Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a ne asigura c vehiculul nu se va deplasa atunci cnd e parcat, oferul trebuie s traga in sus brusc frana de mana pana acum sau pe pedala suplimentar, frn de parcare n zona picioarelor. n viitor, tot ce se va cere este o actionarea rapid a un comutator n panoul de instrumente datorit Franei de parcare electromecanica, n noul Passat nlocuirea frnei convenionale, frana de mana. Frana de parcare electromecanica nu ajuta doar la parcare. Datorit interveniei sale sistemul inteligent de franare, se poate folosi acest sistem si atunci cand oprim in panta fara ca frana sa se incalzeasca. Frana de parcare electromecanica, de asemenea, este prevzut n alte publicaii ca o frn de parcare electric (EPB-electromechanical parking brake).
Introducere
Privire de ansamblu a franei de parcare electromecanice
Actuator frana spate
Unitatea de control
Frana de parcare electromecanica in comparatie cu frana de mana conventional EPB Activare Apasati butonul EPB Dezactivare Apasati butonul EPB Cum porneste Frana de parcare electromecanica se dezactiveaza atunci cnd vehiculul este pus in miscare Pornire si Aplicarea continu i eliberare a Atunci cnd funcia autohold este pornit, oprire frna de mn vehiculul este inut n mod automat de fiecare dat cnd aceasta este introdus la un popas. Frana de mana conventionala Trageti in sus manerul franei Eliberati manerul franei Echilibru complicat ntre frna de mn,acceleraie i pedala de ambreiaj
Buton EPB
EPB dreapta
Butonul autohold
Alarma EPB
Componentele sistemului
Dispozitivelor de acionare ale franei sunt uniti electromecanice de poziionare i sunt integrate n etrierele franei. Cu ajutorul unui motor electric, unei transmisii cu roti dintate cu curea si un piston, se unesc pentru a "acioneze frna de parcare", creand o for care aduce plcuele de frn n contact cu discuri de frn.
Mecanism de reductie
Cutia de viteze
Pentru a actiona franele prin mijloace electromecanice, este nevoie doar de un mic efort din partea pistoanelor de franare. Conversia miscarii de rotatie a motorului electric catre o miscare lineara cu un raport de transmisie de 1:150 este desfasurat in trei etape. Asta inseamna ca 150 de rotatii a motorului electric rezulta intr-o singura rotatie a axului mecanismului de actionare a franei. Prima faza mecanismul de transmisie prima faza de reductie (raport de transmitere 1:3) este obtinuta de la motorul electric catre o roata dintata ; A doua faza disc pendular(fulant) a doua faza de reductie (1:50) este posibila printr-un disc pendular(fulant); A treia faza Axul conducator transforma miscarea de rotatie in una liniara in ultima treapta.
Disc pendular
Piston de franare
Motor electric
Curea dintata
Piston de franare
Disc pendular
Piulita de presare
Ax
Piston de franare
Axul conducator transforma miscarea rotativa intr-o miscare de translatie. Axul este condus direct de discul pendular. Directia de rotatie a axului determina daca piulita de presare se misca inainte sau inapoi. Mecanismul axului care transmite forta de franare este proiectat cu autoblocare. O data ce frana de parcare electromecanica a fost actionata, sistemul ramane blocat chiar fara curent electric.
Ax cu filet
Piulita de presare are un desing ce nu permite rotirea ei. Asta inseamna ca este restrictionata doar pentru miscare axiala. Forma interioara a pistonului si a piulitei de presare previn rotirea ei.
Piston
Ax
Piulita de presare
Mecanismul de transmisie
Mecanismul de transmisie e responsabil de prima faza de reductie (1:3) de la motorul electric la roata dintata. Mecanismul de transmisie e cuprins dintr`o roata dintata mica si o roata mai mare. Cele doua roti sunt antrenate de o curea dintata. Marimea rotilor angrenajului determina raportul de transmitere.
Roata dintata mica
Curea dintata
Mecanismul de transmitere secundar e responsabila de a doua faza a reductiei (raport de transmisie 1:50).
Cuprinde o roata dintata mare, un disc pendular si o roata dintata de iesire. Discul pendular este montata intr`o carcasa, iar dinrii ei previn rotirea. Acest tip de montaj perminte doar miscarea de rostogolire.
dinte Roata dintata mare
Ax
Axul este fixat ferm cu roata dintata de iesire, impreuna cu roata dintata mare. Discul pendular este impinsa pe butucul rotii mai mari. Acest butuc are ca rol crearea unui unghi de compensare intre butuc si arbore. Acest unghi de compensare decnalseaza miscarea de rostogolire a rotii dintate. In timpul unei singure rotatii a rotii dintate mari, doi dinti ai discului pendular si respectiv a rotii dintate de iesire vor fi angrenate mereu. Asta inseamna ca intalnirea va avea loc mereu unde butucul rotii mari are cea mai mica grosime de material. Perechea disc pendular / roata dintata de iesire se vor angrena in pozitia 2 a discului pendular dupa o jumate de tura a rotii dintate mari.
Pozitia 1 Unghi de comensare butuc
Discul pendular are 51 de dinti pe cand roata dintata de iesire are 50. Asta inseamna ca un dinte nu se vor potrivi perfect niciodata in canalul celeilalte roti. Un dinte a discului pendular va avea contact mereu pe flancul unui dinte a rotii dintate de iesire. Datorita acestei miscari roata dintata de iesire se va misca mereu putin mai mult la un unghi mic. Roata dintata de iesire se misca mai departe in pozitia 1 ca mai departe sa ajunga in pozitia 2 si un dinte al discului pendular sa intre in contact direct cu flancul unui alt dinte a rotii dintate de iesire.
Pozitia 2 Angrenaj disc pendular/roata dinta de iesire
Aceasta succesiune de miscari rezulta in rotirea suplimentara a rotii dintate de iesire cu dimensiunea unui dinte, de fiecare data cand roata dintata mare termina o rotatie completa. Cum roata dintata de iesire are 50 de dinti, roata dintata mare trebuie sa efectueze 50 de rotatii inainte ca roata dintata sa faca o singura rotatie. Rezultatul este un raport de transmitere de 1:50.
Unitatea de control a franei electromecanice de parcare se gaseste in interiorul vehicului in zona cotiere. Aici sunt prelucrate toate sarcinile de actionare si de diagnosticare ale franei . Aceasta unitate de control dispuine de doua procesoare care se alatura unitaiti de control ABS, printr-o conexiune dedicata de date CAN. Un grup de senzori sunt integrati in aceasta unitate de control. Acest grup curpinde accelatia latarala, longitudinala si deviatia cursei expeditorului. Semnalele de la grupul de senzori sunt evaluate atat pentru frana electromecanica de parcare cat si pentru ESP functii de control. Unghiul de inclinare este deviate de la semnalul de acceleratie longitudinal
Vehicul oprit
EPB
Franare hidraulica