Tema nr. 7.

ROŢILE AUTOVEHICULELOR.

Conducătorul lecţiei: locotenent-colonel Vitalie PASCARI-TOMOIANU

 Lecţa nr. 1.
Construcţia roţilor autovehiculelor.

Întrebările de studiu:
1. Destinaţia şi clasificarea roţilor.
2. Construcţia roţilor propriu-zise.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
 Obiectivele şedinţei:

• să definească destinaţia şi criteriile de

clasificare a roţilor;
• să cunoască construcţia roţilor propriu-
zise;
• să cunoască construcţia pneurilor.
1. Destinaţia şi clasificarea roţilor.

Destinaţia

Roţile autovehiculelor au rolul de a

prelua întreagă greutate a vehiculului
încărcat, de a stabili contactul cu calea
rutieră pe care rulează şi de a amortiza o
parte din oscilaţiile autovehiculului.
 Condiţiile impuse
- rezistenţa la solicitări şi durabilitate în
exploatare;
- posibilitatea montării şi demontării uşoare
a anvelopei pe janta roţii şi a roţii pe butuc;
- greutate minimă şi preţ de cost redus.
CLASIFICAREA
După destinaţie
- roţile motoare;
- roţile de direcţie;
- roţile de susţinere.
 Rotile automobilului îndelinesc o
serie de funcții și anume:
1. element de sustinere, trasmițând sarcinile verticale de la
automobil la drum;
2. element motor asigurând apariția unor forțe exterioare;
3. element de ghidare
4. element elastic, amortizând și reducând șocurile.
După destinație , roțile de automobil pot fi:
1. Roțile motoare, având funcția de element de susținere și de
motor
2. Roțile de direcție având numai funcția de element de
susținere ca element de ghidare
3. Roțile de susținere având funcția roților motoare și a roților
de ghidare.
Caracteristicile constructive ale
roților cu pneu și proprietățile fizico-
mecanice ale anvelopelor folosite
la echiparea acestor roți, au o
influență directă asupra capacității
de tracțiune și de frânare, asupra
stabilității în mers, precum și
asupra capacității de trecere a
autovehiculelor.
 Roțile autovehiculelor au rolul:
1. de a prelua întreaga greutate a vehiculului
încărcat;
2. de a stabili contactul cu calea rutieră pe care
rulează;
3. de a amortiza o parte din oscilațiile autovehiculul.
Constructiv, ele sunt formate din:
1. pneu;
2. janta;
3. discul roții
se montează pe butucul roții și cu acesta se rotesc
în jurul axului roții.
 Principalele cerințe față de
construcția roților cu pneu pentru
autovehicule, se referă la:
- rezistența la solicitări și durabilitate în
exploatare;
- posibilitatea montării și demontării
ușoare a anvelopei pe janta roții și a roții
pe butuc;
- greutate minimă și preț de cost redus.
2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Discul roții este obținut în
general din tabla de oțel prin
presare; se mai folosesc în locul
discului butuci cu spițe trase sau
turnate, în scopul măririi rigidității
și diminuării greutății.
Îmbinarea dintre disc și jantă
se face prin sudură.
2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Profilul și configurația jantei se adoptă
după categoria autovehiculului și
solicitările roții.
Pentru autoturisme și autocamioane se
folosesc jante cu profil adânc,
nedemontabile; aceste jante cu adâncitură
pot avea urechi deschise sau închise, care
sunt profilate din umărul jantei. Urechile
înalte asigură pneului o puternică
stabilitate laterală.
2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Deschiderea mai mare (distanța) dintre umerii
jantei influențează favorabil calitativ mersului și
frânării autovehiculului, diminuând oscilațiile și
uzura pneului.
La autocamioane și autobuze se folosesc jante
demontabile, cu profil cilindric sau puțin conic
deoarece anvelopele au o rigiditate mare;
montarea anvelopelor prin împingere este
simplă, iar prinderea umărului circular
demontabil se face printr-un cerc tăiat și arcuit.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
La autocamioanele de mare tonaj
uneori se folosesc construcții speciale
de roți duble, care să permită o
ușoara montare și demontare a
anvelopelor pe jantă și a roților pe
butuc și să asigure menținerea
anvelopelor în locaș, indiferent de
direcția și mărimea solicitării.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Pneurile autovehiculelor, care se
montează pe jantă, pot fi cu camera de
aer sau fără camera de aer, care prezintă
siguranță mărita în exploatare; marea
majoritate a autovehiculelor au însă pneuri
cu cameră de aer.
Presiunea din interiorul camerei de aer
comprimat, anvelopa ia forma normală din
exploatare și se fixează bine în umerii
jantei.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Anvelopa se fabrică din cauciuc natural sau
sintetic (sau amestecuri de cauciuc) și are
următoarea structură:
1. banda de rulare sau protectorul;
2. carcasa;
3. stratul de legătură;
4. flancul;
5. talonul;
6. inserția metalică sau inelele de sârmă ale
talonului.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Banda de rulare sau protectorul este formată dintr-un
strat gros de cauciuc și prezintă partea de sprijin și de
contact a anvelopei cu solul.
Rolul benzii de rulare este de a asigura o aderenta
bună a roții cu calea rutieră și de a apăra carcasa și
camera de deteriorări mecanice și de acțiunile
agenților atmosferici; este necesar ca banda de rulare
să fie durabilă, elastică și rezistentă la uzare prin
abraziune (Roaderea unui corp ca urmare a frecării lui de alt corp abraziv sau mai dur).
Banda de rulare este profilată, prezentând
proeminențe și canale după o anumită geometrie,
potrivit cerințelor impuse de condițiile de exploatare.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Carcasa este cea mai importantă parte a
anvelopei, formând scheletul acesteia. Ea preia
eforturile mari și complexe la care este supusă
anvelopa în timpul exploatării. Este formată dintr-
un țesut compus din straturi de fibre textile
cauciucate sau sintetice, denumite plinuri de cord,
care alterează cu structuri subțiri de cauciuc.
Numărul plinurilor de cord variază, după mărimea
anvelopei, între 4 și 24. Numărul și dispunerea
(încrucișate sau radiale) plinurilor de cord
determina durabilitatea, flexibilitatea și capacitatea
de amortizare a carcasei pneului.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Stratul de legătura sau brekerul este strat
protector, dispus între carcasă și banda de
rulare. Rolul acestuia este de a asigura o
legătura între banda de rulare și carcasă,
precum și de a micșora șocurile care se produc
la întâlnirea denivelărilor în timpul mersului.
Flancul este stratul subțire de cauciuc, care
acoperă pereții laterali ai carcasei. El protejează
carcasa împotriva deteriorărilor mecanice și
acțiunii umidității asupra straturilor de fibre
textile cauciucate.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Talonul este marginea întărită a bordurii anvelopei și
are rolul de a asigura fixarea anvelopei în umerii jantei
pe care se montează. De asemenea mai protejează
partea interioară a anvelopei împotriva pătrunderii
apei, noroiului sau nisipului de pe calea de rulare.
Durabilitatea și rigiditatea talonului sunt asigurate de
inserția metalică, care constă din fibre de sârmă din
oțel, învelite în cauciuc; inserția metalică se mai
numește și inima talonului.
Talonul este acoperit cu o banda textila cauciucată, rezistentă, denumită
banda de protecție a talonului, care protejează talonul împotriva frecării de
jantă și deteriorării în timpul montării și demontării anvelopei.
 2. Construcţia roţilor propriu-zise.
Camera de aer este un tor din cauciuc natural
sau sintetic (la care se adăugă ingrediente),
prevăzut cu o supapă numită valvă prin care se
introduce aerul sub presiune. Datorită presiunii
interioare, menține configurația determinată a
anvelopei, asigură capacitatea de preluare a
sarcinilor și influențează rigiditatea (sau
elasticitatea) anvelopei.
Pentru protejarea camerei de aer împotriva
frecării de janta se interpune o bandă de janta
care este un manșon de cauciuc.
 2. Construcţia roţilor autovehiculelor.

Orificii de ventilare (răcire)

Disc
Pneu

Orificiu pentru tija Orificii de fixare

de ghidaj

Orificiu central
(axial) Contracgreutate
(balansare)

Valvă
Autocamion
Discuri
3. Pneurile pentru autovehiculele.
Pneurile reduc si amortizează șocurile produse in timpul
deplasării automobilului si asigura contactul roților cu calea
derulare.
Clasificarea pneurilor de automobil se face după mai multe
criterii
1. După destinaţie
a) - pentru autoturisme;
b) pentru autocamioane şi autobuse.
2. După presiune interioară
a) - cu presiune înaltă;
b) cu presiune joasă.
3. După tipul carcasei
a) - cu carcasa diagonală;
b) - cu carcasa radială.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
TIPURI CONSTRUCTIVE DE PNEURI
1. pneuri obișnuite (cu carcasa diagonala)
2. pneul cu camere
se compune din anvelopa, camera de aer cu
valva cu ventil si banda de protecție.
Anvelopa reprezintă un înveliș elastic
care se compune din:
1. banda de rulare (stratul protector)
2. stratul amortizor (brekerul)
3. camera
4. flancurile (părțile laterale)
5. talonul
3. Pneurile pentru autovehiculele.

Acum o sa aflam ca anvelopele nu sunt

toate la fel, rezista la anumite viteze si
temperaturi, suportând greutăți specifice.
Trebuie sa știm totul despre cea mai
importanta parte a mașinii noastre, care
face legătura intre șofer si carosabil.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
Privind flancul (partea laterală)
oricare anvelope, se pot observa o
serie de coduri alfanumerice ce
furnizează informații importante
despre caracteristicile tehnice ale
acesteia. Semnificațiile acestor indici
permit realizarea unor comparații
obiective intre diferite modele de
anvelope.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
1. Dimensiunea anvelopei - de exemplu 195/65R15. Primul
număr, 195 reprezintă lățimea anvelopei (L) in milimetri
(195mm); al doilea număr este valoarea ratei de aspect (aspect
ratio in engleza) dintre înălțimea anvelopei si lățimea acesteia
(H), 65 sugerând ca înălțimea este 65% din lățime, adică
126.75 mm. R specifica faptul ca anvelopa are construcție
radiala (notatia ZR in loc de R este prezenta pe anvelope cu o
construcție ce rezista la viteze de peste 240 km/h). Ultimul
număr precizează valoarea in toli (inci) a diametrului pe care
trebuie sa îl aibă janta pe care se montează anvelopa (in cazul
nostru 15 toli = 381mm). La unele anvelope, in fata acestui cod
poate fi prezenta notația P, LT sau T, ce indica tipul
autovehiculului pe care se pot monta (P-autoturisme, LT-SUV,
Pick Up).
3. Pneurile pentru autovehiculele.
2. Indicele de greutate - indica sarcina
maxima pe care o anvelopa o poate prelua
in condiții de exploatare. Corespondenta
dintre indice si sarcina suportata, in
kilograme, este data de tabelul 1. In
exemplu, 91 - indica faptul ca anvelopa
poate susține maxim 615 kg si, făcând un
calcul simplu, sarcina totala a unui
autoturism cu toate cele patru anvelope cu
acest indice nu are voie sa depășească
2460 kg/
3. Pneurile pentru autovehiculele.
3. Indicele de viteza - indica
viteza maxima la care anvelopa
rezista timp de zece minute fără a
fi in pericol de a se autodistruge.
Vitezele corespunzătoare sunt
cuprinse in tabelul 2. De exemplu,
pentru indicele W, viteza maxima
e de 270 km/h.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
4. Prezenta grupului MS, M+S, M/S sau M&S
(mud and snow) arata ca anvelopa este una all-
season, ce se pretează atât la folosirea pe
zăpada, cat si pe noroi.
5. Simbolul severe snow use vine in
completarea notației M&S si este prezent pe
anvelope destinate mersului pe zăpada. Spre
deosebire de M&S, care este atribuit
anvelopelor ce îndeplinesc anumite condiții din
punct de vedere al profilului, acest simbol este
atribuit in urma testării anvelopelor pe zăpada
prin proceduri standardizate.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
6. "Thread wear" este un indice relativ ce ia
valori de la 60 la 600 si, cu cat valoarea este
mai mare, cu atât anvelopa va rezista mai mulți
kilometri.
7. Indicele traction poate avea următoarele
valori: AA, A, B, C (AA fiind cel mai bun),
calificând performantele de frânare pe asfalt
umed.
8. Indicele temperature - poate primi drept
calificative A, B, C si este o măsura a gradului
de rezistenta la creșterea de temperatura a
anvelopei.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
9. Codul DOT (ex. DVLU 2105) - oferă informații
detaliate despre locul unde a fost fabricata anvelopa.
Ultimul număr al acestui cod, in exemplul 2105,
precizează data de fabricație a anvelopei. Prima parte -
21, arata ca anvelopa a fost fabricata in a 21-a
săptămâna a anului specificat de a doua parte a codului
- 05, adică 2005 (in cazul anvelopelor fabricate înainte
de 2000, subcodul are trei cifre, primele doua dând
săptămâna de fabricație, iar cea de-a treia anul din
decada). Este importanta cunoașterea acestei date,
deoarece, ca o regula generala, o anvelopa nu trebuie
folosita după 6 ani de la fabricație, aceasta degradându-
se in timp, indiferent daca este rulata sau noua.
3. Pneurile pentru autovehiculele.
10. Săgeata ce indica sensul de
rotație, pentru anvelopele cu profil
unidirecțional.
11. MAX PRESS - indica presiunea
maxima pe care o suporta anvelopa.
12. MAX LOADED - are aceeași
semnificație ca si indicele de greutate,
doar ca arata direct valoarea in
kilograme (este prezent doar pe unele
anvelope).
ÎNTREBĂRI?
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
• Care este destinaţia roţilor?
• Care sînt cerinţele impuse şi clasificarea
roţilor?
• Care este construcţia roţilor?
• Tipurile discurilor?
• Construcţia anvelopelor?
• Marcajul anvelopelor.
 BIBLIOGRAFIA
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, București 1991.
• Manual «BMD-1»
• Manual «TAB-71M»
• Manual «KamAZ»
• Gheorghe şi Mariana Frăţilă „Automonilul.
Construcţia, întreţnere, reparaţia”.