Alegerea unui pneu nu este, cu siguranta, un lucru banal.

Element de siguranta,
prin excelenta, el actioneaza diferit, in functie de uzura. Pneurile nu sunt identice,
pretul lor nu se rezuma la o marca si un pret. Ele trebuie alese in functie de modul
dvs. de a conduce.

 Triunghiul sigurantei

Doar pneurile nu pot garanta siguranta dvs. la volan. Intervine, inevitabil, si rolul
amortizorului sau al franei. Acestea compun “triunghiul de securitate”. Daca unul dintre
aceste trei elemente este problematic: siguranta dvs. nu mai este asigurata, celelalte doua
elemente nu isi vor mai indeplini in mod convenabil rolul.
1. Daca pneurile sunt intr-o stare proasta: Risc crescut pe carosabil ud, tinuta de drum
necorespunzatoare (aquaplanare) si distanta de franare marita.
2. Daca sistemul de franare este defectuos: risc de derapaj (diferenta de franare intre
drumuri), distanta de franare marita.
3. Daca amortizoarele sunt in stare necorespunzatoare: pierderea aderentei, tinuta de
drum degradata, distanta de franare marita.

 Pneurile - rolul lor

Trei functii de baza: a purta, a transmite, a ghida. Aptitudini complementare, variabile

dupa tipul de pneu: filtrarea denivelarilor  solului, rezistenta la efort si la incalzire,
durabilitate.
 
Lasati-va siguranta pe maini bune:
Pneurile sunt unicul punct de contact  intre masina si drum, un contact cu suprafata foarte
redus: echivalentul unei palme. Asadar, siguranta dvs. depinde de 15 cm ², in orice
conditii de drum, in orice conditii meteorologice si pe parcursul a mii de km. Drumul este
luat in maini si transfera pe bitum toate deciziile pe care le implica condusul. Oricare
dintre aceste “maini” da dovada de o mare tehnicitate , perfect stapanita  de marile
branduri de anvelope , dupa indelungi programe de cercetare si dezvoltare. Acestea ofera
avantaje nete in termeni de securitate; un argument cu greutate , daca decideti sa investiti
in noi pneuri.
 
Reguli de vigilenta:
Verificati presiunea in fiecare luna. Un pneu pierde in mod regulat aer, fapt ce antreneaza
riscuri in materie de stabilitate, precizie in conducere si uzura anormala. Se impune o
verificare lunara. Si nu uitati roata de rezerva.
 
Atentie la o buna echilibrare:
Daca simtiti  vibratii puternice in volan , este foarte probabil ca echilibrarea rotilor sa fie
problema.

Controlati starea de uzura periodic:

Pentru siguranta dvs., legea impune ca pneul sa aiba o adancime a canelurilor de
minimum 1,6 mm. Dupa acest nivel, contactul cu solul este redus, apa nu mai este
evacuata in totalitate. Pneurile au caneluri care se comporta ca indicatori de uzura, cu o
adancime de 1,6 mm.
 Cum se "citeste" un pneu ?

Daca un pneu are coordonatele 205/ 55 R16, 91W inseamna:

 205 - Latime a pneului in mm.
 55 - Raport inaltime/latime. In acest caz, este egal cu 55% din latime.
 16 - Diametrul jantei in inch
 91 - Indice de greutate. A se respecta in cazul inlocuirii pneurilor
 W - Indice de viteza. A se respecta in cazul inlocuirii pneurilor

Alegerea parametrilor principali ai automobilului

2.1. Solutia de organizare generala si amenajare interioara

           Automobilul este un vehicul rutier, autopropulsat, cu caroserie şi roţi,
care se poate deplasa pe drumuri sau pe căi neamenajate. El este un
ansamblu complex, constituit dint-un număr apreciabil de componente, care
se intercondiţionează constructiv şi funcţional.Acestea pot fi grupate astfel:

          -motorul cu sistemele sale;

-transmisia (ambreiajul, cutia de viteze, cutia de distribuţie sau reductorul

distribuitor, transmisia longitudinala, puntea sau punţile motoare); în funcţie
de soluţia de organizare a tracţiunii automobilului unele din componentele
transmisiei pot lipsi.

          -sistemele de conducere, care cuprind sistemul de direcţie şi sistemul

de frânare;
          -sistemul de susţinere 535c24f si propulsie, format din suspensie,
şasiu sau cadru, punţi, sistemul de rulare;

          -caroseria;

-echipamentul electric si electronic;

          -instalaţiile şi dispozitivele auxiliare.

          Motorul, alături de transmisie, formează grupul motopropulsor al

automobilului şi asigură punerea sa în mişcare. În motor energia chimică a
combustibilului utilizat se transformă în energie mecanică transmisă roţilor
motoare, prin intermediul transmisiei. Motorul este format din mecanismul
motor (mecanismul bielă-manivelă şi mecanismul de distribuţie), din
sistemele de alimentare, ungere şi răcire, din instalaţia de pornire şi instalaţia
de aprindere (la motoarele cu aprindere prin scânteie).

          Automobilele au diferite surse energetice, majoritatea fiind motoare cu

ardere internă, cu aprindere prin scânteie sau prin comprimare - m.a.s. sau
m.a.c.

          Amplasarea  motorului se poate face: a) longitudinal deasupra punţii

din faţă,figura 1.1. situaţie în care se realizează o repartiţie judicioasă a
sarcinii intre roţi şi o bună accesibilitate la motor; b) transversal, figura 1.2.
când se asigură construcţii compacte pentru autoturismelor de lungime mică,
obţinându-se un spaţiu pentru pasageri cât mai mare, la acelaşi ampatament.

           

Fig.1.1. Soluţia “totul-faţă”cu motorul

longitudinal
 
                                                           

             

                                   

                                

                    

Soluţia "totul-faţă" mai prezintă următoarele avantaje:

          - legături simple şi scurte între organele de comandă şi grupul motor -

transmisie;

          - permite realizarea unui portbagaj spaţios;

          - pericolul de incendiu este redus, rezervorul de combustibil fiind

montat, în general, pe consola din spate;

          - sistemul de răcire este simplificat, asemănător ca la soluţia clasică;

          - efectul ciocnirilor frontale este mai redus asupra pasagerilor,

deoarece energia de impact este absorbită de grupul motor - transmisie;

          - stabilitate ridicată în viraj.

            Dezavantajele soluţiei „totul -faţă" sunt următoarele:

          - se micşorează greutatea aderentă ce revine punţii motoare la urcarea

rampelor;

- soluţii constructive complexe pentru puntea faţă , care este punte motoare
şi directoare;

          - motorul şi transmisia sunt expuse la lovituri frontale;

          - pneurile din faţă se uzează mai rapid decât cele din spate.

          Din studiul soluţiilor similare rezultă că la acest tip de autoturism cea
mai folosită caroserie este cea cu patru uşi. Totodată caroseriile trebuie să
ofere pasagerilor pe lângă confort şi o siguranţă sporită în trafic şi în cazul
accidentelor de circulaţie.

          În mod uzual uşurinţa de conducere se consideră a fi (în siguranţă)

asigurată de geometria dispunerii scaunului conducătorului în raport cu
comenzile şi alte elemente ale autoturismului, de mărimea efortului la
comenzi, de vizibilitatea drumului, iar scaunul trebuie să asigure confortul
necesar conducătorului.

          Dimensiunile şi forma caroseriei se aleg în funcţie de modul în care

sunt amplasate: motorul, organele transmisiei şi spaţiul pentru transportul
pasagerilor.

          Dimensiunile interioare ale caroseriei unui autoturism influenţează

condiţiile ergonomice pentru conducătorul autovehiculului, comoditatea
călătoriei pasagerilor şi capacitatea de a transporta diferite încărcături, toate
acestea trebuind realizate pe fondul unei rezistenţe sporite a caroseriei,
estetică şi aerodinamică a formei, la un preţ acceptabil.

          La perioade relativ mici apar modele noi la care se pot observa
îmbunătăţiri substanţiale, atât la formă, dimensiuni, gabarit, cât şi la
materialele de construcţie a caroseriei, care sunt mai uşoare, mai ieftine şi cu
caracteristici mecanice asemănătoare celor înlocuite, iar uneori chiar
superioare. Masele plastice ocupă din ce în ce un procent tot mai mare în
structura automobilului ceea ce duce la reducerea masei acestora.
          Masa proprie a autoturismelor variază de la valoarea de 800 kg, la
1130 kg; se observă însă că media este în jurul valorii de 1000 kg, dar
capacitatea de încărcare este redusă la modelele cu masă proprie mică.Locul
de amplasare a motorului influenţează  comportarea  şi caracteristicile
automobilului. Acesta va  fi amplasat longitudinal în partea din faţă a
autoturismului

Fig. 3. Soluţia de organizare adoptata

longitudin
 

2.1.1. Studiul egonnomic al postului de conducere

         Uşurinţa de conducere şi confortul asigurat conducătorului

autoturismului constituie factori constructivi cu rol deosebit în asigurarea
securităţii circulaţiei. În mod uzual , uşurinţa de conducere se consideră a fi
asigurată de geometria dispunerii scaunului conducătorului în raport cu
comenzile şi alte elemente ale automobilului , de mărimea eforturilor la
comenzi , de vizibilitatea drumului , iar confortul – de calităţile scaunului ca
element izolator la vibraţii , de nivelul zgomotului interior, precum şi
etanşarea caroseriei la praf şi apă. Dimensiunile şi forma caroseriei se aleg în
funcţie de modul în care sunt amplasate motorul , organele transmisiei şi
portbagajul. Comoditatea conducerii şi confortul călătoriei trebuie realizate
asigurând totodată rezistenţa caroseriei, estetica şi aerodinamica formei .

          În cazul autoturismelor cabina pentru pasageri este amplasată la mijloc

întotdeauna , pentru ca aceştia să fie cât mai bine protejaţi contra
accidentării.       Caroseria de securitate se obţine prin următoarele măsuri :
rigidizarea construcţiei fără reducerea vizibilităţii , folosirea unor tapiserii de
grosime mare pe tavan şi pereţii laterali , montarea unor mânere pentru uşi
fără proeminenţe, folosirea coloanei de direcţie telescopice , montarea
parbrizului astfel încât la deformarea caroseriei geamul să sară în afară .

          Dimensiunile principale ale postului de conducere al conducătorului

auto şi limitele de amplasare a organelor de comandă manuală la autoturisme
se aleg conform STAS 6689/1-81 , astfel încât acestea să fie în permanenţă
în raza de acţiune determinată de dimensiunile antropometrice ale
conducătorului auto.                           În fig. 4. sunt prezentate, după
recomandările STAS 12613-88 dimensiunile postului de conducere , iar în
tabelul 2. sunt prezentate limitele de modificare a acestor mărimi .Punctul R
defineşte punctul de referinţă al locului de aşezare şi reprezintă centrul
articulaţiei corpului şi coapsei unui manechin bidimensional , conform
STAS 10666/3-76 .

             Tabelul 2.

Nr.  Dimensiunea Limita de

crt. modificare
1 Unghiul de înclinare spre înapoi ,  , în grade 9…33
2 Distanţa verticală de la punctul R la punctul 130…520
călcâiului , Hz , în  mm
3 Cursa orizontală a punctului R , în  mm min. 130
4 Diametrul volanului , D , în  mm 330…600
 5 Unghiul de înclinare a volanului ,  , în grade10…70
6 Distanţa orizontală între centrul volanului şi 660…752
punctul călcâiului , Wx , în  mm
7 Distanţa verticală între centrul volanului şi 530…838
punctul călcâiului , Wz , în  mm

În ceea ce priveşte postul de conducere , pentru determinarea corectitudinii

dispunerii scaunului cu comenzile se aplică metoda recomandată de STAS
12613-88 şi norma ISO 3958-77 care stabileşte o înfăşurătoare a distanţelor
maxime de acţiune ale unei mâini a conducătorului aşezat pe scaun, cu
cealaltă mână pe volan şi piciorul drept pe pedala de acceleraţie, având
montată o centură de siguranţă cu trei puncte de sprijin.

2.2.  Dimensiunile geometrice principale

         Dimensiunile principale se definesc în condiţia de repaus a
automobilului, planul său de sprijin este orizontal, iar roţile au poziţia
corespunzătoare mersului rectiliniu şi presiunea interioară a aerului din
pneu  indicată de fabricant.
 

Fig 5. Dimensiunile principale ale automobilului.

        Principalele dimensiuni ce caracterizează construcţia unui autovehicul

sunt           următoarele :

-  dimensiunile de gabarit;

-  ampatamentul ecartamentul;

-  consola faţă / consola spate;

-  garda la sol.

-  razele şi unghiurile de trecere;

-  razele de viraj.

          Dimensiunile de gabarit sunt:

-  lungimea A =4520 [mm];

-  lăţimea l =2013 [mm];

-  înălţimea H =1421 [mm].

Ecartamentul reprezintă distanţa dintre planele mediane a două roţi ce

aparţin aceleaşi punţi:

-  ecartamentul faţă B1 =1500 [mm];

-  ecartamentul spate B2 =1513 [mm].

Ampatamentul reprezinta distanta dintre axele rotilor celor doua punti:

-  amptamentul L=2760 [mm]

         Consola faţă, l1, reprezintă distanţa dintre două plane verticale
transversale, care trec, respectiv, prin punctul extrem din faţă al
automobilului şi axa punţii faţă, deci l1 =860 [mm]. Consola spate l 2,
reprezintă distanţa dintre două plane verticale transversale, care trec,
respectiv, prin punctul extrem din spate al automobilului şi axa punţii spate,
deci l2 =900 [mm].

         Garda la sol c, reprezintă distanţa, măsurată pe verticală, dintre partea

cea mai de jos a şasiului automobilului complet încărcat şi calea de rulare
deci c=215 [mm].

         Raza longitudinala de trecere l, reprezintă raza suprafeţei cilindrice

convenţionale, tangentă la roţile din faţă , roţile din spate şi la punctul cel
mai coborât al automobilului, situat intre punţi, care este de l=5,5 [m].

         Raza transversală de trecere t, reprezintă  raza suprafeţei cilindrice

convenţionale, tangentă la punctul cel mai coborât, din faţă sau din spate şi
la pneuri si care este de t=2,8 [m].

Unghiurile de trecere 1  în faţă şi 2  în spate sunt determinate de

tangentele la pneul din faţă, respectiv din spate şi partea cea mai din faţă,
respectiv din spate a şasiului sau caroseriei, care sunt  1=30 si  2=38

                           2.3. Masa automobilului

 Greutatea automobilului-Ga- reprezintă suma dintre greutatea utilă-Gu
care poate fi transportată de automobil şi greutatea proprie-Go .

Ga=Gu+Go [daN]

Greutatea utilă Gu reprezintă o caracteristică constructivă importantă a

automobilului şi defineşte capacitatea sa de încărcare. Ea se precizează, de
obicei,  prin numărul de locuri, pe scaune şi în picioare, la automobilele
destinate transportului de persoane sau prin sarcina utilă transportată şi
numărul de locuri din cabină, la automobilele destinate transportului de
bunuri materiale.

Greutatea proprie Go este este determinată de suma greutăţilor tuturor

elementelor componente ale automobilului, atunci când acesta este alimentat
cu combustibil, lubrifianţi, lichid de răcire, roată de rezervă şi trusă de scule,
fără persoane la bord.

Go=1050 [daN]

Gu=mp∙np+mb [daN]

Gu=75∙5+150=525 [daN]

Ga=Gu+Go=525+1050=1575 [daN]

Centrul de greutate al automobilului constituie un parametru

important pentru definirea modului de distribuire a greutăţii totale G a pe
punţi, pentru organizarea generala a automobilului şi poziţionarea tuturor
elementelor sale componente. Deşi nu se vede centrul de greutate există ca o
rezultantă a tuturor centrelor de greutate ale fiecărui element constructiv al
automobilului. El are o poziţie variabilă, care depinde de aranjarea
încărcăturii în raport cu axa longitudinală sau transversală a automobilului,
de deplasarea  rectilinie sau in viraj în regim de accelerare sau frânare, etc.

În condiţii statice centrul de greutate are o poziţie bine determinată aceasta

fiind prezentată la toate automobilele, în mod indirect, prin indicarea
greutăţilor care revin fiecărei punţi Gi. În planul longitudinal al
automobilului,   centrul de greutate este situat la înălţimea hG faţă de calea de
rulare, iar faţă de punţile faţă şi spate, se află amplasat la distanţele „a”,
respectiv „b”. În plan transversal centrul de greutate se află pe axa de
simetrie a automobilului.
          Greutatea totală Ga este considerată concentrată în centrul de greutate
al automobilului iar repartizarea sa pe punţile automobilului depinde de
coordonatele centrului de greutate prin relaţia:

          În funcţie de coordonatele centrului de greutate, din relaţiile de mai

sus se pot determina relaţiile de calcul pentru greutăţile G1 , G2 :

                                 G1                G2

unde: L reprezintă ampatamentul automobilului.

Cunoscând  mărimea greutăţii care revine fiecărei punţi a automobilului se

poate determina greutatea care revine fiecărei roţi G R în condiţii statice,
folosind relaţia:                    GR=Gi  / n

unde „n” reprezintă numărul roţilor punţii „i”.

Valorile medii pentru parametrii centrului de masă sunt :

           a/L = 0,48                                                                              

           a = 0,48L = 0,48 ·4520 = 2169,6 [mm]

           b/L = 0,52                                                                              

           b = 0,52L = 0,52·4520 = 2350,4 [mm]

Masele care revin celor două punţi sunt :

m1 = b/L  ma  m1 = 0,52∙1575 =819 [kg]                                                 

m2 = a/L  ma  m2 = 0,48∙1575=756 [kg]                   

Greutăţile repartizate pe punţi :

G1 = b/L Ga =819 [daN]                                                           

G2 = a/L Ga = 756 [daN]                                                          

Greutatile pe fiecare roata in parte :

          G1s=G1d=G1/2=409,5 [daN]

          G2s=G2d=G2/2=378 [daN]

2.4. Pneurile automobilului

Pneurile
reprezintă partea elastică a roţilor şi pot fi cu cameră de aer (fig.6) sau fără
cameră de aer (fig.7)

Pentru alegerea pneului ce urmează să echipeze autovehiculul

proiectat se are în vedere tipul şi destinaţia automobilului şi condiţiile de
exploatare. Funcţie de elementele de mai sus se determină din cataloage de
firmă sau standarde simbolul anvelopei faţă de care se pot determina sau
stabili direct din tabele mărimile necesare calculului dinamic.

          Alegerea pneului se face după următoarea metodologie:

-se determină greutatea ce revine roţilor din spate şi faţă;

-se aleg pneurile ce satisfac condiţia de viteză maximă;

-funcţie de dimensiunile pneurilor utilizate la tipurile similare se orientează

asupra dimensiunilor roţii;
-se alege tipul pneului;

-se alege presiunea de utilizare pentru satisfacerea condiţiilor de greutate pe

roată.

La alegerea pneului se au în vedere şi următoarele:

-pentru asigurarea unei bune confortabilităţi puntea faţă trebuie să fie

caracterizată de o elasticitate mai mare decât puntea spate. La obţinerea
elasticităţii sporite a punţii faţă contribuie şi utilizarea presiunii interioare a
aerului din pneu mai mică în faţă decât în spate;

-prin reducerea presiunii aerului din pneu la roţile faţă se reduce şi

rigiditatea laterală a pneului, astfel că prin sporirea deviaţiilor laterale se
favorizează imprimarea unui caracter constructiv de subvirare caracterizat de
tendinţa de autostabilizare pe traiectoria rectilinie.

Funcţie de masa repartizată punţilor se poate determina masa ce revine

unui pneu si anume :

-pentru pneurile punţii faţă :     

Gps=Gpd=G1/2=409,5 [daN]

-pentru pneurile punţii spate :

Gps=Gpd=G2/2=378 [daN]

În cazul automobilului proiectat , conform  soluţiilor similare studiate

şi a valorilor mp1  şi  mp2  determinate mai sus , din  tabelul 3.10    
“Dinamica  autovehiculelor”  se adoptă anvelope de tip :  165/70 R 14 T cu
urmatoarele caracteristici:

- sarcina  pe  anvelopă          450 [kg]

- viteza  maximă                   160 [km/h]

- presiunea  de  regim           2.2 [daN/cm2]

- diametrul exterior               D=640 [mm]

- lăţimea exterioară a secţiunii transversale  B = 215

- raza statică                           ro=320 [mm]

- raza  de  rulare  se  calculează  cu  relaţia:

rr=λ·ro=0,93· =0,93·320=297,6 [mm]

Raza statică-ro-se defineşte ca fiind distanţa dintre centrul roţii şi

suprafaţa de sprijin, în cazul în care roata este încărcată cu sarcina nominală,
în repaus.

Raza dinamică-rd- este distanţa dintre centrul roţii şi calea de rulare, în

timpul mişcării automobilului, încărcat la sarcina nominală (fig.8).

Raza de rulare-rr-reprezintă raza unei roţi imaginare, nedeformabile,

care se roteşte fără alunecări.

Sfaturi utile pentru alegerea anvelopelor

Inainte de a comanda o anvelopa verificati ca marimea anvelopei pe care o doriti, sa fie
inscrisa in certificatul de inmatriculare al autovehiculului. O neconformitate poate fi
sanctionata de RAR, Politia Rutiera sau chiar de societatea de asigurari in cazul unui
accident.

Daca aveti incertitudini privind datele din certificat consultati cartea tehnica a
autovehiculului sau cereti date constructorului.

Daca sunt greseli in certificatul de inmatriculare adresati-va RAR-ului pentru corectare.

Daca doriti sa inlocuiti anvelopele/jantele de la un autovehicul cu unele mai mari/late sau

mai mici/inguste, consultati mai intai cartea tehnica a autovehicului, cereti date
constructorului sau furnizorului de anvelope si apoi adresati-va RAR-ului pentru a va
face mentiunea in certificatul de inmatriculare.

Nu este recomandat sa echipati un autoturism cu anvelope care au marimi sau amprente

diferite. Amprente diferite inseamna coeficienti de frecare/aderenta diferiti ceea ce duce
la instabilitate in timpul acceleratiei sau franarii mai ales pe carosabil umed sau alunecos.

Exista totusi autoturisme care din constructie au ale anvelopele din fata mai mici iar cele
din spate mai mari, dar au aceiasi amprenta la toate.
Camioanele de ex. folosesc in general 3 tipuri de anvelope cu amprente diferite: pe putea
de directie, pe puntea tractoare sau pe puntile remorcii.

Utilizarea anvelopelor de iarna pe timp de vara duce la uzura prematura a acestora si la

un consum de combustibil mai mare.

Pentru utilitare (camionete, microbuze) este bine sa folositi numai anvelope cu simbolul
"C" ex: XXX/XXRXXC. Spre deosebire de anvelopele de la autoturisme care au in
general 5 pliuri, anvelopele TIP "C" au 7 pliuri ceea ce le face mai rezistente (vezi la
Informatii Anvelope/Dictionar/"STRUCTURA PLIURILOR").

Informatii privind marcajele si

simbolurile de pe flancul unei anvelope:
GOOD YEAR 
= Producatorul anvelopei

HydraGrip 
= Numele comercial al amprentei (designului suprafetei de rulare).

195/65/R15 91H
 195 = latimea anvelopei in mm (=195 mm)
   65 = inaltimea profilului/flancului in procente fata de latime (= 65% din 195
mm) = 126,75 mm
    R = structura radiala a firelor din pliuri
   15 = diametrul jantei in inch (1 inch = 2,54 cm)
   91 = indice de sarcina (vezi val. in Kg in "Tabelul cu indicii de sarcina ai
anvelopelor")
    H = simbolul de viteza (vezi val. in Km/h in "Tabelul cu simborile de viteza a
anvelopelor")

Simbol "C" 
= (de la cuvantul Cargo) inserat in datele anvelopei ex. 225/75R16C reprezinta faptul ca
anvelopa este destinata numai autovehiculelor de tip Cargo (Camionete, Microbuse,
Utilitare, etc).

Simbol FULG DE ZAPADA 

= Simbol de fabricatie oficial pentru identificarea anvelopelor fabricate pentru utilizarea
pe zãpadã abundentã.

TUBELESS 
= Anvelopa care se foloseste fara camera.
TUBETYPE 
= Anvelopa care se foloseste numai cu camera.

M+S sau M&S 

= Mud & Snow (Noroi si Zapada) = Anvelopa cu coeficient bun de aderenta pe noroi si
zapada.

Dictionar:
ANVELOPA DE IARNA  
= Anvelopa fabricata special pentru a fi utilizata la temperaturi mai mici de 7°Celsius.
Datorita componentelor care îsi pãstreazã proprietãtile la temperaturi scãzute si a
crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare, au o aderenta mai mare pe zapada sau
gheata.

ANVELOPA DE VARA  
= Anvelopa fabricata special pentru a fi utilizata la temperaturi mai mari de 7° Celsius.
Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandata pe
carosabil acoperit cu zapada sau gheata. Fiind fabricata sa reziste la temperaturile ridicate
din perioada verii, devine mult prea rigida la temperaturi scazute ceea ce afecteaza in
primul rand aderenta.

ANVELOPA ALL SEASON 

= Anvelopa fabricata special pentru a fi utilizata pe parcursul intregului an (pentru toate
anotimpurile). Imbina calitatile anvelopei de vara si a celei de iarna. In conditii extreme
este inferioara celei de vara pe uscat sau celei de iarna pe zapada.

ANVELOPA RANFORSATA 
= Anvelopa fabricata special cu mai multe pliuri pentru a face fata sarcinilor mari.

ANVELOPA ON ROAD 
= Anvelopa pentru autovehicule 4x4, SUV, fabricata special pentru drumuri asfaltate.

ANVELOPA OFF ROAD 

= Anvelopa pentru autovehicule 4x4, SUV, fabricata special pentru a face fata unor
conditii in afara drumului. Poate avea calitati speciale pentru nisip, noroi sau piatra.

ANVELOPA ON/OFF ROAD 

= Anvelopa care imbina caracteristicile celor doua de mai sus.

ANVELOPA DE DIRECTIE  
= Anvelopa speciala de utilitara sau de camion care se monteaza pe puntea de directie.
ANVELOPA DE TRACTIUNE 
= Anvelopa speciala de utilitara sau de camion care se monteaza pe puntea de tractiune,
sunt mai canelate pentru a avea un coeficient de aderenta mai mare.

ANVELOPA DE REMORCA 
= Anvelopa speciala care se monteaza pe puntile remorcilor. Sunt cazuri cand pentru
remorca se folosesc aceleasi anvelope ca la directie.

AMPRENTA (pata de contact) 

= Suprafata anvelopei care intra in contact cu carosabilul.

DIAMETRUL JANTEI  
= Diametrul real al jantei. Acesta se mãsoarã de regula în inci; de ex. 195/65R15 unde
'15' este diametrul jantei (1 inch = 2,54 cm).

DOT 
= Department Of Transportation = Ministerul Trasporturilor (din SUA) = reprezinta ca
anvelopa este conforma cu reglementarile din SUA. Dupa acest indicativ apar mai multe
coduri din litere/cifre. Acestea exprima anumite detalii de fabricatie cerute de DOT.

DOT _ _ _ 3207  
= data fabricatiei (cod format intotdeauna din 4 cifre) inseamna ca anvelopa a fost
fabricata in saptamana 32 din anul 2007.

INDICE DE SARCINA 
= Indice standardizat care indicã sarcina maximã pe care o poate transporta o anvelopã;
de exemplu 195/65R15 91H unde '91' este indicele de sarcinã (vezi valoarea in Kg in
Tabelul cu indicii de sarcina ai anvelopelor). In cazul in care apar 2 indici ex: 154/151,
primul se refera la sarcina max. a anvelopei cand este montata individual (cand pe o axa
sunt 2 roti si se monteaza cate una pe fiecare parte) iar al 2-lea cand anvelopele se
monteaza dual (cand pe o axa sunt 4 roti si se monteaza cate 2 pe fiecare parte).

INALTIMEA PROFILULUI/FLANCULUI 
= pentru 195/65R15 unde “65” este inaltimea flancului. Valoarea “65” este in % fata de
latime (65 % din 195 mm) = 126,75 mm. In cazul cand aceast numar lipseste ex. 155/R13
inseamna ca el este 82.

FLANC 
= Partea de anvelopã dintre jantã si banda de rulare. Suprafata flancului cuprinde toate
marcajele si simbolurile referitoare la anvelopa.

LATIME 
= pentru 195/65R15 unde “195” este latimea anvelopei in mm; pentru 11.00 R 22,5 unde
11 este latimea anvelopei in inch (1 inch = 2,54 cm).
R 
= Radial, anvelopa a caror corduri (fire rasucite din polyester, nylon sau otel) din pliuri
sunt dispuse la 90°. Toate anvelopele fabricate in ultima perioada sunt de tip Radial. Alte
tipuri mai sunt B = Bretea sau D = Diagonal. Acestea din urma pot fi intalnite la
anvelopele pentru autovehicule speciale folosite in agricultura sau industrie.

ROTATION 
= Sageata care indica sensul de rotatie al anvelopei.

TALON 
= Partea de anvelopã care intra în contact cu janta. Talonul este un inel cu mai multe
straturi din corduri de otel. Scopul acestuia este de a asigura o presiune de contact
corespunzãtoare între anvelopã si jantã, asigurând etansarea aerului.

TUBELESS 
= Anvelopa care se foloseste fara camera.

TUBETYPE 
= Anvelopa care se foloseste numai cu camera.

SIMBOL DE VITEZA 
= Simbol standardizat care indicã viteza maximã cu care poate rula o anvelopã; de
exemplu 195/65R15 91H unde 'H' este simbolul de viteza (vezi valoarea in Km/h in
Tabelul cu simborile de viteza a anvelopelor).

Corespondenta vitezei maxime in Km/h la simbolurile inscrise pe anvelope

Simbol   Vit. max. in Km/h   Simbol   Vit. max. in Km/h

B - 50  P - 150
E - 70  Q - 160
F - 80  R - 170
G - 90  S - 180
J - 100  T - 190
K - 110  H - 210
L - 120  V - 240
M - 130  W - 270
N - 140  Y - 300

STRUCTURA PLIURILOR 
= Specifica numarul pliurilor si materialul din care sunt facute cordurile. Ex. la
anvelopele destinate autoturismelor, peretii laterali au un pliu din cord de polyester iar
structura coamei are 4 pliuri: unul din cord de polyester, 2 din cord de otel si unul din
cord de nylon. La anvelopele destinate camioneltelor, microbuselor sau autoutilitarelor
(cele cu simbolul “C”), peretii laterali au 2 pliuri din cord de polyester iar structura
coamei are 5 pliuri: 2 din cord de polyester, 2 din cord de otel si unul din cord de nylon.
Anvelopele ranforsate sau cu alte destinatii speciale au mai multe pliuri.
Corespondenta [in Kg] la indicii de sarcina inscrisi pe anvelope

Indic Sarci Indi Sarci Indi Sarci Indi Sarci Indi Sarci Indi Sarci
                     
e na ce na ce na ce na ce na ce na
51 - 195   71 - 345   91 - 615   111 - 1090   131 - 1950   151 - 3450
52 - 200   72 - 355   92 - 630   112 - 1120   132 - 2000   152 - 3550
53 - 206   73 - 365   93 - 650   113 - 1150   133 - 2060   153 - 3650
54 - 212   74 - 375   94 - 670   114 - 1180   134 - 2120   154 - 3750
55 - 218   75 - 387   95 - 690   115 - 1215   135 - 2180   155 - 3875
56 - 224   76 - 400   96 - 710   116 - 1250   136 - 2240   156 - 4000
57 - 230   77 - 412   97 - 730   117 - 1285   137 - 2300   157 - 4125
58 - 236   78 - 425   98 - 750   118 - 1320   138 - 2360   158 - 4250
59 - 243   79 - 437   99 - 775   119 - 1360   139 - 2430   159 - 4375
60 - 250   80 - 450   100 - 800   120 - 1400   140 - 2500   160 - 4500
61 - 257   81 - 462   101 - 825   121 - 1450   141 - 2575   161 - 4625
62 - 265   82 - 475   102 - 850   122 - 1500   142 - 2650   162 - 4750
63 - 272   83 - 487   103 - 875   123 - 1550   143 - 2725   163 - 4875
64 - 280   84 - 500   104 - 900   124 - 1600   144 - 2800   164 - 5000
65 - 290   85 - 515   105 - 925   125 - 1650   145 - 2900   165 - 5150
66 - 300   86 - 530   106 - 950   126 - 1700   146 - 3000   166 - 5300
67 - 307   87 - 545   107 - 975   127 - 1750   147 - 3075   167 - 5450
68 - 315   88 - 560   108 - 1000   128 - 1800   148 - 3150   168 - 5600
69 - 325   89 - 580   109 - 1030   129 - 1850   149 - 3250   169 - 5800
70 - 335   90 - 600   110 - 1060   130 - 1900   150 - 3350   170 - 6000