Proiect IAIC

Inteligenta Ambientala

Andrei-Alexandru Holingher
1

Scurta descriere
In domeniul calculatoarelor, inteligenta ambientala se refera la mediile electronice ce sunt
sensibile si care receptive la prezenta persoanelor aflate in preajma acestora. Acest tip de
inteligenta este o viziune asupra viitorului de electronice de larg consum, telecomunicatii si de
calcul care a fost initial dezvoltat la sfarsitul anilor 90 pentru a putea fi utilizata intre anii 20102020.
Inteligenta ambientala a fost caracterizata de catre cercetatori in mai multe si variate
moduri. Pentru ca un sistem sa poata avea la baza acest tip de inteligenta trebuie sa indeplineasca
anumite puncte cum ar fi: senzititvitatea, responsivitatea, adaptabilitatea, transparenta,
omniprezenta si nu in ultimul rand inteligenta. Astfel putem distinge clar inteligenta artificiala si
calculul universal de inteligenta ambientala.
Deoarece inteligenta ambientala este proiectata pentru lumea reala, medii fizice, folosirea
de senzorii este vitala. Fara aceste componente fizice ce permit unui dispozitiv sa simta si sa
actioneze intr-un mediu, am implementa un set de algoritmi nefolositori in uzul de zi cu zi.
Citirea datelor prin intermediul senzorilor se poate numi perceptie, sarcina ce poate fi indeplinita
folosindu-se un numar mai mare, dar si mai variat de senzori ce au dimensiuni reduse si, pot fi
astfel integrate in aproape orice aplicatie bazata pe inteligenta ambientala.

Preluarea informatiilor si modalitati de transmitere

Cantitatea de date ce sunt preluate de senzori pot creea o provocare in vederea creeari
unor algoritmi cat mai eficienti. Dar daca se incorporeaza senzori ce sunt capabili de a citi date
audio si date vizuale, provocare este mai mare, intrucat datele preluate sunt stocate impreuna cu
timpii la care au fost inregistrate.
In lumea inteligentei artificiale, dispozitivele comunica intre ele pentru a facilita
efectuarea cu usurinta a activitatilor si a sarcinilor oamenilor intr-un mod natural si cat mai usor
posibil, folosindu-se de informatia extrasa din mediile respective, dar si de inteligenta prezenta in
reteaua in care regasim dispozitive capabile de a sustine aceasta inteligenta. Chiar in timp ce
aceste dispozitive devin tot mai mici ca dimensiune, si totodata tot mai integrate in mediul in
care traim, tehnologia devine tot mai putin vizibila in mediul in care traim, astfel incat tot ceea ce
mai putem regasi este o interfata capabila sa comunice cu oamenii.
Cand se analizeaza datele de la senzori, sistemele pot trimite datele la un dispozitiv
central sau se poate folosi un model distribuit. In primul caz se foloseste un server care preia
datele spre a fi evaluate si in functie de acestea returneaza un raspuns. In modelul distribuit,
fiecare sensor are posibilitatea de a procesa informatia pe loc, fara a mai fi necesara transmiterea
datelor la server, acest eveniment incetinind tot procesul. Utilizarea unui anumit model are un
efect important aspura arhitecturii si a tipurilor de senzori ce urmeaza a fi folositi.

In ultimii ani s-a cautat o cale de a dezvolta reteaua de senzori astfel incat acestia sa
comunice prin intermediul undelor(wireless). Insa acest tip de retea necestia o sursa de
alimentare, iar pentru majoritatea aplicatiilor un inconvenient ar fi inlocuirea acumulatorilor sau
a bateriilor utilizate.

Invatarea
Algoritmii utilizati intr-o retea bazata pe inteligenta ambientala sunt capabili sa invete
din actiunile precedente si astfel pot sa prezica si sa recunoasca activitatile pe care le-a mai
intalnit anterior.
Putem intalni doua cazuri de invatare:
Nesupervizata, in care reteaua preia datele si le proceseaza automat, nefiind
nevoie de interventia omului;
Supervizata. Reteaua creeaza cazuri de utilizare si modele numai cu ajutorul
omului, evitandu-se in acest caz creearea unui algoritm capabil sa proceseze
datele automat, algoritm ce poate incetini astfel productivitatea.
Sistemele ce folosesc inteligenta ambientala se leaga de lumea reala prin intermediul
senzorilor si al actionarii diverselor dispositive ce interactioneaza cu oamenii. Un alt tip de
mecanism care interactioneaza cu oamenii sunt robotii. Ideea de a utiliza roboti a aparut si a fost
explorata foarte mult in filmele science-fiction. Acestia sunt capabili sa furnizeze o gama mai
variata de sarcini ce suporta acest tip de sistem. Robotii furnizeaza sistemelor cu inteligenta
artificiala o modalitate de a se deplasa singuri, ceea ce faciliteaza interactiunea cu omul si
permite ca sistemele sa aiba o influenta mai mare asupra culturii acestuia.

Aplicatii si domenii de utilizare

Sunt multe variante in care inteligenta
ambientala poate interfera cu noi. Unele
aplicatii au fost deja studiate si implementate
cu success. Un exemplu este acela al unei case
inteligente. Sunt multe elemente constitutive
ale unei case inteligente ce pot incorpora
senzori in vederea colectarii datelor si in unele
cazuri aceste date sa poate fi folosite pentru a
automatiza mecanismele mobile sau robotii in
unele cazuri. Efectele folosirii acestui tip de
sistem inteligent este observant in cresterea
confortului locatarului, dar in aceeasi masura
si a sigurantei. De asemenea acest sistem mai
3

poate fi utilizat si pentru a scadea consumul de curent electric.

Oamenii au invatat pe parcursul anilor cum sa beneficieze de toate conditiile intalnite in
mediul in care traiesc. Fie ca a fost vorba despre cum sa obtina hrana sau adapost oamenii au
invatat cum mediile diverse ne pot da elementele fundamentale pentru supravietuirea si confortul
nostru. In cautarea sigurantei si a predictibilitatii, societatea moderna a inceput sa satureze
mediile cu tehnologie astfel incat sa obtina cu usurinta elementele necesare functionarii unei
societati in care se pune la dispozitie maselor un grad mai ridicat de comfort si siguranta. Pana
recent aceasta tehnologie a fost una de tip pasiv. Insa s-a ajuns intr-un punct in care se poate
creea o tehnologie mai activa. Telul inteligentei artificiale nu este numai acela de a furniza un tip
de tehnologie active si inteligenta, dar si de a se incadra unor cerinte specific fiecarui utilizator.

Concluzie
Sistemele care interactioneaza cu oamenii se confrunta cu provocari importante. Difera in
mai multe moduri fata de cele care au ca date de intrare un numar limitat de parametrii si
afiseaza un rezultat in functie de aceste date. Aceste sisteme trebuie sa interactioneze cu
utilizatorul intr-o varietate de moduri.
Probabil cea mai importanta cerinta a unui sistem cu inteligenta ambientala este aceea de
a fi capabil sa recunoasca cerintele, nevoile si intentiile unui utilizator. Ar trebui sa identifice
cand este cazul sa opreasca un utilizator neglijent si cand sa ii faca o sugestie.
In concluzie inteligenta ambientala se intalneste in multe domenii si se poate creea o
comunicare intre acestea pentru a ajuta societatea in vederea dezvoltarii. Dar inca sunt destule
provocarii si imbunatatiri ce pot fi aduse la toate nivelele: infrastructura, algoritmi si
interactiunea om-computer.

Bibliografie
[1] Diane J. Cook. Ambient Intelligence: Technologies, Applications, and Opportunities,
October 3, 2007.
[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Ambient_intelligence#Example_scenario Ambient intelligence
[3] http://www.ac.tuiasi.ro/ro/library/SBCHTML/curs/Cap4.1.pdf Achizitia de cunostiinte

3. Faceti o comparatie in privinta aplicarii schemei din figura 1 n programarea

conventionala, respectiv in SBC.
In programarea conventionala, nivelul reprezentarii (codare) este mai dezvoltat decat in
SBC, iar nivelul cunoasterii (limbajul natural) este mai putin dezvoltat (folosirea comentariilor
intuitive);
6. Reeaua din figura 4 poate fi privit ca reea semantic; transpunei cunoaterea
respectiv n modelul de cadru, respectiv n limbajul calculului cu predicate de ordin nti.

Reprezentarea acestei retele cu predicate de ordinul intai este urmatoarea:

cum_este_produs(Cimentul, Mcinare_fina)
din_ce_este_produs(Cimentul, Clincher)
cum_este_produs(Clincherul, Prelucrare_termica)
unde_se_produce(Cimentul, Fabrica_de_ciment)
este_o(Fabrica_de_ciment, Hoghiz)
este_o(Fabrica_de_ciment, Medgidia)

7. Care sunt diferentele intre instrumentele pentru achizitia de cunostinte din prima si a
doua generatie?
In cazul instrumentelor din generatia a doua se produce o imbinare intre diferite variante
de incorporare a cunostintelor.
prima fata de a doua:
o

lipsa ghidarii procesului de achizitie dupa scopul problemei de rezolvat;

procesul de achizitie trebuie sa fie mai mult corelat cu metoda de rezolvare

a problemelor (de efectuare a rationamentelor) pe care se va baza SBC care se

dezvolta
a doua fata de prima:
o

achizitia urmareste doua tipuri de aspecte: pe de o parte structurile statice

ale domeniului problemei, iar pe de alta elementele dinamice, cele care

determina schimbari ale starii problemei => in OMOS sunt doua submodele
dezvoltate in timpul achizitiei (cel al domeniului, continand elementele statice si
cel al metodei de rezolvare, referitor la elementele dinamice)
o

Spre deosebire de cazul primei generatii de sisteme, cele dou parti sunt

combinate, trebuind sa alcatuiasca impreuna un model coerent al sarcinii