Machine Translated by Google

FIABILITATE PENTRU UN INTERNET VERDE AL LUCRURILOR

FIABILITATE PENTRU UN VERDE

INTERNETUL LUCRURILOR

Dragoș POPA1 , Dragoș D. POPA2 , Mirela-Maria CODESCU3

1 2
SETEC-AGIR, București, România, UPB, București, România,
3
ICPE-CA, București, România

REZUMAT. Internetul obiectelor va schimba sau gamă largă de aplicații de monitorizare în timp real, cum ar fi sistemul
de sănătate, sistemul de automatizare, case inteligente, sistemul de monitorizare a transportului, mediul și automatizarea
industrială. Referitor la sistemul de comunicare, în cazul în care sunt implicate un număr mare de dispozitive inteligente,
se prezintă în această lucrare potențială bariere de fiabilitate pentru eficiența energetică, și propunem unele măsuri
corective, exemple și tehnici. Acestea sunt utile în dezvoltarea și implementarea aplicațiilor IoT, pentru un oraș inteligent.

Cuvinte cheie: IoT, IoT ecologic, eficien ă energetică, re ea, obiecte.

ABSTRACT. Internet Of Things va schimba o mare varietate de aplicații de monitorizare în timp real, cum ar fi asistența
medicală electronică, sistemul de automatizare a locuințelor, monitorizarea mediului și automatizarea industrială. Ca o
inovație în domeniul sistemelor de comunicații în care sunt implicate un număr mare de dispozitive inteligente, această
lucrare discută potențialele bariere ale fiabilității eficienței energetice cu remedii, exemple și tehnici sugerate. Acestea
sunt utile în propulsarea dezvoltării și implementării de aplicații IoT pentru un oraș inteligent.

Cuvinte cheie: IoT, IoT verde, eficiență energetică, rețea, lucruri.

1. INTRODUCERE 2. IOT ȘI VERDE IOT

Despre conceptul SMART CITY. Odată cu dezvoltarea
rapidă a științei și tehnologiei, orașul devine „inteligent”.
Trăind într-un astfel de oraș inteligent, oamenii vor fi
deserviți automat și în colaborare de dispozitive inteligente
(de exemplu, ceasuri, telefoane mobile, diferite
electrocasnice, computere), transport inteligent (de exemplu,
mașini, autobuze, trenuri), medii inteligente (de exemplu,
case, birouri, fabrici), etc. De exemplu, folosind un sistem
de poziționare globală (GPS, AGPS, GLONASS), locația unei
persoane poate fi încărcată continuu pe un server care
returnează instantaneu cea mai bună rută către destinația
de călătorie a persoanei, păstrând persoana respectivă. de
a rămâne blocat în trafic. În plus, senzorul audio din
interiorul telefonului mobil al unei persoane poate detecta
și trimite automat orice anomalie în vocea unei persoane
către un server care compară anormalitatea cu o serie de
amprente vocale pentru a determina dacă persoana are
vreo boală. În cele din urmă, toate aspectele referitoare la
lumea cibernetică, fizică, socială și mentală a oamenilor vor
fi interconectate și inteligente în orașul inteligent.
Orașul nostru este format din diverse „lucruri”. Fiind
unul dintre facilitatorii orașului inteligent, internetul
lucrurilor (IoT) vizează conectarea diferitelor obiecte cu
adrese unice, pentru a le permite să interacționeze între ele
și cu lumea. În plus, IoT verde vizează un oraș inteligent
durabil, prin reducerea consumului de energie al IoT.
Tehnologiile verzi ale informației și comunicațiilor (ICT),
rețeaua de senzori fără fir verde (WSN), mașină la mașină
ecologică (M2M), centru de date ecologic (DC), care permite
IoT ecologic.
2.1. IoT
Enumerăm două exemple de ITU-T (Sectorul de
standardizare a telecomunicațiilor al Uniunii Internaționale
de Telecomunicații (ITU)) și, respectiv, IERC (Clusterul
european de cercetare IoT).
Definiția ITU-T: „Într-o perspectivă largă, IoT poate fi
perceput ca o viziune cu implicații tehnologice și societale.
Din perspectiva standardizării tehnice, IoT poate fi privit ca
o infrastructură globală pentru societatea informațională,
care permite servicii avansate prin interconectarea lucrurilor
(fizice și virtuale) bazate pe tehnologiile de informare și
comunicații interoperabile existente și în evoluție. Prin
exploatarea capacităților de identificare, captare a datelor,
procesare și comunicare, IoT folosește pe deplin lucrurile
pentru a oferi servicii pentru toate tipurile de aplicații,
menținând în același timp confidențialitatea necesară.”
Definiția IERC: „O infrastructură de rețea globală dinamică
cu sine. -configurarea capabilităților bazate

Buletinul AGIR nr. 1/2017 • ianuarie-martie 45

Machine Translated by Google
SOLU II PENTRU UN ORA
pe protocoluri de comunicații standard și interoperabile în
care „lucrurile” fizice și virtuale au identități, atribute fizice și
personalități virtuale și utilizează interfețe inteligente și sunt
integrate perfect în rețeaua de informații.
2.1.1. Elemente IoT
Mai exact, există șase elemente în IoT: Identificare
- coduri electronice de produs (EPC), coduri ubicue (uCode)
etc.
Senzori - pot fi senzori de umiditate, senzori de temperatură, și operat de la distanță a aparatelor și sistemelor de uz casnic
dispozitive de detectare portabile, telefoane mobile etc. (cuptor cu microunde, cuptor, aer condiționat, sisteme de
Protocoalele de comunicație disponibile pentru IoT sunt: Wi-Fi,
Bluetooth, IEEE 802.15.4, Z-wave, LTE Advanced, Near Field
Communication (NFC), lățime de bandă ultra largă (UWB) etc.
Calcul - unitățile de procesare hardware (de exemplu,
microcontrolere, microprocesoare, sistem pe cipuri (SoC),
matrice de porți programabile în câmp (FPGA)) și aplicațiile
software îndeplinesc această sarcină.
Sunt dezvoltate multe platforme hardware (de exemplu,
Arduino, UDOO, FriendlyARM, Intel Galileo, Raspberry PI,
Gadgeteer) și sunt utilizate diverse platforme software (de
exemplu, TinyOS, LiteOS, Riot OS).
Servicii - în IoT pot fi clasificate în patru clase: servicii legate
de identitate, servicii de agregare a informațiilor, servicii de
colaborare și servicii omniprezente. Serviciile legate de
identitate pun bazele altor tipuri de servicii, deoarece fiecare
aplicație care mapează obiecte din lumea reală în lumea
virtuală trebuie să identifice mai întâi obiectele.
Semantic - înseamnă capacitatea de a extrage cunoștințe
în mod inteligent, astfel încât să ofere serviciile necesare. Acest
proces include de obicei: descoperirea resurselor, utilizarea
resurselor, modelarea informațiilor, recunoașterea și analiza
datelor.
2.2. IoT verde
Deoarece toate dispozitivele din lumea inteligentă ar trebui
să fie echipate cu suplimente senzoriale și de comunicație
suplimentare, astfel încât să poată percepe lumea și să
comunice între ele, vor necesita mai multă energie. Acestea
fac din IoT verde, care se concentrează pe reducerea
consumului de energie al IoT, o necesitate, în ceea ce privește
împlinirea lumii inteligente cu durabilitate. Considerând
eficiența energetică ca fiind cheia în timpul proiectării și
dezvoltării IoT, IoT verde poate fi definit după cum urmează
[7]. „Procedurile eficiente energetic (hardware sau software)
adoptate de IoT fie pentru a facilita reducerea efectului de seră
al aplicațiilor și serviciilor existente, fie pentru a reduce impactul
efectului de seră al IoT în sine. În cazul anterior, utilizarea IoT
va ajuta la reducerea
46
INTELIGENT
efect de seră, în timp ce în ultimul caz se va avea grijă de
optimizarea suplimentară a amprentei de seră IoT. Întregul
ciclu de viață al IoT verde ar trebui să se concentreze pe
designul ecologic, producția ecologică, utilizarea ecologică și,
în final, eliminarea/reciclarea ecologică pentru a avea un
impact redus sau foarte mic asupra mediului.”
3. TIPURI DE APLICARE
Smart Home: Stilul personal de viață la domiciliu este
îmbunătățit, făcându-l mai convenabil și mai ușor de monitorizat
încălzire etc.).
Automatizare industrială: Cu o implicare umană minimă,
dispozitivele robotizate sunt computerizate pentru a finaliza
sarcinile de producție. Operațiunile, funcționalitățile și ratele
de productivitate ale mașinilor sunt controlate și monitorizate
automat.
Asistență medicală inteligentă: Performanța aplicațiilor de
asistență medicală este îmbunătățită, prin încorporarea
senzorilor și a dispozitivelor de acționare în pacienți și în
medicamentele acestora pentru monitorizarea și urmărirea
pacienților. De exemplu, prin colectarea și analizarea datelor
corporale ale pacienților cu senzori și furnizarea în continuare
a datelor analizate către un centru de procesare, îngrijirea
clinică ar putea monitoriza stările fiziologice ale pacienților în
timp real și ar putea face acțiuni adecvate atunci când este necesar.
Rețea inteligentă: Furnizorii de energie sunt asistați să
controleze și să gestioneze resursele, astfel încât energia să
poată fi oferită proporțional cu creșterea populației orașului.
Prin urmare, consumul de energie al caselor și clădirilor ar
putea fi sporit. De exemplu, contoarele clădirilor ar putea fi
conectate la rețeaua furnizorilor de energie. Apoi, furnizorii de
energie și-ar putea îmbunătăți serviciile, prin colectarea,
analizarea, controlul, monitorizarea și gestionarea consumului
de energie.
Smart City: Calitatea vieții în oraș este îmbunătățită,
făcându-le mai convenabil și mai ușor pentru rezidenți să
obțină informații de interes. De exemplu, în funcție de nevoile
oamenilor, diverse sisteme interconectate oferă în mod
inteligent oamenilor serviciile dorite (transport, utilități,
sănătate etc.).
4. PREZENTARE GENERALĂ A ARHITECTURII DE
COMUNICARE IOT
În figura 1, putem observa că arhitectura Internetului
lucrurilor constă din noduri senzoriale, domenii de aplicație și
domeniul rețelei. În domeniul nodurilor, rețeaua este formată
dintr-un număr mare de noduri IoT {N0, N1 …} și un IoT Gate
Way (GW).
Nodurile IoT se caracterizează prin flexibilitate și tehnologie
de monitorizare în timp real. Când datele sunt
Buletinul AGIR nr. 1/2017 • ianuarie-martie
Machine Translated by Google

FIABILITATE PENTRU UN INTERNET VERDE AL LUCRURILOR

primite nodurile IoT vor lua decizii inteligente și vor
transmite pachetele de date către Gate Way în diferite
modele. Gate Way reprezintă un dispozitiv integrat. Reușește
să ofere în mod inteligent căi eficiente pentru ca pachetele
primite să ajungă la serverul back-end la distanță prin rețele
fără fir/cablate. Domeniul de rețea oferă canale rentabile și
fiabile pentru ca pachetele de date senzoriale să ajungă la
domeniul aplicației. Domeniul aplicației reprezintă ultima
parte a arhitecturii. În această parte, expertul tehnic
independent și serverul de consultant back-end este
componenta cheie. Aici, toate datele de la senzori sunt
stocate și furnizate în timp real unei varietăți de aplicații IoT
pentru managementul monitorizării de la distanță.
ar trebui să se concentreze pe economisirea energiei prin
optimizarea sensibilității, procesării și transmisiei senzorilor.
După toate acestea, accentul ar trebui să se mute pe
creșterea duratei de viață a întregii comunicări IoT. Serverul
back-end este, de asemenea, o componentă consumatoare
de energie în comunicarea IoT, așa că ar trebui depuse
eforturi mari și asupra acestuia, pentru a realiza o
comunicare ecologică IoT ecologică.

Fig. 1. Arhitectura IOT.

5. EFICIENTA ENERGETICA
SI FIABILITATE

Fig.2. Ecosistem M2M de servicii inteligente (M2M de la Intel

Comunicarea Machine to Machine (M2M) se confruntă
Ecosistem de servicii inteligente)
încă cu multe provocări tehnice, chiar dacă avem aplicații
în timp real și o mulțime de beneficii, M2M încă are nevoie
de îmbunătățiri la: Arhitectura, expert tehnic independent 5.2. Fiabilitate
și consultant au fost bine exploatate, arată rapoartele
despre emisiile globale de carbon ne spune că tehnologia
Un lucru critic pentru comunicațiile eficiente IoT este
informației și comunicațiilor este aproape egală cu industria
fiabilitatea, deoarece un proces nesigur de măsurare ar
aviației globale. Comunicațiile IoT se află într-un mediu în
putea cauza rapoarte false de monitorizare a datelor,
creștere rapidă și au următoarele caracteristici comune:
pierderi de date și întârzieri mari, iar acest lucru ar reduce
sunt implementate un număr masiv de noduri senzoriale,
procese în timp real și datele ajung la serverul back-end interesul oamenilor pentru comunicarea IoT. Comunicațiile
fără intervenție umană directă. Pentru a avea un sistem de IoT se află într-un proces de creștere rapidă, așa că
comunicare IoT cu succes în următoarea generație, avem fiabilitatea ar trebui să se îmbunătățească și mai rapid.
nevoie de aplicații de monitorizare în timp real și trebuie
îndeplinite toate cerințele de eficiență energetică și fiabilitate.
5.2.1. Fiabilitate în comunicarea iot

Fiabilitatea este o problemă dificilă pentru realizarea

5.1. Eficiență
O masă de noduri senzoriale {N0, N1, …} sunt
implementate în domeniul senzorilor IoT, astfel încât studiile
Green IoT, deoarece nu se așteaptă ca toate nodurile
senzoriale să fie active simultan în domeniul IoT. Exploatarea
tehnologiilor de redundanță, inclusiv redundanța temporală,
redundanța spațială și redundanța informației, poate fi o
abordare eficientă pentru comunicarea IoT.

Buletinul AGIR nr. 1/2017 • ianuarie-martie 47

Machine Translated by Google
SOLU II PENTRU UN ORA
Tabelul 1. Diferite scheme și tehnici de
fiabilitate în IoT verde
5.2.2. Fiabilitate în detectarea și
procesarea
Deoarece componentele au defecte, un singur nod IoT
nu este suficient pentru a detecta și procesa cu acuratețe
datele de monitorizare.
Prin urmare, în IoT verde avem nevoie de un „vot
majoritar” pentru a îmbunătăți fiabilitatea. Într-o fuziune
locală de decizie de vot (LVDF) este prezentat algoritmul,
care poate fi aplicat direct în comunicarea IoT. LVDF
funcționează pe un principiu simplu, fiecare nod IoT, mai
întâi detectează, procesează și ia o decizie inițială pe un
singur bit (0 sau 1) asupra unui eveniment dintr-o anumită
aplicație IoT și împărtășește decizia cu vecinii săi. După
primirea răspunsurilor de la vecini, nodul ajustează decizia
inițială pe baza votului majoritar. Deoarece LVDF este o
strategie de decizie corectată, poate îmbunătăți fiabilitatea
procesării și detectarea în comunicarea IoT prin utilizarea de
informații suplimentare și redundanță temporală.
În Fig. 3 folosim următorii termeni: CSP (furnizor de
servicii cloud), CSU (utilizator de servicii în cloud), SNP
(furnizori de rețele de senzori).
48
INTELIGENT
Fig. 3. Fuziunea deciziei de vot local - algoritmul LVDF.
5.2.3. Fiabilitate în transmisie
Dacă luăm în considerare un număr total de date de
monitorizare pozitive asupra aceluiași eveniment din
domeniul IoT, Gate Way va raporta decizia serverului back-
end numai dacă poate colecta mai mult decât un alt număr
de pachete de date de monitorizare distincte. Aceste date
pozitive de monitorizare trebuie mai întâi agregate și apoi
transmise către Gate Way împreună pentru a obține eficiența
comunicării.
Dar în cazul Green Internet Of Things, nu toate nodurile
sunt active, ceea ce poate duce la o transmisie nesigură în
domeniul IoT. Pentru îmbunătățirea fiabilității se poate
adopta redundanța spațială. Aceasta înseamnă că fiecare
pachet de date de monitorizare este transmis independent
către Gate Way.
5.2.4. Fiabilitate la serverul back-end
Serverul back-end primește pachete de date senzoriale
și decizionale de la Gate Way. Aceste pachete sunt procesate
unul câte unul în domeniul aplicației și este folosit un singur
server pentru a le procesa, deoarece acest lucru economisește
energie. Dar în orele de vârf, când aproape sau toți senzorii
sunt la încărcare, un singur server nu este suficient pentru a
face față situației. Prin urmare, această problemă ar putea fi
rezolvată prin introducerea unei perechi de servere. Deci,
când ajungem la ora de vârf, al doilea server ar trebui să
pornească automat.
5.3. Eficiența energetică în
comunicarea IoT
Comunicarea IoT depinde de nodurile de senzori masive
pentru a colecta în mod inteligent monitorizarea
Buletinul AGIR nr. 1/2017 • ianuarie-martie
Machine Translated by Google
FIABILITATE PENTRU UN INTERNET VERDE AL LUCRURILOR
date din domeniul IoT, pe rețeaua cu fir sau fără fir pentru a
transmite datele senzoriale colectate către serverul back-end și
pe serverul back-end pentru a susține diverse aplicații IoT în
rețea dintr-un domeniu de aplicație. Deoarece este implicat un
număr masiv de dispozitive, eficiența energetică devine o
problemă provocatoare, în special în domeniul senzorilor IoT.
Fig. 4. Servere back-end.
Eficiența energetică poate fi ajustată la niveluri mai înalte
prin ajustarea înțeleaptă a puterii de transmisie la nivelul minim
necesar, creând algoritmi și distribuind tehnici de calcul pentru
protocoale de comunicare eficiente. Programarea activității
poate fi o îmbunătățire suplimentară, de exemplu pentru a
comuta unele noduri în modul de funcționare cu energie redusă,
astfel încât doar unele noduri să rămână active în timp ce
funcționalitatea rețelei originale este păstrată. Programarea
necesită timp pentru a fi împărțite și activitatea desfășurată în
runde.
În fiecare rundă, un nod selectează un timeout aleatoriu și
ascultă mesajele de la vecini înainte de a expira.
Aceste mesaje conțin decizia de activitate (ex: activă sau nu) a
expeditorilor lor. Nodul decide să fie activ dacă domeniul este
acoperit în totalitate de domeniile de detectare ale unui set
conectat de vecini activi. Schema presupune doar comunicare
locală și un număr foarte mic de mesaje de control, fiind astfel
Eficientă Energetică. După mai multe simulări și teste bazate pe
straturi fizice ideale și realiste, schema dezvăluie avantajele față
de alți algoritmi similari.
Prin urmare, schema poate fi aplicată pentru a realiza
comunicarea verde în domeniul IoT.
6. CONCLUZII
1. O atenție deosebită acordată senzorului-nor, care este o
paradigmă nouă în IoT verde, au fost prezentate cele mai
recente dezvoltări despre senzor-nor și a fost conceput viitorul
senzor-nor.
2. Cu acest articol am făcut o privire de ansamblu asupra
problemelor pentru realizarea comunicării IoT ecologice prin
utilizarea tehnicilor eficiente de programare a activităților pentru
economisirea energiei.
Buletinul AGIR nr. 1/2017 • ianuarie-martie
3. De asemenea, am abordat mai multe probleme de
fiabilitate în problemele IoT și EER, dar sunt necesare eforturi
suplimentare pentru a identifica problemele EER în contexte
specifice de comunicare IoT.
Câteva probleme deschise:
1) Proiectarea IoT verde, ar trebui abordată dintr-o
perspectivă globală a consumului de energie al sistemului, sub
rezerva îndeplinirii obiectivelor de servicii și atingerii
performanțelor acceptabile.
2) Sunt necesare modele realiste de consum de energie ale
diferitelor părți ale sistemelor IoT.
3) Investigarea: a) arhitectura sistemelor eficiente energetic;
b) strategii de compunere a serviciilor eficiente energetic; 4)
conștientizarea situației și a contextului cu privire la utilizatori și
aplicații; d) management eficient energetic în cloud.
7. REFERINȚE
[1] https://despretot.info/internet-of-things-iot-definitie-dex/ [2] http://
www.wall-street.ro/tag/internet-of-things.html#ixzz 48qK2SHgc [3]
IP Zarko, K.
Pripuzic, M. Serrano, „Interoperability and Open-Source Solutions for the
Internet of Things”. [4] ttps://www.theguardian.com/
technology/2015/may/06/what is-the-internet-of-things [5] A. McEwen,
H. Cassimally, „Designing
the Internet of
Lucruri”.
[6] RS Lu, „GRS: The Green, Reliability, and Security of Emerging Machine
to Machine Communication”, IEEE Communication Magazine, aprilie
2011.
[7] I. Stojmenovic, „Localized Network Layer Protocols in Wireless Sensor
Networks based on Optimizing Cost Over Progress Ratio”, IEEE
Network, vol. 20, nr. 1,2006, p. 21-27. doi:10.1109/MNET.2006.1580915
[8] N. Katenka, E. Levina și G. Michailidis, „Local
Vote Decision Fusion for Target Detection in Wireless Sensor Networks”,
IEEE Transactions on Signal Processing, Vol. 56, nr. 1, 2008, p.
329-338. doi:10.1109/TSP. 2007.900165 [9] A. Gallais et al., „Localized
Sensor Area Coverage With Low Communication Overhead”,
IEEE Trans. Mobile Computing, Vol. 7, nr. 5, 2008, p. 661-672. doi:10.1109/
TMC.2007.70793
[10] SS Prasad, C. Kumar, „A green and reliable Internet of Things”,
Communications and Network, 2013, 5, 44-48 doi:10.4236/
cn.2013.51B011 Publicat online în februarie 2013 (http://www.
scirp.org/journal/cn)
[11] V. Namboodiri și L. Gao, „Energy-aware tag anticollision protocols for
RFID systems'', IEEE Trans.
Mobile Comput., voi. 9, nr. 1, p. 44_59, ian. 2010.
[12] Y.-H. Lin, Z.-T. Chou, C.-W. Yu și R.-H. Jan, „Protocoale de economisire
a energiei configurabile optime și maximizate pentru rețelele de
senzori fără fir bazate pe corona”, IEEE Trans.
Mobile Comput., urmează a fi publicat.
[13] C.-H. Chang, RY Chang și H.-Y. Hsieh, „Comunicare de la mașină la
mașină cu eficiență energetică de înaltă delitate”, în Proc. IEEE 25th
Ann.Int. Symp. Pers., Interior, Mobil Radio Commun., sept. 2014, p.
91_96.
[14] J. Shuja et al., „Survey of techniques and architectures for designing
energy effcient data centers”, IEEE Syst. J., urmează a fi publicat.
49
Machine Translated by Google

SOLU II PENTRU UN ORA INTELIGENT

Despre autori

Ph.D. Ing.Euring Drago POPA

SETEC-AGIR, Bucure ti, România

Inginerie electrică, plăci și automatizări pentru aviație, expert tehnic independent și consultant – SETEC AGIR. E-mail:
tudodei@yahoo.com

Sf. Dragos D. POPA

UPB-IE, Bucuresti, Romania

Student UPB la Inginerie electrică-electronica de putere și acționare, pda.dragos@gmail.com

Ph.D. ing. Mirela-Maria CODESCU ICPE-

CA, Bucuresti, Romania

Cercetător principal – CP 1, expert tehnic independent și consultant, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare
în Inginerie Electrică ICPE-CA, București, România. E-mail: mirela.codescu@icpe-ca.ro

50
Buletinul AGIR nr. 1/2017 • ianuarie-martie