Sunteți pe pagina 1din 25
FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat. de Autovehicule şi Motoare PROIECT la Construcţia şi calculul automobilelor

FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat. de Autovehicule şi Motoare

PROIECT la Construcţia şi calculul automobilelor – I

Tema: Diferential pentru autoturism

Student: Costin BREZAN Secţia AR Anul III, grupa 1181 Îndrumător: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2010-2011 Semestrul II

CUPRINS

1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL

3

1.1. Functiunile

3

1.2. Solutii constructive

4

1.3. Operatii de intretinere

6

1.4. Modalitati de reparare

6

1.5. Analiza comparativa

7

2. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA DIFERENTIALULUI

11

2.1. TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

11

2.2. REZISTENŢE ADMISIBILE

12

2.3. MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE

13

3. TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA DIFERENTIALULUI

14

3.1. TEHNOLOGII DE FABRICARE

14

3.2. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

16

4. MODALITĂŢI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI

18

4.1. MODALITĂŢI NORMALE DE DETERIORARE

4.2. MODALITĂŢI ANORMALE DE DETERIORARE

5. JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE ŞI CALCULUL

DIFERENTIALULUI

20

6. IDENTIFICAREA UNEI MODALITĂŢI DE CREŞTERE A CALITĂŢII

DIFERENTIALULUI

21

7. IDENTIFICAREA UNEI MODALITĂŢI DE REDUCERE A COSTULUI

DIFERENTIALULUI

22

8. CONCLUZII

23

9. BIBLIOGRAFIE

2

1

STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL

1.1

FUNCŢIUNILE

Diferenţialul este un mecanism, inclus în puntea motoare, care divizează fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principală în două ramuri, transmise fiecare câte unei roţi motoare, oferind totodată roţilor punţii posibilitatea, ca în funcţie de condiţiile autopropulsării, să se rotească cu viteze unghiulare diferite. 1 Principalele condiţii de autopropulsare care impun roţilor să se rotească cu viteze unghiulare diferite sunt următoarele:

rotească cu viteze unghiulare diferite sunt următoarele: - deplasarea pe traiectorii curbe, când roata Fig. 1.1

- deplasarea pe traiectorii curbe, când roata

Fig. 1.1 Transmiterea fluxului de putere a motorului autovehiculului, rotilor motoare

interioară curbei are de parcurs un spaţiu mai

mic decât roata exterioară curbei; - deplasarea rectilinie pe căi netede, când roţile punţii au de parcurs spaţii egale iar automobilul, din diverse cauze, are roţile punţii cu raze inegale; diferenţa dintre raze poate fi

datorată presiunii inegale din pneuri, repartizării încărcăturii asimetric faţa de axa longitudinală a automobilului, pneurilor la cele două roţi de simbol diferit, sau grad diferit de uzură;

- deplasarea rectilinie pe căi cu denivelări când, datorită distribuţiei aleatoare a denivelărilor sub formă de gropi şi ridicături, roţile au de parcurs drumuri de lungimi diferite. In condiţiile de mai înainte, în lipsa diferenţialului, în mecanismele punţii apar încărcări suplimentare sub forma unui flux “parazit” de putere.

FUNCTIILE DIFERENTIALULUI:

1. divizează fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principală în două

ramuri, transmise fiecare câte unei roţi motoare

2. posibilitatea rotilor puntii, ca în funcţie de condiţiile autopropulsării, să se rotească cu

viteze unghiulare diferite

3. eliminarea puterii parazite la rotile puntii; “puterea parazita” este favorizată de:

deplasarea pe căi cu rezistenţă mică la înaintare; pneuri de diametru mare şi rigide, viraje cu raze de curbură mică

4. diminuarea solicitãrilor din mecanismele puntii

5. scaderea pierderilor mecanice prin cresterea puterii transmise

6. scaderea consumului de combustibil si a uzurii anvelopelor

7.cresterea manevrabilitãtii si stabilitãtii automobilului

Diferenţialul este un mecanism de tipul mecanismelor planetare diferenţiale (cu mobilitatea M=2), la care numai axa centrală este bază. Construcţia diferenţialului este caracterizată de existenţa forţelor de frecare între elementele sale aflate în contact, astfel că prin aceste forţe se realizează legătura la bază a

1 Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

3

elementelor mecanismului şi diferenţialul se blochează (M=0). La blocarea diferenţialului, când el se roteşte în jurul axei centrale ca un tot unitar, roţile punţii se rotesc cu viteze unghiulare egale.

Când momentul corespunzător puterii suplimentare (“puterii parazite”), este mai mare decât momentul forţelor de frecare dintre elementele diferenţialului, care reprezintă legătura de blocare a diferenţialului, atunci prin desfacerea legăturii, diferenţialul va intra în funcţiune ca mecanism planetar monomobil (M=1) şi va permite roţilor punţii să se rotească cu viteze unghiulare diferite în sensul măririi vitezei unghiulare de rotaţie a roţii exterioare virajului şi micşorând-o pe cea a roţii interioare virajului. Se deduce că mărimea ce comandă funcţionarea

diferenţialului este fluxul de putere ce încarcă suplimentar puntea în condiţiile în care se impun viteze unghiulare diferite la

roţile motoare.

care se impun viteze unghiulare diferite la roţile motoare. Fig. 1.2 Constructia planetar diferential si functionarea

Fig.

1.2

Constructia

planetar diferential

si

functionarea

mecanismului

1.2 SOLUŢII CONSTRUCTIVE

In construcţia diferenţialelor se disting mai multe soluţii, grupate astfel:

• după caracteristicile cinematice se deosebesc: -

diferenţiale simetrice

- diferentiale asimetrice;

• după caracteristicile dinamice, exprimate prin mărimea frecării interne, diferenţialele pot

fi:

-

diferenţiale simple

-

diferenţiale blocabile

-

diferenţiale autoblocabile; 2

In afara utilizării diferenţialului ca mecanism al punţii motoare, în construcţia de automobile diferenţialul se foloseşte şi ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4. Diferenţialele asimetrice şi cele blocabile şi autoblocabile sunt specifice autoturismelor cu tractiune integrala. Faţă de diferenţialele simetrice simple diferenţialele blocabile se deosebesc prin existenţa unei legături facultative (dispozitivul de blocare) între unul din arborii planetari şi carcasa diferenţialului. Dezavantajul diferenţialelor blocabile constă în acţionarea subiectivă a dispozitivului de blocare de către conducător şi complicarea construcţiei prin necesitatea introducerii unui dispozitiv de acţionare (mecanic, pneumatic, hidraulic sau electric). Neajunsurile arătate dispar însă prin utilizarea diferenţialelor autoblocabile, la care starea blocată nu mai depinde de acţiunile conducătorului, ci de starea drumului.

2 Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

4

In figura 1.3 34 se prezintă soluţii constructive de diferenţiale cu roţi dinţate conice. Carcasa 4 a diferenţialului, solidară de coroana dinţată 2 a transmisiei principale, se roteşte datorită mişcării primite de la transmisia principală. In carcasă sunt dispuşi sateliţii 3 şi 6 care angrenează în permanenţă cu doua roţi planetare7 si 8, fiecare comună cu câte unul din arborii planetari 1 şi 5. Fixarea sateliţilor în carcasă se face prin bolţul 9.

Fixarea sateliţilor în carcasă se face prin bolţul 9. (a) (b) LEGENDA 1, 5 – Arbori

(a)

sateliţilor în carcasă se face prin bolţul 9. (a) (b) LEGENDA 1, 5 – Arbori planetari

(b)

sateliţilor în carcasă se face prin bolţul 9. (a) (b) LEGENDA 1, 5 – Arbori planetari

LEGENDA

1, 5 Arbori planetari

2 Coroana dintata 3, 6 Sateliti

4 Carcasa

7, 8 Roti planetare

9 - Bolt

(c)

Fig. 1.3. Solutii constructive diferential simetric simplu

(a)

Difential BMW 520i (2000-2003)

(b)

Diferential BMW 116i

(c)

Difential Lada 1200

3 ATZ, 12/2004

4 Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999

5

Fig. 1.4. Schema cinematica a diferentialului ales 1.3 OPERAŢII DE ÎNTREŢIN ERE Intretinerea diferentialului unui

Fig. 1.4. Schema cinematica a diferentialului ales

1.3 OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE

Intretinerea diferentialului unui autoturism modern, care este exploatat in conditiile specificate de constructor, este inexistenta sau prevede verificarea si completarea sau inlocuirea daca este cazul (nivel scazut) lubrifiantului, cu un alt lubrifiant care este specificat in cartea tehnica a diferentiallului, sau in cazul posesorilor de autoturisme de catre producator.

1.4 MODALITĂŢI DE REPARARE

Politica de service a autoturismelor moderne prevede inlocuirea totala a diferentialului (simplu, simetric) al autoturismului; totusi la autovehiculele mai vechi si la cele iesite din garantia oferita de producator acesta se poate repara de catre un mecanic autorizat. La autovehiculele mai vechi este prudent sa se verifice periodic valvolina diferentialului pentru a va asigura ca nu exista scurgeri.

Pasi

1. Parcati pe un teren drept si opriti motorul.

2. Determinati daca masina are tractiune pe fata sau pe spate.

3. Localizati diferentialul: se afla sub partea din mijloc a spatelui masinii, intre cele doua roti din spate si are forma si marimea unui dovleac. Exista axuri (tuburi metalice) care ies din ambele parti ale diferentialei care sunt legate de fiecare roata din spate.

4. Ridicati pe cric atat fata cat si spatele masinii si sprijiniti masina folosind 4 suporturi de cric. Spatele si fata masinii trebuie sa fie la aceeasi inaltime pentru a putea verifica uleiul diferentialului.

6

5.

Localizati piulita dintr-o parte a diferentialului. Va fi indreptata spre spatele masinii.

6. Alegeti o cheie care sa se potriveasca piulitei si rasuciti in sens invers acelor de ceas pentru a o slabi. Indepartati-o usor.

7. Uleiul ar trebui sa fie la acelasi nivel cu gaura piulitei - ar trebui sa se scurga afara, sau puteti verifica nivelul cu un deget.

8. Daca nivelul este scazut, adaugati ulei. Trebuie pompat in diferential. Exista pompe mici care se ataseaza sticlelor din plastic de ulei.

9. Puneti la loc si strangeti piulita.

10. Dati la o parte suporturile de cric si lasati in jos masina.

Sfaturi

Nu verificati uleiul diferentialului decat daca toata masina este la acelasi nivel - altfel veti avea parte de o verificare gresita a nivelului de ulei.

Daca diferentialul are un nivel scazut al uleiului constant de fiecare data cand o verificati, probabil aveti o scurgere. Cautati pete de ulei si duceti-va la un mecanic.

Atentie

Nu va bagati sub o masina care este sustinuta doar de un cric - intotdeauna folositi suporturi de cric.

Nu folositi un ulei de motor normal - poate fi prea slab.

1.5 ANALIZA COMPARATIVĂ

Pentru a asigura o centrare bună şi o angrenare corectă a sateliţilor cu roţile planetare, la solutiile constructive din fig. 1.3. suprafaţa frontală a sateliţilor este sferică. Sateliţii sunt în număr de 4, montaţi echidistant pe cercul de rostogolire al pinioanelor planetare. Acest montaj asigură anularea sarcinilor radiale în pinioane şi reducerea dimensiunile roţilor dinţate prin mărirea numărului de dinţi aflaţi simultan în angrenare.

I. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (c)

Tabelul 1.1. Analiza comparativa a solutiilor constructive de diferential simplu simetric

 

Fig. 1.3. (a)

Fig. 1.3. (c)

Tipul angrenajului

Roti conice cu dantura curba tip hipocicloida

Roti conice cu dantura curba in arc de crec tip Gleason 5

 

Avantaje

-

combina toate avantajele oferite

- la rapoarte de transmitere egale, dimensiuni de gabarit de până la de două ori mai mici (numărul minim de dinţi ai

de dantura curba in arc de cerc cu ale danturii hipoide

-

au capacitate mare de transmitere

pinionului poate fi redus la 7…9, faţă de minimum 13 cât este la celelalte două tipuri de danturi); - creşterea gradului de acoperire, ceea ce se traduce în funcţionare mai liniştită şi durabilitate sporită;

a efortului, datorită atât formei dinţilor, cât şi configuraţiei geometrice a ansamblului, care

permite construcţia unor lagăre rigide;

-

metodele de prelucrare existente

- diminuarea sensibilităţii la deplasări relative ale roţilor, ca urmare a deformaţiilor elastice ale ansamblului în timpul funcţionarii, prin posibilitatea

permit obţinerea unui contact liniar între dinţi, respective posibilitatea controlului lungimii

5 Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

7

   

petei de contact, ceea ce aduce un plus de creştere a capacităţii portante;

eliminări concentratorilor de tensiune prin procedee tehnologice simple; - avantajul prelucrării danturii pe maşini-

datorită alunecării între dinţi (în lungul dintelui), angrenajele hipoide funcţionează mai liniştit decât angrenajele conice cu dinţi curbi;

-

unelte de mare precizie

 

Dezavantaje

- prezenţa alunecării între dinţi, mai mare ca la angrenajele conice, creează tendinţa spre o uzură mai pronunţată de abraziune, decât la oboseală. Pentru aceasta sunt necesare măsuri suplimentare legate de calitatea suprafeţelor dinţilor, care în acest caz trebuie să aibă duritate mai mare, iar pentru ungere să se utilizeze uleiuri corespunzătoare unor presiuni de contact mari şi viteze de alunecare sporite.

- prezenţa unor eforturi axiale mari, care îşi schimbă sensul la schimbarea sensului de deplasare al automobilului. Având în vedere că această situaţie este de scurtă durată, atât sensul cât şi valoarea forţelor axiale sunt acceptabile.

Montarea

pinionului

de

Rezemare in consola; rulmenti radiali-axiali cu role conice, montati in <O>

atac

 

Avantaje

-

micşora deformaţiile axiale (se utilizează rulmenţi cu role conice cu unghi

cât mai mare de deschidere a conului); -Pentru mărirea lungimii efective a lagărului şi pentru sporirea rigidităţii radiale a pionului, rulmenţi se montează în ”0”

 

Dezavantaje

Strangerea pe directia axiala a pieselor montate pe arborele pinionului de atac conduce la anularea jocurilor axiale din lagăre şi la apariţia unor deformaţii elastice ale rulmenţilor. Mărirea strângerii peste o valoare optimă, recomandată de constructor, conduce la o sporire a uzurii lagărelor.

Prestrangerea axiala a pinionului de atac

Piulita + bucşă deformabilă montată între rulmentul dinspre flanşa pinionului şi un umăr al acestuia.

Piuliţa + Şaibe calibrate

 

Avantaje

-Pretensionarea rulmenţilor se asigură de la primul montaj, făcând posibilă automatizarea acestuia. -Pretensionarea iniţială este menţinută constantă timp îndelungat.

-Piuliţa este prevazuta cu sistem de asigurare a poziţiei -Saibele calibrate dintre inelele interioare ale rulmenţilor servesc la reglarea jocului acestora

Montarea coroanei dinţate a angrenajului conic în carterul punţii, prin intermediul carcasei diferenţialului

Rulmenţi radiali-axiali cu role conice; montaj in “X” Pentru reducerea lungimii efective dintre reazeme, rulmenţii sunt montaţi în “X”

 

Avantaje

-

Rulmentii radiali-axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari şi sarcini

axiale medii-mari care acţionează într-un singur sens -Montajul in “X” asigura reducerea lungimii efective dintre reazeme; -Dacă dilataţiile termice, în funcţionare, sunt mari, jocul axial, la montaj, se reglează la valori mărite, în cazul montajelor cu rulmenţi radial-axiali în “X”

 

Dezavantaje

-Temperatura din lagare este mai ridicata in cazul utilizarii rulmentilor radiali cu role conice

8

II. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (b)

Parametrii dimensionali ale celor doua solutii constructive sunt identici, iar parametrii constructivi foarte asemanatori. Singura diferenta intre cele doua solutii constructive o reprezinta alegerea tipurilor de rulmenti. Mai jos este prezentata o scurta comparatie intre utilizarea rulmentilor radiali-axiali cu role cilindrice (fig. 1.3. (a)) si a rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri (fig. 1.3. (b)) 6 .

Pierderea de cuplu [Nm]
Pierderea
de
cuplu [Nm]

Fig. 1.5. Reprezentarea pierderii de cuplu transmis rotilor in cazul utilizarii de rulmenti diferiti

6 INFLUENCE FACTORS ON GEARBOX POWER LOSS, Paper Ref: S0601_P0216 3rd International Conference on Integrity, Reliability and Failure, Porto/Portugal, 20-24 July 2009

9

Tabelul 1.2. Compararea utilizarii rulmentilor radial-axiali cu role conice cu rulmentii radiali- axiali cu bile pe doua randuri intr-un diferential simplu simetric

Rulmenti radial-axiali cu role conice

Rulmenti

radiali-axiali

cu

bile

pe

doua

randuri

-rigiditate ridicata

- rigiditate la fel de ridicata

 

- pret redus

- frecare foarte mica

- reglaj usor la montaj

- temperatura scazuta

- uzura foarte redusa (inexistenta)

 
scazuta - uzura foarte redusa (inexistenta)   Fig. 1.6. Compararea temperaturilor rulmentilor

Fig. 1.6. Compararea temperaturilor rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri, cu rulmentii radiali cu role conice, intr-un diferential simplu simetric

radiali cu role conice, intr-un diferential simplu simetric Fig. 1.7. Compararea momentului de frecare si a

Fig. 1.7. Compararea momentului de frecare si a temperaturii a rulmentilor capului pinionului de atac (RK) si a celui pozitionat spre flansa (RF)

10

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA DIFERENTIALULUI

2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

În cadrul proiectării un rol important îl are alegerea materialelor atât din punct de vedere al preţului de cost, cât şi a rezistenţei, a uşoarei prelucrări şi interschimbabilităţii cu alte organe de maşini. Diferenţialul este un mecanism, inclus în puntea motoare, care divizează fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principală în două ramuri, transmise fiecare câte unei roţi motoare, oferind totodată roţilor punţii posibilitatea, ca în funcţie de condiţiile autopropulsării, să se rotească cu viteze unghiulare diferite. Angrenajele dintre elementele componente ale diferentialului sunt supuse unor momente de torsiune si viteze de rotatie ridicate; din acest considerent este foarte impotanta alegerea corecta a materialelor utilizate la constructia elementelor componente a diferentialului simplu simetric. Pentru constructia, pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari, se utilizeaza datoritã solicitãrilor la care sunt supuse, oteluri aliate cu continut redus de carbon. Dintre acestea se pot utiliza oteluri aliate de cementare 7 : 17CrNi16 (0.17%C, elemnemt principal de aliere 0.16%Ni), 13CrNi30, 18MnCr10, 28TiMnCr12 STAS 791; aceste marci de otel se recomanda la utilizarea fabricarii de arbori puternic solicitati, care functioneaza la turatii ridicate. Aceste marci de otel au o buna rezistenta la solicitarile de contact respectiv de incovoiere la care sunt supusi dintii rotilor dintii pinionui de atac si de asemenea are o mare rezistenta la oboseala. Tot din clasa otelurilor aliate, se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40Cr10 (0,4%C 41CrNi12 STAS 791 8 , avand proprietati necesare constructiei arborilor puternic solicitati, care trebuie sa respecte dimensiuni de gabarit reduse. La constructia rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oţelurile de cemenetare. Acestea se recomandă la angrenajele puternic solicitate şi când se impun restricţii de gabarit. Oţelurile de cementare au conţinutul de carbon < 0,25%. Danturarea se execută înaintea tratamentului, după tratament dantura trebuind rectificată, pentru eliminarea deformaţiilor mari care apar în urma tratamentului. Cele mai utilizate oţeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18 MoCr 10 etc.). Carcasa diferentialului se poate executa din Fc-200 STAS 1004-75 fiind o fontă cenuşie cu grafit lamelar, cu o rezistenţă la tracţiune de 200 N/mm2, avand un cost de elaborare scazut sau Fc100, Fc150 STAS 1004-75; in cazul in care se urmareste o reducere a greutatii totale a diferentialului, carcasa se poate confectiona din aluminiu aliat cu cupru din seria 2XXX. Pe lânga cupru, care este elementul principal de aliere, aceste aliaje contin în principal magneziu si mangan. Pentru obtinerea caracteristicilor mecanice ridicate (similare sau chiar mai mari decât cele ale otelurilor cu continut scazut de carbon), aceste aliaje trebuie supuse calirii (tratament

8 Radulet R., Manualul inginerului „HUTTE”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951

11

termic de punere în solutie urmata de îmbatrânire naturala - la temperatura ambianta sau artificiala la temperatura ridicata, în cuptor). Aliajele Seriei 2xxx (2007, 2011, 2024, 2014, 2014A, 2017, 2017A) au rezistenta mecanica ridicata si o buna prelucrabilitate prin aschiere, în general nu sunt sudabile si nu au o buna rezistenta la coroziune. In ceea ce priveste rulmentii utilizati: materialele destinate inelelor si corpurilor de rostogolire trebuie sã îndeplinescã o serie de conditii: rezistentã mare la solicitarea de contact; rezistentã mare la uzurã; tenacitate. Otelurile care îndeplinesc cel mai bine aceste condiþii sunt oþelurile aliate cu crom, care conþin aproximativ 1% carbon si 1,3…1,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul si siliciul. Viteza de cãlire si adâncimea de cãlire sunt direct dependente de continutul de mangan. Unele firme producãtoare de rulmenþi utilizeazã si oþeluri de cementare, acestea comportându-se bine la solicitãri cu socuri. Pentru rezistentã la temperaturi ridicate sau pentru rezistentã la coroziune, se utilizeazã oteluri speciale înalt aliate, respectiv oteluri anticorozive, aliate cu crom. Materiale utilizate la rulmenti sunt: Otelul de rulmenti (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr:100Cr6, 100CrMn6;100CrMo6 etc. Inelele si corpurile de rulare se executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, în cantitati mai mici); Coliviile se executa din table de otel prin stantare, bronz prin turnare,mase plastice prin injectare. In constructia diferentialului simplu simetric, se utilizeaza pentru etansare mansete de rotatie. Mansetele de rotatie sunt etansari pentru echipamente rotative (etansarea lagarelor lubrifiate cu uleiuri), sunt fabricate din elastomeri, cu insertie metalica (sau in carcasa metalica).

2.2 REZISTENŢE ADMISIBILE

DENUMIREA

DURITATEA/REZISTENTA LA TRACTIUNE

UNITATEA DE MASURA

MATERIALULUI

17CrNi16

 

800

950

N/mm 2

OLC 15

590

780

MPa

OLC 20

 

490

780

Mpa

15Cr08

 

690

880

Mpa

 

174

HB

18MnCr10

 

790

1080

Mpa

 

207

HB

Fc100

100

160

Mpa

100

150

HB

Fc150

110

250

Mpa

140

190

HB

EN-AW-2007-

Coef. elasticitate: 72500 Coef. rigiditate: 27300

 

Mpa

ALCUMGPB

 

Mpa

Tabel

2.1.

Rezistentele

admisibile

si

duritatiile

materialelor

utilizate

in

constructia

diferentialului

 

12

2.3 MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE

In vederea ridicãrii rezistenþei la uzurã, uneori axele satelitilor se arãmesc pe toatã suprafaþa cu un strat de 0,01 mm, sau se acoperã cu un strat de sulfurã de fier. La constructia rotilor planetare rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oţelurile de cemenetare. Cementarea este un tratament termochimic, care constă în îmbogăţirea în carbon a stratului superficial al flancului dinţilor, fiind urmată de călire şi revenire joasă. În urma călirii, se obţine o duritate mare a stratului superficial (52…62 HRC) şi un miez care îşi păstrează tenacitatea. Prin cementare se obţine o creştere semnificativă a rezistenţei la contact a flancului dinţilor şi o creştere, într-o măsură mai mică, a rezistenţei la încovoiere. Tratamentele termice sau termochimice aplicate pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari depind de materialul din care se executã, putând fi: îmbunãtãtire sau îmbunãtãþire si cãlire superficialã a fusurilor, canelurilor, portiunilor de calare etc.; cementare urmatã de cãlire a fusurilor, portiunilor de calare si a canelurilor; nitrurare etc.

13

3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA DIFERENTIALULUI

3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE

Tehnologia de fabricaţie a arborilor (axului port-sateliti, arborilor planetari) constă în:

strunjirea suprafeţelor cilindrice sau conice şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a canelurilor – operaţii executate înainte de tratamentul termic – rectificarea fusurilor, a porţiunilor de calare, a suprafeţelor canelurilor – operaţii executate după tratamentul termic. Obtinerea semifabricatelor:

după tratamentul termic. Obtinerea semifabricatelor: Fig. 3.1 Strunjirea unui arbore  Semifabricatele se

Fig. 3.1 Strunjirea unui arbore

Semifabricatele se obtin prin laminare, forjare, forjare libera si in matrita, extruziune si turnare;

Semifabricatele laminate sub forma de bara se debiteaza la lungimea corespunzatoare;

La arborii forjati sau matritati se debiteaza capetele ramase din deformari. Debitarea se executa la masini de taiat cu discuri abrazive, cu freza disc cu ferastraie, la

masini de taiat cu banda etc;

In cazul semifabricatelor laminate sau matritate, se poate obtine cand este necesar fibrajul optim continuu si cu dispunerea spatiala adecvata ceea ce permite obtinerea unor piese suple cu rezistenta la oboseala ridicata si pret de cost redus;

Arborii obtinuti prin turnare au o rezistenta mai mica decat cei obtinuti prin

forjare din otel dar sunt mai putin sensibili la concentrarea eforturilor si au o

a

capacitate mai mare de sarcinilor dinamice.

amortizare

o a capacitate mai mare de sarcinilor dinamice. amortizare Fig. 3.2. Frezarea unui canal de pana

Fig. 3.2. Frezarea unui canal de pana

Rotile dintate (rotilor planetare, satelitilor) Obtinerea semifabricatelor:

(rotilor planetare, satelitilor) Obtinerea semifabricatelor: dintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin

dintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin matritare sau refulare (roti dintate si blocuri de roti dintate).

sau refulare (roti dintate si blocuri de roti dintate). -este un caz particular al laminarii transversale.

-este un caz particular al laminarii transversale. Rotile dintate cu modulul de maxim 2.5 mm se obtin prin rulare la rece, iar cele cu modulul mai mare, numai prin laminare la cald.

14

Danturarea rotilor dintate conice (rotilor planetare, satelitilor) se poate realiza cu mai multe metode:

Metoda diviziunii: Danturarea rotilor dintate conice prin metoda diviziunii cu freza disc modul conduce la profile aproximative, motiv pentru care se limiteaza la productii de serie mica si modul redus. Semifabricatul se pozitioneaza pe masa frezei astfel încât linia de fund a profilului danturii sa fie tangenta la scula figura 3.2.

danturii sa fie tangenta la scula – figura 3.2. Dimensiunile frezei se aleg corespunzator profilului minim

Dimensiunile frezei se aleg corespunzator profilului minim al golului dintre doi dinti ai

rotii dintate conice. Prelucrarea este rezultatul combinarii miscarii de rotatie a sculei cu miscarea de avans a semifabricatului împreuna cu masa masinii. Dupa realizarea canalului pe toata latimea, semifabricatul se retrage, se roteste cu un pas în capul divizor si operatia se repeta pâna la degrosarea tuturor golurilor. În continuare masa frezei pe care se gaseste capul divizor se roteste si se repeta operatiile de aschiere. Dupa

parcurgerea întregii circumferinte, se roteste capul divizor si se continua aschierea pâna la realizarea profilului.

Fig. 3.3. Danturarea rotilor dintate prin metoda diviziunii

Metoda rularii. În vederea prelucrarii prin rulare cu scula

roata dintata se realizeaza miscarea relativa între scula si piesa prin compunerea:

- unei miscari de rostogolire între roata de prelucrat si roata scula asa fel încât axele lor sa se întâlneasca într-un punct O (angrenarea între roti cu axe concurente)

- unei miscari de avans si retragere prin care se realizeaza aschierea. De obicei dintii rotii scula sunt formati dintr-o pereche de cutite care lucreaza concomitent ambele flancuri ale unui dinte

sau flancurile ce marginesc acelasi gol fig.3.4

unui dinte sau flancurile ce marginesc acelasi gol fig.3.4 Fig. 3.4. Danturarea rotilor dintate prin

Fig.

3.4.

Danturarea

rotilor

dintate

prin

metoda rularii

Danturarea melcului si rotii melcate

Melcul evolventic se poate executa pe strung cu un cutit

având o singura muchie aschietoare dreapta. Cutitul se aseaza în asa fel încât directia muchiei aschietoare sa se suprapuna cu directia dreptei care genereaza profilul, tangenta la cercul de raza r o, figura 3.5. Piesa se roteste în jurul axei proprii. Cutitul se deplaseaza liniar actionat de surubul conducator al strungului.

se deplaseaza liniar actionat de surubul conducator al strungului. Fig. 3.5 Melcul evolventic si generarea evolventei
se deplaseaza liniar actionat de surubul conducator al strungului. Fig. 3.5 Melcul evolventic si generarea evolventei

Fig. 3.5 Melcul evolventic si generarea evolventei

15

Melcul în evolventa se poate realiza si prin metoda rularii cu:

1 ¨

2 freza melc. Datorita alunecarii mari dintre flancurile melcului si rotii melcate, este foarte importanta finisarea danturii si rodajul înaintea punerii în exploatare curenta. Carcasa diferentialului se executa prin turnare sub presiune. Fig. 3.6.

cutit roata (la serii mari mortezare)

¨

Fig. 3.6. cutit roata (la serii mari – mortezare) ¨ Fig. 3.6. Procedeul turnarii sub presiune

Fig. 3.6. Procedeul turnarii sub presiune

3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a unui proces tehnologic şi se execută în cazul diferentialului aceeaşi secţie sau întreprindere sau la locul de montaj al produsului respectiv.

Operaţia de asamblare este unitatea de bază la planificarea producţiei, prin stabilirea corectă a duratei şi a succesiunii operaţiilor, influenţând direct productivitatea şi preţul de cost. Piesele supuse asamblării sunt pregătite în ordinea dată de desenul de ansamblu din procesul de execuţie. Lucrările de asamblare se execută în secţii specializate, utilizând scule, dispozitive şi verificatoare specifice fiecărui domeniu. Ordinea asambarii elemetelor componente ale diferentialului:

- Pinionul de atac - montat in carcasa diferentialului, pe un ax, prin intermediul canelurilor, sau uzinat dintr-o bucata cu axul.

- Coroana diferentialului - montata pe cutia satelitilor, cu suruburi, angrenata permanent cu pinionul de atac si antrenata de acesta.

- Cutia satelitilor - montata in carcasa diferentialului pe rulmenti.

- In cutia satelitilor se monteaza:

i. Pinioanele satelite - 4 pinioane, montate liber pe axul satelitilor

ii. Axul/crucea satelitilor este montat(a) rigid in cutia satelitilor. Aceste pinioane se pot invartii liber pe ax, independent unul fata de celalalt, nefiind angrenate intre ele, fiind montate intr-un plan perpendicular pe axa geometrica a diferentialului. Nu sunt antrenate in miscare de rotatie, ci, in miscare de translatie, de catre cutia satelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor.

iii. Pinioanele planetare - 2 pinioane, montate liber in cutia satelitilor. Aceste pinioane sunt prevazute cu cate o gaura axiala canelata, in care intra axul planetar. Sunt montate pe axa geometrica a diferentialului, angrenate permanent cu

16

pinioanele satelite, cate unul pe fiecare parte a axului/crucii satelitilor, iar miscarea de rotatie o primesc de la cutia satelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor si a pinioanelor satelite, care transmit miscarea simultan la ambele pinioane planetare.

- Introducerea lubrifiantului corespunzator necesar functionarii corecte a angrenajelor;

- Montarea carcasei.

Montajul pieselor componente este atent supravegheat de catre personalul calificat; acesta asigurandu-se ca toate elementele angrenajului respecta o angrenare corecta, diferentialul avand un nivel corespunzator de lubrifiant care sa asigure o functionare silentioasa, indelungata si corecta, evitanduse griparea. O asamblare corectă conduce la o funcţionare bună în timpul rodării astfel încât să se elimine abaterile de formă, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare.

să se elimine abaterile de formă, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare. Fig. 3.7. Asamblarea

Fig. 3.7. Asamblarea diferentialului

17

să se elimine abaterile de formă, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare. Fig. 3.7. Asamblarea

4

MODALITĂŢI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI

4.1 MODALITĂŢI NORMALE DE DETERIORARE

uzuri, ruperi, deteriorări ale suprafeţelor de lucru, etc.

Diferentialul poate prezenta urmatoarele defecte:

Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau pinioanelor planetare

- defectul se datoreaza uzurii carcasei;

- deplasarii indelungate pe teren greu;

- blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate;

- folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau marimi diferite;

- remedierea se face numai la atelierul de reparatii.

Ruperea axului sau a crucii satelitilor:

- defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele).

Arborii planetari pot prezenta defectiuni:

- uzura excesiva a canelurilor;

- ruperea arborilor planetari-defectul se produce datorita functionarii indelungate , supraincarcarii automobilului;

- remedierea se face la atelierul de reparatii.

Caseta diferentialului

Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt:

- diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin alezare la cota de reparatie, folosindu-se o cruce majorata;

- diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala;

- filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si rectificare;

- suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificare frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.

18

Crucea satelitilor

Defectiuni posibile ale crucii satelitilor

- la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se poate realiza dupa cum urmeaza:

- cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota treptei de reparatie.

4.2 MODALITĂŢI ANORMALE DE DETERIORARE

Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei:

- defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.

19

5 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE ŞI CALCULUL DIFERENTIALULUI

5.1 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE

Solutia constructiva prezentata in continuare a fost aleasa datorita:

Simplitatii constructiei

Rezistentei la uzura datorata factorilor externi

Costului de fabricatie scazut

Zgomotului redus in functionare datorat angrenajelor

Costului scazut de fabricatie

de fabricatie scazut  Zgomotului redus in functionare datorat angrenajelor  Costului scazut de fabricatie 20

20

6 IDENTIFICAREA UNEI MODALITĂŢI DE CREŞTERE A CALITĂŢII DIFERENTIALULUI

Pentru cresterea calitatii diferentialului se poate recurge la alegerea unor angrenaje, exemplu dantura hipoida, care sa asigure o functionare cu zgomote mai mici si un moment de transmitere mai mare catre rotile automobilului. Deasemenea in vederea cresterii calitatii diferentialului, se pot alege materiale cu calitati superioare.

21

7

IDENTIFICAREA UNEI MODALITĂŢI DE REDUCERE A COSTULUI DIFERENTIALULUI

- Alegerea unor materiale pentru componentele utilizate cu un cost mai scazut

- Sudarea capacului diferentialului si asigurarea de catre producator a unui produs cu durata limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

de catre producator a unui produs cu durata limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima

22

8

CONCLUZII

8.1 PROBLEME ŞI DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ŞI REZOLVATE

La calculul de dimensionare al elementelor componente a diferentialului am intampinat dificultati, intrucat alegerea dimensiunilor corecte a pinionului de atac si coroanei a variat ca valori, pentru alegerea unei solutii constructive cat mai performante. Pentru a nu recalcula valorile elementelor difentialului, am creeat o aplicatie in Microsoft Excel.

8.2 ASPECTE ORIGINALE ALE SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE

Solutia constructiva aleasa, prezinta o configurare performanta a dispunerii si alegerii tipului de rulmenti, prezentata in capitolele anterilare. Carcasa diferentialului are capacul sudat pentru reducerea costurilor, si asigurarea de catre producator a unui produs cu durata limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

8.3 CÂTEVA LUCRURI ÎNVĂŢATE PRIN REALIZAREA PROIECTULUI

- Aprofundarea cunostintelor despre angrenaje

- Importanta respectarii structurii unui proiect in vederea obtinerii unor rezultate satisfacatoare la final.

- Importanta respectarii termenilor impusi, intrucat acestia ne garanteaza o continuitate in etapele proiectului.

- Rolul esential al documentarii

23

9

BIBLIOGRAFIE

3

Untaru,M.ş.a. Calculul şi construcţia automobilelor. E.D.P., Bucureşti, 1982.

4

Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

5

Frăţilă, G (1977), Calculul şi construcţia automobilelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

6

Grămescu, T., Slătineanu, L., Pruteanu, O., Marin, O., ( 1993), Tehnologii de danturare a roţilor dinţate, Editura UNIVERSITAS, Chişinău

7

Guju, M., (1990), Angrenaje conice şi hipoide, Editura Tehnică, Bucureşti.

8

Radulet R., Manualul inginerului „HUTTE”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951

9

Jula, A.,Lates, M., (2004),Organe de maşini, Editura Universitatii Transilvaniadin Brasov

10

ATZ, 12/2004

11

INFLUENCE FACTORS ON GEARBOX POWER LOSS, Paper Ref: S0601_P0216

12

3rd International Conference on Integrity, Reliability and Failure, Porto/Portugal, 20-24 July 2009

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

http://www.gordonengland.co.uk/hardness/hardness_conversion_1m.htm

25

26

27

24

10 ANEXE