Bare Stabilizatoare / Bare Anti-Ruliu / Bare Anti-Balans Rolul principal al barelor stabilizatoare este acela de a reduce nclinarea caroseriei

prin rigiditate lor adaugat rigiditaii arcurilor. O bara anti-ruliu, adeseori numit bara stabilizatoare sau bara de balans, este o bara plina (sau o teava, uneori) care conecteaza partile stanga si dreapta ale unul sistem de suspensie. La sistemele individuale de suspensie, punctele de conexiune sunt, de obicei, bratele in erioare. !a"oritatea masinilor au bare stabilizatoare ata, iar ma"oritatea masinilor sport au bare stabilizatoare atat pe ata cat si pe spate. #arele stabilizatoare a termar$et (%ibac&, '(, )*R etc.) vor i mai rigide, in general, decat cele de serie. Rezistenta la Ruliu / Inclinare #arele anti-ruliu sunt olosite pentru a reduce inclinarea masinii pe durata executarii vira"elor. %le se adauga rigiditatii arcurilor pentru o mai buna rezistenta la inclinare, pentru ca rolul principal al arculor este acela de a mentine un contact maxim al rotii cu supra ata de rulare in conditii de drum cu denivelari. #arele stabilizatoare, in cazul in care sunt atent selectate, isi vor ace simtita prezenta exclusiv in conditii de vira" (pentru a mentine o aderenta sporita) si nu vor diminua gradul de con ort con erit de arcurile masinii (in linie dreapta, barele stabilizatoare trebuie sa isi aca simtita prezenta). +sadar, cum este imbunatatita manevrabilitatea autoturismului prin limitarea inclinarii caroseriei, -eometria sistemului de suspensii pentru o masina de strada este proiectata pentru a mentine pro ilul anvelopei paralel cu supra ata de rulare (sau roata perpendiculara pe sol) pentru a obtine o pata de contact maxima. .n stationare, masina are o anumita relatie in raport cu supra ata de rulare. .nclinarea sasiului / caroseriei sc&imba aceasta relatie si reduce abilitatea suspensiei de a mentine pro ilul anvelopei paralel cu supra ata de rulare. .n timpul inclinarii masinii (in vira"e), caroseria masinii nu mai este paralela cu supra ata de rulare si geometria suspensiei se modi ica. 0&iar daca suspensia con era rotilor o oarecare independenta in raport cu sasiul, la vira"e pronuntate, ung&iurile care de inesc geometria rotilor (de cadere, de uga si de convergenta) se sc&imba si a"ung la limite. .nclinarile insemnate ale sasiului ac ca rotile sa se incline sau, uneori, sa se ridice, in acest el reducand considerabil pata de contact totala a anvelopelor. .n timp ce acest lucru poate i compensat prin adoptarea unui ung&i de cadere negativ, exista o limita care nu poate i depasita si care ace imposibila compensarea completa a inclinarii caroseriei / automobilului. #arele antiruliu reduc gradul de inclinare a masinii, iar in acest el a"uta la mentinerea unei pete de contact cat mai mari. 1umai pana la un anumit punct 2mai rigid2 inseamna 2mai bine2. 3entru ca barele anti-ruliu leaga partile laterale (stanga - dreapta), acest lucru reduce independenta suspensiilor (suspensii care, din abrica, au ost proiectate sa lucreze independent). 4copul suspensiei este acela de a mentine o pata de contact maxima in raport cu supra ata de rulare. 4copul suspensiilor independente este acela de a permite rotilor stanga 5 dreapta sa isi caute acest contact separat

(roata din stanga ar trebui sa se deplaseze in "os atunci cand cea din dreapta ar trebui sa se deplaseze in sus, de exemplu). 6aca rotile ar i conectate printr-o punte (ca la masinile de generatie mai vec&e), una dintre roti (daca nu ambele) nu isi va obtine contact maxim cu supra ata de rulare. 6e apt, cu cat este mai rigida o bara de torsiune, cu atat cresc sansele ca roata de pe interiorul vira"ului sa se ridice complet de pe supra ata de rulare la un vira" executat in orta. .n cazul unui vira", bara de torsiune se va rasuci iar partea exterioara va i impinsa in "os si cea interioara impinsa in sus (exact ca sasiul masinii). 3e roata de pe exteriorul vira"ului, apasarea creste si implicit si aderenta, in timp ce pe partea interioara, bara stabilizatoare impinge roata in sus, diminuand orta de apasare a rotii pe supra ata de rulare si, in consecinta, diminuand aderenta. 6aca bara de torsiune este oarte rigida, isi va ace simtit e ectul asupra arcurilor (si in sensul prevenirii intinderii acestora, in incercarea de a mentine roata in contact cu supra ata de rulare) si va ridica roata de pe supra ata de rulare. +ceasta situatie nu este una ericita, dar ea este des intalnita in anumite curse, unde regulile ac imposibila evitarea acestui enomen. Asocierea/ Cuplul de Ruliu #arele stabilizatoare sunt olosite si pentru a regla cuplul de ruliu al sasiului (procentul de rigiditate al masinii). 0uplul de ruliu este relatia dintre rezistenta la inclinare / ruliu a puntii din ata si rezistenta la inclinare a puntii din spate. %c&ilibrul cuplului de ruliu, datorita e ectului sau asupra tractiunii, dicteaza caracterul sub/supravirator al masinii. .n timp ce acest lucru poate i rezultat al mai multor actori, barele anti-ruliu (in special cele reglabile) pot olosite pentru a compensa acest rezultat. 0um am spus mai devreme, barele stabilizatoare ac sa se atinga o orta de apasare mai mare pentru rotile a late pe exteriorul vira"ului. +cest lucru creste tractiunea acelei roti sau acelei parti a automobilului ( ata sau spate). O crestere in tractiune in acea parte poate insemna si micsorarea accentuata a tractiunii pentru partea opusa. +tunci va aparea un dezec&ilibru de tractiune si acea parte a automobilului va pierde aderenta inaintea celelilalte parti. 6aca rotile din ata pierd tractiunea inaintea celor din spate, masina va subvira. 3rin sc&imbarea rigiditatii barelor de torsiune se poate regla acest comportament sub/supravirator al masinii, ideal inspre unul neutru. Concluzii #arele anti-ruliu vor reduce inclinarea masinii in scopul mentinerii unei geometrii cat mai optime a suspensiilor si, in de initiv, a anvelopelor (pro ilul cat mai paralel cu supra ata de rulare). #arele stabilizatoare mai rigide pot reduce mai mult inclinarea masinii, dar pot si deteriora per ormantele sistemelor de suspensie independente si pot ace ca o roata de pe interiorul vira"ului sa se ridice complet de pe supra ata de rulare in cazul unui vira" mai strans. #arele stabilizatoare pot i si un element de regla" ma"or in reducerea caracterului sub/supravirator pronuntat al masinilor. 7olosite incorect, pot sa accentueze acel caracter virator.

La el ca si alte subansable care pot i cumparate pentru automobil, nu neaparat cea mai mare si mai rigida bara stabilizatoare va i alegerea potrivita. %ste indicata consultarea unor mecanici / orumuri de specialitate si, oarte important, trebuie analizata alegerea si in raport cu arcurile si amortizoarele de"a instalate pe masina.