LUCRARE DE LABORATOR NR.

5 Transmisiile Automobilului
Scopul lucrarii: De studiat schemele constructive i principiul de funcionare a diferitor tipuri de transmisii utilizate la automobile, precum i de studiat construcia transmisiilor mecanice i agregatelor, mecanismelor i ansamblurilor ce intr n componena lor (ambreajul, cutia de viteze, reductor distribuitor, transmisia cardanic, transmisi principal i diferenialul, semiaxele i butucii roilor). 5.1 Transmisiile combinate hidromecanice.Specificul constructiei,principiul de functionare,avantajele. Raspuns: Ambreiajele hidrodinamice lucreaz dup principiul mainilor hidraulice rotative si constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine intr-un singur agregat ,folosind ca agent de transmisie un lichid.

Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne datorita unor avantaje :demarare mai lina a automobilului , deplasarea in priza directa la viteze foarte reduse . Ambreiajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pompa, montat pe arborele motor in locul volantului si din rotor-turbina , montat pe arborele condus. Cele doua componente au la partea exterioara palete radiale plane . ntregul ansamblu este nchis intr-o carcasa etana ,umpluta in proporie de 85%cu ulei mineral pentru turbine. In momentul care motorul ncepe sa funcioneze , va antrena si rotorul pompa iar uleiul care se gaseste intre paletele sale sub aciunea forei centrifuge , este mpins ctre periferie si obligat

sa circule in sensul sagetii , adica uleiul va trece din rotor-pompa in rotor-turbina si apsnd asupra paletelor lui in micare . La demarare cnd automobilului inca nu este in micare , turaia rotorului-turbina este zero .La o viteza a rotorului turbina egala cu a rotorului-pompa articolele nu va mai circula , deoarece cele doua forte centrifuge vor fi egale . Particulele vor trece din rotorul pompa in rotorul-turbina numai in cazul in care rotorul turbina se va roti mai ncet dect rotorul pompa . Existenta alunecrii face ca , in toate cazurile ,ambreiajul hidraulic sa transmit un moment oarecare la sistemul de rulare al automobilului si sa nu fie posibila niciodat o decuplare completa a motorului de transmisie, iar schimbarea treptelor de viteza sa fi anevoioasa .Din acest motiv ,la automobilele cu cutii de viteza in trepte , ambreiajul hidraulic se utilizeaz mpreuna cu un ambreiaj mecanic auxiliar, care sa asigure o declupare completa intre motor si transmisie . Utilizarea ambreiajului hidraulic fara ambreiajul mecanic este permisa numai la automobilele echipate cu cutii de viteze planetare , la care schimbarea treptelor de viteza se face prin frnarea unor elemente ale transmisiei planetare . Ambreiajele hidro dinamice prezint urmtoarele avantaje : Confer automobilului o demarare mai lina ; permit deplasarea in priza directa cu viteza redusa; amortizeaz oscilaiile de rsucire . 5.2 Sincronizatoarele.Destinatia,constructia si principiul de functionare a sincronizatoarelor inertiale. Raspuns: Cutia de vitez este un ansamblu de roi dinate care servete la transformarea forei i transmiterea micrii de rotaie la diferite agregate sau vehicule. Ea este o componenta din lanul cinematic al transmisiei care permite lrgirea gamei de turaii i de momente la roata motric. Se monteaz, de obicei, ntre ambreiaj si transmisia longitudinal. La autovehiculele construite dup soluia totul n faa sau totul n spate transmisia longitudinala dispare, astfel nct, cutia de viteze se dispune ntre ambreiaj si transmisia central. Cutia de viteze n cadrul sistemului de transmisie al autovehiculelor ndeplinete un rol multiplu: de amplificare a cuplului motor i de lrgire a domeniului de turaiei a roilor motrice, peste cel acordat de limitele de turaie a motorului,precum si acordare a posibilitii de mers napoi i de ntrerupere a lanului cinematic al mecanismului de transmisie,pentru staionarea autovehiculului timp ndelungat cu motorul in funciune. Cutia de viteze realizeaz, prin valori diferite ale rapoartelor de transmisie numite trepte de vitez, acordarea posibilitilor energetice ale motorului la cerinele energetice ale autovehiculului in micare cu asigurarea unor performane dinamice, de consum de combustibil i de poluare ct mai bune.

Cutia de viteze este necesar pentru: modificare momentului motor la roile motoare i, respectiv, a vitezei de deplasare a automobilului; mersul napoi al automobilului; staionarea ndelungat a automobilului cu motorul n funciune.

Prin sincronizatoare se urmareste ca inainte de cuplare a mufei cu roata dintata,vitezele unghiulare sa se egalizeze,astfel incit cuplarea rotilor sa fie fara socuri. Avantajele sincronizatoarelor sin urmatoarele:se elimina zgomotele,se mareste durabilitatea rotilor dintate. Sincronizatorul conic cu inertie cu inele cu dantura de blocare.(fig. 12.13). Pinionul 1 al arborelui primar se afla in angrenare permanenta cu roata dintata 22 a arborelui intermediar. Roata dintata 8 este montata liber pe arborele secundar 9 si este in angrenare permanenta cu alta roata dintata 23 a arborelui intermediar.Pinionul 1 si roata dintata 8 sunt prevazute cu coroanele dintate 3 si respectiv 7 si cu suprafetele tranconice 10 si 18.Intre pinionul 1 si roata 8 pe partea canelata a arborelui secundar,se afla mansonul 14 al sincronizatorului prevazut la exterior cu o dantura cu dinti drepti si cu trei crestaturi longitudinale 2 in care intra piedicele 5,avind in mijloc o proeminenta 15.Pe mason este dispusa coroana culisanta 16,prevazut cu dantura interioara.Coroana este prevazuta la exterior cu un guler pentru furca de actionare,iar suprafata dintata interioara are un sant inelar semicircular 20,in care intra proeminentele 15 ale piedicilor 5. Piedicile se gasesc sub actiunea inelelor elastice 13 si 21,fiind apasate pe coroana.Pe suprafetele conice 10 si 18 se gasesc dispuse inelele cu dantura de blocare din bronz 11 si 17,prevazute cu coroanele dintate 4 si 6,avind aceleasi pas ca si coroanele dintate 3 si 7 si dantura interioara a coroanei 16.Partile frontale ale dintilor inelelor cu dantura de blocare si ai coroanei rotilor dintate,la partea dinspre manson,sunt tesite sub acelasi unghi ca si dintii interiori ai coroanei 16. La partea frontala dinspre manson,in fiecare inel cu dantura de blocare, sunt executate trei ferestre 12 in care intra capetele piedicilor.Datorita faptului ca partea centrala a piedicilor este asezata in canalele 2 ale mansonului, iar partile laterale in ferestrele inelelor cu dantura de blocare,mansonul si inelele se rotesc impreuna. Pentru cuplarea prizei directe, coroana si mansonul, solidarizate prin piedicile 5 se deplaseaza spre stinga cu ajutorul furcii.Piedicile sprijinindu-se cu capetele in ferestrele inelului cu dantura de blocare 17, apasa acest inel pe suprafata conica 18.Datorita frecarii care ia nastere intre suprafetele conice ,inelul cu dantura de blocare se roteste in raport cu mansonul in sensul rotirii rotii dintate 1,cit ii permite jocul dintre piedicile 5 si ferestrele 12 ale inelului. In urma rotatiei

inelului cu dantura de blocare ,cu un sfert de pas, dintii acestuia vin partial in dreptul dintilor coroanei 16, impiedicind deplasarea coroanei spre pinionul 1,pina cind vitezele unghiulare ale pinionului 1 si arborelui secundar nu se egaleaza.

In momentul in care vitezele unghiulare ale arborelui primar si cea a inelului cu dantura de blocare devin egale,componenta tangentiala a fortei de apasare dintre tesiturile dintilor coroanei si ai inelului devine suficienta pentru a roti inelul de blocare in sens opus rotatiei arborelui primar. Un sincronizator asemanator se utilizeaza si la unele autoturisme Renault.

5.3 diferentialele interaxiale simetrice,destinatia,constructia si principiul de functionare,diferentialele interaxiale cu blocaj,constructiile dispozitivelor de blocare.

Raspuns: La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului. Diferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite.Daca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore deplasarea automobilului in conditiile mentionate nu este posibila

fara alunecarea si patinarea rotilor ceea ce conduce la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil si la manevrarea mai dificila a directiei.Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile de deplasare ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin intermediul diferentialului. In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile puntii motoare, precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul inlaturarii circulatiei de puteri. Diferentialul blocabil . Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se gaseste pe un teren cu aderenta mai mica (noroi, zapada, gheata, polei, ulei) aceasta roata incepe sa patineze, iar cealalta potrivit principiului de functionare a diferentialului , desi are o aderenta mai mare, nu se mai roteste deoarece este retinuta de valoarea mare a fortei de aderenta. In aceasta situatie automobilul nu mai poate inainta si pentru a evita acest neajuns autocamioanele grele in special, sunt prevazute cu mecanism de blocare rigidizeaza cei doi semiarbori planetari asigurand rotirea cu aceeasi turatie a rotilor motoare.

Figura 5. Diferential blocabil Blocarea se mentine atat timp cat dureaza terenul cu aderenta foarte mica, apoi se procedeaza la deblocare. Diferentialul autoblocabil are acelasi rol ca cel blocabil avand o constructie mai complicata si realizand rigidizarea celor doi semiarbori planetari in mod automat. Blocarea diferentialului autoblocabil se face tot automat scutind pe conducatorul auto de aceasta operatie in timpul conducerii (figura 6.).

Figura 6. Diferential autoblocabil Parti componente ale diferentialului. Pe carcasa este fixata coroana transmisiei principale, iar in caseta crucea pe care sunt montati liberi satelitii. Satelitii in numar de 4 fac legatura cu pinioanele planetare montate pe arborii planetari . Miscarea de rotatie se transmite casetei diferentialului prin transmisia principala formata din pinionul de atac si coroana (figura 7.). Saibele din otel moale sau bronz servesc la micsorarea frecarii dintre pinioanele planetare si caseta.

Figura 8. Transmisie Principala Diferential 1-coroana;2- sateliti;3- carcas diferenial;4- semilagare;5- sigurante;6- rulmenti cu role conice;7- pinioane planetare;8- piulite de reglaj;10- pinion;11- rulmenti cu role conice;12- saibe de reglaj;13- deflectoare de ulei;14- arbore pinion;15- saibe de reglaj;16- rulmenti cu role conice;17- deflectoare de ulei;18- plansa;19- piulita;20- carter.

Functionarea Diferentialului Cand autovehicolul se deplaseaza pe linie dreapta deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt egale si vitezele unghiulare ale lor vor fi aceleasi. In acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei iar satelitii sunt imobilizati (acestia raman in permanenta angrenati) executand o miscare de revolutie impreuna cu caseta diferentialului.

Figura 9. Functionarea diferentialului

La deplasarea autovehicolului in viraj coroana transmisiei principale si caseta se vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta din cauza ca roata exterioara virajului va avea de parcurs un drum mai lung decat roata interioara virajului, inseamna ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. Acest lucru este posibil datorita existentei satelitilor. Cand autovehicolul intra in viraj, roata din interiorul virajului impreuna cu pinionul planetar are o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului impreuna cu pinionul planetar. Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua pinioane planetare satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axei lor proprii care va fi cu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai mare. Deci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu neregularitati una din rotile motoare parcurge un drum mai scurt si de aceea se va roti mai incet . In acest caz satelitii pe langa miscarea de transport in jurul arborilor planetari vor primi si o miscare de rotatie in jurul axelor lor. Astfel diferentialul asigura posibiliatea ca rotile motoare sa parcurga, in acelasi interval de

timp drumuri diferite. In afara de aceasta diferentialul poate influenta si in rau functionarea automobilului, ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase. Daca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu drumul scade si incepe sa patineze. In acest caz, datorita proprietatii diferentialului la roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu drumul a rotii care patineaza. Daca forta de tractiune la roata care patineaza este egala cu zero, atunci roata a doua se opreste in timp ce prima se roteste cu o turatie de doua ori mai mare si automobilul nu se mai poate deplasa . Din aceasta cauza la automobilele special destinate exploatarii in conditii grele de lucru se folosesc diferentiale care se blocheaza.