FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule şi Motoare

PROIECT
la
Construcţia şi calculul autovehiculelor – I

Tema:Cutie de viteze

Student: Szabolcs FINNA

Secţia AR
Anul III, grupa 1151
Îndrumător: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2017-2018

Semestrul II

1
 CUPRINS

1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE VITEZE..................................................3

1.1. FUNCŢIUNILE.......................................................................................................3
1.2. SOLUȚII COSTRUCTIVE...............................................................................3
1.3. ANALIZA COMPARATIVE...........................................................................6
1.3.1. Avantaje..........................................................................................................6
1.3.2. Dezavantaje.................................................................................................7
1.4. SCEMA CINEMATICA.....................................................................................7
2. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA CUTIA DE VITEZE............8
2.1. TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE................................8
2.2. PROPRIETĂȚIFIZICE.............................................................9
2.3. MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE...............................10
2.4 TRATAMENTE TERMICE....................................................11
3. TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA CUTIA DE VITEZE....12
3.1. TEHNOLOGII DE FABRICARE..........................................12
3.2. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE.........................................12
2.3. MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE...............................10
2.4 TRATAMENTE TERMICE....................................................11

2
 1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIE DE VITEZE
1.1 FUNCŢIUNILE
Definitie: – Cutia de viteze este un ansamblu de roti dintate care are rolul de a transfera
forta si miscarea de rotatie. Cutia de viteze este folosita de catre conducator pentru a se adapta
situatiilor din trafic precum viteza de rulare, stationarea cu motorul pornit sau deplasarea cu
spatele.

Principalele cerinte functionale ale cutie de viteze sunt:

 asigurarea deplasarii in conditii foarte variatede drum sau teren neamenajat;
optimizarea functionarii motorului prentru cresterea economicitatii si fiabilitatii;
 antrenarea unei prize de putere folosite pentru actionarea unor echipamente auxiliare ale
motorului;
 decuplarea de lunga durata a motorului de restul transmisiei;
 obtinerea mersului inapoi al automobilului, fara inversarea sensului de rotatie al motorului. La
unele automobilecutia de viteze mai poate prelua si alte functiuni suplimentare:
 franarea de incetinire, necesara la coborarea pantelor lungi sau in cazul opririlor repetate.

Fig. 1.1 Cutia de viteze al autoturisme Fig.1.2 Cutia de viteza montat cu sistem de trnasmisie,
de teren Suzuki Vitora si sistem de propulsie

1.2 SOLUŢII CONSTRUCTIVE

Pe langa functiunile amintite, cutiilor de viteze li se impun o serie de cerinte constructive si
economice:
 sa aiba constructie simpla, robusta si usoara
 sa fie fabricate cu costuri cat mai reduse
 sa aiba randament cat mai ridicat
 sa fie cat mai fiabile
 sa poata fi intretinute usor
 sa functioneze silentios
 sa fie comode in deservire.

Observatie: În parcursur proiectarea cutie de viteză, sunt necesar niște compromisie intre
cerintele de mai sus.

3
 Cele mai raspandite cutii de viteze ale automobilelor actuale sunt cele cu variatie in trepte a
raportului de transmitere. La acestea, transformarea cuplului se face cu ajutorul unor angrenaje
cu roti dintate cilindrice sau conice. Din punct de vedere constructiv, angrenajele pot avea axe
fixe sau rotitoare, caz in care cutiile de viteze ce le contin se numesc planetare. Alegerea
numarului de trepte si a marimii rapoartelor de transmitere se realizeaza din considerente
dinamice si economice, diferentiat, in functie de tipul si destinatia automobilului.
Dintre cutiile de viteze in trepte cu arbori cu axe fixe, cea mai mare raspandire o au cele cu
doi si trei arbori.
Pe langa functiunile amintite, cutiilor de viteze li se impun o serie de cerinte constructive si
economice:
 sa aiba constructie simpla, robusta si usoara
 sa fie fabricate cu costuri cat mai reduse
 sa aiba randament cat mai ridicat
 sa fie cat mai fiabile
 sa poata fi intretinute usor
 sa functioneze silentios
 sa fie comode in deservire.

Cele mai raspandite cutii de viteze ale automobilelor actuale sunt cele cu variatie in trepte a
raportului de transmitere. La acestea, transformarea cuplului se face cu ajutorul unor angrenaje
cu roti dintate cilindrice sau conice. Din punct de vedere constructiv, angrenajele pot avea axe
fixe sau rotitoare, caz in care cutiile de viteze ce le contin se numesc planetare. Alegerea
numarului de trepte si a marimii rapoartelor de transmitere se realizeaza din considerente
dinamice si economice, diferentiat, in functie de tipul si destinatia automobilului.
Dintre cutiile de viteze in trepte cu arbori cu axe fixe, cea mai mare raspandire o au cele cu
doi si trei arbori.

Fig. 1.2.1. Cutie de viteza cu 3 axe

4
 Fig.1.2.2.Cutie de viteze cu 3 axe+ cutie de distributie

Fig.1.2.2.Cutie de viteze automata Fig 1.2.3.

In cele trei cazuri sunt prezentate cutii de viteze folosite la diferite autoturisme, toate fiind
cu cinci trepte de mers inainte si una inapoi.
In Figura1.2.1. caz este prezentata o cutie de viteze apartinand unui autoturism de teren
marca Sizuki Vitora.
Figura 1.2.2 este solutia de cutie de viteze aleasa de mine, ea apartine unui autoturism de
teren marca Nissan Patrol. Pentru constructia prezentata au fost luate masuri deosebite pentru
rigidizarea arborilor in scopul asigurarii unei rigiditati mai mari, deci a unor conditii de
functionare mai bune pentru angrenaje. Sprijinirea pe trei reazeme, la care s-a recurs, presupune
insa o precizie de fabricatie superioara.
Figura 1.2.3 este prezentat o cutie de viteze automată apartinand unui autoturism de teren
marca Sizuki Vitora. Cutiile de viteze automate sunt cutiile care realizează schimbarea treptelor
de viteză fără intervenția conducătorului automobilului. Mai mult, decizia de schimbare a
treptelor de viteză este luată de calculatorul electronic de control al cutiei de viteze, pe baza
informațiilor provenite de la senzori (poziție pedală accelerație și viteza automobilului).

La proiectarea constructiei au fost luate masuri speciale pentru a micsora frecarile, o baie de

5
ulei din tabla cu forma speciala fiind plasata in apropierea rotilor dintate pentru a se asigura
ungerea corespunzatoaresi in cazul deplasarii pe pante accentuate.

1.3 ANALIZA COMPARATIVĂ

Necesitatea obtinerii unor performante de exploatare cat mai ridicate a dus la realizarea unei
mari diversitati constructive de transmisii, deci si de cutii de viteze, in stransa corelare cu
specificul conditiilor de functionare ale fiecarui tip de automobil. Utilizarea unui anumit tip de
cutie de vitezeeste impusa in primul rand de raportul avantaje-dezavantaje pe care acestea il
confera automobilului.
In aprecierea comportamentului in exploatere al cutiei de viteze, cea mai mare importanta o
au posibilitatea deplasarii in conditii grele, productivitatea, economicitatea, fiabilitatea,
intretinerea, siguranta circulatiei si confortul.
Cutia de viteze cu trei arbori mi se pare o solutie foarte utila, mai ales atunci cand
autoturismul se deplaseaza pe un drum amenajat, la o viteza relativ mare, deoarece aceasta
permite cuplarea directa a arborelui primar cu cel secundar (priza directa), reducand astfel
frecarile din transmisie, randamentul transmisiei fiind mai mare, iar consumul de carburant fiind
mai mic.
De asemenea, mi se pare foarte interesanta realizarea rigidizarii arborelui, adica dispunerea
sa pe trei rulmenti, ceea ce ii confera o rezistenta mult mai mare la incovoiere, atunci cand
autoturismul functioneza in conditii grele, la turatie si moment mare ale motorului.

Operaţii de întreţinere:Probabil cea mai importanta „manevra” de intretinere a unei cutii de

viteze este aceea de a avea mare grija atunci cand schimbam treapta de viteze, mai exact, sa fie
apasata pana la fund pedala de ambreiaj pe toata durata efectuarii acestei manevre. Daca nu este
respectata aceasta cerinta, avem toata sansele sa rupem dintii angrenajelor, poate si arborii.
Pentru o durata mai indelungata a cutiei de viteze, schimbarea treptei de viteza trebuie sa se
efectueze lent, fara sa se smuceasca schimbatorul de viteze, iar cuplarea si decuplarea
ambreiajului trebuie sa se realizeze deasemenea lejer, pentru a se cupla in siguranta arborele
primar de volantul arborelui cotit.
Pentru a asigura intretirea rotilor dintate si a rulmentilor, cutia de viteze are prevazuta o baie
de ulei, care serveste la mentinerea uleiului pentru a se unge acestea.
Modalităţi de reparare: Pentru a fi reparata, cutia de viteze trebuie demontata din zona sa
de lucru.
Ca modalitate de reparare, cred ca cel mai indicat lucru ar fi ca piesele uzate, stricate, sa fie
inlocuite cu altele noi. Nu este bine a se incerca rectificarea lor (de catre vecinul care a lucrat la
fabrica de tabla) pentru ca in cazul deplasarii autoturismului in trafic, blocarea cutiei de viteze ar
putea duce la daune atat materiale cat si umane. De aceea, marca ce produce cele mai sigure
masini din lume, VOLVO, nu mai permite repararea cutiilor de viteze, ci inlocuirea cu totul ale
lor.

1.3.1 Avantaje
dantura inclinata a dintilor rotilor pentru mersul inapoi ofera rezistenta mai mare in conditii
grele de functionare;
-rigidizarea arborelui prin dispunerea sa pe trei
reazeme -cuplarea arborilor in priza directa
-in cazul deplasarii in pante, cutia prevede o baie de ulei din tabla asezata foarte aproape de
rotile arborilor, care permite ungerea corespunzatoare si a micsora frecarile.
Avantajul cutie de viteza automată: Cutia automată nu numai că îţi permite să ţii ambele

6
mâini pe volan pentru un control mai bun, dar face ca experienţa şoferului în spatele volanului să
fie mai confortabilă, mai plăcută şi mai rafinată.

1.3.2 Dezavantaje
Cutia de viteze scade randamentul transmisiei din cauza frecarilor din angrenaje si rulmenti.
Dezavantaje cutie automată:Costuri de întreţinere mai mari, o transmisie automată are un
mecanism mai complex şi de aceea costurile de reparaţii vor fi întotdeauna mai mari.

1.4 SCEMA CINEMATICA

7
 2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA
CUTIA DE VITEZE
2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE
Materiale pentru confectionarea arborilor:
Materialele din care se confectioneaza arborii se aleg in functie de scopul urmarit si de
conditiile impuse in functie, de tehnologia de executie adoptata pentru acestia.
Pentru execuţia arborilor drepţi se utilizează frecvent, oţelurile:
• de uz general pentru construcţii care nu necesită tratament termic, pentru cazuri cu
sarcini reduse: OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2;
• carbon de calitate de îmbunătăţire şi oţeluri aliate de îmbunătăţire , pentru sarcini şi
durate medii de funcţionare:OLC 45, OLC55, OLC 60 STAS 880; 25CrMo4, 40 Cr
10, 41 CrNi 12 STAS 791;
• carbon de calitate de cementare şi aliate de cementare, pentru sarcini puternice şi
turaţii înalte: OLC 10, OLC 15 STAS 880
• fontele sunt utilizate pentru execuţia arborilor de dimensiuni mari deoarece sunt mai
puţin sensibile la efectul concentratorilor de tensiuni şi amortizează mai bine
vibraţiile: Fmp 700-02 STAS 569;
Materiale pentru confectionarea rotile dintate:
Otelul, in special cel laminat sau forjat, constituie principalul material folosit in constructia
rotilor dintate utilizate in realizarea transmisiilor mecanice, datorita campului larg de proprietati
utile pe care le asigura. In functie de sarcina de transmis, gabaritul si importanta transmisiei, pot
fi utilizate oteluri aliate sau nealiate, tratate sau netratate termic.
• utilizarea otelului netratat termic se recomanda pentru angrenajele incarcate cu
sarcini mici si/sau la care nu se impun conditii de gabarit. Din aceasta categorie de
materiale fac parte otelurile de constructie (OL50, OL60) sau cel turnate (OT50,
OT60).
• carbon de calitate de îmbunătăţire şi oţeluri aliate de îmbunătăţire , pentru sarcini şi
durate medii de funcţionare:OLC 45, OLC55, OLC 60 STAS 880; 25CrMo4, 40 Cr
10, 41 CrNi 12 STAS 791;
• carbon de calitate de cementare şi aliate de cementare, pentru sarcini puternice şi
turaţii înalte: OLC 10, OLC 15 STAS 880

Materiale pentru confectionarea rulmentii:

Materialele destinate inelelor şi corpurilor de rostogolire trebuie să îndeplinescă o serie de
condiţii: rezistenţă mare la solicitarea de contact; rezistenţă mare la uzură; tenacitate. Oţelurile
care îndeplinesc cel mai bine aceste condiţii sunt oţelurile aliate cu crom, care conţin
aproximativ 1% carbon şi 1,3…1,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul şi siliciul.
Viteza de călire şi adâncimea de călire sunt direct dependente de conţinutul de mangan.
Tratamentul termic de durificare este de călire (încălzire la 800ºC, menţinere 1 oră, răcire în
ulei) urmată de revenire joasă (încălzire la 170ºC, menţinere 3 ore, răcire în ulei preîncălzit la
70ºC). După tratamentul termic, duritatea inelelor şi a corpurilor de rostogolire este de 63±3
HRC: 100 Cr 6, 100 CrMn 6 STAS 1456

8
 Materiale pentru confectionarea carterul:
Alegerea materialului depinde atât de aspecte functionale – încarcare, zgomot, cât si de
aspecte tehnologice – productia zilnica, procedeul de turnare si tehnologia de uzinare disponibila
etc. De regula, în constructia unui carter al cutiei de viteze, datorita dificultatilor de obtinere a
calitatilor suprafetelor la uzinare cu aceeasi viteza de aschiere si modificarii diferentiate a formei
si dimensiunilor la cresterea temperaturii, se utilizeaza un singur tip de material. Complexitatea,
forma si aspectul pieselor variaza în functie de: materialele utilizate (aluminiu sau fonta)
procedeul de turnare a semifabricatelor: Fma 350, Fma 400 STAS 569
Materiale pentru confectionarea inelele de sincronizatoare:
Se realizeaza din bronz.

2.2 PROPRIETĂȚI FIZICE

Arborii:
Sub acţiunea forţelor exterioare şi a momentelor de torsiune pe care le transmit, arborii sunt
solicitaţi la torsiune, încovoiere şi tracţiune sau compresiune. Aceste solicitări acţionează
simultan, deci arborii sunt supuşi la solicitări compuse.
Principalele solicitări sunt solicitarea de torsiune şi cea de încovoiere.
Tensiunea admisibilă convenţională se alege din intervalul at  10...50 MPa, valorile mai
mari se recomandă în cazul arborilor scurţi, iar valorile mai mici în cazul arborilor lungi. În cazul
unor arbori foarte rigizi şi la care deformaţiile de încovoiere nu conduc la funcţionări incorecte
ale ansamblului respectiv, se pot lua şi valori mai mari pentru rezistenţa admisibilă convenţională
la torsiune, at  50...55 MPa.
Angrenajele:
σ02, σr, σ02, σr, σ02, σr , σ02, σr, σ02, σr,
Marca oţelului
MPa MPa MPa MPa MPa MPa MPa MPa MPa MPa
SR EN Diametrul d sau grosimea piesei t, în mm
STAS 791 10083-1 16 < d  40; 40 < d  100; 100 < d  160; 160 < d  250;
d  16; t  8
10083-2 8 < t  20 20 < t  60 60 < t  100 100 < t  160
Tratament termic: călire şi revenire înaltă (I)
1000... 900… 800…
40Cr10 41Cr4 800 660 560 - - - -
1200 1100 950
900... 800… 700… 650…
26MoCr11 25CrMo4 700 600 450 400 - -
1000 950 850 800
1100... 900… 800… 750… 700…
34MoCr11 34CrMo4 800 650 550 500 450
1200 1100 950 900 850
1100... 1000… 900… 800… 750…
42MoCr11 42CrMo4 900 750 650 550 500
1300 1200 1100 950 900
1100… 1000… 900… 800… 750…
34MoCrNi16 36CrNiMo4 900 800 700 600 550
1300 1200 1100 950 900
1250… 1250… 1100… 1000… 1000…
30MoCrNi20 30CrNiMo8 1050 1050 900 800 800
1450 1450 1300 1200 1200
1100… 1000… 900… 850… 800…
51VMnCr11 51CrV4 900 800 700 650 600
1300 1200 1100 1000 950

Rulmentii:

9
 Calculul rulmenţilor rotitori se poate desfăşura în două moduri.
 Se determină capacitatea dinamică necesară, care trebuie să verifice relaţia
p
Cnecesar  P L  C , în care capacitatea de încărcare dinamică de bază C se ia din catalogul
de rulmenţi.
Durabilitatea impusă rulmentului (în milioane de rotaţii) L se determină în funcţie de
turaţia inelului rotitor n şi de durata de funcţionare impusă Lh impus (în ore), cu relaţia
60nL
L h impus .
6
10
 Se determină durata de funcţionare a rulmentului Lh (în ore), care, pentru
verificare, trebuie să respecte relaţia
6 p
10 L C
Lh   Lh impus , în care L   .
60n  P
In cataloagele de rulmenti ale firmelor exista specificat pentru fiecare tip de rulment
sarcinile, fortele maxime si rezistentele pe care le pot prelua.

2.3 MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE

Arborii:
Semifabricatele pentru arbori pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare
laminate cu forjare ulterioară; bare laminate cu matriţare ulterioară, în cazul producţiei de de
serie mare; semifabricate turnate, în cazul arborilor de dimensiuni foarte mari. Execuţia arborilor
din bare laminate cu forjare sau matriţare ulterioară conduce la obţinerea unui semifabricat
apropiat de forma finală a arborelui – cu importante economii de material, manoperă şi energie –
şi la realizarea unui fibraj continuu care urmăreşte forma arborelui, cu efect direct asupra măririi
rezistenţei acestuia, prin stranjire, si frezare, prelucrarea finala este rectificare
Rotile dintate:
Oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate sunt oţeluri laminate sau forjate. Din punct
de vedere al proprietăţilor mecanice şi al prelucrabilităţii, oţelurile utilizate în construcţia roţilor
dinţate se împart în două mari grupe:
 oţeluri moi, cu duritatea superficială mai mică de 350 HB;
 oţeluri dure, cu duritatea superficială mai mare de 350 HB.
Caracteristic oţelurilor moi este faptul că prelucrarea danturii se face după tratamentul
termic, iar în cazul oţelurilor dure, prelucrarea danturii se face înainte de tratamentul termic,
după tratament efectuându-se doar finisarea danturii prin rectificare.
Caracteristicile mecanice ale oţelurilor utilizate în construcţia roţilor dinţate depind, în mare
măsură, de calitatea şarjei, a semifabricatului şi a tratamentului termic sau termochimic aplicat.
Din aceste puncte de vedere, oţelurile se împart în trei grupe de calitate: ML, MQ şi ME.
Calitatea ML corespunde unor oţeluri care posedă calităţi reduse, calitatea MQ corespunde
unor oţeluri care sunt obţinute de producători cu experienţă, cu cheltuieli corespunzătoare, iar
calitatea ME impune cerinţe care trebuie îndeplinite când se cere o mare siguranţă în funcţionare
Principalele cerinţe care trebuie îndeplinite de fiecare calitate sunt prezentate la descrierea
oţelurilor respective.
Tratamentele termice pentru roţi dinţate sunt: recoacere, călire şi revenire, iar tratamentele
termochimice aplicate oţelurilor sunt cementare, nitrurare şi carbonitrurare.

10
 Rulmentii:
Semifabricatele utilizate pentru inele sunt de tip ţeavă laminată, pentru diametre exterioare
mai mici de 20 mm şi obţinute prin forjare, pentru diametre exterioare mai mari de 20
mm. Semifabricatul pentru role este bara de otel debitata.
Carterul: În mare majoritate, primul mod de prelucrare al cartierului, este turnare, în final
mortezare și rectificare.

2.4 TRATAMENTE TERMICE

Tratamentele termice sunt procese termice de prelucrare a metalelor si aliajelor prin racire si
incalzire dupa anumite reguli si in conditii bine determinate, in scopul modificarii proprietatilor
mecanice, fizice sau tehnologice. Schimbarea proprietatilor materialelor metalice in urma
tratamentului termic depinde de modificarile care au loc in structura lor.

Îmbunătăţirea: În esenţă, îmbunătăţirea este o călire urmată de o revenire înaltă

(550...650°C). Prin îmbunătăţire se urmăreşte obţinerea unor anumite proprietăţi fizico -
mecanice la organele de asamblare, după prelucrarea lor prin deformare plastică sau aşchiere.
Aceasta se realizează prin încălzirea şi menţinerea pieselor la temperaturi peste punctul de
transformare, urmată de o răcire bruscă, după care urmează încălzirea pieselor călite la
temperaturi inferioare punctului de transformare şi răcire cu viteză adecvată: este folosita la
arborele la roțile dințata și la rulmentii.

Cementarea: Cementarea constă din îmbogăţirea în carbon a stratului superficial al

organelor de asamblare, prin încălzirea şi menţinerea lor la o temperatură superioară zonei de
transformare, într-un mediu carburant solid, lichid sau gazos. După cementare , urmează călirea
şi o revenire la temperaturi între 150°C...200°C, pentru eliminarea tensiunilor interne. Grosimea
stratului cementat trebuie să fie cuprinsă între 0,3. ..0,5 mm: este folosita la arborele cu pinion și
la roțile dințata.

11
 3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA
CUTIA DE VITEZE
3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE
Arborii: Tehnologia de fabricaţie a arborii este: strunjirea suprafeţelor cilindrice sau conice
şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a canelurilor. Operatii de aschietoare este înainte de
tratamentul termic. După tratamentul termic este operatii de rectificare.Rugozitatea portiunilor:
la portiunea libera 6.3[µm], la rulmenti 1.6[µm], la rotile dintate 3.2[µm].
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se execută
arborii, putând fi: îmbunătăţire sau îmbunătăţire şi călire superficială a fusurilor, canelurilor,
porţiunilor de calare etc.; cementare urmată de călire a fusurilor, porţiunilor de calare şi a
canelurilor; nitrurare etc.
Rotile dintate: Realizarea tehnologica a rotilor dintate cu profil evolventic se efectueaza cu
ajutorul unei masini de frezat cu freza melc.
Tratamentul termic îmbunătăţire şi călire superficială, sau cementare, depinde din material.
Rulmentii: Inelele rulmenţilor se execută prin strunjire, urmată de rectificare. Forjarea se
efectuează pe maşini automate. Ulterior semifabricatele forjate se supun unui tratament termic de
recoacere de globulizare (în cuptoare electrice) şi operaţiunii de sablare cu alice din fontă pentru
îndepărtarea ţunderului şi a eventualelor bavuri.
Strunjirea se face pe maşini automate. Înaintea operaţiei de strunjire a căilor de rulare se
rectifică plan bilateral inelele, pentru asigurarea bazelor tehnologice. După strunjire se aplică
tratamentul de durificare şi abia apoi se execută, în ordine, rectificarea suprafeţelor laterale, a
suprafeţelor cilindrice, a căilor de rulare şi superfinisarea căilor de rulare. În final, rugozitatea
suprafeţelor funcţionale este de 0,4 μm.
Bilele se obţin prin presare la rece (în prese speciale), urmată de pilire şi eventual
rectificare. Se continuă cu tratamentul termic de durificare, urmat de rectificare, lepuire şi
sortare. Rectificarea şi lepuirea se execută cu discuri din fontă specială, cu soluţii abrazive de
Al2O3, Cr2O3 şi, în final, motorină. Se obţin rugozităţi de 0,04 μm.
Rolele se obţin prin debitare din bare, urmată de presare. După tratamentul termic de
durificare se continuă cu operaţiile de tobuire şi de rectificare de eboşare a generatoarei rolei.
Sincronizatoare: La prelucrarea inelele sincronizatoare, și manșon de cuplare este folosită
operații de strunjire, și mortezare, în finl rectifiicare.
Carterul: Carterul este din fontă, sau aluminiuturnată. Din cauza formei prima operatiune
este turnare. După turnare este folosită operatii mai precisa: frezare, găurire, în final rectificare

3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

Montarea rotii dintate cu arbori: Rotii dintate este montat pe arbori cu rulmenți cu ace ,
care permite mișcarea de rotație ușoare, adică pierderea puterelor este minim. Între doi roți
dințate este montat sincronizatorul, manșon de cuplare liseaz în alt roți dințate, care este aceaș
bucată cu arbore.
Rulmentii se monteaza pe fusurile arborilor, fiind stranse pe acestea. Standardul prevede la
diametrul interior al rulmentului numai valori intregi, din 5 in 5 milimetri, deci tolerantele
fusurilor arborilor trebuie prelucrate astfel incat sa existe acea prestrangere.

12
 Rulmenții: Montajele lagărelor cu rulmenţi ale lagărelor arborilor au următoarele funcţii:
Funcţia principală: poziţionarea radială (centrarea) şi axială şi susţinerea (rezemarea) cu
preluarea forţelor radiale şi axiale.
Funcţii secundare: să permită dilatarea liberă a arborelui cu variaţia temperaturii de lucru; să
asigure ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmentului.
Elementele constructive care pot fi utilizate pentru fixarea axială a rulmenţilor depind de

mărimea sarcinilor axiale care trebuie preluate şi de inelul pentru care se face fixarea axială.
Pentru fixarea axială a rulmenţilor care fac parte din montaje care nu sunt încărcate axial, este
suficientă fixarea unui inel prin ajustajul cu strângere dintre inelul respectiv şi piesa conjugată.
Fixarea rulmenţilor care preiau forţe axiale se realizează prin elemente constructive
suplimentare, care diferă în funcţie de inelul pe care îl fixează.

Cele mai întâlnite elementele constructive utilizate pentru fixarea inelelor interioare sunt:
 cu umăr de sprijin executat pe arbore;
 cu bucşă intermediară între inelul rulmentului şi un umăr de pe arbore sau o altă
piesă fixată pe arbore;
 cu inel elastic de rezemare;
 cu piuliţă de rulment;
 cu şaibă de fixare cu şuruburi, doar la capete de arbori.
Fixarea inelelor exterioare de rulmenţi se poate realiza prin unul dintre următoarele
elemente:
 capacul lagărului;
 piese filetate înşurubate în carcasă sau în alte elemente fixate pe carcasă;
 umăr de sprijin realizat în carcasă sau în paharul de rulment;
 inel elastic de rezemare fixat în carcasă sau chiar în inelul exterior al rulmentului.

Fixarea radială a rulmenţilor se realizează prin alegerea ajustajelor dintre inele şi piesele
conjugate (fusul arborelui, respectiv alezajul din carcasă) şi, de asemenea, prin stabilirea
jocurilor radiale corespunzătoare în funţionare.

Functionarea corecta a unui rulment montat intr-un ansamblu depinde de ajustajele pe

care le realizeaza suprafetele de montaj ale arborelui si carcasei, de abaterile de forma si pozitie
ale acestor suprafete, precum si de rugozitate.

Alegerea ajustajelor optine de montaj ale rulmentilor depinde de o serie de factori

constructivi si functionali: tipul si marimea rulmentului, felul si marimea sarcinilor, cazurile de
incarcare ale inelelor, conditiile de exploatare.etc.

Din punct de vedere al tipului rulmentului, se alege un ajustaj cu strangere mai mare
pentru rulmentii cu role decat pentru cei cu bile, la aceeasi marime a rulmentului.

Din punct de vedere al marimii rulmentului, se alege un ajustaj cu strangere mai

mare pentru rulmentii mai mari, la un acelasi tip de rulment.

Tipul si marimea sarcinii influenteaza marimea strangerii la ajustajele presate, in sensul

cresterii strangerii necesare cu marimea sarcinii sau a socurilor.

Conditiile de exploatare influenteaza, de asemenea, alegerea ajustajelor de montaj: la

carcasele cu pereti subtiri si la arborii tubulari se aleg ajustaje cu strangeri mai mari decat pentru
13
carcase masive si arbori plini.

Conditiile de temperatura determina strangeri sau jocuri cu atat mai mari cu cat temperatura
de functionare este mai mare.

Constructia carcasei poate fi cu plan de separatie – caz in care nu este permisa alegerea unui
ajustaj cu strangere in carcasa, sau fara plan de separatie, obligatorii in cazul sarcinilor cu actiune
periferica pe inelul exterior. La carcase subtiri sau din materiale usoare se recomanda strangeri
mai mari.

Conditiile de montare si demontare trebuie sa fie cat mai simple. Daca ambele inele se
monteaza cu strangere este recomandata alegerea rulmentilor demontabili sau a rulmentilor cu
alezaj conic si bucsa de extractie.

Toleranţele la diametrul alezajului de pe inelul interior şi la diametrul exterior al inelelor

exterioare ale rulmenţilor sunt standardizate pe plan internaţional. Din acest motiv toleranţele la
diametrele de fusuri se aleg în sistem alezaj unitar, iar toleranţele la diametrele alezajelor din
carcase se aleg în sistem arbore unitar. Aceste toleranţe determină tipurile de ajustaje (cu joc sau
cu strângere) dintre fusul arborelui şi inelul interior al rulmentului, respectiv dintre inelul
exterior şi alezajul din carcasă. Se utilizează câmpuri de toleranţă între g6 şi n6 pentru fusurile de
rulmenţi şi între H6, H7 şi P6, P7 pentru alezajul din carcasă.
Carterul: Carterul asamblat al cutiilor de viteze longitudinale (fig.7.8.a.) satisface toate
solutiile de organizare a transmisiei care sunt folosite când motorul este amplasat longitudinal:
clasica, totul fata sau integrala. Constructia este realizata din doua semicartere ce contin în planul
de asamblare axele arborilor.

14
15
 4 MODALITĂŢI DE DETERIORARE A CUTIA DE
VITEZE

4.1 MODALITĂŢI NORMALE DE DETERIORARE

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma:blocarea cutiei de
viteze, raminerea cutiei intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea cutiei
de viteze, schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet, zgomot
continuu mai puternic la mersul in plina sarcina, zgomot asemanator unui huruit puternic sau
unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei de viteze, bataie ritmica: schimbarea greoaie a
treptelor.
Autodecuplarea cutiei de viteze
defectul se poate datora urmatoarelor cauze:defectarea dispozitivului de fixare a
treptelor,danturilor pinioanelor si danturilor de cuplare (crabotii) uzate accentuat,rulmenti cu
jocuri mari,jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar. Uzura excesiva a rulmentilor
conduce la jocuri mari care determina neparalelismul cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui
numar mare de cauze: ungerea insuficienta, existenta unor impuritati in ulei, montaj prea strins,
centrarea incorecta a cutiei de viteze fata de motor.
Shimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat.
Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor: indeosebi se
uzeaza inelel de blocare. Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea
treptelor se face cu zgomot, datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul
cuplarii, nu mai sint egale.
Bataia ritmica.
Defectiunea se datoreste ruperii danturii rotilor dintate. Daca zgomotul este la fel de
puternic in oricare dintre trepte, inseamnaca s-a produs ruperea danturii rotilor dintate permanent
angrenate, fixe pe arbori. In cazul in care ruperea danturii s-a produs la o roata dintata libera pe
arbore si care se cupleaza cu ajutorul unui sincronizator, bataia apare numai intr-o anumita
treapta, cind se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va face cu automobilul
remorcat pina, la atelierul de reparatii.uzuri, ruperi (prin oboseală sau la suprasarcini), deteriorări
ale suprafeţelor de lucru, etc.

4.2 MODALITĂŢI ANORMALE DE DETERIORARE

Raminerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta.
Defectul se datoreste mai multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare
a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zavorire
si congelarea uleiului pe timp de iarna.
Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului
sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna, cind uleiul de transmisie din carter este prea viscos.
Ruperea dintilor pinioanelor
conduce la blocarea cutiei de viteze, atunci cind fragmente din dantura sparta se intepenesc
intre dintii pinioanelor. Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita
ambreierilor bruste, manevrari gresite ale manetei de comanda, oboseala materialului si uzuri
avansate. Inlaturarea defectului se poate face numai intr-un atelier de reparartii prin inlocuirea
pinioanelor cu dintii rupti.

16
 5 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE
ŞI CALCULUL CUTIA DE VITEZE
5.1 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE
Am selectat urmatoarele piese : Arbore de intrare, manson de cuplare, roata dintata. Acestea
piesele este organul foarte important a cutia de viteze.

5.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

5.2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A ANGRENAJULUI

LA TREAPTA 1
I. DATE DE PROIECTARE
a. Turaţia la intrare, n1 = 5370 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 88 [kW] şi rezultă valoarea momentului de torsiune,

=156487,54Nmm.

Momentul la arbore intermediar: 1,45xMt1=226906,933Nmm.

c. Raportul de angrenare, u = 2,45.

II. ALEGEREA MATERIALULUI, TRATAMENTELOR TERMICE ŞI

TEHNOLOGIEI

Tensiunea
Tensiunea
Tratamentul Rezistenţa Limita de limită la
Duritatea limită la
Materialul STAS termic sau la rupere, curgere, σc contact,
Miez/Flanc încovoiere,
termochimic σr [MPa] [MPa] σHlim
σFlim [MPa]
[MPa]

18MoMnNi13 791- Cementare 300-330 950 750 405 25,5HRC

88 55-63 1500Mpa

III. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea la contact şi pentru

solicitarea la încovoiere, acesta se determină cu relaţiile,

Rezistență la solicitare de contac:

17
 

Rezistență la solicitare de încovoiere:

unde, β=15, z1 = 20, z2 = 49, KA=1,3, Kv = 1,3, ψd =0,3, NL1=60 KHβ =1,22, KHα = 1,24, Zε = 0,93,
ZH = 2,4, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1500 MPa, KFβ
= 1,3, KFα = 1.25, Yε = 0,87, Yβ = 0,92, YSa1=1,5, YSa2=1,7, YFa1 = 2,8, YFa2 = 2,25, SFmin = 1,5,
YN1,2 = 1, SFmin = 1,5, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 405 MPa.

IV. Proiectarea formei constructive

18
 Fig. 5.2.1–Schema cinematică a angrenajului cilindric

Din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice s-a conceput configuraţia

roţilor dinţate:
 conform STAS 822 s-a adoptat mn = 3.5 [mm].
 aw= 125 [mm] (STAS 6055)
unde αt = 20,64°; αwt = 20,635°.

- Calculul distanţei dintre axe şi a unghiului de referinţă

= = 125,0095 mm

-a < → -a = -0.0095 <

- Calculul unghiului de presiune frontal

= arctg = 20,64

- Calculul unghiului de angrenare frontal

= arccos ( cos ) = 20,635

- Calculul coeficientului deplasării totale de profil

= -0,027

19
 - Calculul diametrelor de rostogolire

d =

= 72,463768 mm, =177,5362 mm,

Verificare: ( , 125=

- Calculul lăţimii danturii:

b = ψa = 50 mm

5.2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A ARBORE

INTERMEDIAR
I. DATE DE PROIECTARE

a. Turaţia la intrare, n1 = 5370 rot/min.

b. Puterea la intrare, P1 = 88 [kW] şi rezultă valoarea momentului de torsiune,

=156487,54Nmm.

c. Coeficient de siguranta c=3

II. ALEGEREA MATERIALULUI, TRATAMENTELOR TERMICE ŞI
TEHNOLOGIEI

Tensiunea Tensiunea
Tratamentul Limita de
Rezistenţa la rupere, limită la limită la
Materialul STAS termic sau curgere, σc
σr [MPa] încovoiere, torsiune,
termochimic [MPa]
σFlim [MPa] [MPa]

OLC45 791- Imbunatatire 610MPa 360Mpa 360 252Mpa

88

III. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea la torsiune

=252/3=84Mpa

20
d =21,17 se adopta d=22mm

5.2.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A MANSON DE

CUPLARE LA TREAPTA 1
I. DATE DE PROIECTARE

a. Turaţia la intrare, n1 = 5370 rot/min.

b. Puterea la intrare, P1 = 88 [kW] şi rezultă valoarea momentului de torsiune,

=156487,54Nmm.

Mt=Mt1x1.45x2.45=555922MPa
c. Coeficient de siguranta c=2

II. ALEGEREA MATERIALULUI, TRATAMENTELOR

TERMICE ŞI TEHNOLOGIEI

Tensiunea Tensiunea
Tratamentul Limita de
Rezistenţa la rupere, limită la limită la
Materialul STAS termic sau curgere, σc
σr [MPa] încovoiere, contact
termochimic [MPa]
σFlim [MPa] [MPa]

OLC45 791- Imbunatatire 610MPa 360Mpa 360 252Mpa

88

III. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea strivire.

La roata de cuplare este 20 de dinti, suprafata de contact necesar depinde din forta de
strivire si rezistenta de contact al materialului;
Lungimea dintelui 10mm cu tesitura 2*450 .
Lungimea folosite 8mm.

Raza medie interior r=45mm

Forta de strivire:
Fs=Mt/r=117036N
Anecesar= =650,2 mm2

21
A totala=20x8x5/cos10=812,34 mm2
Type equation here.

5.3 CONCLUZIE PRIVIND CALCULUL

Piesele este supradimensionata, asadar este rezistenta la solicitorile maxime.

22
 6 BIBLIOGRAFIE
1 Preda, I. CCA1 – Note de curs. auto.unitbv.ro/moodle
2 Untaru, M. ş.a. Calculul şi construcţia automobilelor. E.D.P., Bucureşti, 1982.
3 ...

Treceţi toate sursele de informare folosite: cărţi, reviste de specialitate, manuale de reparaţii,
prospecte, situri Internet.
Nu uitaţi să le referiţi în proiect de fiecare dată când aţi folosit informaţii din bibliografie.

23