Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland

Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

-Diferentialul-
Diferentialul autoblocabil

Studenti : Szabo Arnold Rolland

Voicu Eduard Andrei
Grupa: 8307b

-1-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Generalitati – Destinatia diferentialului

1.1 Destinaţia diferenţialului.

La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioară parcurge

un spaţiu mai mare decât roata motoare interioară virajului.

Diferenţialul este mecanismul care permite ca roţile motoare ale aceleiaşi punţi
să se rotească cu viteze unghiulare diferite, dând astfel posibilitatea ca la deplasarea
automobilului in viraje să parcurgă spaţii de lungimi diferite.
Dacă roţile motoare sunt montate pe acelaşi arbore, deplasarea automobilului în
viraj nu este posibilă fară alunecarea şi patinarea roţilor, ceea ce conduce la uzarea
rapidă a anvelopelor, la creşterea consumului de combustibil şi la manevrarea mai
dificilă a direcţiei.
Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a da posibilitate rotilor
motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile de deplasare
ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin
intermediul diferentialului.

-2-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei
In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile puntii
motoare, precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul
inlaturarii “circulatiei de puteri”.

1.2Conditiile impuse diferentialului :

Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa
asigure automobilelor cele mai bune calitati de exploatare .
Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse.
Dimensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind
dispus in carterul puntii din spate sau in interiorul reductorului distribuitor.
Conditiile deosebit de severe in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor
montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in stransa legatura cu dimensiunile
coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit riguros limitate.

1.3 Părţile componente ale diferenţialului:

1. Arbore de iesire din cutia de viteza

2. arbori planetari (antreneaza rotile automobilului)
3. pinion transmisie principala (pinion de atac)
4. coroana transmisie principala
5. roti dintate planetare
6. roti dintate sateliti

-3-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei
7. carcasa diferential

Cuplul si turatia este primita de la cutia de viteza prin intermediul arborelui (1).

Pinionul diferentialului (3) angrenează cu coroana (4) și amplifica cuplul de iesire din
cutia de viteze, demultiplicand cu acelasi raport turatia arborilor planetari (2). Carcasa
(7), pe care este fixata rigid coroana (4), antreneaza rotile dintate satelit (6) care la
randul lor antrenează rotile dintate planetare (5). Când automobilul se deplasează în
linie dreapta tot ansamblul se roteste cu aceeasi turatie. In momentul în care
automobilul efectuează un viraj, între rotile dintate satelit (6) și rotile dintate planetare
(5) apare o miscare relativa care permite rotirea cu turatii diferite a celor doi arbori
planetari (2).

-4-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

-5-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

2. Clasificarea diferentialelor si tipuri constructive :

2.1 Clasificarea diferentialelor

Diferentialele pot fi:

 simple (figura 1.)
 duble (figura 2.)

-6-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Figura 1. – Diferential blocabil simplu

Figura 2. – Diferential blocabil dublu

-7-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Diferentialele se clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa tipul angrenajelor folosite diferentialele pot fi:

 cu roti dintate conice;
 cu roti dintate cilindrice.
Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi:
 simple;
 blocabile;
 autoblocabile.
Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare:
 diferentiale simetrice;
 diferentiale asimetrice.
Dupa locul de dispunere a diferentialelor in transmisia automobilului pot fi:
 diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare;
 diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti
motoare.

Diferentialul blocabil

-8-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se gaseste pe
un teren cu aderenta mai mica (noroi, zapada, gheata, polei, ulei) aceasta roata
incepe sa patineze, iar cealalta potrivit principiului de functionare a
diferentialului , desi are o aderenta mai mare, nu se mai roteste deoarece este
retinuta de valoarea mare a fortei de aderenta. In aceasta situatie automobilul
nu mai poate inainta si pentru a evita acest neajuns autocamioanele grele in
special, sunt prevazute cu mecanism de blocare rigidizeaza cei doi semiarbori
planetari asigurand rotirea cu aceeasituratie a rotilor motoare.

DIFERENTIALUL AUTOBLOCABIL

Funcţionarea diferenţialului autoblocabil este total diferită de cea a

diferenţialului blocabil. La acest sistem blocarea este parţială şi progresivă. În caz de
diferenţă de viteză roţile dreaptă şi stîngă sunt legate parţial printr-un sistem identic de
ambreiaje multidisc.
Comanda automată a acestor ambreiaje este realizată prin diferenţa de viteză.
Funcţionarea diferenţialului autoblocabil este influenţată de două reglaje: procentul de
blocare şi preîncărcarea. Procentul de blocare arată capacitatea roţii care patinează la
transferul cuplului la roata cu cea mai mare aderenţă. Blocarea este de 25 % pînă la 40
% pentru un vehicul rutier obişnuit şi urcă pînă la 75 % pentru un autovehicul sport.

-9-
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei
Un procent scăzut al blocării reduce capacitatea de tracţiune şi accentuează
uzura pneului care patinează. Un procent înalt de blocare conferă autovehicului un
caracter subvirator la intrarea în viraje strînse.
Preîncărcarea permite reglarea diferenţei de viteză între cele două roţi înainte de
declanşarea autoblocării. Dacă această diferenţă de viteză este prea mare acţiunea de
blocare este foarte redusă. Dacă diferenţa de viteză este prea mică autoblocarea va da
un caracter subvirator autovehiculului Preîncărcarea trebuie adaptată utilizarii
autovehiculului şi anume : autovehicule 4x4, maşini sport, maşini de competiţie,
automobile cu puntea motoare în faţă sau în spate. Această preîncărcare este
întotdeauna reglabilă cu ajutorul calelor de reglare.

1-sateliţi
2-pinioane planetare
3-carcasa diferenţialului
4-rulment planetar

Pentru simplificarea construcţiei, de multe ori diferenţialul interaxial se înlocuieşte cu

un viscocuplaj.
Vascocuplajul

Diferenţialele de tip vâscocuplaj se folosesc de proprietăţile lichidelor siliconice

pentru a aplica cuplu la ambele roţi motoare. Când o roată tinde să se rotească în gol
produce rotirea a jumătate din cantitatea de fluid siliconic să se rotească.

- 10 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei
Datorită rotaţiei acestuia se produce o îngroşare a fluidului, şi astfel se produce
transferul la cealaltă jumătate angrenând în mişcare şi cealaltă roată. Toate acestea se
produc lin şi rapid, şi deoarece permite totuşi o oarecare alunecare, este folosit şi la
autovehiculele cu punte motoare faţă. Comanda sistemului de blocare este de această
dată hidraulică şi nu mecanică

Vîscocuplajul de la Toyota Matrix

Vascocuplajele de tip Ferguson

Vascocuplajul este un mecanism compact care transmite mişcarea prin intermediul

unui fluid siliconic şi al unor discuri perforate, aflate foarte aproape unele de altele. În
condiţiile în care discurile se rotesc cu turaţii egale, nu apar decat forţe reduse între
acestea. Atunci când apare o alunecare, fluidul siliconic din interiorul cuplajului se
incalzeşte şi îşi măreşte vâscozitatea, reducând viteza relativă dintre arbori şi realizând
transferul cuplului.

- 11 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Poate fi utilizat singur, ca diferenţial interaxial la vehiculele cu tracţiune integrală

(ca în cazul modelelor VW Golf Country sau Fiat Panda 4x4 2003), sau in combinaţie cu
un diferenţial convenţional, caz în care poate fie echipă o punte motoare ca în figura (a),
fie servi ca diferenţial central – figura (b).
Cu verde in figura (a). este evidenţiată calea de transmitere a cuplului motor,
putându-se observa ca vascocuplajul, fiind conectat între carcasa diferenţialului
convenţional si unul din arborii de ieşire, preia doar o parte din efort.

Solicitările mari aplicate timp îndelungat asupra vascocuplajelor pot duce la

supraîncălzirea fluidului din interior şi la distrugerea cuplajului, acesta ne mai fiind în
masură de a transmite cuplu către arborele de ieşire

- 12 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Diferenţiale cu alunecare limitata – L.S.D. (Limited Slip Differential)

Cea mai simplă soluţie de a realiza un asemenea diferenţial constă în presarea

pinioanelor planetare spre carcasă prin intermediul unor elemente elastice (1) aflate in
“miezul” diferenţialului. Frecarea dintre suprafeţe va asigura transmiterea unui cuplu
către roata care are aderenţă şi poate fi sporită fie prin realizarea unor suprafeţe de
contact conice, asemenea celor de la sincroanele cutiilor de viteze, fie prin introducerea
unor discuri de fricţiune (2) si realizarea unui ambreiaj multidisc in spatele fiecărui
pinion. Solutia are o eficienţă redusă pentru că va exista permanent o frecare atunci
când turaţia roţilor motoare este totuşi puţin diferită, iar cuplul care se transferă nu
poate fi bine controlat, fiind de asemenea limitat de forţa elementelor elastice.

Diferenţialul autoblocant cu lamele

Este fără îndoială cel mai raspandit în aria motorsportului, datorită atât eficacitaţii
cât şi a dimensiunilor reduse, care îl recomandă pentru înlocuirea diferenţialului de serie
fără modificări suplimentare. Cuplul nu se transmite direct de la carcasă la axul
sateliţilor ca la un diferenţial simplu, ci prin intermediul a două inele de presiune
solidare la rotaţie cu carcasa diferenţialului. Atunci când creşte momentul aplicat, axele
celor 4 sateliţi se deplasează pe planurile înclinate ale inelelor depărtându-le, iar acestea
presează asupra pachetelor de discuri. Marimea si numărul discurilor de fricţiune
determină cuplul care poate fi transferat, iar unghiul la care sunt prelucrate planurile

- 13 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei
înclinate determină momentul cuplării diferenţialului, o pantă mai lină determinând
blocarea la diferenţe mai mici între vitezele de rotaţie ale pinioanelor planetare.

1. carcasă
2. şaibe elastice
3. disc angrenat cu carcasa
4. disc angrenat cu pinionul planetar
5. inele de presiune
6. pinion planetar
7. ax portsateliţi
8. pinion satelit
9. şaibă de reglaj al strângerii pachetului
10. capac
11. şurub de fixare

Diferenţialul Torsen

Diferenţialul Torsen permite alegerea compromisului optim între două funcţii

principale ale oricărui diferenţial, şi anume: transmiterea puterii de la o singură sursă
către două roţi sau punţi motoare, şi permiterea rotaţiei independente ale celor două
roţi. Acest compromis amplifică cuplul pe care cele două roţi îl pot consuma, în orice
condiţii de deplasare.
Numele acestuia vine de la TORque SENsor = captator de cuplu.

- 14 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Unitatea Torsen este un tip performant de diferenţial, care foloseşte angrenaje

elicoidale paralele pentru a transmite fluxul de putere echilibrat între cele două roţi sau
punţi motoare. Acesta se comportă ca un diferenţial deschis în viraje, atât timp cât nu se
accelerează, şi trimite puterea la ambele unităţi motoare indiferent de suprafaţa de
rulare
Sistemul Torsen vizează unghiul de înclinare al danturii roţilor dinţate.
Funcţionarea sa vizează ireversibilitatea angrenajului elicoidal roată - şurub fără sfârşit,
în sensul că transmiterea mişcării de la roată la şurub se face la randamente
comparabile celorlalte angrenaje de roţi dinţate, în schimb funcţionarea reversibilă
devine posibilă, cu randamente foarte reduse numai dacă elicea danturii are anumite
valori.

- 15 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

Fiecare din arborii de ieşire sunt solidari cu şuruburile fără sfârşit cu rol de roţi
planetare. Sateliţii, în număr de trei, sunt montaţi echidistant în carcasa diferenţialului-
elementul conducător. Fiecare satelit este un ansamblu compus din două roţi
elicoidale. Fiecare roată elicoidală se găseşte în angrenare permanentă cu câte unul din
şuruburile fără sfârşit. Pe axul fiecărei roţi elicoidale se găseşte, de o parte şi de alta a
acesteia, câte o rotă dinţată cilindrică. Astfel că cele 4 roţi cilindrice angrenate
permanent formează două angrenaje paralelecare sincronizează rotirea roţilor
elicoidale.

- 16 -
Proiect Transmisii Student: Szabo Arnold Rolland
Grupa: 8307b Voicu Eduard Andrei

- 17 -