PROIECT la Construcia i calculul automobilelor

Tema: sa se efectueze calculul unui diferential pentru o autobasculanta cu motor cu aprindere prin comprimare P=140 kW la 2250rpm.

1 1. INTRODUCERE
1.1 GENERALITATI DE!TINATIA DI"ERENTIALULUI
La deplasarea automobilului in ira!" roata motoare e#terioara parcur$e un spatiu mai mare decat roata motoare interioara ira!ului. %l permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca cu iteze un$&iulare diferite" dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in ira!e sa parcur$a spatii de lun$imi diferite. 'aca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore deplasarea automobilului in conditiile mentionate nu este posibila fara alunecarea si patinarea rotilor ceea ce conduce la uzura rapida a an elopelor" la cresterea consumului de combustibil si la mane rarea mai dificila a directiei. Pentru eliminarea acestor deza anta!e" respecti e pentru a da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu iteze un$&iulare diferite" in functie de conditiile de deplasare ale automobilului" fiecare roata se a monta pe cate un arbore separate" le$ati prin intermediul diferentialului. (n transmisia automobilelor" diferentialul poate fi dispus intre rotile puntii motoare" precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul inlaturarii )circulatiei de puteri*. Diferentialele se clasifica dupa mai multe criterii: 'upa tipul an$rena!elor folosite diferentialele pot fi: cu roti dintate conice+ cu roti dintate cilindrice. 'upa principiul de functionare diferentialele pot fi: simple+ blocabile+ autoblocabile. 'upa aloarea momentului transmis la rotile motoare: diferentiale simetrice+ diferentiale asimetrice. 'upa locul de dispunere a diferentialelor in transmisia automobilului pot fi: diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare+ diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti motoare.

1.1.1 Di#erentialul blocabil

Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se $aseste pe un teren cu aderenta mai mica ,noroi" zapada" $&eata" polei" ulei- aceasta roata incepe sa patineze" iar cealalta potri it principiului de functionare a diferentialului " desi are o aderenta mai mare" nu se mai roteste deoarece este retinuta de aloarea mare a fortei de aderenta. (n aceasta situatie automobilul nu mai poate inainta si pentru a e ita acest nea!uns autocamioanele $rele in special" sunt pre azute cu mecanism de blocare ri$idizeaza cei doi semiarbori planetari asi$urand rotirea cu aceeasi turatie a rotilor motoare.

.i$ura 5. 'iferential blocabil /locarea se mentine atat timp cat dureaza terenul cu aderenta foarte mica" apoi se procedeaza la deblocare.

1.1.$ Di#erentialul autoblocabil

Diferentialul autoblocabil are acelasi rol ca cel blocabil a and o constructie mai complicata si realizand ri$idizarea celor doi semiarbori planetari in mod automat. /locarea diferentialului autoblocabil se face tot automat scutind pe conducatorul auto de aceasta operatie in timpul conducerii ,fi$ura 0.-.

1.$ PARTI CO%PONENTE ALE DI"ERENTIALULUI !I "UNCTIONAREA DI"ERENTIALULUI 1.$.1 Parti com&onente ale 'i#erentialului
Pe carcasa este fi#ata coroana transmisiei principale" iar in caseta crucea pe care sunt montati liberi satelitii. 2atelitii in numar de 4 fac le$atura cu pinioanele planetare montate pe arborii planetari . 3iscarea de rotatie se transmite casetei diferentialului prin transmisia principala formata din pinionul de atac si coroana ,fi$ura 4.-. 2aibele din otel moale sau bronz ser esc la micsorarea frecarii dintre pinioanele planetare si caseta.

.i$ura 4. 'iferential

.i$ura 5. Transmisie Principala 6 'iferential 1 6 coroan7+ 2 6 sateli8i+ 1 6 carcas7 diferen8ial+ 4 6 semila$7re+ 5 6 si$uran8e+ 0 6 rulmen8i cu role conice+ 4 6 pinioane planetare+ 5 6 piuli8e de re$la!+ 9 6 a# sateli8i+ 10 6 pinion+ 11 6 rulmen8i cu role conice+ 12 6 :aibe de re$la!+ 11 6 deflectoare de ulei+ 14 6 arbore pinion+ 15 6 :aibe de re$la!+ 10 6 rulmen8i cu role conice+ 14 6 deflectoare de ulei+ 15 6 plan:7+ 19 6 piuli87+ 5 20 6 carter.

1.$.$ "unctionarea Di#erentialului

;and auto e&icolul se deplaseaza pe linie dreapta deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt e$ale si itezele un$&iulare ale lor or fi aceleasi. (n acest caz pinioanele planetare or a ea iteze un$&iulare e$ale cu ale coroanei iar satelitii sunt imobilizati ,acestia raman in permanenta an$renati- e#ecutand o miscare de re olutie impreuna cu caseta diferentialului.

.i$ura 9. .unctionarea diferentialului La deplasarea auto e&icolului in ira! coroana transmisiei principale si caseta se or roti cu aceeasi iteza un$&iulara ca si in linie dreapta din cauza ca roata e#terioara ira!ului a a ea de parcurs un drum mai lun$ decat roata interioara ira!ului" inseamna ca itezele un$&iulare ale celor doua pinioane planetare or trebui sa fie diferite. <cest lucru este posibil datorita e#istentei satelitilor. ;and auto e&icolul intra in ira!" roata din interiorul ira!ului impreuna cu pinionul planetar are o iteza un$&iulara mai mica decat roata din e#teriorul ira!ului impreuna cu pinionul planetar. Pentru a realiza aceste diferente de iteze un$&iulare intre cele doua pinioane planetare satelitii or capata o miscare de rotatie in !urul a#ei lor proprii care a fi cu atat mai mare cu cat diferenta intre itezele un$&iulare ale pinioanelor planetare este mai mare. 'eci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu nere$ularitati una din rotile motoare parcur$e un drum mai scurt si de aceea se a roti mai incet . (n acest caz satelitii pe lan$a miscarea de transport in !urul arborilor planetari or primi si o miscare de rotatie in !urul a#elor lor. <stfel diferentialul asi$ura posibiliatea ca rotile motoare sa parcur$a" in acelasi inter al de timp drumuri diferite. (n afara de aceasta diferentialul poate influenta si in rau functionarea automobilului" ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase. 'aca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu drumul scade 0

si incepe sa patineze. (n acest caz" datorita proprietatii diferentialului la roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu drumul a rotii care patineaza. 'aca forta de tractiune la roata care patineaza este e$ala cu zero" atunci roata a doua se opreste in timp ce prima se roteste cu o turatie de doua ori mai mare si automobilul nu se mai poate deplasa . 'in aceasta cauza la automobilele special destinate e#ploatarii in conditii $rele de lucru se folosesc diferentiale care se bloc&eaza.

%ateriale utili(ate la construcia 'i#erentialului 1.) TIPURI DE %ATERIALE UTILI*A+ILE

=n cadrul proiect7rii un rol important >l are ale$erea materialelor at?t din punct de edere al pre8ului de cost" c?t :i a rezisten8ei" a u:oarei prelucr7ri :i intersc&imbabilit78ii cu alte or$anede ma:ini. 'iferen8ialul este un mecanism" inclus >n puntea motoare" care di izeaz7 flu#ul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal7 >n dou7 ramuri" transmise fiecare c?te unei ro8imotoare" oferind totodat7 ro8ilor pun8ii posibilitatea" ca >n func8ie de condi8iile autopropuls7rii" s7 se roteasc7 cu iteze un$&iulare diferite. <n$rena!ele dintre elementele componente alediferentialului sunt supuse unor momente de torsiune si iteze de rotatie ridicate+ din acestconsiderent este foarte impotanta ale$erea corecta a materialelor utilizate la constructiaelementelor componente a diferentialului simplu simetric. Pentru constructia" pinionului de atac" a#ului port@sateliti" arborilor planetari" se utilizeazadatoritA solicitArilor la care sunt supuse" oteluri aliate cu continut redus de carbon. 'intre acestease pot utiliza oteluri aliate de cementare: 14;rBi10 ,0.14C;" elemnemt principal de aliere0.10CBi-" 11;rBi10" 153n;r10" 25Ti3n;r12 2T<2 491+ aceste marci de otel se recomanda lautilizarea fabricarii de arbori puternic solicitati" care functioneaza la turatii ridicate. <ceste marcide otel au o buna rezistenta la solicitarile de contact respecti de inco oiere la care sunt supusidintii rotilor dintii pinionui de atac si de asemenea are o mare rezistenta la oboseala. Tot dinclasa otelurilor aliate" se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40;r10 ,0"4C; 41;rBi12 2T<2 491" a and proprietati necesare constructiei arborilor puternic solicitati" care trebuie sarespecte dimensiuni de $abarit reduse. La constructia rotilor planetare" satelitilor" coroanei dintate a transmisiei principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului" se pot utiliza o8elurile de cemenetare. <cestea serecomand7 la an$rena!ele puternic solicitate :i c?nd se impun restric8ii de $abarit. D8elurile decementare au con8inutul de carbon E 0"25C. 'anturarea se e#ecut7 >naintea tratamentului" dup7 tratament dantura trebuind rectificat7" pentru eliminarea deforma8iilor mari care apar >n urmatratamentului. ;ele mai utilizate o8eluri de cementare sunt: DL; 15" DL; 20" 15 ;r 05" 153o;r 10 etc.-. ;arcasa diferentialului se poate e#ecuta din .c@200 2T<2 1004@45 fiind o font7 cenu:iecu $rafit lamelar" cu o rezisten87 la trac8iune de 200 BFmm2" a and un cost de elaborare scazut sau .c100" .c150 2T<2 1004@45+ in cazul in care se urmareste o reducere a $reutatii totale adiferentialului" carcasa se poate confectiona din aluminiu aliat cu cupru din seria 2GGG. Pe l?n$a cupru" care este elementul principal de aliere" aceste alia!e contin >n principal ma$neziu siman$an. Pentru obtinerea caracteristicilor mecanice ridicate ,similare sau c&iar mai mari dec?tcele ale otelurilor cu continut scazut de carbon-" aceste alia!e trebuie supuse calirii ,tratament termic de punere >n solutie urmata de >mbatr?nire naturala @ la temperatura ambianta sauartificiala la temperatura ridicata" >n cuptor-. <lia!ele 2eriei 2### ,2004" 2011" 2024" 2014"2014<" 2014" 2014<- au rezistenta mecanica ridicata si o buna prelucrabilitate prin asc&iere" >n$eneral nu sunt sudabile si nu au o buna rezistenta la coroziune. (n ceea ce pri este rulmentii utilizati: materialele destinate inelelor si corpurilor derosto$olire trebuie sA >ndeplinescA o serie de conditii: rezistentA mare la solicitarea de contact+rezistentA mare la uzurA+ tenacitate. Dtelurile care >ndeplinesc cel mai bine aceste condiHii suntoHelurile aliate cu crom" care conHin apro#imati 1C carbon si 1"1I1"05C crom. <lte elementede aliere sunt man$anul si 4

siliciul. Jiteza de cAlire si ad?ncimea de cAlire sunt direct dependentede continutul de man$an. Knele firme producAtoare de rulmenHi utilizeazA si oHeluri de cementare" acesteacomport?ndu@se bine la solicitAri cu socuri. Pentru rezistentA la temperaturi ridicate sau pentrurezistentA la coroziune" se utilizeazA oteluri speciale >nalt aliate" respecti oteluri anticorozi e"aliate cu crom. 3ateriale utilizate la rulmenti sunt: Dtelul de rulmenti ,2T<2 1450F1@50- este un otel&ipereutectoid cu 1C;" 1"5C;r:100;r0" 100;r3n0+100;r3o0 etc. (nelele si corpurile de rulare se e#ecuta din otel aliat cu crom ,3n" Bi" >n cantitati mai mici-+ ;oli iile se e#ecuta din table deotel prin stantare" bronz prin turnare"mase plastice prin in!ectare. (n constructia diferentialului simplu simetric" se utilizeaza pentru etansare mansete derotatie. 3ansetele de rotatie sunt etansari pentru ec&ipamente rotati e ,etansarea la$arelorlubrifiate cu uleiuri-" sunt fabricate din elastomeri" cu insertie metalica ,sau in carcasa metalica-.

1., RE*I!TENTE AD%I!I+ILE

$ TE-NOLOGII UTILI*ATE LA CON!TRUC.IA DI"ERENTIALULUI

Te&nolo$ia de fabrica8ie a arborilor ,a#ului port@sateliti" arborilor planetari- const7 >n:strun!irea suprafe8elor cilindrice sau conice :i a filetelor" frezarea canalelor de pan7 sau a canelurilor 6 opera8ii e#ecutate >nainte de tratamentul termic 6 rectificarea fusurilor" a por8iunilor de calare" a suprafe8elor canelurilor 6 opera8ii e#ecutate dup7 tratamentul termic. Dbtinerea semifabricatelor: 2emifabricatele se obtin prinlaminare" for!are" for!are libera siin matrita" e#truziune si turnare+ 2emifabricatele laminate subforma de bara se debiteaza lalun$imea corespunzatoare+ La arborii for!ati sau matritati sedebiteaza capetele ramase dindeformari. 'ebitarea se e#ecuta lamasini de taiat cu discuri abrazi e"cu freza disc cu ferastraie" lamasini de taiat cu banda etc+ (n cazul semifabricatelorlaminate sau matritate" se poate obtinecand este necesar fibra!ul optim continuusi cu dispunerea spatiala adec ata ceea cepermite obtinerea unor piese suple curezistenta la oboseala ridicata si pret decost redus+ <rborii obtinuti prin turnare au orezistenta mai mica decat cei obtinuti prinfor!are din otel dar sunt mai putin sensibili laconcentrarea eforturilor si au ocapacitate mai mare de amortizare asarcinilor dinamice. Lotile dintate ,rotilor planetare" satelitilorDbtinerea semifabricatelor: Lotile dintate cu diametrul pana la 50..00 mm se pot e#ecuta din bara laminata. La rotile dintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin matritare sau refulare ,roti dintate siblocuri de roti dintate Lularea la cald a rotiilor dintate .@este un caz particular al laminarii trans ersale. Lotiledintate cu modulul de ma#im 2.5 mm se obtin prin rulare la rece" iar cele cu modulul mai mare"numai prin laminare la cald

'anturarea rotilor dintate conice ,rotilor planetare" satelitilor- se poate realiza cu maimulte metode 1. 3etoda di iziunii: 'anturarea rotilordintate conice prin metoda di iziunii cufreza disc modul conduce la profileapro#imati e" moti pentru care selimiteaza la productii de serie mica simodul redus. 2emifabricatul sepozitioneaza pe masa frezei astfel >nc?tlinia de fund a profilului danturii sa fie tan$enta la scula. 'imensiunile frezei se ale$ corespunzatorprofilului minim al $olului dintre doi dinti airotii dintate conice. Prelucrarea este rezultatulcombinarii miscarii de rotatie a sculei cu miscarea de a ans a semifabricatului >mpreuna cu masamasinii. 'upa realizarea canalului pe toata latimea" semifabricatul se retra$e" se roteste cu un pas >n capul di izor si operatia se repeta p?na la de$rosarea tuturor $olurilor. =n continuare masafrezei pe care se $aseste capul di izor se roteste si se repeta operatiile de asc&iere. 'upaparcur$erea >ntre$ii circumferinte" se roteste capul di izor si se continua asc&ierea p?na larealizarea profilului. 2. 3etoda rularii. =n ederea prelucrarii prin rulare cu scularoata dintata se realizeaza miscarea relati a >ntre scula sipiesa prin compunerea: unei miscari de rosto$olire >ntre roata de prelucrat si roatascula asa fel >nc?t a#ele lor sa se >nt?lneasca >ntr@un punct D 6 ,an$renarea >ntre roti cu a#e concurente9

unei miscari de a ans si retra$ere prin care se realizeaza asc&ierea. 'e obicei dintii rotii scula sunt formati dintr@o perec&e decutite care lucreaza concomitent ambele flancuri ale unui dintesau flancurile ce mar$inesc acelasi $ol.

1. 'anturarea melcului si rotii melcate3elcul e ol entic se poate e#ecuta pe strun$ cu un cutita ?nd o sin$ura muc&ie asc&ietoare dreapta. ;utitul se aseaza >nasa fel >nc?t directia muc&iei asc&ietoare sa se suprapuna cu directia dreptei care $enereazaprofilul" tan$enta la cercul de raza r.

$.1 TE-NOLOGII DE A!A%+LARE

Procesul de asamblare reprezint7 etapa final7 a unui proces te&nolo$ic :i se e#ecut7 >ncazul diferentialului aceea:i sec8ie sau >ntreprindere sau la locul de monta! al produsului respecti . Dpera8ia de asamblare este unitatea de baz7 la planificarea produc8iei" prin stabilireacorect7 a duratei :i a succesiunii opera8iilor" influen8?nd direct producti itatea :i pre8ul de cost. Piesele supuse asambl7rii sunt pre$7tite >n ordinea dat7 de desenul de ansamblu din procesul de e#ecu8ie. Lucr7rile de asamblare se e#ecut7 >n sec8ii specializate" utiliz?nd scule"dispoziti e :i erificatoare specifice fiec7rui domeniu. Drdinea asambarii elemetelor componente ale diferentialului:@ 1. Pinionul de atac @ montat in carcasa diferentialului" pe un a#" prin intermediul canelurilor"sau uzinat dintr@o bucata cu a#ul.@ 2. ;oroana diferentialului @ montata pe cutia satelitilor" cu suruburi" an$renata permanent cupinionul de atac si antrenata de acesta.@ 1. ;utia satelitilor @ montata in carcasa diferentialului pe rulmenti.@ 4. (n cutia satelitilor se monteaza:i. 5. Pinioanele satelite @ 4 pinioane" montate liber pe a#ul satelitilorii. 0. <#ulFcrucea satelitilor este montat,a- ri$id in cutia satelitilor. <ceste pinioane sepot in artii liber pe a#" independent unul fata de celalalt" nefiind an$renate intreele" fiind montate intr@ un plan perpendicular pe a#a $eometrica a diferentialului.Bu sunt antrenate in miscare de rotatie" ci" in miscare de translatie" de catre cutiasatelitilor" prin intermediul a#uluiFcrucii satelitilor.iii. 4. Pinioanele planetare @ 2 pinioane" montate liber in cutia satelitilor. <cestepinioane sunt pre azute cu cate o $aura a#iala canelata" in care intra a#ul planetar.2unt montate pe a#a $eometrica a diferentialului" an$renate permanent cu pinioanele satelite" cate unul pe fiecare parte a a#uluiFcrucii satelitilor" iarmiscarea de rotatie o primesc de la cutia satelitilor" prin intermediul a#uluiFcruciisatelitilor si a pinioanelor satelite" care transmit miscarea simultan la ambelepinioane planetare.@ 5. (ntroducerea lubrifiantului corespunzator necesar functionarii corecte a an$rena!elor+@ 9. 3ontarea carcasei

10

) CALCULUL REDUCTORULUI CENTRAL !I DI"ERENTIAL

).1 TRAN!%I!IA PRINCIPALA
Transmisia principala cuprinde toate mecanismele din punte care realizeaza o demultiplicare a turatiei motorului. Lolul transmisiei principale este de a mari momentul motor primit de la transmisia lon$itudinala si de al transmite prin intermediul diferentialului si arborilor planetari la rotile motoare ce se rotesc in !urul unei a#e dispuse sub un un$&i de 90 de $rade fata de a#a lon$itudinala a automobilului. 1.1 'eterminarea momentului motor de calcul M M = 214"01 10 1 N N mmM + iCV 1 = 1 + CV = 0"92 + M C = M M iCV 1 CV = 5"99 10 5 N N mmM + Laportul de transmitere din an$rena!ul conic i0 = 1"50 .

).1.1

Calculul 'e 'imensionare si 'e re(istenta al an/rena0elor 'e roti 'intate conice

Parametrii $eometrici ai an$rena!elor de roti dintate conice cu dinti drepti sau curbi.

;u indicele O1O , roata ;u indicele O2O , roata condusa-. Bumarul de z1 = 10 +

z 2 = z1 i0 = 50"90 +

s@a notat pinionul conducatoare-+ s@a notat coroana dinti:

2e adopta z 2 = 54 . Kn$&iul de an$renare in sectiune normala este e$al cu 20 ,$rade-: n = 0"149 . n = 20 +

150

Latimea danturii: 11

mnmed = 2"5 + b = 5 m nmed +

b = 20 .

Kn$&iul de inclinare al danturii in sectiunea medie m = 15...40 ,$rade- pentru dantura curba: m = 40 +
150

;oeficientul inAltimii capului de referintA normal si frontal: f 0 n =1 +

f 0 f = f 0 n cos, m - +
f 0 f = 0"400 .

;oeficientul !ocului de referinta la fund" normal si frontal: W0 n = 0"2 + W0 f = W0 n cos, m - + W0 f = 0"151 .

Kn$&iul conului de di izare: z1 1 = tan z + 1 = 0"244 + 2 2 = 90 1 + 2 = 1"294 +

11
22
150 150 = 1 +

150 = 2 +

11 = 15"05 grade +
22 = 44"12 grade .

Bumarul de dinti ai rotii ec&i alente z1 z1ech = z1ech = 10"905 + 1 cos( 1 ) cos( m ) z2 z 2 ech = z 2 ech = 409"144 + 1 cos( 2 ) cos( m ) Lun$imea $eneratoarei conului de di izare: mmed b sin, 1 m f = 1"001NmmM + mf = + + cos, m z1 2e adopta din 2T<2 522: m f = 4N mmM + 2 L = 0"5 m f z1 i0 + 1 + L =115"129N mmM . <dancimea de lucru a dintilor: he = 2 f of m f + he = 0"125 . Pocul de fund: c = Wof m f + c = 0"011 .

(naltimea dintelui: 12

h = he + c +

h = 0"441N mmM .

'eplasarea specifica in sectiune frontala: f = 0"01 . (naltimea capului:

a 2 = f e a1 +
a1 = m f , f 0 f + f - +

a1 = 1"154N mmM + a 2 = 2"944NmmM .

(naltimea piciorului: b1 = h a1 + b1 = 1"554N mmM + b2 = h a 2 + b2 = 1"494NmmM . 'iametrul de di izare: Dd 1 = z1 m f + Dd 1 = 04N mmM + Dd 2 = z 2 m f + Dd 2 = 225N mmM . Kn$&iul picorului dintelui: b 1 = a tan 1 + 1 = 0"01 + L b 2 = a tan 2 + 1 = 0"012 . L Kn$&iul conului e#terior: e1 = 1 + 2 + e1 = 0"100 + e 2 = 2 + 1 + e 2 = 1"124 +
e11 = 1
e12 = 2
150

150 + e12 = 40"042 .

e11 = 14"514 +

Kn$&iul conului interior: i1 = 1 1 + i1 = 0"244 + i 2 = 2 2 + i 2 = 1"205 +

i11 = i1
i12

+ i11 =11"955 + 150 = i2 + i12 = 42"451 .

De1 = 40"111 + De 2 = 229"591 .

150

'iametrul de arf:

De1 = Dd 1 + 2 a1 cos,1 - + De 2 = Dd 2 + 2 a 2 cos, 2 - +

'istanta de la arful conului pana la dantura: Dd 1 H1 = a1 sin ( 1 ) + H 1 = 111"119N mmM + 2 tan, 1 Dd 2 H2 = a 2 sin ( 2 ) + H 2 = 29"105N mmM . 2 tan, 2 11

Qrosimea dintelui pe arcul cercului de di izare: tan ( n ) S1 = m f + 2 f + 0 + S1 = 0"412N mmM + 2 f 0 f cos, m

S1 = m f S1 +

S 2 = 0"114NmmM .

).1.$ 1eri#icarea an/rena0ului re'uctorului central

;alculul de rezistenta la inco oiere: K d = 0"22 + m = 10 + !1 = 0"12 + ! 2 = 0"05 + 0"45 M c K d i0 ef 1 = + ef 1 =140"000N M"aM + Dd 1 b m !1 0"45 M c K d i0 ef 2 = + ef 2 = 95"400N M"aM . Dd 2 b m ! 2 ;alcul de rezistenta la contact: D sin, n 1 = e1 + 1 = 20"414N mmM + 2 cos, m - 2 D sin, n 2 = e2 + 2 = 44"404NmmM . 2 cos, n - 2
# = 2"1 10 5 +

c1 = 0"110
c 2 = 0"110

1 Mc # 1 + + b De1 cos, n - 1 2

c1 = 525"000N M"aM +

1 2Mc # 1 + + b De 2 cos, n - 1 2

c 2 = 044"515N M"aM .

14

).$ CALCULUL DE 1ERI"ICARE AL RUL%ENTILOR ).$.1 Calculul #ortelor 'in an/rena0ele concurente cu 'antura 2nclinata
15

2c&ema an$rena!ului:

Pinion
$t1 = 2 Mc + Dd 1
$t1 = 1"542 10 4 N N M + $a1 = 1"451 10 4 N N M +

$t1 ( tan, n - sin, 1 - + sin, m - cos, 1 - ) + cos, m $t1 $r1 = ( tan, n - cos,1 - + sin, m - sin,1 - ) + cos, m $a1 =

$r1 = 1"251 10 4 N N M .

;oroana
Mc + $t 2 = 5"254 10 1 N N M + Dd 2 $t 2 $a 2 = ( tan, n - sin, 2 - + sin, m - cos, 2 - ) + cos, m $t 2 $r 2 = ( tan, n - cos, 2 - + sin, m - sin, 2 - ) + cos, m $t 2 = 2

$a 2 = 1"595 10 1 N N M +

$r 2 = 4"92 10 1 N N M .

1.1.2. Jerificarea rulmentilor din arborele pinionului

l1 = 120N mmM + l 2 = 40NmmM .

Leactiunile in punctul / l % &V = $t1 1 + % &V = 5"010 10 4 N N M + l2 D $r1 l1 $a1 d 1 4 2 + %&H = 2"44 10 N N M + %&H = l2
%& = %&V + % &H +
2 2

% & = 0"121 10 4 N N M .

10

Leactiunile in punctul < $ ,l + l % 'V = t1 1 2 + % 'V = 4"455 10 4 N N M . l2

% 'H = $r1 ,l1 + l 2 - $a1 l2 Dd 1 2 +

% 'H = 1"421 10 N N M +
4

%' =

% 'V + % 'H +

% ' = 5"101 10 4 N N M +
) ' = 0"5 %' + ('

( ' = 1"4 +

) ' = 2"459 10 4 N N M +
$a1 = 1"451 10 4 +
) & = $a1 + ) ' +

) & = 4"212 10 4 N N M .

Pentru rulmentul din caracteristici C r = 95000N N M + e = 0"15 + ( ' = 1"4 +

"' = 1"492 10 4 N N M + n M = 2450 + n n2 = M + n 2 = 910"004Nrot F minM + iCV 1 Lh = 2000NoreM + 00 n2 Lh L =110N milrot M + L= + 10 0 C rnecesara = "' 1 L +
C rnecesara = 1"041 10 5 N N M .

la$arul < a em urmatoarele

"' = 0"4 $r1 + ( ' $a1 +

).) DI"ERENTIALUL
;alculul de rezistenta al diferentialului cuprinde calculul rotilor planetare" calculul satelitilor si al a#elor satelitilor.

14

).).1

!tabilirea momentelor 'e calcul

3omentul de calcul pentru rotile dintate ,3;-: Bumarul satelitilor: n=2 M i i M C = 1"159 10 0 N NmmM . M C = M CV 0 + n 3omentul de calcul pentru imbinarea rotilor planetare cu arborii planetari ;oeficientul de blocare al diferentialului ,1"15...1"20 =1"15 + M C = M M iCV i0 M C = 1"159 10 0 N NmmM . + 1+ ;alculul satelitilor Laza medie a pinionului planetar %m = 15"11NmmM + %fortul unitar de forfecare 4 M M iCV i0 f = + f = 90"294 + n %m d 2

a=50...100NBFmm2M.

%fortul unitar de stri ire dintre a#ul satelitului si carcasa satelitului L1 = 04"10 NmmM+ &2 = 22"45 NmmM+ M i i S 2 = M CV 1 0 + S 2 = 14"404N N F mm 2 M + a22 = 50 NBFmm2M. n %1 d h2 %fortul unitar de stri ire dintre a#ul satelitului si satelit &1 = 21"51 NmmM+ M i i = M CV 1 0 + S 1 = 50"45N N F mm 2 M + as1 = 40...00 NBFmm2M. n %m d h1

S1

;alculul la stri ire din an$renarea satelitului cu rotile planetare d = 20NmmM + d1 = 40"21N mmM + 4 M M iCV 1 i0 10 S1 = tan, n - sin, 1 - + S 1 = 101"40N N F mm 2 M + 2 2 n %m , d 1 d as1 = 100...200 NBFmm2M. 15

)., AR+ORI PLANETARI

<rborii planetari sunt solicitati la torsiune si inco oiere" functie de modul de montare al butucului.

).,.1 Calculul arborilor &lanetari

;alculul arborilor planetari se face pentru patru re$imuri caracteristice de miscare: re$imul tractiunii re$imul franarii re$imul deraparii re$imul trecerii peste obstacole

).,.$ Re/imul tractiunii

Qreutatea autobasculantei Qa = 10400 NBM+ Lun$imea autobasculantei L = 4500 NmmM+ (naltimea centrului de $reutate &$ = 1110 NmmM+ %cartamentul autobasculantei / = 1550 NmmM+ Laza rotii rd = 542 NmmM+ Kn$&iul de inclinare al drumului ,=14 $rade- = 14 ;oordonatele centrului de $reutate a = 1144"21 NmmM+ b = 1415"1 NmmM+ ;oeficientul de aderenta = 0"5 + ;oeficientul de >ncArcare dinamicA a puntii motoare la demara! L cos, m2 = + m2 = 1"115 + L hg Qreutatea puntii fata Q1 = 9100 Nk$M+ Qreutatea puntii spate Q2 = 10040 Nk$M+ Leactiunea normalA dinaimica: RLs = RLd * + %s = m2 2 + + %s = 4"44 10 1 N N M . 2 Leactiunea tan$entiala dinamica: GLs = GLd unde =1"2 este coeficientul de blocare al diferentialului M i i 1 ) %s = M CV 0 + ) %s = 4"450 10 N N M . rd 1+
+ 150
= 0"294 rad +

19

).,.) Re/imul #ranarii

Leactiunile normale la fr?nare: R.s = R.d cos, - ( a hg ) + m2 f = 0"404 + m2 f = a unde m2f este coeficientul de >ncArcare dinamicA al puntii spate * + $s = 1"941 10 1 N N M . + $s = m 2 f 2 + 2 Leactiunile tan$entiale la fr?nare: G.s = G.d
) $s = + $s
+

) $s = 1"545 10 1 N N M

).,., Re/imul 'era&arii

(%s = (%d + %s

hg 1 1 + 2 & + (%s = 0"144 10 N N M + hg *2 = 1 2 & + (%d = 420"111N N M + 2 hg * + = 2 1+ 2 + %s = 4"904 10 1 N N M + 2 &

*2 2 *2 2

+ %d =

hg 1 2 &

+ %d = 512"004N N M .

).,.3 Re/imul trecerii &este obstacole

+% = *2 + + % = 4"25 10 1 N N M + 2
= 0"5 .

+% + *2

1.2 ;alculul arborilor planetari total descArcati de momente de inco oiere diamentrul arborelui planetar d = 40 NmmM: M % = ) %s rd + M % = 1"204 10 0 N NmmM + Wt = 0"2 d 1 + Wt = 1"25 10 4 N mm 1 M + M t = % + t = 95"441N N F mm 2 M + Wt at = 500 NBFmm2M.

20