Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de Autovehicule i Motoare
CUPRINS
1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL ........................................................ 3 1.1. Functiunile ............................................................................................................. 3 1.2. Solutii constructive ................................................................................................ 4 1.3. Operatii de intretinere ............................................................................................ 6 1.4. Modalitati de reparare ............................................................................................ 6 1.5. Analiza comparativa .............................................................................................. 7 2. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI ..................... 11 2.1. TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE ........................................................ 11 2.2. REZISTENE ADMISIBILE .............................................................................. 12 2.3. MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE ......................................................... 13 3. TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI ................... 14 3.1. TEHNOLOGII DE FABRICARE ....................................................................... 14 3.2. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE ..................................................................... 16 4. MODALITI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI ................................... 18 4.1. MODALITI NORMALE DE DETERIORARE 4.2. MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE 5. JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE I CALCULUL DIFERENTIALULUI ............................................................................................ 20 6. IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE CRETERE A CALITII DIFERENTIALULUI ............................................................................................. 21 7. IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE REDUCERE A COSTULUI DIFERENTIALULUI ............................................................................................ 22 8. CONCLUZII ......................................................................................................... 23 9. BIBLIOGRAFIE
Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.
elementelor mecanismului i diferenialul se blocheaz (M=0). La blocarea diferenialului, cnd el se rotete n jurul axei centrale ca un tot unitar, roile punii se rotesc cu viteze unghiulare egale. Cnd momentul corespunztor puterii suplimentare (puterii parazite), este mai mare dect momentul forelor de frecare dintre elementele diferenialului, care reprezint legtura de blocare a diferenialului, atunci prin desfacerea legturii, diferenialul va intra n funciune ca mecanism planetar monomobil (M=1) i va permite roilor punii s se roteasc cu viteze unghiulare diferite n sensul mririi vitezei unghiulare de rotaie a roii exterioare virajului i micornd-o pe cea a roii interioare virajului. Se deduce c mrimea ce Fig. 1.2 Constructia si functionarea mecanismului comand funcionarea planetar diferential diferenialului este fluxul de putere ce ncarc suplimentar puntea n condiiile n care se impun viteze unghiulare diferite la roile motoare.
fi:
In afara utilizrii diferenialului ca mecanism al punii motoare, n construcia de automobile diferenialul se folosete i ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4. Diferenialele asimetrice i cele blocabile i autoblocabile sunt specifice autoturismelor cu tractiune integrala. Fa de diferenialele simetrice simple diferenialele blocabile se deosebesc prin existena unei legturi facultative (dispozitivul de blocare) ntre unul din arborii planetari i carcasa diferenialului. Dezavantajul diferenialelor blocabile const n acionarea subiectiv a dispozitivului de blocare de ctre conductor i complicarea construciei prin necesitatea introducerii unui dispozitiv de acionare (mecanic, pneumatic, hidraulic sau electric). Neajunsurile artate dispar ns prin utilizarea diferenialelor autoblocabile, la care starea blocat nu mai depinde de aciunile conductorului, ci de starea drumului.
2
Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.
In figura 1.334 se prezint soluii constructive de difereniale cu roi dinate conice. Carcasa 4 a diferenialului, solidar de coroana dinat 2 a transmisiei principale, se rotete datorit micrii primite de la transmisia principal. In carcas sunt dispui sateliii 3 i 6 care angreneaz n permanen cu doua roi planetare7 si 8, fiecare comun cu cte unul din arborii planetari 1 i 5. Fixarea sateliilor n carcas se face prin bolul 9.
(a)
(b)
LEGENDA
1, 5 Arbori planetari 2 Coroana dintata 3, 6 Sateliti 4 Carcasa 7, 8 Roti planetare 9 - Bolt
(c)
Fig. 1.3. Solutii constructive diferential simetric simplu (a) Difential BMW 520i (2000-2003) (b) Diferential BMW 116i (c) Difential Lada 1200
ATZ, 12/2004 Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999
5. Localizati piulita dintr-o parte a diferentialului. Va fi indreptata spre spatele masinii. 6. Alegeti o cheie care sa se potriveasca piulitei si rasuciti in sens invers acelor de ceas pentru a o slabi. Indepartati-o usor. 7. Uleiul ar trebui sa fie la acelasi nivel cu gaura piulitei - ar trebui sa se scurga afara, sau puteti verifica nivelul cu un deget. 8. Daca nivelul este scazut, adaugati ulei. Trebuie pompat in diferential. Exista pompe mici care se ataseaza sticlelor din plastic de ulei. 9. Puneti la loc si strangeti piulita. 10. Dati la o parte suporturile de cric si lasati in jos masina. Sfaturi Nu verificati uleiul diferentialului decat daca toata masina este la acelasi nivel - altfel veti avea parte de o verificare gresita a nivelului de ulei. Daca diferentialul are un nivel scazut al uleiului constant de fiecare data cand o verificati, probabil aveti o scurgere. Cautati pete de ulei si duceti-va la un mecanic. Atentie Nu va bagati sub o masina care este sustinuta doar de un cric - intotdeauna folositi suporturi de cric. Nu folositi un ulei de motor normal - poate fi prea slab.
Avantaje
- combina toate avantajele oferite de dantura curba in arc de cerc cu ale danturii hipoide - au capacitate mare de transmitere a efortului, datorit att formei dinilor, ct i configuraiei geometrice a ansamblului, care permite construcia unor lagre rigide; - metodele de prelucrare existente permit obinerea unui contact liniar ntre dini, respective posibilitatea controlului lungimii
- la rapoarte de transmitere egale, dimensiuni de gabarit de pn la de dou ori mai mici (numrul minim de dini ai pinionului poate fi redus la 79, fa de minimum 13 ct este la celelalte dou tipuri de danturi); - creterea gradului de acoperire, ceea ce se traduce n funcionare mai linitit i durabilitate sporit; - diminuarea sensibilitii la deplasri relative ale roilor, ca urmare a deformaiilor elastice ale ansamblului n timpul funcionarii, prin posibilitatea
Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.
petei de contact, ceea ce aduce un plus de cretere a capacitii portante; - datorit alunecrii ntre dini (n lungul dintelui), angrenajele hipoide funcioneaz mai linitit dect angrenajele conice cu dini curbi;
eliminri concentratorilor de tensiune prin procedee tehnologice simple; - avantajul prelucrrii danturii pe mainiunelte de mare precizie
Dezavantaje
- prezena alunecrii ntre dini, mai mare ca la angrenajele conice, creeaz tendina spre o uzur mai pronunat de abraziune, dect la oboseal. Pentru aceasta sunt necesare msuri suplimentare legate de calitatea suprafeelor dinilor, care n acest caz trebuie s aib duritate mai mare, iar pentru ungere s se utilizeze uleiuri corespunztoare unor presiuni de contact mari i viteze de alunecare sporite.
- prezena unor eforturi axiale mari, care i schimb sensul la schimbarea sensului de deplasare al automobilului. Avnd n vedere c aceast situaie este de scurt durat, att sensul ct i valoarea forelor axiale sunt acceptabile.
Montarea atac
pinionului Avantaje
Dezavantaje
a Piulita + buc deformabil montat ntre rulmentul dinspre flana pinionului i un umr al acestuia.
-Pretensionarea rulmenilor se asigur de la primul montaj, fcnd posibil automatizarea acestuia. -Pretensionarea iniial este meninut constant timp ndelungat.
Avantaje
-Piulia este prevazuta cu sistem de asigurare a poziiei -Saibele calibrate dintre inelele interioare ale rulmenilor servesc la reglarea jocului acestora
Montarea coroanei dinate a angrenajului conic n carterul punii, prin intermediul carcasei diferenialului Avantaje
Rulmeni radiali-axiali cu role conice; montaj in X Pentru reducerea lungimii efective dintre reazeme, rulmenii sunt montai n X
- Rulmentii radiali-axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari i sarcini axiale medii-mari care acioneaz ntr-un singur sens -Montajul in X asigura reducerea lungimii efective dintre reazeme; -Dac dilataiile termice, n funcionare, sunt mari, jocul axial, la montaj, se regleaz la valori mrite, n cazul montajelor cu rulmeni radial-axiali n X -Temperatura din lagare este mai ridicata in cazul utilizarii rulmentilor radiali cu role conice
Dezavantaje
II. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (b) Parametrii dimensionali ale celor doua solutii constructive sunt identici, iar parametrii constructivi foarte asemanatori. Singura diferenta intre cele doua solutii constructive o reprezinta alegerea tipurilor de rulmenti. Mai jos este prezentata o scurta comparatie intre utilizarea rulmentilor radiali-axiali cu role cilindrice (fig. 1.3. (a)) si a rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri (fig. 1.3. (b)) 6.
Fig. 1.5. Reprezentarea pierderii de cuplu transmis rotilor in cazul utilizarii de rulmenti diferiti
INFLUENCE FACTORS ON GEARBOX POWER LOSS, Paper Ref: S0601_P0216 3rd International Conference on Integrity, Reliability and Failure, Porto/Portugal, 20-24 July 2009
Tabelul 1.2. Compararea utilizarii rulmentilor radial-axiali cu role conice cu rulmentii radialiaxiali cu bile pe doua randuri intr-un diferential simplu simetric Rulmenti radial-axiali cu role conice Rulmenti radiali-axiali cu bile pe doua randuri -rigiditate ridicata - rigiditate la fel de ridicata - pret redus - frecare foarte mica - reglaj usor la montaj - temperatura scazuta - uzura foarte redusa (inexistenta)
Fig. 1.6. Compararea temperaturilor rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri, cu rulmentii radiali cu role conice, intr-un diferential simplu simetric
Fig. 1.7. Compararea momentului de frecare si a temperaturii a rulmentilor capului pinionului de atac (RK) si a celui pozitionat spre flansa (RF)
10
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/OELURI-ALIATE83214913.php
Radulet R., Manualul inginerului HUTTE, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951
11
termic de punere n solutie urmata de mbatrnire naturala - la temperatura ambianta sau artificiala la temperatura ridicata, n cuptor). Aliajele Seriei 2xxx (2007, 2011, 2024, 2014, 2014A, 2017, 2017A) au rezistenta mecanica ridicata si o buna prelucrabilitate prin aschiere, n general nu sunt sudabile si nu au o buna rezistenta la coroziune. In ceea ce priveste rulmentii utilizati: materialele destinate inelelor si corpurilor de rostogolire trebuie s ndeplinesc o serie de conditii: rezistent mare la solicitarea de contact; rezistent mare la uzur; tenacitate. Otelurile care ndeplinesc cel mai bine aceste condiii sunt oelurile aliate cu crom, care conin aproximativ 1% carbon si 1,31,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul si siliciul. Viteza de clire si adncimea de clire sunt direct dependente de continutul de mangan. Unele firme productoare de rulmeni utilizeaz si oeluri de cementare, acestea comportndu-se bine la solicitri cu socuri. Pentru rezistent la temperaturi ridicate sau pentru rezistent la coroziune, se utilizeaz oteluri speciale nalt aliate, respectiv oteluri anticorozive, aliate cu crom. Materiale utilizate la rulmenti sunt: Otelul de rulmenti (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr:100Cr6, 100CrMn6;100CrMo6 etc. Inelele si corpurile de rulare se executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, n cantitati mai mici); Coliviile se executa din table de otel prin stantare, bronz prin turnare,mase plastice prin injectare. In constructia diferentialului simplu simetric, se utilizeaza pentru etansare mansete de rotatie. Mansetele de rotatie sunt etansari pentru echipamente rotative (etansarea lagarelor lubrifiate cu uleiuri), sunt fabricate din elastomeri, cu insertie metalica (sau in carcasa metalica).
DURITATEA/REZISTENTA LA TRACTIUNE
800...950 590...780 490...780 690...880 174 790...1080 207 100...160 100...150 110...250 140...190 Coef. elasticitate: 72500 Coef. rigiditate: 27300
UNITATEA DE MASURA
N/mm2 MPa Mpa Mpa HB Mpa HB Mpa HB Mpa HB Mpa Mpa
12
13
14
Danturarea rotilor dintate conice (rotilor planetare, satelitilor) se poate realiza cu mai multe metode: Metoda diviziunii: Danturarea rotilor dintate conice prin metoda diviziunii cu freza disc modul conduce la profile aproximative, motiv pentru care se limiteaza la productii de serie mica si modul redus. Semifabricatul se pozitioneaza pe masa frezei astfel nct linia de fund a profilului danturii sa fie tangenta la scula figura 3.2. Dimensiunile frezei se aleg corespunzator Fig. 3.3. Danturarea rotilor dintate prin metoda profilului minim al golului dintre doi dinti ai diviziunii rotii dintate conice. Prelucrarea este rezultatul combinarii miscarii de rotatie a sculei cu miscarea de avans a semifabricatului mpreuna cu masa masinii. Dupa realizarea canalului pe toata latimea, semifabricatul se retrage, se roteste cu un pas n capul divizor si operatia se repeta pna la degrosarea tuturor golurilor. n continuare masa frezei pe care se gaseste capul divizor se roteste si se repeta operatiile de aschiere. Dupa parcurgerea ntregii circumferinte, se roteste capul divizor si se continua aschierea pna la realizarea profilului. Metoda rularii. n vederea prelucrarii prin rulare cu scula roata dintata se realizeaza miscarea relativa ntre scula si piesa prin compunerea: - unei miscari de rostogolire ntre roata de prelucrat si roata scula asa fel nct axele lor sa se ntlneasca ntr-un punct O (angrenarea ntre roti cu axe concurente) - unei miscari de avans si retragere prin care se realizeaza aschierea. De obicei dintii rotii scula sunt formati dintr-o pereche de cutite care lucreaza concomitent ambele flancuri ale unui dinte sau flancurile ce marginesc acelasi gol fig.3.4 Fig. 3.4. Danturarea Danturarea melcului si rotii melcate rotilor dintate prin Melcul evolventic se poate executa pe strung cu un cutit metoda rularii avnd o singura muchie aschietoare dreapta. Cutitul se aseaza n asa fel nct directia muchiei aschietoare sa se suprapuna cu directia dreptei care genereaza profilul, tangenta la cercul de raza r o, figura 3.5. Piesa se roteste n jurul axei proprii. Cutitul se deplaseaza liniar actionat de surubul conducator al strungului.
15
1 2
Melcul n evolventa se poate realiza si prin metoda rularii cu: cutit roata (la serii mari mortezare) freza melc. Datorita alunecarii mari dintre flancurile melcului si rotii melcate, este foarte importanta finisarea danturii si rodajul naintea punerii n exploatare curenta. Carcasa diferentialului se executa prin turnare sub presiune. Fig. 3.6.
pinioanele satelite, cate unul pe fiecare parte a axului/crucii satelitilor, iar miscarea de rotatie o primesc de la cutia satelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor si a pinioanelor satelite, care transmit miscarea simultan la ambele pinioane planetare. Introducerea lubrifiantului corespunzator necesar functionarii corecte a angrenajelor; Montarea carcasei.
Montajul pieselor componente este atent supravegheat de catre personalul calificat; acesta asigurandu-se ca toate elementele angrenajului respecta o angrenare corecta, diferentialul avand un nivel corespunzator de lubrifiant care sa asigure o functionare silentioasa, indelungata si corecta, evitanduse griparea. O asamblare corect conduce la o funcionare bun n timpul rodrii astfel nct s se elimine abaterile de form, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare.
17
Ruperea axului sau a crucii satelitilor: defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele).
Arborii planetari pot prezenta defectiuni: uzura excesiva a canelurilor; ruperea arborilor planetari-defectul se produce datorita functionarii indelungate , supraincarcarii automobilului; remedierea se face la atelierul de reparatii.
Caseta diferentialului Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt: diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin alezare la cota de reparatie, folosindu-se o cruce majorata; diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala; filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si rectificare; suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificare frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.
18
Crucea satelitilor Defectiuni posibile ale crucii satelitilor la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se poate realiza dupa cum urmeaza: cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota treptei de reparatie.
19
20
21
22
8 CONCLUZII
8.1 PROBLEME I DIFICULTI NTMPINATE I REZOLVATE
La calculul de dimensionare al elementelor componente a diferentialului am intampinat dificultati, intrucat alegerea dimensiunilor corecte a pinionului de atac si coroanei a variat ca valori, pentru alegerea unei solutii constructive cat mai performante. Pentru a nu recalcula valorile elementelor difentialului, am creeat o aplicatie in Microsoft Excel.
23
9 BIBLIOGRAFIE
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Untaru,M..a. Calculul i construcia automobilelor. E.D.P., Bucureti, 1982. Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999. Fril, G (1977), Calculul i construcia automobilelor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti Grmescu, T., Sltineanu, L., Pruteanu, O., Marin, O., ( 1993), Tehnologii de danturare a roilor dinate, Editura UNIVERSITAS, Chiinu Guju, M., (1990), Angrenaje conice i hipoide, Editura Tehnic, Bucureti. Radulet R., Manualul inginerului HUTTE, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951 Jula, A.,Lates, M., (2004),Organe de maini, Editura Universitatii Transilvaniadin Brasov ATZ, 12/2004 INFLUENCE FACTORS ON GEARBOX POWER LOSS, Paper Ref: S0601_P0216 3rd International Conference on Integrity, Reliability and Failure, Porto/Portugal, 20-24 July 2009 www.auto.unitbv.ro/moodle
http://www.allcardetails.com/
http://but.unitbv.ro/Servicii/BV/TM/Capitolul_1.pdf http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/OELURI-ALIATE83214913.php
24
10 ANEXE
25