Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Departamentul Autovehicule Rutiere

Proiectare asistată de calculator

-Temă de casă-

Student: Badea Mihai- Alexandru, anul III, grupa 1.1

Cadru didactic coordonator: conf. univ. Dr. Ionel Vieru

Anul universitar 2020-2021

 Cuprins

Rolul pistonului……………………………………………………pag. 3
Materialul pistonului………………………………………………pag. 4
Analiza statică……………………………………………………..pag. 6
Analiza termică…………………………………………………...pag. 11
Analiza statico-termică…………………………………………...pag. 17
Bibliografie……………………………………………………….pag. 22
 Pistonul
1. Rolul pistonului

Grupul piston este alcătuit din 3 organe: pistonul, bolțul și segmenții. Pistonul asigură
evoluția fluidului în cilindru și îndeplinește următoarele funcții:

Închiderea și formarea camerei de ardere

Preia forța de presiune a gazelor și o transmite prin intermediul bolțului și a bielei la
arborele cotit
Preia reacțiunile determinate de bielă și le transmite suprafeței cilindrului
Asigură etanșarea camerei de ardere prin intermediul segmenților
Împreună cu segmenții asigură reglarea cantității de ulei pe oglinda cilindrilor

Pistonul este compus din următoarele componente

Capul – cu rolul de a prelua forța de presiune a gazelor și de a da forma camerei de ardere

Fusta – cu rol în ghidare
Umerii – cu rol în rigidizare
Canalele pentru segmenți

Piston se modelează utilizând aplicația CATIA V5 în Part Design ce aparține modulului

Mechanical Design rezultatul fiind reprezentat în fig. 1.

Fig. 1 Modelul 3D al pistonului

3
 2. Materialul pistonului

Materialele utilizate la fabricarea pistoanelor sunt:

Aliaje de aluminiu
Aliaje de aluminiu pe bază de siliciu
Aliaje de aluminiu pe bază de cupru
Oțeluri
Materiale sinterizate

Pistonul se consideră realizat dintr-un aliaj de aluminiu pe bază de siliciu (siluminiu)

ATCu4Ni2Mg2 având următoarele caracteristici:

 E, modulul de elasticitate longitudinal: 0.7∙105 [MPa]

 ν, coeficientul de contracție a lui Poisson 0.346
 α, coeficientul de dilatare termică 2.1∙10-6 [1/K]
 ρ, densitatea materialului din care este confecționat pistonul 2670 [kg/m3]
 tensiunea admisibilă σa: 230 MPa

Pentru introducerea materialului, odată ce modelul 3D al piesei a fost realizat cu ajutorul

aplicației Catia V5, se va proceda după cum urmează:

𝑷𝒂𝒓𝒕 𝑩𝒐𝒅𝒚 (𝒄𝒍𝒊𝒄𝒌) → 𝑨𝒑𝒑𝒍𝒚 𝒎𝒂𝒕𝒆𝒓𝒊𝒂𝒍 → 𝑳𝒊𝒃𝒓𝒂𝒓𝒚 (𝑹𝒆𝒂𝒅 𝑶𝒏𝒍𝒚) → 𝑴𝒆𝒕𝒂𝒍

→ 𝑨𝒍𝒖𝒎𝒊𝒏𝒊𝒖𝒎 → 𝑨𝒑𝒑𝒍𝒚 𝒎𝒂𝒕𝒆𝒓𝒊𝒂𝒍 → 𝑶𝑲

Fig. 2 Alegerea materialului

4
În continuare se va introduce numele materialului ales astfel:

𝑨𝒍𝒖𝒎𝒊𝒏𝒊𝒖𝒎 (𝒄𝒍𝒊𝒄𝒌 𝒅𝒓𝒆𝒂𝒑𝒕𝒂) → 𝑷𝒓𝒐𝒑𝒆𝒓𝒕𝒊𝒆𝒔

→ 𝑭𝒆𝒂𝒕𝒖𝒓𝒆 𝑷𝒓𝒐𝒑𝒆𝒓𝒕𝒊𝒆𝒔, 𝑭𝒆𝒂𝒕𝒖𝒓𝒆 𝑵𝒂𝒎𝒆: 𝑨𝒍𝒊𝒂𝒋 𝑨𝒍 − 𝑺𝒊

În aceeași fereastră se vor introduce și proprietățile fizice ale materialului după cum urmează

𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔 → 𝒀𝒐𝒖𝒏𝒈 𝑴𝒐𝒅𝒖𝒍𝒖𝒔 𝟕𝒆 + 𝟎𝟏𝟎𝑵_𝒎𝟐

→ 𝑷𝒐𝒊𝒔𝒔𝒐𝒏 𝒓𝒂𝒕𝒊𝒐 𝟎. 𝟑𝟒𝟔

→ 𝑫𝒆𝒏𝒔𝒊𝒕𝒚 𝟐𝟔𝟕𝟎 𝒌𝒈_𝒎𝟑

→ 𝑻𝒉𝒆𝒓𝒎𝒂𝒍 𝒆𝒙𝒑𝒂𝒏𝒔𝒊𝒐𝒏 𝟐. 𝟏𝒆 − 𝟎𝟎𝟔_𝑲𝒅𝒆𝒈

Fig. 3 Inserarea proprietăților fizice

5
 3. Analiza statică a pistonului

Odată ce materialului și proprietățile fizice ale acestuia au fost adăugate se poate trece la
analiza efectivă. Pentru efectuarea analizei statice se pleacă de la modelul CAD al piesei, iar ca
metodă de calcul se utilizează metoda elementului finit (FEM).

Fig. 4 Modelul CAD al pistonului MAS

Pentru început se va intra în modulul de analiză și simulare după cum este prezentat în fig. 5.

𝑺𝒕𝒂𝒓𝒕 → 𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔 𝒂𝒏𝒅 𝑺𝒊𝒎𝒖𝒍𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 → 𝑮𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑺𝒕𝒓𝒖𝒄𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔 (𝑪𝒍𝒊𝒄𝒌)

→ 𝑵𝒆𝒘 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒄 𝑪𝒂𝒔𝒆 𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔 → 𝑶𝑲 (𝑪𝒍𝒊𝒄𝒌)

Fig. 5 Modulul de analiză și simulare

6
 Mai departe se va genera modelul cu elemente finit, așa cum este prezentat în fig. 6,

selectând Nodes and Elements din arborescență, urmat de o dublă selecție pe Octree
tetraedron Mesh.1: Piston PAC temă. În fereastra apărută se vor impune dimensiunile rețelei de
elemente finite. Dimensiunea elementelor finite Size se alege de 4 mm, iar abaterea maximă
admisă pentru modelarea geometrică Sag să fie de 0.4 mm, de asemenea se aleg elemente finite
de tip parabolic. După completare se selectează OK.

Fig. 6 Generarea modelului cu elemente finite

În continuare se definesc constrângerile aplicate piesei acest lucru realizându-se prin anularea

celor 6 grade de libertate ale pistonului. Acest lucru se realizează selectând comanda
Clump, urmată apoi de o selecție a suprafeței interioare a lăcașului bolțului ca suprafață de
suport Supports, după cum este prezentat în fig. 7.

7
 Fig. 7 Modelarea constrângerilor

În final se va genera forța de presiune a gazelor ce se manifestă pe capul pistonului, după

cum este prezentat în fig. 8. Acest lucru se va realiza selectând comanda Pressure, iar în
fereastra apărută se va introduce o forță de presiune de 9 MPa, adică 9e+006N_m2, și se va
selecta ca suprafață de acționare Supports capul pistonului. Mai departe se apasă OK.

Fig. 8 Generarea forței de presiune

Odată ce toți acești pași au fost urmați, se trece la calculul efectiv. Acest lucru se realizează

cu ajutorul comenzii 𝑪𝒐𝒎𝒑𝒖𝒕𝒆 → 𝑨𝒍𝒍 → 𝑶𝑲.

8
 Fig. 9 Calculul analizei statice

Pentru vizualizarea rezultatelor se vor selecta comenzile Von Mises Stress pentru

vizualizarea tensiunilor unitare echivalente calculate după criteriul Von Mises (fig. 10),

Deformation pentru a vizualiza starea deformată a pistonului și Displacement care indică

valorile deplasărilor pistonului (fig. 11). Pentru animare se va utiliza funcția Animate.

9
 Fig. 10 Analiza tensiunilor unitare echivalente

Fig. 11 Analiza deplasărilor

Din analiza tensiunilor unitare echivalente a rezultat o tensiune maximă în jurul valorii de 70
MPa, tensiune ce se manifestă pe capul pistonului, în zona centrală. Tensiunile mai mari de
această valoare se datorează unor concentratori de tensiune în zonele de trecere de pe suprafața

10
interioară a pistonului. În ceea ce privește deplasările maxime acestea se înregistrează pe capul
pistonului, în zona centrală și la nivelul suprafațelor laterale ale fustei.

4. Analiza termică a pistonului

Pentru început se va intra în modulul de analiză și simulare după cum este prezentat în fig. 12.

𝐒𝐭𝐚𝐫𝐭 → 𝐀𝐧𝐚𝐥𝐲𝐬𝐢𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐒𝐢𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧 → 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐒𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐀𝐧𝐚𝐥𝐲𝐬𝐢𝐬

→ 𝐍𝐞𝐰 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐢𝐜 𝐂𝐚𝐬𝐞 𝐀𝐧𝐚𝐥𝐲𝐬𝐢𝐬 → 𝐎𝐊

Fig. 12 Modul de analiză și simulare

Mai departe se va genera modelul cu elemente finite selectând Nodes and Elements din
arborescență, urmat de o dublă selecție pe Octree tetraedron Mesh.1 Piston PAC temă. În
fereastra apărută se vor impune dimensiunile rețelei de elemente finite. Dimensiunea elementelor
finite Size se alege de 4 mm, iar abaterea maximă admisă pentru modelarea geometrică Sag să
fie de 0.4 mm, de asemenea se aleg elemente finite de tip parabolic. După completare se
selectează OK.

11
 Fig. 13 Generarea rețelei de elemente finite

Pentru modelarea constrângerilor se va utiliza mai întâi comanda Smooth Virtual Part,
după cum este prezentat în fig. 14. În fereastra Smooth virtual part se va selecta ca suprafață de
sprijin Supports suprafața interioară a umerilor pistonului, acolo unde se montează bolțul. Pentru

a rigidiza elementul virtual creat anterior se va utiliza comanda Clump selectând punctul
central al elementului virtual, așa cum este prezentat în fig. 15.

Fig. 14 Utilizarea comenzii Smooth Vitual Part

12
 Fig. 15 Rigidizarea elementului virtual

În continuare se introduce distribuția neuniformă a temperaturilor, în figura de mai jos fiind

reprezentată o harta a distribuției de temperaturi preluată din literatura de specialitate.

Fig. 16 Distribuția temperaturii pe suprafața pistonului

13
 Pistonul studiat este corespunzător unui MAS. În calcul au fost utilizate valorile maxime ale
variațiilor de temperatură pe diferite zone, iar pentru răcire se utilizează apă.

Se observă cum temperaturile maxime pe capul pistonului, sunt atinse spre centrul acestuia,
unde este zona nucleului de flacără. Pe zona exterioară temperaturile cresc cu cât zona este mai
apropiată de capătul pistonului.

Distribuția de temperaturi se face tabelar utilizând aplicația Excel. Tabelul va conține

coordonatele unor puncte de pe suprafața pistonului și temperatura punctelor respective introdusă
în Kelvin. Pentru ca tabelul să poată fi recunoscut de CATIA trebuie ca acesta să conțină 4
coloane, primele 3 reprezentând coordonatele punctelor (x,y,z), iar ultima coloană reprezentând
valorile temperaturii din punctele respective introdusă în Kelvin. În fig. 17 este reprezentat
tabelul utilizat pentru calculul termic al pistonului, iar în fig. 18 sunt realizate grafice distribuției
de temperatură.

x(mm) y(mm) z(mm) Koeff()

-42 0 -24 383.15
0 -42 -24 383.15
42 0 -24 383.15
0 42 -24 383.15
-42 0 0 413.15
0 -42 0 413.15
42 0 0 413.15
0 42 0 413.15
-42 0 38 470.15
0 -42 38 470.15
42 0 38 470.15
0 42 38 470.15
-42 0 46 513.15
0 -42 46 513.15
42 0 46 513.15
0 42 46 513.15
-21 21 46 558.15
-21 0 46 558.15
-21 -21 46 558.15
0 21 46 610.15
0 0 46 610.15
0 -21 46 610.15
21 21 46 558.15
21 0 46 558.15
21 -21 46 558.15

Fig. 17 Tabelul Excel

14
 620
T[K] T[K]
600
350 400 450 500 550 600 650
580
560
540
520
500

z [mm]
-60 -40 -20 0 20 40 60
x [mm]

Fig. 18 Distribuția temperaturii pe suprafața pistonului

Pentru introducerea câmpului de temperatură stabilit se va utiliza comanda

Temperature Field, așa cum se vede în fig. 18. Ca suport de distribuire a temperaturilor
Supports se va indica rețeaua de elemente finite și bifând Data Maping se va introduce fișierul
excel ce conține repartiția temperaturilor pe suprafața pistonului. Valoarea Temperature de 1 K
corespunde coeficientului de multiplicare a temperaturilor din fișierul Excel. De asemenea,
bifând căsuța Bounding Box se poate verifica dacă temperaturile sunt corect distribuite pe toată
suprafața pistonului, acest lucru fiind indicat de un chenar verde ce îngrădește suprafața
exterioară a acestuia.

Fig. 19 Utilizarea funcției Temperature Field

15
 La calculul solicitărilor termice pentru o analiză corectă trebuie să se ia în considerare și
temperatura mediului ambiant în care evoluează pistonul. Acesta se consideră a fi de aproximativ
370 K.

Pentru introducerea temperaturii mediului ambiant se selectează din arborescență ramura

Environment , iar în fereastra apărută, la Initial Temperature se va introduce temperatura de
370 K, așa cum este prezentat în fig. 19.

Fig. 20 Introducerea temperaturii mediului ambiant

În final se trece la calculul efectiv folosind comanda 𝑪𝒐𝒎𝒑𝒖𝒕𝒆 → 𝑨𝒍𝒍 → 𝑶𝑲.

Pentru vizualizarea rezultatelor se vor folosi aceleași comenzi menționate la analiza statică în
funcție de ceea ce este relevant pentru analiza efectuată.

16
Fig. 21 Analiza tensiunilor unitare echivalente

Fig. 22 Analiza deplasărilor

17
 Din analiza termică reiese că tensiunea maximă echivalentă se înregistrează pe capul
pistonului, acesta fiind suprafața cea mai solicitată, care vine în contact direct cu frontul de
flacără, tensiunile având valori cuprinse între 60-70 MPa. Importante de analizat sunt și
deplasările ce se produc, în scopul stabilirii jocului ce trebuie adoptat pentru ca pistonul, în urma
dilatării, să nu se blocheze în cilindru.

5. Analiza termică și statică

Dat fiind faptul că pistonul este simultan solicitat atât mecanic de forța de presiune a gazelor,
cât și termic ca urmare a arderii amestecului carburant se dorește să se realizeze și o analiză
cumulată a celor două solicitări pentru a vedea cum se comportă pistonul.

Pentru început se va intra în modulul de analiză și simulare în același mod în care s-a
procedat și la analizele anterioare:

𝑺𝒕𝒂𝒓𝒕 → 𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔 𝒂𝒏𝒅 𝑺𝒊𝒎𝒖𝒍𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 → 𝑮𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒕𝒊𝒗𝒆 𝑺𝒕𝒓𝒖𝒄𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍 𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔

→ 𝑵𝒆𝒘 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒄 𝑪𝒂𝒔𝒆 𝑨𝒏𝒂𝒍𝒚𝒔𝒊𝒔 → 𝑶𝑲

Fig. 23 Modulul de analiză și simulare

Mai departe se vor urma pașii menționați la analiza statică a pistonului:

 Generarea modelului de elemente finite utilizând Nodes and elements de mărime

Size 4 mm și Sag 0.4 mm

 Modelarea constrângerilor folosind comanda Clump aplicată pe suprafețele

interioare ale umerilor pistonului

 Generarea forței de presiune ce acționează pe capul pistonului folosind comanda

Pressure și având valoarea 9e+006 N_m2

18
 În urma acestor acțiuni se adaugă și efectul termic așa cum este prezentat la analiza termică a
pistonului:

 Introducerea distribuției de temperatură pe suprafața pistonului utilizând comanda

Temperature Field
 Introducerea temperaturii mediului în care evoluează pistonul selectând ramificația
Environement din arborescență 370 K

Pistonul înainte de efectuarea calcului este prezentat în fig. 22.

Fig. 24 Pistonul înainte de analiza statico-termică

Pentru calcul se utilizează comanda 𝑪𝒐𝒎𝒑𝒖𝒕𝒆 → 𝑨𝒍𝒍 → 𝑶𝑲. Rezultatele sunt

prezentate în fig. 23 și 24.

19
 Fig. 25 Analiza tensiunilor unitare echivalente

Fig. 26 Analiza deplasărilor

Din analiza cu elemente finite a pistonului tensiunile echivalente maxime se găsesc pe

suprafața interioară a umerilor pistonului, ceea ce confirmă și studiile de specialitate. Numeric,
valoarea tensiunii echivalente după criteriul Von Mises este în jurul valorii de 230 MPa, în zona

20
umerilor pistonului și în jurul valorii de 130 MPa pe capul pistonului. Tensiunea de 533 MPa ce
se înregistrează în urma analizei nu este relevantă, ea fiind datorată unor concentratori de
tensiune în zonele de racordare.

21
 Bibliografie
 Ionel Vieru, Notițe de curs 2020-2021
 Berthold Grunwald, Teoria, calculul și construcția motoarelor pentru autovehicule, EDP
București 1969
 Alexandru Cernat și alții, Motoare cu ardere internă Grupul Piston, Editura Matrix
București

22