an a numarului de autovehicule in
zona construirii unitatii; specificul zonei (turistica, intens tranzitata e.t.c. ); oferta de sevicii auto
existenta in zona atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, avand in vedere ca prin
realizarea unei unitati moderne, la standarde calitative ridicate se poate atrage in mod eficient
clientela.
Capacitatea unitatii se determina pe baza necesarului de ore / an autovehicul, necesar
exprimat pe baza unor date statistice privitoare la frecventa lucrarilor (ocazii / an ) si la durata
medie a lucrarilor.
Pe baza capacitatii in ore/ an determinta se determina numarul de posturi, numarul de
angajati, de aici rezultand in continuare necesarul de spatiu si utilaj.
Concluzionand, la realizarea proiectului pentru o unitate auto-service trebuiesc parcurse
urmatoarele faze:
- estimarea parcului disponibil pe baza datelor de la politia locala si Registrul Auto
Roman si a intesitatii traficului de tranzit.

determinarea necesarului de ore/ an pe baza datelor statistice de tipul celor din


tabelul: 1.1 ; se alege, functie de capacitatea determinata tipul de statie service (tip
foarte mic, mic, mijlocie, mare)

- determinarea numarului de posturi de lucru specifice diverselor operatii (pe baza


acelorasi date din tabelul: 1.1 ) functie de numarul de schimburi
-

determinarea suprafetelor necesare si organizarea (amplasarea ) posturilor si


halelor ( atelierelor )

determinarea necesarului de personal (functie de necesarul de ore/an, timpul


disponibil al unui muncitor pe an si numarul de schimburi ) si repartizarea pe
posturi.
1.1 Tipuri de unitati service

Statiile service difera intre ele sub aspectul lucrarilor prestate (a gamei de lucrari pe
care le pot presta) si sub aspectul capacitatii de productie (in ore/an). In functie de marimea si
destinatia lor, s-au dezvoltat diferite tipuri de auto-service structurate astfel: auto-service-uri
foarte mici, mici, mijlocii si mari, fiecare cu caracteristicile lor prezentate in cele ce urmeaza.
Atelierul auto-service de tip mic este destinat efectuarii lucrarii de intretinere cu
frecventa cea mai mare si pentru inlaturarea defectiunilor minore.Se construieste cu un numar
pana la 5 posturi de lucru. Lucrarile ce se pot efectua in aceste statii sunt: spalarea
autovehiculului, schimburile de ulei, ungere, efectuarea unor verificari simple, reparatii
minore. Capacitatea de lucru a acestor unitati este de 6.000-30.000 ore/an, in functie de
numarul posturilor si numarul schimburilor adoptate. Asezarea atelierului (se recomanda) se face
langa arterele principale ce strabat localitatile, autostrazi sau in jurul statiunilor balneoclimaterice.
Auto-serviceul de tip mic poate efectua: spalarea autovehicului, schimbarea uleiului,
ungere, diagnosticare, reglaje, reparatii, vanzari de piese de schimb si articole de intretinere a
autovehicolelor. Aceste unitati se construiesc cu 6-10 posturi de lucru din care cel putin 3 posturi

sunt destinate lucrarilor de intretinere, iar la celelalte se executa lucrari de reparatii, verificari,
reglaje. Capacitatea de lucru a acestor service-uri se situiaza la 3.000-60.000 ore/an. Sunt
destinate localitatilor mici sau nodurilor de trafic rutier.
Autoservice-urile mijlocii sunt destinate localitatilor mai mari si zonelor cu circulatie
intensa. Aceste ateliere dispun de 11-25 posturi de lucru. Din aceste posturi, de obicei 6 sunt
destinate pentru lucrarile de intretinere a autovehiculului, iar celelalte sunt destinate verificarilor,
reglajelor si reparatiilor. Autoservice-urile mijlocii sunt destinate pentru toate lucrarile de
intretinere si reparatii ale autoturismelor, autoutilitarelor cu capacitate mica de transport (1t) si
microbuzelor: spalare vehicul, schimbare ulei, ungere, protectie impotriva coroziunii, vanzarea
pieselor de schimb si articolelor de intretinere, diagnosticare, verificari in perioada de garantie,
revizii tehnice periodice (inspectii), reparatii, schimbarea pieselor principale, tinichigerie,
vopsitorie.
Capacitatea de lucru a service-urilor mari este de 60.000-100.000 de ore/an cu o
capacitate de 35-75 persoane, in functie de numarul posturilor si numarul schimburilor.
Autoservice-urile mari au mai mult de 25 de posturi si sunt construite in raza oraselor
mari cu grad ridicat de motorizare. In aceste unitati sunt prestate toate lucrarile mentionate
anterior.

1.2. Determinarea suprafetei post de lucru general


Se vor determina dimensiunile unui post de lucru general, care sa raspunda cerintelor
lucrarilor de intretinere si reparatii precum si lucrarilor operatiilor de diagnosticare, avand la
baza idea de spatiu aerisit caracteristica unui service modern.
Astfel, plecand de la clasificarea autovehiculelor functie de gabarit, si de la rezultatele
studiului de nivel intocmit pentru proiectarea standului de diagnosticare a sistemului de directie
in ceea ce priveste dimensiunile de gabarit ale autoturismelor, se admit ca dimensiuni de gabarit
maxime 5 X 1,9 [m] (lungime X latime).

Fig. 1.1
Distanta dintre automobil si perete sau o instalatie tehnologica fixa este prevazuta la a
= 1 m pe care o consideram suficienta.
In partea din spate a postului de lucru se prevede un spatiu b= 3m pentru culoar cu
acces spre toate utilitatile service-ului.
In partile laterale, distanta dintre doua automobile este prevazuta la 2m in aceeasi
sursa. Pentru a tine cont de asigurarea posibilitatii efectuarii de lucrari in partile laterale a doua
autovehicule alaturate si de posibilitatea echiparii postului cu un elevator, se adopta o valoare
majorata c = 2 m.

In partea din fata, accesul facandu se individual pentru fiecare post, este prevazuta o
distanta de 0.30 m pentru a beneficiia de spatiu suficient si dupa inchiderea usii, distanta notata
cu d.

Deci

(fig. 1.1. )

Latimea postului va fi :
lp = l + c = 1,9 + 2 = 3,9 m
Se adopta: lp= 4 m
Lungimea postului va fi:
Lp = L + 2 a + d = 5 + 2 1 +0.30 =7.30 m
Unde:
l latimea maxima acceptata pentru autoturism
L lungimea maxima acceptata pentru autoturism
Suprafata postului de lucru:
Sp = Lp lp = 7.30 4 = 29.2 m2;
Acest post de lucru este specific oricarui tip de lucrari de intretinere si reparatii.
Prin dotarea cu o macara mobila se poate demonta motorul. Testarile mobile computerizate
permit utilizarea ca post de diagnosticare a motorului. O parte din posturi, respectiv toate
posturile din atelierul de mecanica, vor fi dotate cu elevatoare pentru lucrarile la partea
inferioara a automobilului, aceste lucrari fiind mai dificile si mai numeroase, volumul lor
fiind aproape jumatate din volumul lucrarilor.

La proiectarea service-ului, functie de parcul de automobile ce urmeaza a fi deservit


si frecventa diferitelor tipuri de lucrari si durata acestora se calculeaza numarul de posturi
necesare pentru diverse tipuri de lucrari.
Cu numarul de posturi determinat pentru lucrari de intretinere si reparatii,
dignosticare si revizii, se trece la organizarea halei atelierului de mecanica conform planului de
sectorizare exemplificat in plansa nr :

in cadrul careia se exemplifica si sectorizarea showroom

ului .
In felul acesta, se poate determina preliminar spatiul necesar pentru atelierul de
mecanica si utilitatile necesare acestuia (magazie piese, spatiu pentru departamentul
tehnic,vestiare etc.).

l0 = Np LP + 2 gp + b = 1 7,30 + 2 0,2 + 3 =10,7 m ;


L0 = Np lP + U + 2 gp = 5 4 + 2 + 2 0,5 = 23 m ;
Unde:
NP numarul de posturi
lP

latimea postului

LP

lungimea postului

gP
U

grosimea peretilor
distanta dintre posturile marginale si pereti

Suprafata necesara:
S0 = L0 l0 = 23 10,7=246,1 m2 ;

1.3. Suprafata alocata postului de spalare

Fig 1.2
Pentru statia de spalare se aloca o incinta separata, identica cu cea pentru standul de
directie, spatiu considerat suficient pentru statia de spalare.
Amplasarea incintelor de spalare si putere se face ca in schita din figura 1.3,
urmarindu-se obtinerea unei amplasari (organizari generale) judicioasa.
Lungimea atelierului de spalare si a standului de directie, Lps
Las = Nps lps +U
Latimea atelierului de spalare si a standului de directie, lps
las=Nps Lps +b + Ldir.
Lps lungimea postului de spalare
lps latimea postului de spalare
Nps numarul posturilor de spalare.
U distanta dintre post si peretii laterali

Avand in vedere faptul ca operatia de spalare necesita un spatiu mai mare se adopta :
lps = 5 m;
lungimea postului de spalare ramane aceeasi si anume :
Lps = 7,30 m
1.4. Suprafata postului pentru tinichigerie-vopsitorie
Ca si in paragraful destinat determinarii suprafetei unui post de lucru general, pentru
determinarea suprafetei necesare a postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie se pleaca de
la dimensiunile de gabarit ale automobilului.
Se admit aceleasi dimensiuni de gabarit: (5,0 X 1,9) m.
Postul pentru acest gen de lucrari necesita deasemenea o suprafata larga din
urmatoarele motive: necesitatea unei bune ventilatii (aerisiri), deoarece se lucreaza cu materiale
nocive (grunduri, chituri, vapori de diluant, praful rezultat la slefuirea suprafetelor chituite;
necesitatea unui spatiu lateral suficient datorita lucrarilor frecvente la partile laterale ale
autovehiculului (schimbarea sau repararea aripilor sau usilor).
In cazul de fata, prin conceperea service-ului auto cu hale individuale pentru fiecare
atelier in parte adoptam un spatiu cat mai aerisit cu urmatoarele valori pentru cotele: a si c din
figura 1.1 : a = 1,5 m ; c = 2,5 m.
Rezulta astfel:
lungimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie Ltv = 8 m;
latimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie ltv = 4,5 m.
Suprafata postului:
Sptv = Ltv ltv = 8 4,5 = 36 m2;

Aceasta suprafata se atribuie in proiect si pentru incinta de uscare (cuptor pentru


uscare), cu care, optional poate fi dotat atelierul (functie de marimea acestuia).
Lungimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:
Latv = Nptv ltv + gp +U
Nptv numarul posturilor pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie.
gp grosimea peretilor
U distanta dintre posturile marginale si pereti
Latimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:
latv = Nptv Ltv + b + Lm.p.
Lm.p. lungimea magaziei de piese
* Obs: pentru hala de vopsitorie-tinchigerie, spatiul nu poate lipsi sau fi folosit ca spatiu
suplimentar, accesul in hala facandu-se prin usi plasate in fata posturilor.
1.5. Calculul principalilor parametrii ai unei
statii service.
Se vor prezenta etapele de calcul si relatiile generalizate pentru determinarea rapida
(orientativa) a principalelor caracteristici ale unei statii service (suprafata necesara, numarul de
posturi, numarul de muncitori) care sa fie capabila sa deserveasca un anumit parc de
autovehicule.
Pe baza rezultatelor obtinute se poate intocmi un calcul economic preliminar.
Determinarea necesarului de intretinere si reparatii
Estimarea parcului disponibil

Estimarea necesarului de intrttinere si reparatii are la baza numarul autovehiculelor


ce urmeaza a fi deservite (parcul disponibil).
Estimarea parcului disponibil (P1) se face pe baza unui studiu ce va analiza
urmatoarele aspecte:
- numarul de autovehicule inmatriculate in zona;
- posibilitatile de crestere a numarului de autovehicule in zona;
- valorile de trafic ( tranzit) si specificul turistic al zonei;
- oferta de intretinere si reparatii deja existente in zona, sub doua aspecte: cantitativ
(ore/an) si calitativ.
Estimarea necesarului de intretinere si reparatii (T)
Se face functie de frecventa medie a diferitelor lucrari la un autovehicul, si de durata
medie a lucrarii respective. Frecventa medie a unei lucrari si durata medie de executie se
determina static. Cu aceste date se intocmeste un tabel de tipul celui de mai jos (tabelul 1.1)
Tabelul 1.1

Durata medie

Frecventa
lucrarii(ora,zi,an)

Denumirea lucrarii

(ore lucrare)
Simbol

valoare

simbol

valoare

Spalarea si uscarea caroseriei

tsc

0,1

fsc

18

Spalarea partii de sub autovehicul

tss

0,2

fss

Protectie anticoroziva

tpc

0,5

fpc

0,5

Diagnosticare

td

0,20,4

fd

Lucrari legate de ungere

tu

0,5

fu

1,4

Verificari periodice

tvp

2,510

fvp

Inspectie tehnica oficiala

tRT

0,6

fRT

0,5

Reparatii

tR

36

fR

23

Schimb piese principale motor

tM

fM

0,15

Schimb piese principale transmisie

tT

fT

0,1

Schimb piese principale punte fata

tPF

fPF

0,1

Schimb piese principale punte spate

tPS

fPS

0,1

Schimb piese princ. mec. de directie

tMD

fMD

0,1

Tinichigerie-vopsitorie

tTV

24

fTV

0,10,4

Acest tabel poate fi completat si corectat in functie de conditiile concrete si date la zi

; [ore/an];
In medie:

Tm = (0,118 + 0,5 0,5 + 0,2 2 + 0,5 1,4 + 6 1 + 0,6 0,33 +


+ 4,5 2,5 + 8 0,15 + 4 0,1 + 2 0,1 + 14 0,13)

2,8 P;

Deci pentru parcul P, necesarul de ore/an este in medie:


Tm = 28 P;
Alegerea tipului de unitate service
Functie de capacitatea in ore/an se disting urmatoarele tipuri de statie service:
- 6.000-30.000 ore/an;

(1-5 posturi de lucru) service de tip foarte mic;

- 30.000-60.000 ore/an;

(6-10 posturi de lucru) service de tip mic;

- 60.000-100.000 ore/an;

(11-25 posturi de lucru) service de tip mijlociu;

- peste 100.000 ore/an;

(peste 25 posturi de lucru) service de tip mare.

Determinarea numarului de posturi necesare


Numarul de posturi de lucru pentru o lucrare sau un grup de lucrari specifice se
determina astfel:

;
Unde:
z numarul zilelor lucratoare pe an

z = zc zn zR ( 1zn zile nelucratoare

) = 365 104 4 ( 1-

) = 257

zR zile pentru reparatii


P

procent pentru intreruperi planificate

Ns numarul schimburilor
Ts durata schimbului
- coeficient de indeplinire a normelor
m numarul de muncitori pe post
ti durata medie a lucrarii (i)
fi

frecventa medie a lucrarii (i)

Numarul posturilor pentru spalarea autovehiculului

;
In acest algoritm de proiectare se adopta Nps = 1, indiferent de tipul service-ului.
Pentru service-urile de tip mare, in functie de necesitati se pot adopta doua posturi de spalare.

Posturi pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie


Pentru toate tipurile de unitati, exceptand cele de tip foarte mic, numarul posturilor
pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie se adopta Npp = 1.
Posturi pentru diagnosticare si verificari periodice

Numarul posturilor pentru diagnosticare si verificari periodice se determina astfel:

;
Deci Npd = 10-3 P;
fd; td; tvp; fvp vezi tabelul 1.1.
Npd se aproximeaza la cel mai apropiat numar intreg, sau se poate utiliza direct
tabelul 1.2

Tabelul 1.2.

< 1500

1500-2500

2500-3500

3500-4500

4500-5500

Npd

1- 2

2 -3

3- 4

4- 5

5- 6

Numarul posturilor pentru intretinere, reparatii curente si capitale


NpiR se determina direct din tabelul 1.3
Tabelul 1.3.

NpiR

NpiR

<500

1900 2450

67

500 850

23

2450 2600

78

3950 - 4300

12 13

850 1200

34

2600 2900

89

4300 - 4650

13 . 14

1200 1550

45

2900 3250

9 10

4650 - 5000

14 15

3600 - 3950

NpiR
11 12

1550 1900

56

3250 3600

10 11

5000 - 5300

15 16

Numarul posturilor pentru inspectie tehnica

;
Se adopta numarul posturilor pentru inspectii tehnice in felul urmator:
- Npit = 1 pentru P

3000 autovehicule

- Npit = 2 pentru P > 3000 autovehicule.

Numarul posturilor pentru tinichigerie vopsitorie


Pentru determinarea NPTV se utilizeaza tabelul 1.4

Tabelul 1.4

NPTV

NPTV

< 760

12

2800 - 3300

67

760 - 1260

23

3300 - 3800

78

1260 - 1760

34

3800 - 4300

89

1760 2280

45

4300 - 4800

9 10

2280 - 2800

56

4800 - 5300

10 11

Din aceste posturi, optional unul se poate aloca pentru incinta de uscare rapida, sau se
adopta un post in plus.
Alte posturi, Npx
Numarul total de posturi de lucru, cu care se vor determina pe baza relatiilor stabilite
in paragrafele anterioare (1.2, 1.3, 1.4) dimensiunile halelor unitatii service, va tine seama si de
dotarile suplimentare optionale: masina de rectificat, strung, masina de gaurit, polizor, prese,
stand pentru pompe de injectie, incinta pentru spalarea preselor.
Avand in vedere ca este putin probabil sa se lucreze toate aceste posturi simultan, se
considera ca se poate face una din urmatoarele grupari (repartitii) pe postul bloc ale carui
dimensiuni au fost stabilite in paragraful (1.2), si anume: 4 x 7,30 m2:
- polizor, masina de gaurit, strung, presa
- masina de rectificat, incinta pentru spalare, polizor
- stand pentru pompe de injectie, masina de rectificat
- incinta spalare stand pompe injectie.

Dimensiunile halelor
Pe baza schitelor din figurile (1.1, 1.3) si a relatiilor stabilite in paragrafele (1.2, 1.3,
1.4), se calculeaza:
L0 =Np lp + 2 gp ;
Las = N lps + U;
Latv = Nptv ltv + gp +U
l0 = Np Lp + 2 gp + b

las = Nps Lps + b + Ldir.


latv = Nptv Ltv + b + Lm.p.
Lungimea totala:
Lt = L0 + Las + Latv + Ls
Latimea totala:
lt = l0 + las + latv + ls
unde:

Ls lungimea showroom- ului


ls latimea showroom- ului

Concluzie
In concluzie se parcurg etapele:

1.

Se determina parcul de autovehicule P, disponibil;

2.

Necesarul de ore de munca: Tm = 28 P (ore/an)

3.

Functie de Tm se alege tipul service-ului si (preliminar) schema de organizare a halelor


principale

4.

Se determina numarul de posturi necesare:


-

pentru diagnosticare: tabelul 1.2

pentru intretinere si reparatii: tabelul 1.3

pentru inspectii tehnice NiT = 1 (sau 2)

pentru vopsitorie tinichigerie: tabelul 1.4

posturi suplimentare pentru dotari optionale: Npx.

5.

Np = Npd + NpiR + NiT + Npx

6.

Se adopta cate un post pentru spalare, respectiv stand de diagnosticare a directiei.

7.

Se determina dimensiunile halelor, pe baza carora se poate face un calcul economic


preliminar (al constructiei).

1.6. Deteminarea necesarului de personal


Timpul disponibil al unui muncitor, Tm
TM = (ZC ZSD ZS ZCD ZX) TZ =
= (365 104 16 22 4) 8 = 1752 ore/an.
unde:
ZC numarul de zile calendaristice;
ZSD numarul sambetelor si duminicilor;
ZS sarbatori legale;
ZX media absentelor pe an;
TZ durata activitatii zilnice pentru un muncitor;
ZCD durata medie a concediilor.

Numarul muncitorilor pe operatii


Numarul de muncitori pentru spalare
Numarul de muncitori pentru o anumita operatie se determina cu formula:

M=

unde:
P

parcul de autovehicule;

ti durata medie a operatiei [ore];


fi

frecventa efectuarii operatiei [ore/zi/an];

TM timpul disponibil al unui muncitor [ore/an];


Pentru spalare:

Se adopta cate un muncitor pe schimb.


Numarul de muncitori pentru deservirea standului de diagnosticare a sistemului de directie
Se adopta cate un muncitor pe schimb.

Numarul de muncitori pentru lucrari de diagnosticare


si verificari periodice

;
Valoarea obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg.
Se poate utiliza tabelul 1.5
Tabelul 1.5

Mpd

Npd

Mpd

Npd

Mpd

Npd

<450

1850-2150

3500-3850

11

67

450-850

12

2150-2500

45

3850-4150

12

850-1150

2500-2850

4150-4500

13

78

1150-1500

23

2850-3150

56

4500-5000

14

1500-1850

34

3150-3500

10

5000-5500

15

89

Numarul de muncitori pentru operatii de intretinere


si reparatii curente si capitale

unde:

- coeficient de sezon
P numarul de autovehicule
Valoarea obtinuta se rotunjeste la numarul intreg cel mai apropiat.
Se poate utiliza tabelul 1.6

Tabelul 1.6

MiR

NpiR

<200

12

MiR

NpiR

MiR

NpiR

1500-

1014

2650-2850

2425

1115

2850-3050

2627

89

1216

3050-3270

2829

910

1317

56

3270-3400

30

10

1600
200-400

23

16001750

400-600

17501850

600-750

56

18501950

750-850

23

1950-

1418

3400-3600

3132

1011

19

3600-3950

3335

1112

20

3950-4300

3638

1213

21

4300-4600

3841

1314

22

67

4600-5000

4145

1415

23

78

5000-5500

4549

1516

2050
850-1000

910

20502150

1000-1150

10

34

21502250

1150-1300

11

22502350

1300-1400

812

23502500

1400-1500

113

45

25002650

Numarul de specialisti pentru inspectii tehnice

P ;
Valoarea obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg
P numarul de autovehicule
Se poate utiliza tabelul 1.7
Tabelul 1.7

MpiT

NiT

MpiT

NiT

< 900

3250 4000

900 1500

4000 4400

1500 2000

4400 5000

2000 2650

2650 3250

12

Numarul de muncitori de tinichigerie vopsitorie

;
Valoarea rezultata se rotunjeste la numarul intreg cel mai apropiat
- coeficientul de sezon
Se poate utiliza tabelul 1.8
Tabelul 1.8

MpiT

NiT

MpiT

NiT

< 700

12

12

2600 - 3100

56

56

700 1200

23

23

3100 - 3600

67

67

1200 1700

3600 - 4100

78

78

1700 2200

34

4100 - 4500

89

89

2200 2600

45

45

4500 - 5000

9 10

9 10

Numarul de muncitori pentru alte posturi


Pentru posturile suplimentare Npx adoptate se adopta numarul de muncitori astfel:
Mpx = Npx ns + 1;
unde:
Npx

numarul de posturi suplimentare

ns

numarul schimburilor
1.7. Repartizarea pe meserii

Numarul de muncitori pentru revizii tehnice


Numarul de muncitori pentru lucrari de revizie tehnica se obtine astfel:

;
unde:
TRT
MRT

timpul necesar pentru lucrari de revizie tehnica ;


numarul de muncitori necesar pentru lucrari de revizie tehnica ;

TM

timpul disponibil al unui muncitor;


TRT = P ( tpc fpc + tu fu + td f d + tvp f vp + tit fit ) =
= P (0,5 0,5 + 0,5 1,4 + 2 0,3 + 5,1 + 0,6 0,5 ) = 6,85 P;
Numarul de muncitori

pentru lucrari de ungere

;
unde:
Mu numarul de muncitori pentru lucrari de ungere;
Tu timpul necesar pentru lucrari de ungere ;
Restul muncitorilor de la intretinerea tehnica se repartizeaza (normal) proportional cu
manopera pentru executarea lucrarilor mecanice si electrice.
Astfel numarul muncitorilor mecanici respectiv electricieni se stabileste dupa cum
urmeaza:
- mecanici auto:

;
- electricieni:

;
Repartizarea pe schimburi si posturi se face in functie de conditiile fiecarui caz in parte.