Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Departamentul de Mecanica si Management Industrial
Program de master: IMFP

Studiul influentei frecarii asupra epruvetei

supusa la incercarea la compresiune

Prof. indrumator:  Ş.l dr. ing Monica IOD!"#$

Student: %ratu a&van

!n universitar: '()*+'(),
 

"uprins

Introducere..........................................................................................................3
Partea I Studiul influentei frecarii asupra epruvetei supusa la incercareala compresiune...........4
I.1Geometria utilizata la simulare...........................................................................4
I.2. Analiza rezultatelor obtinute la simularea incercarii la compresiune..........................14
2.1 Analiza starii de tensiune in functie de coeficientul de frecare...............................14
2.2 Analiza starii de deformare in functie de coeficientul de frecare............................17
2.3 Evolutia fortei de compresiune in functie de coeficientul de frecare .......................20
Concluzii..........................................................................................................21
Partea a II-a Dimensionarea elementelor cu ajutorul Metodei Elementelor 
Finite componente ale unui produs................................................................22
II. 1 Definirea rolului funcional al produsului.........................................................22
II. 2 Stailirea !radelor de liertate ale pieselor componente....................23
II. 3 Stailirea solicit"rilor pieselor componente ale produsului..................23
II. 4 Simularea solicit"rii pieselor componente cu MEF...............................24
#onclu$ii........................................................................................................34
%ilio!ra&e.....................................................................................................3'
 

Introducere

Studiul se va realiza simul!nd procesul de compresiune cu a"utorul pro#ramului Aba$us

%.12&Student Edition.
Pro#ramul de simulare A'A()S&CAE este un sistem complet*modular* de calcul cu
elemente finite* fiind dezvoltat de firma +arlson and Soresen* )SA pentru staii de lucru ,i
calculatoare PC.
-ucrarea este structurata in 2 capitole dupa cum urmeaza
/ In primul capitol 0Studiul infuentei recarii asupra epruvetei supusa la
incercareala compresiune” este prezentata realizarea epruvetei si a celor doua
 placi* atribuirea materialului si a caracteristicilor acestuia* asamblarea placilor cu
epruveta* stabilirea variabilelor ce vor fi anlizate* interactiunile si contactele aferente*
incastrarea si fortele distribuite* dicretizarea piesei si lansarea calculelor precum si
rezultatele incercarii la compresiune.
/ In cel de/al doilea capitol 0Dimensionarea elementelor cu ajutorul Metodei
Elementelor Finite componente ale unui produs” sunt prezentate Definirea
rolului funcional al produsului* Stabilirea #radelor de libertate ale pieselor component*
Stabilirea solicitrilor pieselor componente ale produsului* Simularea solicitrii pieselor 
componente cu E.
4biectivele lucrarii sunt urmatoarele
/ )rmarirea influentei coeficientului de frecare supra tensiunilor defratiei si fortelor de
deformare5
/ Analiza modelului in A'A()S5
/ 6ariaia coeficientului de frecare pentru acelasi model in aceleasi conditii pentru a
vedea impactul ce il are frecarea asupra modelului supus la compresiune.
/ Analiza starii de tensiune in functie de coeficientul de frecare
/ Analiza starii de deformare in functie de coeficientul de frecare
/  Evolutia fortei de compresiune in functie de coeficientul de frecare
 

Partea I Studiul influentei frecarii asupra epruvetei supusa la

incercareala compresiune

I.)-eometria utili&ata la simulare

 Modulul PART 

odelul in cazul de fata se realizeaza pe un model 3D deformabil. Avand in vedere datele

de intrare prezentate mai "os in tabelul 1* se construieste modelul ce urmeaza a fi analizat.

7abelul 1

aterial odulul de Coeficientul lui + n

Pa
elasticitate Poisson

4-C18 219 9.2:   2'0 41(.' 0.147

Alte date necesare constructiei modelului

/ diametrul cilindrului D;29mm5
/ coenficientul de frecare 5
/ lun#imea l ; 39mm.
Se impune o deplasare a platoului superior de 29 mm.
Se realizeaza mai intai cilindrul utilizand instrumentele din modulul PA<7
 

Se construieste si placa cu care se va realize compresiunea

Se va asi#ura ca in momentul compresiunii* cilindrul supus fortei deformatoare sa nu

depaseasca dimesiunile platoului.
 

De asemenea este importanta si denumirea corespunzatoare a fiecarui element in parte

 pentru a evita confuziile si erorile pro#ramului.

 Modulul PROPERTY 

Corpul ce va fi supus la compresiune este din materialul =9Cr19. In acest modul se vor 
atribui materialul solidului impreuna cu o serie de caracteristici* cum ar fi modulul de elasticitate
lon#itudinal* coeficientul lui Poisson* densitatea* tensiunea de cur#ere si deformatia plastica. Se
creeaza materialul cu caracteristicile mentionate mai sus specific pentru tipul de analiza efectuat.
Astfel se introduce densitatea materialului
 

Pentru definirea elasticitatii* vom introduce modulul de elasticitate si coeficientul lui

Poisson

Pentru definirea plasticitatii* vom introduce tensiunea de cur#ere si deformatia plastic

corespunzatoare* urmate de valori successive ale tensiunilor si deformatiile plastice
corespunzatoare pana la ruperea materialului

6alorile de mai sus s/au obtinut prin variatia lui cu 9.91 in intervalul >9*1?* conform

relatiei . Pentru a putea confirma faptul ca materialul a fost atribuit* selectam

 picto#rama  Assigne section* dam clic pe piesa * selectam comanda Done si vom obtine piesa de
culoare verde ca in ima#inea de mai "os.
 

 Modulul ASSEMBLY 

Pentru a asambla modelul* se va selecta modulul Assembly, dam clic pe picto#rama Instance

 pat * selectam optiunea Dependent   si apoi dam comanda O! . Apoi se selecteaza cele 2 placi
@partea incastrata si partea mobila si epruveta. Aici se construiesc si cele doua puncte de
referinta <P1 si <P2.

 Modulul STEP 

In modulul S7EP se mai defineste un pas fata de cel initial @Step 1 care este necesar pentru a
analiza modelul. In pasii creati in acest modul se aplica ulterior conditiile la limita si solicitarile
in punctele de referinta pentru variabilele ce vor fi analizate.
 

 Modulul I"TERA#TIO" 

Aici se defineste tipul de contact si proprietatile acestora. In cazul de fata vor eBista doua
tipuri de contacte si patru interactiuni

/ intre platoul mobil si capatul de sus @mobil al cilindrului @inematic contact metod5
 

/ intre platoul incastrat si capatul de "os @incastrat al cilindrului @inematic contact

metod5

/ intre platoul mobil si cilindrul lateral @penalt contact metod5

 

/ intre platoul incastrat si cilindrul lateral @penalt contact metod.

In acest modul se asociaza nodul de referinta al corpului ri#id prin impunerea unei
constran#eri @conditii la limita pentru <P1 si <P2
 

 Modulul LOAD

Aici se realizeaza incastrarea uneia dintre placi si se introduce valoarea cu care o sa se

deplaseze cealalta placa @in acest caz 29 mm in vederea deformarii corpului supus la
compresiune.

 Modulul MES$ 

Discretizarea piesei se face in modulul  Mes%&  ai intai selectam optiunea  Pat   @placa
sudata* apoi activam picto#rama Patition 'ace* dam clic pe fata piesei unde vrem sa aplicam
forta* dam Done* clic pe o mucie a piesei* se creeaza un cerc si apoi selectam comanda Done.
In acest modul are loc fra#mentarea piesei @cilindrul ce este supusa la compresiune datorita
deplasarii placii mobile.
 

 Modulul (OB

Se ruleaza pro#ramul pentru fiecare model @trei modele datorita variatiei coeficientului de
frecare si o sa calculeze in mod automat deformarile. Se vor obtine rezultate sub forma ima#inii
de mai "os
 

I.'. !nali&a re&ultatelor otinute la simularea incercarii la compresiune

'.) !nali&a starii de tensiune in functie de coeficientul de frecare

Analiza starii de tensiune in functie de coeficientul de frecare este prezentata in

ima#inea urmatoare

ai "os este reprezentat #raficul forta/timp pentru valoarea de 9*3 a coeficientului de
frecare. Dupa cum se poate vedea pe #rafic tensiunea din material creste simultan cu timpul de
actionare asupra materialului.
 

Analiza starii de tensiune in functie de coeficientul de frecare este prezentata in

ima#inea urmatoare

ai "os este reprezentat #raficul forta/timp pentru valoarea de 9*1 a coeficientului de
frecare. Dupa cum se poate vedea pe #rafic tensiunea din material creste simultan cu timpul de
actionare asupra materialului.
 

Analiza starii de tensiune in functie de coeficientul de frecare este prezentata in

ima#inea urmatoare

ai "os este reprezentat #raficul forta/timp pentru valoarea de 9*91 a coeficientului de
frecare. Dupa cum se poate vedea pe #rafic tensiunea din material creste simultan cu timpul de
actionare asupra materialului.
 

'.' !nali&a starii de deformare in functie de coeficientul de frecare

Analiza starii de deformare in functie de coeficientul de frecare este prezentata in

ima#inea urmatoare

ai "os este reprezentat #raficul deplasare/timp pentru valoarea de 9*3 a coeficientului de
frecare. Dupa cum se poate vedea pe #rafic deplasarea de material creste simultan cu timpul de
actionare al fortei asupra materialului.
 

Analiza starii de deformare in functie de coeficientul de frecare este prezentata in

ima#inea urmatoare

ai "os este reprezentat #raficul deplasare/timp pentru valoarea de 9*1 a coeficientului de
frecare. Dupa cum se poate vedea pe #rafic deplasarea de material creste simultan cu timpul de
actionare al fortei asupra materialului.
 

Analiza starii de deformare in functie de coeficientul de frecare este prezentata

in ima#inea urmatoare

ai "os este reprezentat #raficul deplasare/timp pentru valoarea de 9*91 a coeficientului
de frecare. Dupa cum se poate vedea pe #rafic deplasarea de material creste simultan cu timpul
de actionare al fortei asupra materialului.
 

'.* $volutia fortei de compresiune in functie de coeficientul de frecare

In functie de coeficientul de frecare * evolutia fortei de compresiune este prezentata in

fi#ura urmatoare
 

"onclu&ii

In cazul utilizarii unui coeficient de frecare mai mare forta de compresiune este mai mare.

 Pentru coeficientul de frecare forta de compresiune este ;12%9.1= F5

 Pentru coeficientul de frecare forta de compresiune este ;198=.8= F5

 Pentru coeficientul de frecare forta de compresiune este ;:39.:1 F5

Pentru cele trei cazuri forta de compresiune este realizata la o deplsare a placii superioare
@mobile de 29mm.

Prin urmare dupa cum se observa din fi#urile de mai sus* odata cu cresterea fortei de
frecare se inre#istreaza cresteri pentru tensiunile ce se re#asesc asupra epruvetei* deformatiile la
care este supusa si forta necesara deformarii acesteia.
 

Partea a II+a Dimensionarea elementelor cu a/utorul Metodei $lementelor

Finite componente ale unui produs

II. ) Definirea rolului func0ional al produsului

Produsul studiat este fi un dispozitiv de frezart.

 

uncia principal a dispozitivului este aceea de a orienta piesa pe ma,ina de #urit* astfel
Hnc!t s permit realizarea operatiei de frezare Hn condiiile de precizie cerut ,i de a o fiBa Hn
 poziia respectiv pe tot timpul lucrului* adic pe toat durata c!t se realizeaz operatia.

II. ' Stailirea gradelor de liertate ale pieselor componente

II. * Stailirea solicit1rilor pieselor componente ale produsului

 

-e#turile cinematice sunt definite de numrul de #rade de libertate le#ate fiecrui

element princontactele pe suprafeele respective.
Contactul C1 corespunde unui spri"in pe o suprafea cilindric* le#!ndu/se piesei patru
#rade de libertate.
Contactul C1 corespunde unei suprafee cilindrice* le#!ndu/se piesei patru #rade de
libertate.
 Contactul C1: corespunde unei suprafee elicoidale ,i se lea# prezonului cinci #rade de
libertate.
Contactul C29 este un contact pe o suprafa plan pe care se lea# corpului la infiletarea
 piulitei trei #rade de libertate.
Contactul C21 corespunde unei suprafee cilindrice* le#!ndu/se piesei patru #rade de
libertate.
Contactul C22 corespunde unei suprafee cilindrice* le#!ndu/se corpului bridei patru
#rade de libertate.

II. , Simularea solicit1rii pieselor componente cu M$F

Se defineste #eometria elementului analizat si a pieselor cu care acesta vine in contact in

modulul Part.
 Realizat modelul 3D al piesei (brida).
Din modulul  Pat   am selecta picto#rama "eate pat  , iar in  fereastra descisa care am
scris numele piesei “brida” * apoi am selectat comanda #ontinue.
 

Desenam scita piesei* in vedere de sus* apoi cotam piesa cu a"utorul picto#ramei Add 
dimension  si selectam comanda Done , ne va aparea  fereastra Edit Base E)tusion in care vom
inre#istra inaltimea totala a bridei @38 mm* apoi selectam O!&

Se va obtine o piesa 3D ca in ima#inea de mai "os.

 

Cu a"utorul comenzii #eate #ut*E)tude vom indeparta eBcesul de material pana vom
obtine desenul 3D al bridei.
Se deseneaza partea care trebuie indepartata* si se selecteaza Done&

c
6a aparea fereastra Edit #ut E)tusion in care vom inre#istra inaltimea de indepartare a
materialului @23 mm* apoi selectam O!&
 

Se va obtine piesa intr/un stadiu intermediar de prelucrare* ca in ima#inea de mai "os.

Se procedeaza la fel pentru celelalte operatii pana se obtine modelul 3D al bridei.

 Definirea materialului si a sectiunii se face in modulul Popety. 6om selecta picto#rama #eate

mateial * in fereastra descisa vom scrie denumirea materialului “olc45”  * densitatea si
constantele de elasticitate ale acestuia apoi vom selecta O! .
 

Pentru a atribui materialul si sectiunea piesei selectam picto#rama #eate section si apoi
comanda #ontinue si O! .

Apoi selectam picto#rama  Assigne section* dam clic pe piesa * selectam comanda  Done
si vom obtine piesa de culoare verde ca in ima#inea de mai "os.
 

Se va crea asemanator modelul 3D al unei 'ucsi* ca in ima#inea de mai "os.

In modulul Assembl se aduce brida @element deformabil si piesele cu care aceasta vine
in contact @elemente ri#ide. Acestea ocupa pozitii definite in Setc fata de sistemul de
referinta.
Se va picto#rama Instance pat * selectam optiunea Dependent   si apoi dam comanda O! .
 

Pentru a adduce ansamblul in pozitia corecta se muta rida utilizand optiunea

 Instance+Tanslate& ai se selecteaza bucsa* se selecteaza punctul care se muta sau se introduc
de la tastatura coordonatele* apoi se selecteaza punctul in care trebuie sa a"un#a sau se introduc
coordonatele.

In modulul Step se selectarea picto#rama #eate step* apoi ale#em optiunea  Dynamic ,

 E)plicit  si dam #ontinue si O! .
 

Se stabileste contactul dintre bucsa @element ri#id/prima suprafata si brida@element

deformabil ca fiind unul cu frecare. Coeficient de frecare ; 9*1.

7ot in modulul Interaction se creeaza un nod de referinta pentru ri#id. Acesta poate fi
 plasat oriunde5 in cazul in care trebuie sa se aplice incarcari acestea vor fi aplicate in acest nod.
 

In modulul es se partitioneaza suprafata bridei care vine in contact cu rozeta si

suprafata bridei care vine in contact cu piesa de prelucrat pentru a stabili incarcarile.

In modulul -oad se stabilesc incarcarile dupa cum urmeaza

/pe suprafata care vine in contact cu rozeta se aplica sarcina distribuita5
/pe suprafata care vine in contact cu piesa de prelucrat se incastreaza5
/bucsa de #idare a bridei se incastreaza in nodul de referinta
 

In modulul Mes% se face discretizarea bridei in elemente si piesa va aparea impartita ca

in ima#inea de mai "os.

Pentru 'aa de  pocesae  in care se lanseaza calculul intram in modulul -ob  si realizam
urmatoarele comenzi

o Selectam picto#rama #eate -ob si o denumim  Fisier Andreea apoi dam

#ontinue 
o Descidem (ob manage  si apoi dam Submit 
o Dupa ce procesarea s/a realizat cu success dam comanda Result 
 

.ltima 'aa* cea de postpocesae ne permite vizualizarea rezultatelor si salvarea

acestora.
Prin activarea picto#ramei Plot contous on de'omed S%ape  vom vizualiza rezultatele
din tabelul din stan#a sus pentru tensiunea ec%i/alenta 0Misses1&

Concluzii
 

%iliografie

). Dorin DI!"O2$S"U3 Designul conceptual al produselor3 $ditura Universitatii

4Transilvania5 din %rasov3 '((67

'. "$%U3 ". "UTU3 Mecanica materialelor composite3 $ditura Universitatii

4Transilvania5 din %rasov3 '((87

*. 9. T!"#$3 I. U2-U$!2U3 ". STO$3 $lemente de proiectare a dispo&itivelor

pentru masini+unelte3 $ditura Tehnica3 );67

,. 9. T!"#$3 I. U2-U$!2U3 ". STO$3 Proiectarea dispo&itivelor pentru masini+

unelte3 $ditura Tehnica3 )67