FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare





PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor I


Tema: Cutie de viteze pentru autoturism de
teren
Cuprins


1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE VITEZE...................................3
1.1. FUNCIUNILE..........................................................................3
1.2. SOLUII CONSTRUCTIVE......................................................3
1.3. OPERAII DE NTREINERE.................................................5
1.4. MODALITI DE REPARARE................................................5
1.5. ANALIZA COMPARATIV.....................................................6
1.5.1. Avantaje............................................................................6
1.5.2. Dezavantaje......................................................................6
2. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA CUTIEI DE VITEZE.....7
2.1 . TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE...................................7
2.2 . REZISTENE ADMISIBILE........................................................8
2.3 . MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE...................................9
3. TEHNOLOGII UTLIZATE IN CONSTRUCTIA CUTIILOR DE
VITEZE...........................................................................................11
3.1. TEHNOLOGII DE FABRICARE...............................................11

3.2. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE.............................................11

4. MODALITATI DE DETERIORARE..........................................................14

CALCULUL CUTIEI DE VITEZE
1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE VITEZE
1.1 FUNCIUNILE
De cele mai multe ori, momentul si viteza unghiulara ale motorului nu corespund conditiilor
concrete de deplasare ale automobilului.Subansamblul automobilului care asigura modificarea
vitezei si fortei de tractiune ale automobilului prin modificarea parametrilor puterii produse de
motor se numeste cutie de viteze.
Principalele cerinte functionale ale cutie de viteze sunt:
- asigurarea deplasarii in conditii foarte variatede drum sau teren neamenajat;
- optimizarea functionarii motorului prentru cresterea economicitatii si fiabilitatii;
- decuplarea de lunga durata a motorului de restul transmisiei;
- obtinerea mersului inapoi al automobilului, fara inversarea sensului de rotatie al motorului.
La unele automobilecutia de viteze mai poate prelua si alte functiuni suplimentare:
- antrenarea unei prize de putere folosite pentru actionarea unor echipamente auxiliare ale
motorului;
- franarea de incetinire, necesara la coborarea pantelor lungi sau in cazul opririlor repetate.


Fig. 1.1 dispunerea cutiei de viteze in echipamentul de propulsie

1.2 SOLUII CONSTRUCTIVE
Pe langa functiunile amintite, cutiilor de viteze li se impun o serie de cerinte constructive si
economice:
- sa aiba constructie simpla, robusta si usoara
- sa fie fabricate cu costuri cat mai reduse
- sa aiba randament cat mai ridicat
- sa fie cat mai fiabile
- sa poata fi intretinute usor
- sa functioneze silentios
- sa fie comode in deservire.
Cele mai raspandite cutii de viteze ale automobilelor actuale sunt cele cu variatie in trepte a
raportului de transmitere. La acestea, transformarea cuplului se face cu ajutorul unor angrenaje
cu roti dintate cilindrice sau conice. Din punct de vedere constructiv, angrenajele pot avea axe
fixe sau rotitoare, caz in care cutiile de viteze ce le contin se numesc planetare. Alegerea
numarului de trepte si a marimii rapoartelor de transmitere se realizeaza din considerente
dinamice si economice, diferentiat, in functie de tipul si destinatia automobilului.
Dintre cutiile de viteze in trepte cu arbori cu axe fixe, cea mai mare raspandire o au cele cu
doi si trei arbori.


Fig. 1.2 Cutie de viteze cu doi arbori



Fig. 1.3 Cutie de viteze cu trei arbori + cutie de distributie



Fig. 1.4 Cutie de viteze cu trei arbori

In cele trei cazuri sunt prezentate cutii de viteze folosite la diferite autoturisme, toate fiind
cu cinci trepte de mers inainte si una inapoi.
In primul caz este prezentata o cutie de viteze apartinand unui autoturism de teren marca
Range Rover.
Figura 1.4 este solutia de cutie de viteze aleasa de mine, ea apartine unui autoturism de teren
marca Nissan Patrol. Pentru constructia prezentata au fost luate masuri deosebite pentru
rigidizarea arborilor in scopul asigurarii unei rigiditati mai mari, deci a unor conditii de
functionare mai bune pentru angrenaje. Sprijinirea pe trei reazeme, la care s-a recurs, presupune
insa o precizie de fabricatie superioara.
La proiectarea constructiei au fost luate masuri speciale pentru a micsora frecarile, o baie de
ulei din tabla cu forma speciala fiind plasata in apropierea rotilor dintate pentru a se asigura
ungerea corespunzatoaresi in cazul deplasarii pe pante accentuate.

1.3 OPERAII DE NTREINERE
Probabil cea mai importanta manevra de intretinere a unei cutii de viteze este aceea de a
avea mare grija atunci cand schimbam treapta de viteze, mai exact, sa fie apasata pana la fund
pedala de ambreiaj pe toata durata efectuarii acestei manevre. Daca nu este respectata aceasta
cerinta, avem toata sansele sa rupem dintii angrenajelor, poate si arborii.
Pentru o durata mai indelungata a cutiei de viteze, schimbarea treptei de viteza trebuie sa se
efectueze lent, fara sa se smuceasca schimbatorul de viteze, iar cuplarea si decuplarea
ambreiajului trebuie sa se realizeze deasemenea lejer, pentru a se cupla in siguranta arborele
primar de volantul arborelui cotit.
Pentru a asigura intretirea rotilor dintate si a rulmentilor, cutia de viteze are prevazuta o baie
de ulei, care serveste la mentinerea uleiului pentru a se unge acestea.

1.4 MODALITI DE REPARARE
Pentru a fi reparata, cutia de viteze trebuie demontata din zona sa de lucru.
Ca modalitate de reparare, cred ca cel mai indicat lucru ar fi ca piesele uzate, stricate, sa fie
inlocuite cu altele noi. Nu este bine a se incerca rectificarea lor (de catre vecinul care a lucrat la
fabrica de tabla) pentru ca in cazul deplasarii autoturismului in trafic, blocarea cutiei de viteze ar
putea duce la daune atat materiale cat si umane. De aceea, marca ce produce cele mai sigure
masini din lume, VOLVO, nu mai permite repararea cutiilor de viteze, ci inlocuirea cu totul ale
lor.

1.5 ANALIZA COMPARATIV
Necesitatea obtinerii unor performante de exploatare cat mai ridicate a dus la realizarea unei
mari diversitati constructive de transmisii, deci si de cutii de viteze, in stransa corelare cu
specificul conditiilor de functionare ale fiecarui tip de automobil. Utilizarea unui anumit tip de
cutie de vitezeeste impusa in primul rand de raportul avantaje-dezavantaje pe care acestea il
confera automobilului.
In aprecierea comportamentului in exploatere al cutiei de viteze, cea mai mare importanta o
au posibilitatea deplasarii in conditii grele, productivitatea, economicitatea, fiabilitatea,
intretinerea, siguranta circulatiei si confortul.
Cutia de viteze cu trei arbori mi se pare o solutie foarte utila, mai ales atunci cand
autoturismul se deplaseaza pe un drum amenajat, la o viteza relativ mare, deoarece aceasta
permite cuplarea directa a arborelui primar cu cel secundar (priza directa), reducand astfel
frecarile din transmisie, randamentul transmisiei fiind mai mare, iar consumul de carburant fiind
mai mic.
De asemenea, mi se pare foarte interesanta realizarea rigidizarii arborelui, adica dispunerea
sa pe trei rulmenti, ceea ce ii confera o rezistenta mult mai mare la incovoiere, atunci cand
autoturismul functioneza in conditii grele, la turatie si moment mare ale motorului.

1.5.1 Avantaje
-dantura inclinata a dintilor rotilor pentru mersul inapoi ofera rezistenta mai mare in conditii
grele de functionare;
-rigidizarea arborelui prin dispunerea sa pe trei reazeme
-cuplarea arborilor in priza directa
-in cazul deplasarii in pante, cutia prevede o baie de ulei din tabla asezata foarte aproape de
rotile arborilor, care permite ungerea corespunzatoare si a micsora frecarile.

1.5.2 Dezavantaje
-cutia de viteze scade randamentul transmisiei din cauza frecarilor din angrenaje si rulmenti

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA
CUTIEI DE VITEZE
2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE
Arborii. Arborii drepi se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar n cazul unor
dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n cazul cnd pinionul este
executat din astfel de oeluri i este corp comun cu arborele, la turaii de funcionare foarte
ridicate, n cazul arborilor puternic solicitai i cu restricii de gabarit.
Pentru arborii drepi se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesit tratament termic;
oeluri carbon de calitate de mbuntire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oeluri aliate
de mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai
i/sau durat mare de funcionare impus lagrelor sau canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oeluri aliate de
cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i
pentru arbori care funcioneaz la turaii ridicate.
Rotile dintate. Roile dinate se execut dintr-o gam foarte larg de materiale pentru a
satisface condiiile diverse n care funcioneaz. Roile dinate utilizate n construcia
reductoarelor de turaie, a transmisiilor automobilelor i tractoarelor se execut numai din oeluri
tratate termic sau termochimic.
Ca tratament final, normalizarea se aplic oelurilor nealiate, utilizate doar n construcia
unor cutii de viteze care transmit sarcini mici, la viteze mici. Marcile de astfel de oeluri utilizate
n construcia roilor dinate sunt: OLC 45, OLC 50, OLC 55 i OLC 60.
Oelurile de mbuntire fac parte din grupa oelurilor moi, principalele mrci de astfel de
oeluri utilizate n construcia roilor dinate de la reductoare sunt: 40 Cr 10, 26 MoCr 11, 34
MoCr 11, 51 VMnCr 11, 40 CrNi 12, 30 MoCrNi 20 etc.
Principalele mrci de oeluri de cementare utilizate n construcia roilor dinate de la
reductoare i transmisii de automobile i tractoare sunt 15 Cr 9, 18 MnCr 11, 20 TiMnCr 12, 21
MoMnCr 12, 18 CrNi 20, 20 MoNi 35, 17 MoCrNi 14.
Cele mai utilizate oeluri de nitrurare, nitrurate, sunt: 21 MoMnCr 12, 26 MoCr 11, 30
MoCrNi 16; cele de mbuntire, nitrurate sunt: 34 MoCr 11 (33 MoCr 11), 42 MoCr 11 (42
MoCr 11), iar cele de cementare nitrurate sunt: 19 MoCr 11 i 21 MoMnCr 12.
Rulmentii. Materialele destinate inelelor i corpurilor de rostogolire trebuie s ndeplinesc
o serie de condiii: rezisten mare la solicitarea de contact; rezisten mare la uzur; tenacitate.
Oelurile care ndeplinesc cel mai bine aceste condiii sunt oelurile aliate cu crom, care conin
aproximativ 1% carbon i 1,31,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul i siliciul.
Viteza de clire i adncimea de clire sunt direct dependente de coninutul de mangan.
Tratamentul termic de durificare este de clire (nclzire la 800C, meninere 1 or, rcire n
ulei) urmat de revenire joas (nclzire la 170C, meninere 3 ore, rcire n ulei prenclzit la
70C). Dup tratamentul termic, duritatea inelelor i a corpurilor de rostogolire este de 633
HRC.
Unele firme productoare de rulmeni utilizeaz i oeluri de cementare, acestea
comportndu-se bine la solicitri cu ocuri. Pentru rezisten la temperaturi ridicate sau pentru
rezisten la coroziune, se utilizeaz oeluri speciale nalt aliate, respectiv oeluri anticorozive,
aliate cu crom.
Carterul. Alegerea materialului depinde att de aspecte functionale ncarcare, zgomot,
ct si de aspecte tehnologice productia zilnica, procedeul de turnare si tehnologia de uzinare
disponibila etc. De regula, n constructia unui carter al cutiei de viteze, datorita dificultatilor de
obtinere a calitatilor suprafetelor la uzinare cu aceeasi viteza de aschiere si modificarii
diferentiate a formei si dimensiunilor la cresterea temperaturii, se utilizeaza un singur tip de
material. Complexitatea, forma si aspectul pieselor variaza n functie de: materialele utilizate
(aluminiu sau fonta) procedeul de turnare a semifabricatelor.
Inelele de sincronizatoare se realizeaza din bronz.


2.2 REZISTENE ADMISIBILE
Arborii. Sub aciunea forelor exterioare i a momentelor de torsiune pe care le transmit,
arborii sunt solicitai la torsiune, ncovoiere i traciune sau compresiune. Aceste solicitri
acioneaz simultan, deci arborii sunt supui la solicitri compuse.
Principalele solicitri sunt solicitarea de torsiune i cea de ncovoiere.
Tensiunea admisibil convenional se alege din intervalul 50 ... 10 = t
at
MPa, valorile mai
mari se recomand n cazul arborilor scuri, iar valorile mai mici n cazul arborilor lungi. n cazul
unor arbori foarte rigizi i la care deformaiile de ncovoiere nu conduc la funcionri incorecte
ale ansamblului respectiv, se pot lua i valori mai mari pentru rezistena admisibil
convenional la torsiune, 55 ... 50 = t
at
MPa.
Rotile dintate. Este cea mai periculoas form de deteriorare a danturii, deoarece bucile
rupte din dini pot produce deteriorarea i a altor organe de maini din transmisie. Ruperea
dinilor este cauzat de oboseala materialului sau de suprasarcinile care apar n transmisie.
Marca oelului

02
,
MPa

r
,
MPa

02
,
MPa

r
,
MPa

02
,
MPa

r
,
MPa

02
,
MPa

r
,
MPa

02
,
MPa

r
,
MPa
STAS 791
SR EN
10083-1
10083-2
Diametrul d sau grosimea piesei t, n mm
d s 16; t s 8
16 < d s 40;
8 < t s 20
40 < d s 100;
20 < t s 60
100 < d s 160;
60 < t s 100
160 < d s 250;
100 < t s 160
Tratament termic: clire i revenire nalt (I)
40Cr10 41Cr4 800
1000...
1200
660
900
1100
560
800
950
- - - -
26MoCr11 25CrMo4 700
900...
1000
600
800
950
450
700
850
400
650
800
- -
34MoCr11 34CrMo4 800
1100...
1200
650
900
1100
550
800
950
500
750
900
450
700
850
42MoCr11 42CrMo4 900
1100...
1300
750
1000
1200
650
900
1100
550
800
950
500
750
900
34MoCrNi16 36CrNiMo4 900
1100
1300
800
1000
1200
700
900
1100
600
800
950
550
750
900
30MoCrNi20 30CrNiMo8 1050
1250
1450
1050
1250
1450
900
1100
1300
800
1000
1200
800
1000
1200
51VMnCr11 51CrV4 900
1100
1300
800
1000
1200
700
900
1100
650
850
1000
600
800
950

Rulmentii. Calculul rulmenilor rotitori se poate desfura n dou moduri.
- Se determin capacitatea dinamic necesar, care trebuie s verifice relaia
C L P C
p
necesar
s = , n care capacitatea de ncrcare dinamic de baz C se ia din catalogul
de rulmeni.
Durabilitatea impus rulmentului (n milioane de rotaii) L se determin n funcie de
turaia inelului rotitor n i de durata de funcionare impus
impus h
L (n ore), cu relaia
6
10
60
impus h
nL
L = .
- Se determin durata de funcionare a rulmentului L
h
(n ore), care, pentru
verificare, trebuie s respecte relaia
,
60
10
6
impus h h
L
n
L
L > = n care
p
P
C
L
|
.
|

\
|
= .
In cataloagele de rulmenti ale firmelor exista specificat pentru fiecare tip de rulment
sarcinile, fortele maxime si rezistentele pe care le pot prelua.

2.3 MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE
Arborii. Semifabricatele pentru arbori pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm;
bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare ulterioar, n cazul produciei de
de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor de dimensiuni foarte mari. Execuia
arborilor din bare laminate cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui
semifabricat apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de material,
manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care urmrete forma arborelui, cu
efect direct asupra mririi rezistenei acestuia.
Rotile dintate. Oelurile utilizate n construcia roilor dinate sunt oeluri laminate sau
forjate. Din punct de vedere al proprietilor mecanice i al prelucrabilitii, oelurile utilizate n
construcia roilor dinate se mpart n dou mari grupe:
- oeluri moi, cu duritatea superficial mai mic de 350 HB;
- oeluri dure, cu duritatea superficial mai mare de 350 HB.
Caracteristic oelurilor moi este faptul c prelucrarea danturii se face dup tratamentul
termic, iar n cazul oelurilor dure, prelucrarea danturii se face nainte de tratamentul termic,
dup tratament efectundu-se doar finisarea danturii prin rectificare.
Caracteristicile mecanice ale oelurilor utilizate n construcia roilor dinate depind, n mare
msur, de calitatea arjei, a semifabricatului i a tratamentului termic sau termochimic aplicat.
Din aceste puncte de vedere, oelurile se mpart n trei grupe de calitate: ML, MQ i ME.
Calitatea ML corespunde unor oeluri care posed caliti reduse, calitatea MQ corespunde
unor oeluri care sunt obinute de productori cu experien, cu cheltuieli corespunztoare, iar
calitatea ME impune cerine care trebuie ndeplinite cnd se cere o mare siguran n funcionare.
Principalele cerine care trebuie ndeplinite de fiecare calitate sunt prezentate la descrierea
oelurilor respective.
Tratamentele termice pentru roi dinate sunt: recoacere, clire i revenire, iar tratamentele
termochimice aplicate oelurilor sunt cementare, nitrurare i carbonitrurare.
Rulmentii. Semifabricatele utilizate pentru inele sunt de tip eav laminat, pentru diametre
exterioare mai mici de 20 mm i obinute prin forjare, pentru diametre exterioare mai mari de 20
mm. Semifabricatul pentru role este bara de otel debitata.
Carterul. Carterul asamblat (fig.7.8) reprezinta o solutie specifica transmisiilor
autoturismelor si autoutilitarelor usoare organizate dupa solutia totul fata, cu motorul amplasat
longitudinal sau transversal. Uzinarea este mai complexa dect cazul carterului monobloc,
deoarece se are n vedere existenta unor suprafete suplimentare cele de asamblare si cele de
centrare a elementelor componente. Este compus din mai multe elemente, care sunt uzinate
mpreuna pentru a forma carterul asamblat.

3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA
CUTIEI DE VITEZE

3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE
Arborii. Tehnologia de fabricaie a arborilor const n: strunjirea suprafeelor cilindrice sau
conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor operaii executate nainte de
tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor
operaii executate dup tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se execut
arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire superficial a fusurilor, canelurilor,
poriunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a fusurilor, poriunilor de calare i a
canelurilor; nitrurare etc.
Rotile dintate. Realizarea tehnologica a rotilor dintate cu profil evolventic se efectueaza cu
ajutorul unei masini de frezat cu freza melc.
Rulmentii. Inelele rulmenilor se execut prin strunjire, urmat de rectificare. Forjarea se
efectueaz pe maini automate. Ulterior semifabricatele forjate se supun unui tratament termic de
recoacere de globulizare (n cuptoare electrice) i operaiunii de sablare cu alice din font pentru
ndeprtarea underului i a eventualelor bavuri.
Strunjirea se face pe maini automate. naintea operaiei de strunjire a cilor de rulare se
rectific plan bilateral inelele, pentru asigurarea bazelor tehnologice. Dup strunjire se aplic
tratamentul de durificare i abia apoi se execut, n ordine, rectificarea suprafeelor laterale, a
suprafeelor cilindrice, a cilor de rulare i superfinisarea cilor de rulare. n final, rugozitatea
suprafeelor funcionale este de 0,4 m.
Bilele se obin prin presare la rece (n prese speciale), urmat de pilire i eventual
rectificare. Se continu cu tratamentul termic de durificare, urmat de rectificare, lepuire i
sortare. Rectificarea i lepuirea se execut cu discuri din font special, cu soluii abrazive de
Al
2
O
3
, Cr
2
O
3
i, n final, motorin. Se obin rugoziti de 0,04 m.
Rolele se obin prin debitare din bare, urmat de presare. Dup tratamentul termic de
durificare se continu cu operaiile de tobuire i de rectificare de eboare a generatoarei rolei.
Carterul. Carterul asamblat reprezinta o alta solutie ce poate fi obtinut prin turnare sub
presiune a elementelor componente. Turnarea sub presiune confera pieselor finite: precizie mare,
rigiditate satisfacatoarele si masa redusa.


3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE
La rotile dintate care fac corp comun cu arborele, rotile impun arborelui materialul din care
trebuie fabricat, apoi partea rotii se prelucreaza si se trateaza. In cazul rotilor dintate care
translateaza pe lungimea arborelui, acestea se monteaza pe arbore cu ajutorul canelurilor.
Rulmentii se monteaza pe fusurile arborilor, fiind stranse pe acestea. Standardul prevede la
diametrul interior al rulmentului numai valori intregi, din 5 in 5 milimetri, deci tolerantele
fusurilor arborilor trebuie prelucrate astfel incat sa existe acea prestrangere.
Rulmentii. Montajul cu rulmeni este reprezentat de subansamblul format din arbore
(mpreun cu piesele susinute de acesta), lagre i carcasele pe care se sprijin.
Montajul cu rulmeni trebuie s asigure posibilitatea de rotire a arborelui i a pieselor
montate pe acesta i transmiterea sarcinii de la aceste piese la partea fix (batiu, carcas etc.).
Condiiile care trebuiesc respectate de un montaj cu rulmeni sunt:
s fixeze axial arborele (s permit transmiterea sarcinilor axiale de la arbore la carcas);
s fixeze radial arborele (s permit transmiterea sarcinilor radiale de la arbore la
carcas);
s nu introduc fore suplimentare n rulmeni, dac arborele se dilat i/sau se ncovoaie.
Elementele constructive care pot fi utilizate pentru fixarea axial a rulmenilor depind de
mrimea sarcinilor axiale care trebuie preluate i de inelul pentru care se face fixarea axial.
Pentru fixarea axial a rulmenilor care fac parte din montaje care nu sunt ncrcate axial, este
suficient fixarea unui inel prin ajustajul cu strngere dintre inelul respectiv i piesa conjugat.
Fixarea rulmenilor care preiau fore axiale se realizeaz prin elemente constructive
suplimentare, care difer n funcie de inelul pe care l fixeaz.
Cele mai ntlnite elementele constructive utilizate pentru fixarea inelelor interioare sunt:
cu umr de sprijin executat pe arbore;
cu buc intermediar ntre inelul rulmentului i un umr de pe arbore sau o alt pies
fixat pe arbore;
cu inel elastic de rezemare;
cu piuli de rulment;
cu aib de fixare cu uruburi, doar la capete de arbori.
Fixarea inelelor exterioare de rulmeni se poate realiza prin unul dintre urmtoarele
elemente:
capacul lagrului;
piese filetate nurubate n carcas sau n alte elemente fixate pe carcas;
umr de sprijin realizat n carcas sau n paharul de rulment;
inel elastic de rezemare fixat n carcas sau chiar n inelul exterior al rulmentului.
Fixarea radial a rulmenilor se realizeaz prin alegerea ajustajelor dintre inele i piesele
conjugate (fusul arborelui, respectiv alezajul din carcas) i, de asemenea, prin stabilirea
jocurilor radiale corespunztoare n funionare.
Toleranele la diametrul alezajului de pe inelul interior i la diametrul exterior al inelelor
exterioare ale rulmenilor sunt standardizate pe plan internaional. Din acest motiv toleranele la
diametrele de fusuri se aleg n sistem alezaj unitar, iar toleranele la diametrele alezajelor din
carcase se aleg n sistem arbore unitar. Aceste tolerane determin tipurile de ajustaje (cu joc sau
cu strngere) dintre fusul arborelui i inelul interior al rulmentului, respectiv dintre inelul
exterior i alezajul din carcas. Se utilizeaz cmpuri de toleran ntre g6 i n6 pentru fusurile de
rulmeni i ntre H6, H7 i P6, P7 pentru alezajul din carcas.
Tipurile de ajustaje se aleg n funcie de: modul de ncrcare al inelelor; tipul i mrimea
sarcinilor preluate; tipul i mrimea rulmentului; condiiile de temperatur; construcia
carcaselor; condiiile de montare-demontare; condiii speciale de mobilitate axial.
Modul de ncrcare a inelelor poate fi cu ncrcare periferic sau cu ncrcare local. Dac
sarcinile i pstrez sensul i direcia, inelul rotitor este ncrcat periferic i se recomand
montarea lui cu strngere, iar inelul nerotitor este ncrcat local i se recomand montarea lui
liber.
Tipul i mrimea sarcinii influeneaz mrimea strngerii la ajustajele presate, n sensul
creterii strngerii necesare cu mrimea sarcinii sau a ocurilor.
Tipul i mrimea rulmentului determin strngeri mai mari la rulmeni cu role i mai mici la
rulmeni cu bile i de asemenea strngeri cu att mai mari cu ct rulmentul este mai mare.
Condiiile de temperatur determin strngeri sau jocuri cu att mai mari cu ct temperatura
de funcionare este mai mare.
Construcia carcasei poate fi cu plan de separaie caz n care nu este permis alegerea unui
ajustaj cu strngere n carcas, sau far plan de separaie, obligatorii n cazul sarcinilor cu aciune
periferic pe inelul exterior. La carcase subiri sau din materiale uoare se recomand strngeri
mai mari.
Condiiile de montare i demontare trebuie s fie ct mai simple. Dac ambele inele se
monteaz cu strngere este recomandat alegerea rulmenilor demontabili sau a rulmenilor cu
alezaj conic i buc de extracie.
Condiiile speciale de mobilitate axial se realizeaz prin alegerea unui ajustaj liber ntre
inelul cu ncrcare local i piesa conjugat.
Carterul. Carterul asamblat al cutiilor de viteze longitudinale (fig.7.8.a.) satisface toate
solutiile de organizare a transmisiei care sunt folosite cnd motorul este amplasat longitudinal:
clasica, totul fata sau integrala. Constructia este realizata din doua semicartere ce contin n planul
de asamblare axele arborilor.
4. MODALITI DE DETERIORARE
A CUTIEI DE VITEZE
Defecte in exploatare ale cutiei de viteze si inlaturarea lor

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de
viteze, ramanerea cutiei intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea
cutiei de viteze, schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet,
zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina, zgomot asemanator unui huruit
puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei de viteze, bataie ritmica: schimbarea
greoaie a treptelor.
Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales, la pornirea din loc sau la
mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza
ruperilor de dantura.
Defectarea dispozitivului de zavorare a treptelor poate duce la cuplarea a dou trepte in
acelasi timp rezultand o blocare a cutiei de viteze. Defectul se elimina prin inlocuirea pieselor
uzate.
Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze, atunci cand fragmente
din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.
Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita ambreierilor bruste,
manevrari gresite ale manetei de comanda, oboseala materialului si uzuri avansate. Inlaturarea
defectului se poate face numai intr-un atelier de reparartii prin inlocuirea pinioanelor cu dintii
rupti.
Ramanerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta.
Defectul se datoreaza mai multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a
treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zavorare si
congelarea uleiului pe timp de iarna.
Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului
sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna, cand uleiul de transmisie din carter este prea viscos.
Daca maneta s-a rupt deasupra articulatiei sferice,pentru a se putea continua drumul pana
la atelierul de reparatie, se va folosi o cheie tubulara ori o teava-introdusa pe capatul manetei cu
ajutorul careia se vor schimba treptele.
Daca maneta s-a rupt sub articulatia sferica, trebuie demontat capacul cutiei de viteze si
scos capatul rupt al manetei pentru a preveni producerea unei avarii: se introduce, apoi, in treapta
intii sau a doua de viteza cu ajutorul unui levier,dupa care se monteaza la loc capacul, si,
debreind, se porneste motorul, continuindu-se, apoi, drumul pana la atelierul de reparatie, fara a
se mai schimba treapta.
Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita oboselii
materialului, schimbarilor bruste sau manevrarilor fortate cind uleiul este congelat. Defectul se
constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra, totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor.
Daca se produce ruperea unor bucati din furca, acestea pot cadea in carterul cutiei de viteze,
putand sa patrunda intre rotile dintate, distrugind dantura sau chiar fisurind carterele.
Pentru a se preveni producerea unor astfel de deteriorari, la imposibilitatea cuplarii
pinioanelor se debreiaza si se opreste motorul.
Autodecuplarea cutiei de viteze (sare din viteza) defectul se poate datora
urmatoarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturilor pinioanelor si
danturilor de cuplare (crabotii) uzate accentuat, rulmenti cu jocuri mari,jocuri axiale mari ale
pinioanelor pe arborele secundar.
Defectarea dispozitivului de fixare a treptelor se produce ca urmare a slabirii arcurilor
sau a iesirii bilelor din locasurile lor, precum si uzarii tijelor culisante. Defectiunea conduce la
autodecuplarea treptei. Defectul se elimina inlocuindu-se partile uzate ale dispozitivului de
fixare.
Uzura excesiva a rulmentilor conduce la jocuri mari care determina neparalelismul cutiei
de viteze. Defectul se datoreaza unui numar mare de cauze: ungerea insuficienta, existenta unor
impuritati in ulei, montaj prea strans, centrarea incorecta a cutiei de viteze fata de motor etc.
Shimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat.
Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor: indeosebi se
uzeaza inelele de blocare.
Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea treptelor se face cu
zgomot, datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplarii, nu mai
sint egale.
Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina. Manifestarea se datoreaza
uzurii sau deteriorarii rulmentilor arborilor. De asemenea, ea poate aparea si la montajul prea
strans, fiind urmata de incalziri locale ale lagarelor si, eventual, de griparea rulmentilor.
Zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a
cutiei de viteze. Aceste manifestari se datoreaza spargerii corpurilor de rostogolire ale
rulmentilor.
Bataia ritmica. Defectiunea se datoreaza ruperii danturii rotilor dintate. Daca zgomotul
este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamna ca s-a produs ruperea danturii rotilor
dintate permanent angrenate, fixe pe arbori. In cazul in care ruperea danturii s-a produs la o roata
dintata libera pe arbore si care se cupleaza cu ajutorul unui sincronizator, bataia apare numai
intr-o anumita treapta, cand se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va face cu
automobilul remorcat pana, la atelierul de reparatii.



Intretinerea cutiei de viteze

Intretinerea cutiei de viteze consta in urmatoarele lucrari:
- controlul fixarii cutiei pe carterul ambreiajului sau pe cadru
- verificarea strangerii piulitelor de la flansa arborelui secundar
- verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderi de ulei
- controlul zgomotelor cu stetoscopul
- controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorire
- reglarea mecanismului de comanda a treptelor
- gresarea articulatiilor mecanismului de comanda
- controlul si completarea nivelului uleiului
- schimbarea lubrifiantului din carter
La automobile cu comanda la distanta a cutiei de viteze si la cele cu maneta pe coloana
volanului, trebuie sa se regleze, periodic, lungimile tijelor intermediare pentru a se aduce in
concordanta cu pozitia pinioanelor din cutia de viteze.
Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului consta in
golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu altul proaspat. De regula, nivelul uleiului in carter
trebuie sa fie la marginea inferiora a orificiului de umplere.
Periodic, se controleaza nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa fie la nivelul
orificiului de alimentare.
Deasemenea, atunci cand instructiunile de exploatare prevad, se fac inlocuirea in functie
de anotimp (iarna-vara) a uleiului, chiar daca rulajul prevazut nu a fost realizat.



Defecte si tehnologia de reconditionare a cutiei de viteze

In scopul stabilirii pieselor utilizate si a celor apte de a fi reconditionate, organele
componente ale cutiei de viteze se verifica si se controleaza, iar rezultatele se inscriu in fise de
constatari si masuratori.
Carterul cutiei de viteze. Pot aparea urmatoarele defecte: fisuri ale carterului, uzura
locasului din fata pentru axul de mers inapoi, uzura locasului din spate pentru axul de mers
inapoi, deteriorarea filetului gaurilor pentru fixarea capacului cutiei de viteze, a capacelor
arborelui primar si arborelui intermediar si a capacului pentru vitezometru, deteriorare filetului
gaurilor pentru fixarea carterului reductorului, stirbiri ale bosajelor gaurilor filetate.
Fisurile carterului se constata prin examen vizual si control prin ciocanire. Daca fisurile
sint mai mici de 50 mm sau nu traverseaza mai mult de doua gauri, carterul se reconditioneaza
prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafetelor afectate de fisuri la forma si dimensiunile
initiale.
Uzura locasurilor pentru axul de mers inapoi se masoara cu calibre-tampon: locasurile
uzate se alezeaza la cote majorate si se foloseste un ax de mers inapoi la cote majorate.
Filetul gaurilor deteriorat se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletarea la cota
majorata sau prin incarcarea cu sudura a gaurilor, gaurirea si refiletarea la cota nominala.
Locasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate se reconditioneaza prin: alezare la
o cota majorata-bucsare (bucse montate cu strangere prin presare)-prelucrarea alezajului la cota
nominala: metalizare, urmata de prelucrarea la cota nominala.
Carterul cutiei de viteze se rebuteaza daca prezinta sparturi si rupturi de orice natura si
pozitie, fisuri care leaga doua alezaje pentru rulmenti, fisuri mai mari de 50 mm sau care
traverseaza mai mult de doua gauri.
Arborele primar. Pot aparea urmatoarele defecte:
uzura suprafetei locasului 1 pentru sprijinirea arborelui secundar, uzura suprafetei 2 de fixare a
rulmentului din carterul cutiei de viteze, uzura in latime a canelurilor 3 pentru butucul discului
ambreiajului, uzura fusului de ghidaj 4 in arborele cotit, uzura suprafetei de alunecare 5 a
inelului de etansare, stirbiri ale suprafetei de lucru a dintilor de angrenare 6 sau cuplare,
incovoierea sau torsionarea arborelui, uzura in grosime a dintilor de angrenare 7, uzura in
grosime sau la capete a dintilor de cuplare 8, fisuri de orice natura sau pozitie.






Uzura suprafetei locasului pentru spijinirea arborelui secundar se masoara cu un tampon
sau un micrometru de interior: defectul se elimina prin rectificare la cota majorata.
Reconditionare suprafetei se poate face si prin cromare, dupa care se rectifica la cota nominala.
Uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului se masoara cu un
sablon, iar daca scade sub o anumita latime, arborele se rebuteaza.
Uzura suprafetei de fixare a rulmentului din carterul cutie de viteze se masoara cu un
micrometru de exterior sau calibru potcoava: defectul se elimina prin cromare, metalizare cu
pulberi metalice sau metalizare cu sarma si rectificare la cota nominala.
Uzura fusului de ghidaj in arborele cotit se masoara cu un micrometru de exterior:
defectul se elimina prin cromare sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala.
Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor de angrenare sau cuplare se examineaza vizual.
Suprafata se reconditioneaza prin polizarea marginilor stirbirilor, daca defectul nu depaseste
25% din suprafata dintelui si cand nu apare la doi dinti alaturati.
Arborele primar se rebuteaza in cazul urmatoarelor defecte: fisuri sau rupturi de orice
natura, rupturi ale dintilor, incovoierea sau torsionarea arborelui, uzura in grosime a dintilor de
angrenare sau de cuplare,peste o anumita valoare, uzura la capete a dintilor de cuplare, peste o
anumita limita, exfolierea canelurilor.
Arborele intermediar: Pot aparea urmatoarele defecte: uzura fusului 1 pentru rulmenti,
uzura suprafetei de contact 2 cu roata dintata dubla, uzura suprafetei de contact 3 cu roata dintata
pentru treapta a III-a si roata dintata a angrenajului permanent, uzura fusului 4 pentru rulment,
uzura alezajului 5 pentru colivia rulmentului cu role-ace, stirbiri ale suprafetei de lucru a dintilor
6, incovoierea sau torsionarea arborelui 7, uzura in grosime a dintilor danturii 8, uzura in
grosime a dintilor danturii 9, uzura in grosime a dintilor danturii 10, uzura in grosime a dintilor
danturii 11, fisuri de orice
natura sau pozitie.








Uzura fisurilor pentru rulmenti se masoara cu un micrometru de exterior sau calibru
potcoava: defectul se elimina prin cromare si rectificare la cota nominala.
Uzura suprafetelor de contact cu rotile dintate se masoara cu micrometru de exterior sau
calibru potcoava: defectul se elimina prin cromare si rectificare la cota nominala, cand se
folosesc roti dintate cu diametru interior la cota nominala, sau prin cromare si rectificare la cota
majorata, cand se folosesc roti dintate la o treapta de reparatie.
Uzura in grosime a dintilor danturii rotilor se masoara cu un calibru special pentru
dantura. Daca cota peste trei dinti este sub limita admisa, arborele nu se reconditioneaza ci se
rebuteaza
Fisurile de orice natura sau pozitie se controleaza prin feroflux. Daca apar fisuri,
arborele nu se reconditioneaza ci se rebuteaza.
Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor se examineaza vizual. Arborele se reconditioneaza
prin polizarea marginilor stirbirilor daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui si nu se produc
la doi dinti alaturati.
Arborele secundar. Pot aparea urmatoarele defecte: uzura suprafetei de centrare a
canelurilor pentru flansa arborelui si suportul mufelor de cuplare a treptelor, uzura in grosime a
canalelor pentru suportul mufelor de cuplare a treptelor, uzura suprafetelor de lucru a rulmentilor
cu role-ace pe care se sprijina rotile dintate, uzura fisurilor pentru rulmentii de sprijin, fisuri de
orice natura, incovoierea si torsionarea arborelui.
Uzura suprafetelor de centrare a canelurilor se masoara cu micrometrul de exterior sau
cu calibru potcoava. Daca dimensiunile sunt sub limita admisa, arborele nu se reconditioneaza ci
se rebuteaza.
Uzura in grosime a canalelor se masoara cu micrometrul pentru dantura. Daca cota este
sub limita admisa, arborele nu se reconditioneaza ci se rubuteaza.
Uzura suprafetelor de lucru ale rulmentilor cu role-ace pe care se sprijina rotile dintate
se masoara cu un micrometru de exterior sau cu un calibru potcoava. Arborele se reconditioneaza
prin: cromare dura si rectificare la cota nominala, metalizare cu pulberi metalice si rectificarea la
trepte de reparatie, inlocuirea rolelor-ace initiale cu unele avind diametrul majorat si folosirea
unei roti dintate reconditionate.
Uzura fusurilor pentru rulmentii de sprijin se masoara cu un micrometru de exterior sau
cu un calibru potcoava.Arborele se reconditioneaza prin rectificare de uniformizare,cromare dura
si rectificare la cota nominala.
Fisurile de orice natura se controleaza prin feroflux.Arborele fisurat se rebuteaza.
Incovoierea arborilor se masoara cu un dispozitiv cu comparator.Bataia radiala la
prindere intre varfuri nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare precisa. Arborele nu se
reconditoneaza.
Reconditionarea rotilor dintate. Tinand cont de complexitatea problemelor ridicate de
danturari, nu este indicat a se reconditiona danturile rotilor dintate. Stirbirile mici se indeparteaza
cu o masina portabila cu piatra abraziva. Suprafetele laterale functionale se reconditioneaza prin
cromare, urmata de rectificare. Daca uzurile sunt mari, suprafetele se rectifica, iar diferenta de
cota la montaj se compenseaza prin saibe plane. Alezajele butucurilor rotilor dintate se
reconditioneaza prin cromare, urmata de rectificare la cota nominala. La uzuri mari, se pot bucsa,
prelucrandu-se, apoi, la cota nominala.
In figura alaturata este reprezentata roata dintata a treptei a
V-a de la cutia de viteze AK-80 si locurile unde pot aparea defecte:
uzura locasului 1 pentru arborele secundar, uzura danturii de
cuplare 2, stirbiri ale suprafetei de lucru 3 a dintilor, uzura in
grosime a dintilor danturii de angrenare 4, fisuri ale rotii 5.
Uzura alezajului pentru arborele secundar se masoara cu
un micrometru de interior sau cu un calibru tampon, defectul se
elimina prin rectificarea alezajului la treapta de reparatie.
Uzura danturii de cuplare se poate manifesta prin: uzura in
gosime a dintilor de cuplare, uzura la capete a dintilor de cuplare, ambele defecte. Rotile dintate
nu se reconditioneaza: se rebuteaza daca cota peste trei dinti sau latimea danturii sint sub limitele
prescrise.
Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor se indeparteaza prin polizarea marginilor
stirbirilor daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui sau nu apar la doi dinti alaturati.
La uzura in grosime a dintilor danturii de angrenare, roata dintata nu se reconditioneaza,
se rebuteaza cand cota peste patru dinti este sub valoarea prescrisa.
Fisurile in orice pozitie se controleaza prin feroflux. Roata se rebuteaza cand din urma
controlului apar fisuri.

Verificarea cutiei de viteze. La asamblarea cutiei de viteze se verifica:
- pozitionarea rotilor pe arbori
- jocul axialal rotilor libere pe arbori
- jocul dintre inelele 1 si 3 de blocare ale sincronizatorului si carcasa 2





- marimea anumitor reglaje, prin utilizarea corecta a
saibelor, a garniturilor si a inelelor care asigura jocul functional normal al rulmentilor
- jocul axial al arborilor, reglat la un anumit moment rezistent de rotatie libera (de
exemplu, la cutia de viteze AK 5-35, jocul axial al arborelui intermediar este de 0,08-0,012 mm,
la moment rezistent de 1,0.1,5 Nm)
- jocul lateral al furcilor in canale (la cutiile de viteze de le Roman jocul este de 0,1 mm
pentru fiecare parte)
- pozitionarile reciproce ale danturilor arborilor

Reglarea cutiei de viteze. In general, la cutiile de viteze, se regleaza jocul axial al grupului
sincronizatoare (cu ajutorul saibelor si al inelelor compensatoare), rulmentii arborilor si pozitia
arborilor.

BIBLIOGRAFIE
1 Untaru,M..a. Calculul i construcia automobilelor. E.D.P., Bucureti, 1982.
2 Gh. Ciolan, I. Preda, Cutii de viteze pentru automobile E.D.P.,Bucuresti, 1998.
3 R. Velicu, curs an III, Organe de masini