DIMENSIONAREA UNEI STATII SERVICE.
METODA GENERALA DE CALCUL
Proiectarea unei statii auto-service are intotdeauna ca element de plecare parcul de
autovehicule ce urmeaza a fi deservit.
Pe baza acestui element se determina capacitatea unitatii autoservice ce urmeaza a fi
realizata. De aceea, aprecierea parcului sau altfel spus a clientelei potentiale trebuie facuta cu
atentie pentru a avea o eficienta economica cat mai buna, in sensul evitarii supradimensionarii
unitatii sau realizarii unei unitati cu capacitati reduse in raport cu cererea de servicii pe piata la
ora inaugurarii autoservice-ului.
La estimarea parcului disponibil se tine cont de urmatoarele aspecte: numarul
autovehiculelor inmatriculate in zona; cresterea in medie pe an a numarului de autovehicule in
zona construirii unitatii; specificul zonei (turistica, intens tranzitata e.t.c. ); oferta de sevicii auto
existenta in zona atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, avand in vedere ca prin
realizarea unei unitati moderne, la standarde calitative ridicate se poate atrage in mod eficient
clientela.
Capacitatea unitatii se determina pe baza necesarului de ore / an autovehicul, necesar
exprimat pe baza unor date statistice privitoare la frecventa lucrarilor (ocazii / an ) si la durata
medie a lucrarilor.
Pe baza capacitatii in ore/ an determinta se determina numarul de posturi, numarul de
angajati, de aici rezultand in continuare necesarul de spatiu si utilaj.
Concluzionand, la realizarea proiectului pentru o unitate auto-service trebuiesc parcurse
urmatoarele faze:
- estimarea parcului disponibil pe baza datelor de la politia locala si Registrul Auto
Roman si a intesitatii traficului de tranzit.
determinarea necesarului de ore/ an pe baza datelor statistice de tipul celor din
tabelul: 1.1 ; se alege, functie de capacitatea determinata tipul de statie service (tip
foarte mic, mic, mijlocie, mare)
- determinarea numarului de posturi de lucru specifice diverselor operatii (pe baza
acelorasi date din tabelul: 1.1 ) functie de numarul de schimburi
-
determinarea suprafetelor necesare si organizarea (amplasarea ) posturilor si
halelor ( atelierelor )
determinarea necesarului de personal (functie de necesarul de ore/an, timpul
disponibil al unui muncitor pe an si numarul de schimburi ) si repartizarea pe
posturi.
1.1 Tipuri de unitati service
Statiile service difera intre ele sub aspectul lucrarilor prestate (a gamei de lucrari pe
care le pot presta) si sub aspectul capacitatii de productie (in ore/an). In functie de marimea si
destinatia lor, s-au dezvoltat diferite tipuri de auto-service structurate astfel: auto-service-uri
foarte mici, mici, mijlocii si mari, fiecare cu caracteristicile lor prezentate in cele ce urmeaza.
Atelierul auto-service de tip mic este destinat efectuarii lucrarii de intretinere cu
frecventa cea mai mare si pentru inlaturarea defectiunilor [Link] construieste cu un numar
pana la 5 posturi de lucru. Lucrarile ce se pot efectua in aceste statii sunt: spalarea
autovehiculului, schimburile de ulei, ungere, efectuarea unor verificari simple, reparatii
minore. Capacitatea de lucru a acestor unitati este de 6.000-30.000 ore/an, in functie de
numarul posturilor si numarul schimburilor adoptate. Asezarea atelierului (se recomanda) se face
langa arterele principale ce strabat localitatile, autostrazi sau in jurul statiunilor balneoclimaterice.
Auto-serviceul de tip mic poate efectua: spalarea autovehicului, schimbarea uleiului,
ungere, diagnosticare, reglaje, reparatii, vanzari de piese de schimb si articole de intretinere a
autovehicolelor. Aceste unitati se construiesc cu 6-10 posturi de lucru din care cel putin 3 posturi
sunt destinate lucrarilor de intretinere, iar la celelalte se executa lucrari de reparatii, verificari,
reglaje. Capacitatea de lucru a acestor service-uri se situiaza la 3.000-60.000 ore/an. Sunt
destinate localitatilor mici sau nodurilor de trafic rutier.
Autoservice-urile mijlocii sunt destinate localitatilor mai mari si zonelor cu circulatie
intensa. Aceste ateliere dispun de 11-25 posturi de lucru. Din aceste posturi, de obicei 6 sunt
destinate pentru lucrarile de intretinere a autovehiculului, iar celelalte sunt destinate verificarilor,
reglajelor si reparatiilor. Autoservice-urile mijlocii sunt destinate pentru toate lucrarile de
intretinere si reparatii ale autoturismelor, autoutilitarelor cu capacitate mica de transport (1t) si
microbuzelor: spalare vehicul, schimbare ulei, ungere, protectie impotriva coroziunii, vanzarea
pieselor de schimb si articolelor de intretinere, diagnosticare, verificari in perioada de garantie,
revizii tehnice periodice (inspectii), reparatii, schimbarea pieselor principale, tinichigerie,
vopsitorie.
Capacitatea de lucru a service-urilor mari este de 60.000-100.000 de ore/an cu o
capacitate de 35-75 persoane, in functie de numarul posturilor si numarul schimburilor.
Autoservice-urile mari au mai mult de 25 de posturi si sunt construite in raza oraselor
mari cu grad ridicat de motorizare. In aceste unitati sunt prestate toate lucrarile mentionate
anterior.
1.2. Determinarea suprafetei post de lucru general
Se vor determina dimensiunile unui post de lucru general, care sa raspunda cerintelor
lucrarilor de intretinere si reparatii precum si lucrarilor operatiilor de diagnosticare, avand la
baza idea de spatiu aerisit caracteristica unui service modern.
Astfel, plecand de la clasificarea autovehiculelor functie de gabarit, si de la rezultatele
studiului de nivel intocmit pentru proiectarea standului de diagnosticare a sistemului de directie
in ceea ce priveste dimensiunile de gabarit ale autoturismelor, se admit ca dimensiuni de gabarit
maxime 5 X 1,9 [m] (lungime X latime).
Fig. 1.1
Distanta dintre automobil si perete sau o instalatie tehnologica fixa este prevazuta la a
= 1 m pe care o consideram suficienta.
In partea din spate a postului de lucru se prevede un spatiu b= 3m pentru culoar cu
acces spre toate utilitatile service-ului.
In partile laterale, distanta dintre doua automobile este prevazuta la 2m in aceeasi
sursa. Pentru a tine cont de asigurarea posibilitatii efectuarii de lucrari in partile laterale a doua
autovehicule alaturate si de posibilitatea echiparii postului cu un elevator, se adopta o valoare
majorata c = 2 m.
In partea din fata, accesul facandu se individual pentru fiecare post, este prevazuta o
distanta de 0.30 m pentru a beneficiia de spatiu suficient si dupa inchiderea usii, distanta notata
cu d.
Deci
(fig. 1.1. )
Latimea postului va fi :
lp = l + c = 1,9 + 2 = 3,9 m
Se adopta: lp= 4 m
Lungimea postului va fi:
Lp = L + 2 a + d = 5 + 2 1 +0.30 =7.30 m
Unde:
l latimea maxima acceptata pentru autoturism
L lungimea maxima acceptata pentru autoturism
Suprafata postului de lucru:
Sp = Lp lp = 7.30 4 = 29.2 m2;
Acest post de lucru este specific oricarui tip de lucrari de intretinere si reparatii.
Prin dotarea cu o macara mobila se poate demonta motorul. Testarile mobile computerizate
permit utilizarea ca post de diagnosticare a motorului. O parte din posturi, respectiv toate
posturile din atelierul de mecanica, vor fi dotate cu elevatoare pentru lucrarile la partea
inferioara a automobilului, aceste lucrari fiind mai dificile si mai numeroase, volumul lor
fiind aproape jumatate din volumul lucrarilor.
La proiectarea service-ului, functie de parcul de automobile ce urmeaza a fi deservit
si frecventa diferitelor tipuri de lucrari si durata acestora se calculeaza numarul de posturi
necesare pentru diverse tipuri de lucrari.
Cu numarul de posturi determinat pentru lucrari de intretinere si reparatii,
dignosticare si revizii, se trece la organizarea halei atelierului de mecanica conform planului de
sectorizare exemplificat in plansa nr :
in cadrul careia se exemplifica si sectorizarea showroom
ului .
In felul acesta, se poate determina preliminar spatiul necesar pentru atelierul de
mecanica si utilitatile necesare acestuia (magazie piese, spatiu pentru departamentul
tehnic,vestiare etc.).
l0 = Np LP + 2 gp + b = 1 7,30 + 2 0,2 + 3 =10,7 m ;
L0 = Np lP + U + 2 gp = 5 4 + 2 + 2 0,5 = 23 m ;
Unde:
NP numarul de posturi
lP
latimea postului
LP
lungimea postului
gP
U
grosimea peretilor
distanta dintre posturile marginale si pereti
Suprafata necesara:
S0 = L0 l0 = 23 10,7=246,1 m2 ;
1.3. Suprafata alocata postului de spalare
Fig 1.2
Pentru statia de spalare se aloca o incinta separata, identica cu cea pentru standul de
directie, spatiu considerat suficient pentru statia de spalare.
Amplasarea incintelor de spalare si putere se face ca in schita din figura 1.3,
urmarindu-se obtinerea unei amplasari (organizari generale) judicioasa.
Lungimea atelierului de spalare si a standului de directie, Lps
Las = Nps lps +U
Latimea atelierului de spalare si a standului de directie, lps
las=Nps Lps +b + Ldir.
Lps lungimea postului de spalare
lps latimea postului de spalare
Nps numarul posturilor de spalare.
U distanta dintre post si peretii laterali
Avand in vedere faptul ca operatia de spalare necesita un spatiu mai mare se adopta :
lps = 5 m;
lungimea postului de spalare ramane aceeasi si anume :
Lps = 7,30 m
1.4. Suprafata postului pentru tinichigerie-vopsitorie
Ca si in paragraful destinat determinarii suprafetei unui post de lucru general, pentru
determinarea suprafetei necesare a postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie se pleaca de
la dimensiunile de gabarit ale automobilului.
Se admit aceleasi dimensiuni de gabarit: (5,0 X 1,9) m.
Postul pentru acest gen de lucrari necesita deasemenea o suprafata larga din
urmatoarele motive: necesitatea unei bune ventilatii (aerisiri), deoarece se lucreaza cu materiale
nocive (grunduri, chituri, vapori de diluant, praful rezultat la slefuirea suprafetelor chituite;
necesitatea unui spatiu lateral suficient datorita lucrarilor frecvente la partile laterale ale
autovehiculului (schimbarea sau repararea aripilor sau usilor).
In cazul de fata, prin conceperea service-ului auto cu hale individuale pentru fiecare
atelier in parte adoptam un spatiu cat mai aerisit cu urmatoarele valori pentru cotele: a si c din
figura 1.1 : a = 1,5 m ; c = 2,5 m.
Rezulta astfel:
lungimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie Ltv = 8 m;
latimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie ltv = 4,5 m.
Suprafata postului:
Sptv = Ltv ltv = 8 4,5 = 36 m2;
Aceasta suprafata se atribuie in proiect si pentru incinta de uscare (cuptor pentru
uscare), cu care, optional poate fi dotat atelierul (functie de marimea acestuia).
Lungimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:
Latv = Nptv ltv + gp +U
Nptv numarul posturilor pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie.
gp grosimea peretilor
U distanta dintre posturile marginale si pereti
Latimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:
latv = Nptv Ltv + b + Lm.p.
Lm.p. lungimea magaziei de piese
* Obs: pentru hala de vopsitorie-tinchigerie, spatiul nu poate lipsi sau fi folosit ca spatiu
suplimentar, accesul in hala facandu-se prin usi plasate in fata posturilor.
1.5. Calculul principalilor parametrii ai unei
statii service.
Se vor prezenta etapele de calcul si relatiile generalizate pentru determinarea rapida
(orientativa) a principalelor caracteristici ale unei statii service (suprafata necesara, numarul de
posturi, numarul de muncitori) care sa fie capabila sa deserveasca un anumit parc de
autovehicule.
Pe baza rezultatelor obtinute se poate intocmi un calcul economic preliminar.
Determinarea necesarului de intretinere si reparatii
Estimarea parcului disponibil
Estimarea necesarului de intrttinere si reparatii are la baza numarul autovehiculelor
ce urmeaza a fi deservite (parcul disponibil).
Estimarea parcului disponibil (P1) se face pe baza unui studiu ce va analiza
urmatoarele aspecte:
- numarul de autovehicule inmatriculate in zona;
- posibilitatile de crestere a numarului de autovehicule in zona;
- valorile de trafic ( tranzit) si specificul turistic al zonei;
- oferta de intretinere si reparatii deja existente in zona, sub doua aspecte: cantitativ
(ore/an) si calitativ.
Estimarea necesarului de intretinere si reparatii (T)
Se face functie de frecventa medie a diferitelor lucrari la un autovehicul, si de durata
medie a lucrarii respective. Frecventa medie a unei lucrari si durata medie de executie se
determina static. Cu aceste date se intocmeste un tabel de tipul celui de mai jos (tabelul 1.1)
Tabelul 1.1
Durata medie
Frecventa
lucrarii(ora,zi,an)
Denumirea lucrarii
(ore lucrare)
Simbol
valoare
simbol
valoare
Spalarea si uscarea caroseriei
tsc
0,1
fsc
18
Spalarea partii de sub autovehicul
tss
0,2
fss
Protectie anticoroziva
tpc
0,5
fpc
0,5
Diagnosticare
td
0,20,4
fd
Lucrari legate de ungere
tu
0,5
fu
1,4
Verificari periodice
tvp
2,510
fvp
Inspectie tehnica oficiala
tRT
0,6
fRT
0,5
Reparatii
tR
36
fR
23
Schimb piese principale motor
tM
fM
0,15
Schimb piese principale transmisie
tT
fT
0,1
Schimb piese principale punte fata
tPF
fPF
0,1
Schimb piese principale punte spate
tPS
fPS
0,1
Schimb piese princ. mec. de directie
tMD
fMD
0,1
Tinichigerie-vopsitorie
tTV
24
fTV
0,10,4
Acest tabel poate fi completat si corectat in functie de conditiile concrete si date la zi
; [ore/an];
In medie:
Tm = (0,118 + 0,5 0,5 + 0,2 2 + 0,5 1,4 + 6 1 + 0,6 0,33 +
+ 4,5 2,5 + 8 0,15 + 4 0,1 + 2 0,1 + 14 0,13)
2,8 P;
Deci pentru parcul P, necesarul de ore/an este in medie:
Tm = 28 P;
Alegerea tipului de unitate service
Functie de capacitatea in ore/an se disting urmatoarele tipuri de statie service:
- 6.000-30.000 ore/an;
(1-5 posturi de lucru) service de tip foarte mic;
- 30.000-60.000 ore/an;
(6-10 posturi de lucru) service de tip mic;
- 60.000-100.000 ore/an;
(11-25 posturi de lucru) service de tip mijlociu;
- peste 100.000 ore/an;
(peste 25 posturi de lucru) service de tip mare.
Determinarea numarului de posturi necesare
Numarul de posturi de lucru pentru o lucrare sau un grup de lucrari specifice se
determina astfel:
;
Unde:
z numarul zilelor lucratoare pe an
z = zc zn zR ( 1zn zile nelucratoare
) = 365 104 4 ( 1-
) = 257
zR zile pentru reparatii
P
procent pentru intreruperi planificate
Ns numarul schimburilor
Ts durata schimbului
- coeficient de indeplinire a normelor
m numarul de muncitori pe post
ti durata medie a lucrarii (i)
fi
frecventa medie a lucrarii (i)
Numarul posturilor pentru spalarea autovehiculului
;
In acest algoritm de proiectare se adopta Nps = 1, indiferent de tipul service-ului.
Pentru service-urile de tip mare, in functie de necesitati se pot adopta doua posturi de spalare.
Posturi pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie
Pentru toate tipurile de unitati, exceptand cele de tip foarte mic, numarul posturilor
pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie se adopta Npp = 1.
Posturi pentru diagnosticare si verificari periodice
Numarul posturilor pentru diagnosticare si verificari periodice se determina astfel:
;
Deci Npd = 10-3 P;
fd; td; tvp; fvp vezi tabelul 1.1.
Npd se aproximeaza la cel mai apropiat numar intreg, sau se poate utiliza direct
tabelul 1.2
Tabelul 1.2.
< 1500
1500-2500
2500-3500
3500-4500
4500-5500
Npd
1- 2
2 -3
3- 4
4- 5
5- 6
Numarul posturilor pentru intretinere, reparatii curente si capitale
NpiR se determina direct din tabelul 1.3
Tabelul 1.3.
NpiR
NpiR
<500
1900 2450
67
500 850
23
2450 2600
78
3950 - 4300
12 13
850 1200
34
2600 2900
89
4300 - 4650
13 . 14
1200 1550
45
2900 3250
9 10
4650 - 5000
14 15
3600 - 3950
NpiR
11 12
1550 1900
56
3250 3600
10 11
5000 - 5300
15 16
Numarul posturilor pentru inspectie tehnica
;
Se adopta numarul posturilor pentru inspectii tehnice in felul urmator:
- Npit = 1 pentru P
3000 autovehicule
- Npit = 2 pentru P > 3000 autovehicule.
Numarul posturilor pentru tinichigerie vopsitorie
Pentru determinarea NPTV se utilizeaza tabelul 1.4
Tabelul 1.4
NPTV
NPTV
< 760
12
2800 - 3300
67
760 - 1260
23
3300 - 3800
78
1260 - 1760
34
3800 - 4300
89
1760 2280
45
4300 - 4800
9 10
2280 - 2800
56
4800 - 5300
10 11
Din aceste posturi, optional unul se poate aloca pentru incinta de uscare rapida, sau se
adopta un post in plus.
Alte posturi, Npx
Numarul total de posturi de lucru, cu care se vor determina pe baza relatiilor stabilite
in paragrafele anterioare (1.2, 1.3, 1.4) dimensiunile halelor unitatii service, va tine seama si de
dotarile suplimentare optionale: masina de rectificat, strung, masina de gaurit, polizor, prese,
stand pentru pompe de injectie, incinta pentru spalarea preselor.
Avand in vedere ca este putin probabil sa se lucreze toate aceste posturi simultan, se
considera ca se poate face una din urmatoarele grupari (repartitii) pe postul bloc ale carui
dimensiuni au fost stabilite in paragraful (1.2), si anume: 4 x 7,30 m2:
- polizor, masina de gaurit, strung, presa
- masina de rectificat, incinta pentru spalare, polizor
- stand pentru pompe de injectie, masina de rectificat
- incinta spalare stand pompe injectie.
Dimensiunile halelor
Pe baza schitelor din figurile (1.1, 1.3) si a relatiilor stabilite in paragrafele (1.2, 1.3,
1.4), se calculeaza:
L0 =Np lp + 2 gp ;
Las = N lps + U;
Latv = Nptv ltv + gp +U
l0 = Np Lp + 2 gp + b
las = Nps Lps + b + Ldir.
latv = Nptv Ltv + b + Lm.p.
Lungimea totala:
Lt = L0 + Las + Latv + Ls
Latimea totala:
lt = l0 + las + latv + ls
unde:
Ls lungimea showroom- ului
ls latimea showroom- ului
Concluzie
In concluzie se parcurg etapele:
1.
Se determina parcul de autovehicule P, disponibil;
2.
Necesarul de ore de munca: Tm = 28 P (ore/an)
3.
Functie de Tm se alege tipul service-ului si (preliminar) schema de organizare a halelor
principale
4.
Se determina numarul de posturi necesare:
-
pentru diagnosticare: tabelul 1.2
pentru intretinere si reparatii: tabelul 1.3
pentru inspectii tehnice NiT = 1 (sau 2)
pentru vopsitorie tinichigerie: tabelul 1.4
posturi suplimentare pentru dotari optionale: Npx.
5.
Np = Npd + NpiR + NiT + Npx
6.
Se adopta cate un post pentru spalare, respectiv stand de diagnosticare a directiei.
7.
Se determina dimensiunile halelor, pe baza carora se poate face un calcul economic
preliminar (al constructiei).
1.6. Deteminarea necesarului de personal
Timpul disponibil al unui muncitor, Tm
TM = (ZC ZSD ZS ZCD ZX) TZ =
= (365 104 16 22 4) 8 = 1752 ore/an.
unde:
ZC numarul de zile calendaristice;
ZSD numarul sambetelor si duminicilor;
ZS sarbatori legale;
ZX media absentelor pe an;
TZ durata activitatii zilnice pentru un muncitor;
ZCD durata medie a concediilor.
Numarul muncitorilor pe operatii
Numarul de muncitori pentru spalare
Numarul de muncitori pentru o anumita operatie se determina cu formula:
M=
unde:
P
parcul de autovehicule;
ti durata medie a operatiei [ore];
fi
frecventa efectuarii operatiei [ore/zi/an];
TM timpul disponibil al unui muncitor [ore/an];
Pentru spalare:
Se adopta cate un muncitor pe schimb.
Numarul de muncitori pentru deservirea standului de diagnosticare a sistemului de directie
Se adopta cate un muncitor pe schimb.
Numarul de muncitori pentru lucrari de diagnosticare
si verificari periodice
;
Valoarea obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg.
Se poate utiliza tabelul 1.5
Tabelul 1.5
Mpd
Npd
Mpd
Npd
Mpd
Npd
<450
1850-2150
3500-3850
11
67
450-850
12
2150-2500
45
3850-4150
12
850-1150
2500-2850
4150-4500
13
78
1150-1500
23
2850-3150
56
4500-5000
14
1500-1850
34
3150-3500
10
5000-5500
15
89
Numarul de muncitori pentru operatii de intretinere
si reparatii curente si capitale
unde:
- coeficient de sezon
P numarul de autovehicule
Valoarea obtinuta se rotunjeste la numarul intreg cel mai apropiat.
Se poate utiliza tabelul 1.6
Tabelul 1.6
MiR
NpiR
<200
12
MiR
NpiR
MiR
NpiR
1500-
1014
2650-2850
2425
1115
2850-3050
2627
89
1216
3050-3270
2829
910
1317
56
3270-3400
30
10
1600
200-400
23
16001750
400-600
17501850
600-750
56
18501950
750-850
23
1950-
1418
3400-3600
3132
1011
19
3600-3950
3335
1112
20
3950-4300
3638
1213
21
4300-4600
3841
1314
22
67
4600-5000
4145
1415
23
78
5000-5500
4549
1516
2050
850-1000
910
20502150
1000-1150
10
34
21502250
1150-1300
11
22502350
1300-1400
812
23502500
1400-1500
113
45
25002650
Numarul de specialisti pentru inspectii tehnice
P ;
Valoarea obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat numar intreg
P numarul de autovehicule
Se poate utiliza tabelul 1.7
Tabelul 1.7
MpiT
NiT
MpiT
NiT
< 900
3250 4000
900 1500
4000 4400
1500 2000
4400 5000
2000 2650
2650 3250
12
Numarul de muncitori de tinichigerie vopsitorie
;
Valoarea rezultata se rotunjeste la numarul intreg cel mai apropiat
- coeficientul de sezon
Se poate utiliza tabelul 1.8
Tabelul 1.8
MpiT
NiT
MpiT
NiT
< 700
12
12
2600 - 3100
56
56
700 1200
23
23
3100 - 3600
67
67
1200 1700
3600 - 4100
78
78
1700 2200
34
4100 - 4500
89
89
2200 2600
45
45
4500 - 5000
9 10
9 10
Numarul de muncitori pentru alte posturi
Pentru posturile suplimentare Npx adoptate se adopta numarul de muncitori astfel:
Mpx = Npx ns + 1;
unde:
Npx
numarul de posturi suplimentare
ns
numarul schimburilor
1.7. Repartizarea pe meserii
Numarul de muncitori pentru revizii tehnice
Numarul de muncitori pentru lucrari de revizie tehnica se obtine astfel:
;
unde:
TRT
MRT
timpul necesar pentru lucrari de revizie tehnica ;
numarul de muncitori necesar pentru lucrari de revizie tehnica ;
TM
timpul disponibil al unui muncitor;
TRT = P ( tpc fpc + tu fu + td f d + tvp f vp + tit fit ) =
= P (0,5 0,5 + 0,5 1,4 + 2 0,3 + 5,1 + 0,6 0,5 ) = 6,85 P;
Numarul de muncitori
pentru lucrari de ungere
;
unde:
Mu numarul de muncitori pentru lucrari de ungere;
Tu timpul necesar pentru lucrari de ungere ;
Restul muncitorilor de la intretinerea tehnica se repartizeaza (normal) proportional cu
manopera pentru executarea lucrarilor mecanice si electrice.
Astfel numarul muncitorilor mecanici respectiv electricieni se stabileste dupa cum
urmeaza:
- mecanici auto:
;
- electricieni:
;
Repartizarea pe schimburi si posturi se face in functie de conditiile fiecarui caz in parte.
