1.Categorii principale in informatica economica(date,
Inteligenta calculatoarelor
informatii,cunostinte).
Termenului de informative nu I se poate asocial o singura definitie
intrucit aceasta este complexa si foarte variata.in informatica
informatia reprezinta un sr de caractere dintr-un alkfabet dat care
poate fi prelucrat prin procedure manual sau automate.Dupa forma
de exprimare a fenomenelor care le reflecta informatia poate fi
anal;ogica,numerica sau cantitativa.Dupa situarea in timp fata de
procesul sau fenomenul reprezentat aceasta poate fi active(dinamica
sau operative),pasiva sau previzionata.dupa continut deosebim
informatii elementare, complexe si sintetice,iar dupa domeniul de
activitate pe care il deserves putem vorbi despre informatii
tehnologice,tehnico-stiintifice si economice.
Data repr.informatia exprimata intr-o forma concreta.Un ansamblu de
semen si caractere dispuse intr-o ordine reprezentid situatia
sintactica unui system de operare.o data devine informative in
masura in care semnificatia sa are un anumit grad de sinteza.La
nivelul unei entitati economice datele supuse prelukrarii provin atit din
surse externe cit si interne.Cele externe sunt de regula,direct
utilizabile usao cuantificabile si se refera de regula la clienti ,
furnizori ,colaboratori,la canalele de distributie a organizatieri precum
si la cunostinte tehnice si tehnologice.Cele interne se bazeaza pe
cuantificarea anumitor fapte si observatii cum ar fi inventarele,evident
stokurilor,a productiei , a personalului..Cunostintele include
capacitatea de a evalua informatia intrun anumit sens sau scop.Prin
urmare ,intre date cunostinte si informatii trebuie facuta o distinctive
clara: Datele repr.nuemre,marimi care servesc la rezolvarea unei
problem sau care se obtin in urma unor cercetari,urmind a fi supuse
unor prelucrari,motiv pt care ele pot fi considerate materie prima a
informatiei reprezentind informatii potentiale. Informatiile se refera la
date organizate care au fost sortate si aranjate dupa criteriile specific
unui anumit domeniu de activitate. Cunostintele se bazeaza pe
insusirea informatiilor , avind ca effect posibilitatea luarii anumitor
decizii.
2.Tehnologii informationale pentru prelucrarea informatiei
economice
Sistemele informationale computerizate (computer based information
systems CBIS ) sunt alcatuite din urmatoarele componente
:Hardware,software,utilizatori umani, knowledgeware
(date,informatii,cunostinte, constiinte)
Brainware(procedure,modele,algoritmi,module)groupware(comunicatii
).Aceste component interactioneaza in cadrul introducerii stocarii
,procesarii datelor cit si a raportarii rezultatelor.Pentru asi rezolva
problemele, membrii active ai societatii trebuie : sa fomuleze
problema,sa formalizeze problema,sa realizeze algoritmul de
rezolvare a problemei,sa codifice algoritmul cu ajutorul unui limbaj de
programare,sa corecteze erorile de programare,sa documenteze
programul,sa utilizeze si sa imbunatateasca programul.Studiind
evolutia informaticii se observa ca posibilitatile oferite in anumite
perioade de sortware sunt mai apoi incluse in hardware.Din acest
punct de vedere putem spune ca software dezvolta hardware-ul,sau
ca hardware-ulurmeazasoftware-ul .Distanta dintre software-
hardware este flexibila.
3.Noi orientari in informatica
Ultima decada a devenit spectaculoasa colaborarea informaticii cu
biologia. 2 exemple dintre acestea ar fi: Proiectul Bio-informatica de
utilizare a informatiei biologice si Exeprimentul lui Adleman(1944)de
utilizare a moleculelor DNA ca support pentru calcul.Calculul DNA a
da t nastere calcului natural care se bazeaza pe capacitatile de lucru
a creierului uman. In experimental lui Adleman, materialele si tehnica
biologica a fost utilizata pentru solutionarea problemelor de calcul.
4. Societatea informationala
5. Societatea total informationala
Societatea total informational (Full information society-FIS ) este o
societate informational de inalt nivel in intregime sustinuta de sisteme
informationale bazate pe calculatoare .Esential e ca sistemul
informational computerizat CBIS cu responsabilitatea de a
:colecta,stoca,procesa si distribui informatia poate servi in calitate de
real support al Societatii pe deplin informational.Uriashul deposit de
informatii in societatea totala informational se numeste Infosfera !!!
Infosfera este un cosmos informational.Informatia din infosfera va da
masura unei societati informatizate.Masura societatii informatizate
reprezinta volumul incarcarii constant a infosferei ( VCLI). VCLI este
influentat de factori tehnologici si sociali.Factorii sociali reprzinta 1.
Numarul de membri active ai societatii(SAM), 2. Volumul
cunoasterii(social knowledge) 3.dezvoltarea tehnologica 4.accesul
membrilor societatii la tehnologie. Toti membri societatii total
informational vor solicita informatii Infosferei. Necesirtatile Societatii
total informationale se pot clasifica dupa gradul de utilizare tehnica a
dispozitivelor care manevreaza informatia. Sunt 6 tipuri de
calculatoare : teminale passive (telefon, fax,pc ) Calculatoare
incorporate (Ed) calculatoare profesionale (PC ) Terminale active
(AT),calculatoare mainframe (MC) Super-calculatoare
(SC).terminalele passive-incarcarea generate de acestea va fi
modesta. calculatoarele incorporate sunt microcipurile,care
controleaza activitatile umane incluse in automobile , televizoare
,dispositive casnice. In mediu un individ va avea 10 astfel de unitati
cu capacitatea medie de 50MB.Calculatoarele profesionale sunt
prezentate de statii de lucru , utilizate de profesionisti pentru asi
realize scopurile.un astfel de echipament va exista la fiecare 5
utilizatori cu o capacitate de 10GB pe unitate.Terminalele active sun
folosite in special la comunicarea la distant.Calculatoarele mainframe
sunt necesare pentru activitati de condurcere pentru mari corporatii
sau departamente guvernamentale.Super calculatoare sustin
activitatea corporatiilor multinationale sau a marilor centre militare.
6.
Prin intlegentacalculatoarelor se defineste nivelul de intelegerea
utilizatorilor umani de catre calculatoare,realizindu-se o legatura
inteligentaintre om si masina.In FIS creste nivelul interactiunilor om-
masina in dezvoltarea programului.spre exemplu utilizatorul poate
doar sa defineasca problema,sa defineasca cerintele de
documentare,sa utilizeze produsul-program,generat de
calculator.Exemple de utilizare a intelegentii calculatoarelor sunt :
traducerile automate ,roboti,programe care joaca sah,diagnoza
medicala,planificare automata,gasirea pe rute optime,recunoasterea
scrisului,vorbirii,figurii..
7. Interactiunea om-masina
Interaciunea om-calculator, numit i interaciunea calculator-om
este interaciunea dintre oameni (utilizatori) icalculatoare, sau i
activitatea de cercetare a acesteia. Este un domeniu interdisciplinar,
care leag informatica de alte domenii de studiu i cercetare.
Interaciunea dintre utilizatori i calculatoare apare la nivelul interfeei
cu utilizatorul, care include
aspecte ergonomice, software i hardware, de exemplu la perifericele
calculatoarelor de uz general sau i la sisteme mecanice mari precum
avioane, aeropoarte, uzine electrice, reele de energie sau i
informatice i multe altele. La calculatoarele moderne exist
urmtoarele puncte centrale ale interfeei IOC: Interfaa grafic (pe
un monitor sau ecran de calculator), mijlocit prin tastatur i un
dispozitiv de indicat cum este mausul, Interfaa grafic mijlocit prin
atingerea monitorului (tehnologia touch screen), Interfaa grafic
mijlocit prin comenzi verbale (recunoaterea vorbirii). In zilele
noastre omul interactioneaza mai mul;t cu tehnologia bazata pe
calculator ,decit cu unele mecanice electrice.scopul interactiunii om-
masina este de a face evidenta functia calculatorului.sunt 3 tipuri de
interfete OM-Masina 1 .interactiune profesionist-specialist
2.interactiune specialist-utilizator 3.interactiune utlizator-utilizator.
Interactiunea profesionist specialist include elemente precum :
profesionistul,sisteme de operare Tos,Dos,OS/2,unitati de
procesare,utilizator Specialist.intereactiunea specialist-utilizator
include actorii precum : utilizator specialist,sisteme de operare
windows si linux,unitati de procesare si grafice,utilizatorul de rind
iteractiunea utilizator utilizator include elementele : utilizatorii de rind
,SO Internet&Windows&Unix,unitati de procesare,grafice , video si
audio,utilizatorii de rind.

8.filosirea microcalculatoarelor in zilele noastrea
Necesitile FIS (societii pe deplin informaional) se pot clasifica
dup gradul de utilizare tehnic a dispozitivelor care manevreaz
informaia.
De exemplu, utilizarea unui calculator pasiv este mai puin intensiv
(din punct de vedere tehnic) dect a unei staii de lucru
ntr-o ordine cresctoare, cerinele se pot clasifica astfel:
1.Terminale pasive (telefon, fax, PC). Se presupune c aceste
echipamente (TP) se vor utiliza n comun de 3 indivizi. ncrcarea
anual generat de acestea va fi modest
2.Calculatoare ncorporate (EC). sunt microchip-uri, care controleaz
activitile umane, incluse n - automobile, - televizoare, -
dispozitive casnice, etc. n medie, un individ va avea 10 astfel de
uniti, fiecare de capacitate medie de 50 MB.
3.Calculatoare profesionale (PC). sunt prezentate de staii de lucru,
utilizate de profesioniti pentru a-i realiza scopurile. Se estimeaz c
va exista un astfel de echipament la fiecare 5 utilizatori i c este
necesar o capacitate de 10 GB pe unitate.
4.Terminale active (AT). sunt folosite n special la comunicarea la
distan.Ele pot fi utilizate n medie de 3 persoane i necesit fiecare
stocarea n Infosfer a 100 GB.
5.Calculatoare mainframe (MC). sunt necesare pentru activiti de
conducere pentru mari corporaii sau departamente guvernamentale.
Necesarul pentru R. Moldova este estimat la 100.000 de uniti, fiecare
utiliznd 100 GB
6.Super - calculatoare (SC). susin activitatea corporaiilor
multinaionale sau a marilor centre militare. Se estimeaz pentru
Republica Moldova un necesar de 200 de uniti fiecare necesit
stocarea n Infosfer a 1000 GB.
9.Posibilitatile moderne ale Software-ului pentru microcalculatoare.
Primele calc.aveau performante limitate: un singur terminal care
transmite au comenzi si se exec. de un sing program-sisteme de
operare monoutilizator.ulterior apar calc. cu facilitati speciale:
* multiprogramare (multitasking)m. m. sarcini in acelasi timp pentru
per. scurte. Supervizorul acorda timp de executie pe rind proceselor
conform unor prioritati. Dupa care le transfera control urm process
acest transfer numinduse comutare de text.
*multiprocesare executia simultana a m mprocese ca si cum ar
avea memorie interna aproape nelimitata.
10. Aplicatii de uz general
1) pentru prelucrarea textului;Aplicaiile care prelucreaz text ofer
utilizatorului faciliti de creare i editare a documentelor. Folosirea
acestui tip de software permite:(1)- inserarea, (2)- mutarea i (3)-
tergerea rapid a cuvintelor,propoziiilor sau paragrafelor.De
asemenea, se poate mbunti aspectul documentului prin
ajustarea:marginilor, tipului de liter folosit, stilurilor de scriereCele
mai utilizate pachete de aplicaii pentru texte sunt:
WordPerfect,Microsoft Word, WordStar, AbiWord, Professional Write,
MultiMate Advantage, OpenOffice .
2) pentru calcul tabelar; Prin intermediul Calculului tabelar
utilizatorul poate dezvolta rapoarte personalizate n baza unor
funcii:matematice, financiare, statistice i logiceCele mai utilizate
aplicaii pentru calculul tabelar sunt:Microsoft Excel, GS-Calc, Lotus
1-2-3, Gnumeric, PlanMaker, Quattro Pro
3) pentru gestiunea bazelor de date; Un sistem pentru gestiunea
bazelor de date (SGBD) este o colecie de aplicaii destinat s
exploateze o baz de date. O baz de date este o colecie structurat
de date relaionate. Exemple tipice de baze de date ntlnim
n:contabilitate,resurse umane, magazine virtuale.Exploatarea unei
baze de date se refer la: 1-construirea bazei de date, 2- interogarea
bazei de date i 3- meninerea bazei de date.Marile baze de date ale
lumii sunt gestionate de doar cteva aplicaii complexe i scumpe: -
Oracle Database, - Microsoft SQL Server, - MySQL sau -
PostgreSQL.
4) pentru grafic; Rapoartele i prezentrile care includ imagini
sunt mai eficiente dect cele compuse doar din text. Aplicaiile de
grafic realizeaz urmtoarele tipuri de grafice:(a) grafice analitice,
pentru a face seriile de date mai uor de neles. Cele mai utilizate
forme de grafice analitice sunt de tipul bar, linie, circular. Utilizatorul
le poate vizualiza pe ecran sau le poate tipri.(b) grafice de
prezentare, care permit utilizatorului s combine diverse forme i
texte, pentru a elabora imagini sofisticate, la un nivel artistic.
(c)Programele de grafic pot face parte din aplicaiile de calcul
tabelar:- Lotus 1-2-3- Excel, sau pot fi de sine-stttoare.
5) pentru comunicaii; Aplicaiile pentru comunicaii permit
utilizatorului s (1).acceseze programele i datele aflate pe un
calculator la distan i (2).s transmit informaii unui calculator aflat
la distan. a) Aplicaiile de comunicaii sunt de cea mai mare
importan n realizarea reelelor de calculatoare, care la rndul lor
reprezint principala strategie n construirea societii total
informatizate (FIS).
6) pentru gestionarea activitii; Software-ul de gestionare a
activitii (desktop manager software DMS), numit i software-ul
rezident n RAM (RAM-resident software) este proiectat pentru a fi
oricnd la dispoziia utilizatorului.(a). Softul de gestionare a activitii:
calendar, dicionar, notie etc.Astfel de aplicaii se utilizeaz
pentru:organizarea i atenionarea asupra calendarului de
ntlniri;cutarea n dicionare i corectarea erorilor;realizarea de
nsemnri.
7) pentru publicaii; Software-ul pentru publicaii (DeskTop
Publishing software DTP) este reprezentat de aplicaiile care ofer
o calitate a tipririi ct mai apropiat de professionalismProdusele
realizate cu DTP: - afie,- cri de vizit,- ziare, - reviste,-
cri integreaz text i imagini de calitate, astfel nct, indiferent de
mrime, stiluri i alte caracteristici, s se apropie de standardul
profesional.Astfel de aplicaii DTP sunt: - VENTURA,- Adobe Creative
Suite (Adobe Systems Incorporated), - Canvas (ACD Systems), -
PagePlus (Serif), - Apple Works (Apple).
8) pentru proiectare.Desenele tehnice, care nainte necesitau zile
sau sptmni, acum se pot realiza n mai puin de o zi. Mai mult,
imaginile pot fi -- tri-dimensionale, -- se pot roti, -- se pot mri sau
micora la diverse scri.Aplicaiile industriale care alctuiesc
software-ul de proiectare (computer aided design CAD) permit
proiectarea pe ecran, fr a se construi modele scumpe..
11.Software-ul de system
Software-ul calculatoarelor se imparte in 2 categorii de soft:
1.software-ul de system. 2.software-ul aplicativ.
Softul de system este reprezentat de calculator p-u ca: (1) sa
interpreteze instructiunile si datele. (2) sa utilizeze dispozitivele
atasate (tasta). (3) sa interactioneze cu aplicatorul. Software-ul de
system consta din :-comenzi interne ; -comenzi externe ;-procesoare
de limbaj. Suporturi ale software-ului de system:MS/DOS
Norton Commander UNIX OS/2 Windows 3.1
Windows 3.11 Windows 95 Windows NT Windows 2000
Windows XP Windows 2003 Windows 2010 Adaptable
Programming Tools Formal Natural Language Communication
Natural Language Processing.
12.Istoricul calcului tabelar
Un student de la Harvard a avut in 1978 ideea acestui processor.Se
tot saturasera sa tot adauge rinduri si coloane de numere la fiecare
tema pe care o avea de facut .Pachetul Software creat pentru a usura
munca studentilor a fost numit: Visicalc.in 1984 a fost cea mai bine
vinduta aplicatie software cu peste 700000 de licente in toata
lumea.la scurt timp dupa introducerea programului VisiCalc in lumea
microcalculatoarelor , pe piatza au intrat si alti competitor cu numele
comun Visiclones, cele mai cunoscute fiind : Lotus1-2-
3,Multiplan,Supercalc,Excel,Quattro Pro , WingZ .
 13.Trasaturi generale ale programelor de calcul tabelar
Procesoarele de calcul tabelar sau generatoare de foi de calcul ,
sunt aplicatii specializate destinate calculelor economice ,statistice ,
stiintifice,gestiunea unor baze de date de dimensiuni reduse,etc.
Elementul fundamental este foaia de calcul (spreadsheet), un tabel
organizat pe linii si coloane.La intersectia unei linii si coloane se afla
celula,in care se pot introduce diverse informatii:numere,texte ,
formule .Procesoarele de tabele ofera utilizatorilor o serie de facilitate
cum ar fi: introducerea,stergerea.modificarea datelor in celule
individuale sau in blocuri de celula,existent unei varietati de functii
matematice care pot fi folosite in foaia de lucru, realizarea de
reprezentari grafice (diagrame) diverse,adaptate datelor de
ilustrat,elemente de gestiune a bazelor de date, generatoare de
scenario pentru stimularea diverselor context pe piata, elemente
avansate de programare liniara si optimizare. ntr-o matrice, celula
(care poate reine un ir de caractere sau o alt valoare) se identific
prin numele coloanei i al rndului la a cror intersecie se
afl.Rndurile sunt identificate prin numere (1, 2, 3 etc.), iar
coloanele prin litere (A, B, C, D, etc.). Cu ajutorul sgeilor de pe
tastatur sau al mouse-ului, se poate muta cursorul n spaiul de lucru
pentru a cerceta diferite celule.Cnd cursorul acceseaz poriuni ale
tabelului care nc nu sunt vizibile pe ecran, el descrie o aciune
numit scrolling (derulare).Atunci cnd se folosesc indicatori de
rnduri i coloane pentru a gsi poziia ntr-o matrice, exist reguli
care trebuie respectate:-- adresa absolut a celulei,-- indicarea doar a
coloanei,-- eliminarea indicatorului de coloan. O celul poate fi
identificat prin adresa ei absolut. De exemplu, celula din rndul al
treilea al coloanei A este definit corect 1.dac indicai prima coloan
(notat cu A) i rndul al treilea (notat cu 3), adic A3. 2. Dac nu
indicai rndul, nseamn c ai indicat ntreaga coloan. 3. Dac efectuarea unui mprumut printr-un credit de 15 milioane lei pe timp
eliminai indicatorul de coloan, acest lucru va desemna ntregul rnd
. 4. O celul poate fi identificat prin adresa relativ - adic poziia ei
fa de alt celul.n partea de sus sau de jos a ecranului programul
de calcul tabelar v va oferi informaii cum ar fi:-poziia celulei pe care
e poziionat cursorul (celula curent);-limea coloanei pe care se afl
cursorul;-coninutul celulei curente, dac acolo exist vreo
dat.Coninutul oricrei celule poate fi: 1.Text conine cuvinte sau
cifre care nu pot fi folosite n calcule, 2.Valori numerice utilizate n
calcule,3.Formule care efectueaz calcule, 4.Macro-instruciuni
comenzi automate5.Datele numerice pot fi introduse n foaia de calcul
astfel:-se introduc datele cu ajutorul tastaturii -se obin din alte date
cu ajutorul unei formule, -se preiau date dintr-un fiier.
14 Alegerea unui program de calcul tabelar
1.INSTRUMENTE SIMPLE - Instrumente n funcie de utilizator
2. INSTRUMENTE COMPLEXE -Instrumente pentru profesioniti
15 .Aria de aplicare a pachetelor de calcul tabelar
Aceste pachete de aplicaie au fost denumite Visiclones i cele mai
cunoscute sunt: -- Lotus 1-2-3, -- Multiplan, -- Supercalc, -- Excel, --
QuattroPro i -- WingZ.
16. Tipuri de date a pachetelor de calcul tabelar
17. Operatii aritmetice
Funcii matematice. Funcii trigonometrice. Funcii financiare. Funcii
statistice (MS Excel).
functii matematice si trigonometrice (Math & Trig): permit
efectuarea de calcule matematice simple si complexe; =SUM (lista);
=PRODUCT (lista); =SUBTOTAL(referinta-tip;cimp de regrupat);
=SUMPRODUCT(list); =SUMIF(cimp de evaluat; criteriu; cimp de
insumat); =ROMAN(numr;format); =RAND(); =ABS(numr);
=LN(numr); =LOG(numr;baz);=LOG10(numr); =EXP(X) ;
=MOD(X;Y); =FACT(numr); POWER(numr;putere) ,
=SQRT(numr) ; =SIN(X) ; =COS(X) ; =TAN(X) ; =ASIN(X);
=ATAN(X); =DEGREES(unghi); =RADIANS(unghi);
=ROUND(X,numr de zecimale); =PI(); =INT(numr)
funcii financiare (Financial): sint utilizate pentru calcularea
amortizarii mijloacelor fixe, ratelor, dobinzilor, veniturilor din investitii;
=RATE(numr de perioade;valoarea plii;valoare prezent)
returneaz rata dobnzii pe perioada unei anuiti, pentru un
mprumut sau o investiie. Pentru exemplificare presupunem
de un an, cu o valoare lunar de rambursat n sum de 1.800.000 lei.
=NPER(rata dobnzii;valoarea plii;valoare prezent) returneaz
numrul de perioade de plat pentru o investiie sau un plasament.
Altfel spus, se calculeaz cte vrsminte sunt necesare pentru ca
un capital constituit printr-o investiie i remunerat
printr-o dobnd s ating o valoare specificat.
funcii statistice (Statistical): permit efectuarea unor calcule
statistice utiliznd serii de valori.
=MAX(list) returneaz cea mai mare valoare din list. Lista poate fi
compus din: numere, formule numerice, adrese sau nume de
cmpuri;
=MIN(list) returneaz cea mai mic valoare din list;
18 Functiile calculului tabelar
1.Functii des folosite ( MS Excel).
Sum (D) calculeaza suma tuturor elementelor din domeniul D
indicat. Ex. 1). Sum ( A4 : A100 ); 2). Sum ( B3 : B8; F2 : F8 )
Nota: Apelul acestei functii poate fi efectuat si cu butonul E de pe
bara de instrumente.
Max (D) afiseaza valoarea maxima din domeniu;
Min (D) afiseaza minimul din domeniu;
Average (D) media din domeniu. Automat se numara celulele, care
au informatie si se calculeaza media lor.
Count (D) afiseaza numarul de celule incluse in domeniu ce au
valori (0 deasemenea este o valoare);
Int ( D) afiseaza partea intreaga a valorii din celula indicata ( int
(Average (D) );
Char (cod) afiseaza simbolul codului indicat.
Functiile calcului tabular sunt in general incluse in aproape toate
programele de calcul tabular: Lotus 1-2 -3.SuperCalc,Excel.Fiecare
produs de calcul tabular contine un manual pentru utilizator,ca sursa
primara de asistenta.Astfel programul de clcul tabular ofera o
comanfa speciala de ajutor pe care se pot baza utilliatorii pentru a le
reaminti cum sa faca anumite operatii :ajutorul offline (Help) ajutorul
On-line(F1).O alta functie a calcului tabular constituie deplasarea
care se poate de efectuat in 2 modalitati:prima metoda este folosirea
tastelor sageti.Acestea muta cursorul o celula in directia
corespunzatoare(sus,jos,stinga,dreapta).a doua modalitate de
deplasare este utilizarea unei comenzi si anume Go To : accesam
comanda Go To a programului si introducem adresa celulei in care
dorim sa mutam cursorul.Tasta Home cursorul se muta pina la prima
celela de pe rindul current!!! Primele operatii pe care ar trebui sa le
efectueze utilizatorul pentru a organiza logic spatial de lucru
,reprezinta desemnarea numelor pentru tebel rinduri si coloane prin
tastarea unor caractere specifice.Numerele introduce pentru aceasta
necessitate de desemnare a numelor sunt considerate siruri de
caractere si nu pot fi automat utilizate ca numere.daca lucram cu
un abel de dimensiuni mari, pe masura ce mutam rindurile in jos so
coloana spre dreapta pagina deschisa pe ecran se va derula iar
etichetele coloanelor sau rindurilor vor disparea de pe ecran.asta
semnificind ca nu vom mai sti numele rindurilor si coloanelor.PT a
impedica aceasta problema , stabilim etichete pt tabelul in cauza,ele
fiind atasate rindului , coloanei,celulei sau unui grup de cellule
adiacente.Comanda Titles blocheaza rindurile si coloanele.O alta
functie a calcului tabular este golirea celulelor
19. Compararea procesoarelor de calcul tabelar.
20. Procesorul de calcul tabelar Microsoft Excel
Un procesor de calcul tabelar este un pachet software folosit n
modelarea unor tipuri variate de date, n scopuri precum: 1--
planificarea, 2-- elaborarea politicilor de prognoz, 3-- analiz
economic i 4-- luarea deciziilor.O astfel de aplicaie se utilizeaz n foaie de calcul,se pot deselecta foile selectate daca se face clic pe o
construirea unui model bazat pe o situaie real n care datele pot fi
aranjate pe -- linii i -- coloane
Procesorul de calcul tabelar permite definirea unei probleme n
termeni de:1-- text, 2-- date i 3-- formule, n timp ce calculatorul
duce greul calculelor complicate sau plictisitoare.Procesorul de calcul
tabelar este un instrument eficace n manevrarea unor volume mari
de informaii i calcule repetate, fiind una dintre inveniile care aduce
nivelul software-ului la generaia a 4-a.
21. Registre de calcul
Puteti sa creati un registru de calcul gol, sau puteti folosi un sablon,
pentru a crea unul mai complex. Un sablon este un registru de calcul
preformatat, pe care l puteti modifica n functie de necesitatile proprii.
Excel contine sabloane pentru facturi, rapoarte financiare si alte foi de
calcul ce se utilizeaza frecvent.
Iata cum puteti sa creati un nou registru de calcul:1.Deschideti meniul
File si selectati New. Pe ecran va aparea caseta de dialog New.
aceasta caseta de dialog contine doua etichete: General si
Spreadsheet Solutions.2.Pentru a crea un registru de calcul gol,
executati clic pe eticheta General si apoi pe pictograma Workbook.
Pentru a crea un registru de calcul pornind de la un sablon, executati
clic pe eticheta Spreadsheet Solutions. Pe ecran veti vedea
pictograme pentru mai multe tipuri de foi de calcul folosite mai
frecvent. Executati clic pe pictograma corespunzatoare tipului de
registru de calcul pe care vreti sa-l creati.
Dupa ce faceti selectarea, executati clic pe OK, sau apasati tasta
Enter. Pe ecran va fi deschis un nou registru de calcul avnd pe bara
de titlu o denumire prestabilita; Excel va numerota filele; de exemplu,
daca aveti deja deschis un registru de calcul Book1, pe bara de titlu a
noului registru de calcul va aparea Book2.
Tot ceea ce introduceti ntr-un registru de calcul va fi salvat n
memoria temporara a calculatorului; daca iesiti din Excel, veti pierde
datele respective. Ca atare, este important sa salvati n mod regulat
fisierele care contin registre de calcul, pe hard-disc sau pe o
discheta.Prima data cnd salvati un registru de calcul pe hard-disc,
trebuie sa-i alocati o denumire. Pentru a denumi un registru de calcul,
efectuati pasii urmatori:1.Executati clic pe butonul Up One Level
pentru a intra in directorul de nivel superior..2.Executati clic aici
pentru a salva registrul de calcul..3.Introduceti o denumire pentru
registrul de calcul..4.Selectati unitatea de disc si directorul.
22.Lucru cu foile de calcul
a)Selectarea foii de calcul : pentru o singura foaie se face click pe
eticheta dorita,pentru a selecta mai multe foi alaturate se face clic per
pima , se apasa tasta Shift si se face clic pe ultima,pentru foi
nealaturate se tine apasata tasta ctrl in timp ce se face clci pe fiecare
formule, iar n bara de adrese este indicat adresa celulei n care are
eticheta din afara grupului.
b)eliminarea foilor de calcul : se selecteaza foile care vor fi eliminate,
se allege EDitare (EDIT)- stergere foaie (Delete Sheet),se confirma
stergerea si se executa click pe OK
c)inserarea foilor de calcul-se selecteaza foaia inaintea careia se
insereaza noua foaie de calcul,se deschide Inserarea(Insert)-Foaie
de lucru(worksheet)
d)Mutarea si copierea foilor de calcul- foile de calcul pot fi mutate sau
copiate in cadrul unui registru sau intre doua register,se selecteaza
foaia sau foile vizate se deschide Editare(edit)-Mutare sau copier
foaie(Move or Copy sheet ), se completeaza numele registrului in
care se doreste transferul si numarul foii in fata careia se face
mutarea,pentru copier se pune X in casuta crearea unei Copii(Create
a Copy),se activeaza butonul Ok
e) redenumirea unei foi de calcul-se selecteaza foaia care va fi
redenumita,se deschide Format(format)-Foaie-Redenumire(sheet
Rename), se poate face dublu clic pe eticheta foii ce se redenumeste
ca urmare se deschide cutia de dialog Rename Sheet ,se tasteaza
noul nume al foii de calcul si se valideaza Ok.
23.Introducerea si editarea datelor
ntr-o foaie de lucru se pot introduce trei tipuri de date: numere,
formule i text. Numerele reprezint valori pe care le folosim la
diverse calcule, inclusiv datele calendaristice. Formulele sunt calcule,
de exemplu: suma, produs, medie etc. Textul este onregistrare care
nu este numr sau formul.
Pentru a introduce date ntr-o celul, cursorul se pozitioneaz pe
celula dorit si se faceun click . Dupa ce aceasta se introduce datele
necesare. Datele introduse n celul apar concomitent i n bara de
loc introducerea datelor. Dup introducerea datelor se tasteaz Enter
pentru a finaliza. Excel posed proprietatea de autocompletare,
adic n cazul n care se introduc datele despre nite persoane cu
locul de resedin i se introduce ntr-o celul oraul Chiinu, atunci
la introducerea literei C n alt celul aplicaia va insera n mod
automat Chiinu. Dac completarea dat aranjeaz utilizatorul
atunci se tasteaz Enter, n caz contrar se introduce mai departe
datele necesare, de exemplu Cahuln cazul n care se dorete
modificarea coninutului unei celule este necesar de activat celula n
care se dorete efectuarea modificrii, efectund un simplu click pe
celul, i se tasteaz Delete. Dup ce se tasteaz Delete informaia
iniial este tears i utilizatorul poate introduce informaia nou.
Tastarea butonului Delete nu este absolut necesar, dup activarea
celulei utilizatorul poate s nscrie informaia necesar, ea va fi
nlocuit n mod automat cu cea care era iniial. Sunt posibile cazuri
cnd este necesar de efectuat schimbri minore n celul, spre
exemplu de schimbat doar o singur liter. n acest caz efectuarea
pailor descrii mai sus nu este raional deoarece va fi necesar
introducerea repetat a informaiei. Pentru a realiza editarea celulei
se efectueaz 2 click-uri sau se face un click n bara de formule i se
editeaz coninutul iniial al celulei..
Introducerea datelor se realizeaz n urmtorii pai:
Poziionarea pe celula n care se dorete s se introduc ceva
Textul tastat apare
n celula n care s-a fcut poziionarea
n bara cu formule fx (deasupra liniei cu numele coloanelor) i va fi
memorat dup apsarea tastei Enter, Tab sau a unei sgei
direcionale sau prin mutarea indicatorului mouse-ului ntr-un alt loc;
Pentru a anula ntregul text introdus, nainte de memorare se apas
Esc, iar dup memorare se apas tasta Del.
Pentru a corecta un text memorat, se poziioneaz cursorul pe celula
respectiv, apoi n zona de editare fx se poziioneaz indicatorul
mouse-ului pe poziia unde trebuie fcut corecia.
Pentru vizualizarea formulei coninut de o celul se face dublu clic
pe celula respectiv (formula poate fi vzut n zona de editare a
formulelor fx i dup poziionarea cu clic pe celula respectiv).
Dac Excel nu nelege ceea ce s-a introdus n celula respectiv
apare un mesaj de eroare #NAME, #REF sau altceva
24.Ajustarea inaltimii si latimii coloanelor
Formatele pentru limea coloanei sunt folositepentru a schimba
dimensiunea tuturor celulelor dintr-o coloan. Stabilindformatul pentru
limea coloanelor, putei specifica dimensiunea unei coloanen
caractere.Metodele deschimbare a dimensiunilor coloanelor sunt: -1-
Tragere de marginea coloanei, cnd cursorulmouse-ului se
transform ntr-o sgeat dubl. -2- Dublu-clic pe marginea coloanei
i astfelcoloana se potrivete celei mai mari valori. -3- Setarea unei
dimensiuni prin afiarea InfoBoxi alegerea etichetei Basic. Apoi se
completeaz valoarea dorit n casetaDefault Column width.
25 Tipuri si formate de date in Excel
Excel analizeaz n mod constant elementele introduse de dvs. ile
clasific n trei categorii posibile de date: text, o valoare sau o
formul. Dac Excel consider c nregistrarea reprezint o formul, semnul egal, se introduce un operator,se efectueaza clc pe
programul calculeaz automat formula i afieaz rezultatul calculat
n celula foii de lucru
Dac Excel e convins c nregistrarea nu se ncadreaz n categoria
formulelor programul va determina dac nregistrarea reprezint o
frntur de text sau o valoare. Excel face distincia dintre text i valori
astfel c tie cum s alinieze nregistrrile din foaia de lucru. De
asemenea, datorit faptului c formulele se pun n practic numai
dac le sunt furnizate valori prin diferenierea textului de valori
programul tie care vor funciona i care nu n formulele pe care le
construii.
Fundamental, Excel utilizeaza trei tipuri principale de date: numeric,
text si logic.Prin definitie, o data de tip numeric este acea informatie
care poate fi utilizata in operatii matematice. Datele detip logic au
doar doua valori posibile (TRUE - adevarat si FALSE -fals) si sunt
utilizate in expresii logice. Datele de tiptext sunt acele date care nu
sunt de tip numeric sau logic si includ toate caracterele, cifrele si
simbolurile speciale. In momentul introducerii datelor, Excel
realizeaza o prima interpretare a caracterelor introduse, in
succesiunea lor:
Daca acestea sunt recunoscute ca o secventa care poate
reprezenta un numar, in sensul definitiei precedente,atunci sunt
retinute ca data de tip numeric si pot fi ulterior folosite in expresii
matematice;
Daca sunt recunoscute ca o valoare logica, vor putea fi utilizate
ulterior in expresii logice;
Daca nu vor fi recunoscute ca numar sau valoare logica, atunci vor
fi retinute si interpretate ulterior ca text.Datele de tip text nu vor putea
fi utilizate in formule matematice, dar pot fi folosite, de exemplu, in
operatii cusiruri de caractere (de exemplu, poate fi cautat un subsir in
cadrul valorii respective sau poate fi inserat unsubsir la o anumita
pozitie).
26.Calcule simple in Excel.lucru la nivel de
celula,rind,coloana,domeniude celule.
AUTO CALCULATE pt calcule rapide calculeaza val tuturor celulelor
selectate conform cu functia pe care ati selectat-o...Selectati celulele
pe care doriti sa le adunati ( sau asupra carora doriti sa calculati o
medie sau sa le numarati )...Pt a schimba functia utilizata de
AutoCalculate ( jos in dreapta pe bara de stare) click dreapta
AUTO SUM pt a introduce o formula care insumeaza un grup de
nr....Click pe o celula de la baza coloanei cu nr pe care doriti sa le
insumati...Click pe AutoSum..Enter. O formula se foloseste de fiecare
data cind se doreshte efectuarea unui calcul in excel.ele
repr,elementul definitoriu al unei foi de calcul. Operatii posibile de
efectuat:adunare,scadere,inmultire,impartire,egal cu .diferit de,mai
mare decit, mai mic decit.Formulele se pot crea prin urm metoda se
activeaza celula unde se doreste aparitiarezultatului ,se tasteaza
urmatoarea celula din din formula,se incheie introducerea de date
prin apasarea tastei enter de pe bara de formule..oalta metoda
reprezinta utilizarea paletei de formule.
Calcule simple utilizand formulele in Excel
Formule formule de calcul cu ajutorul crora este calculat o
nou valoare n funcie de informaiile din alte celule.
Microsoft Excel a fost creat special pentru efectuarea de calcule
numerice. Pentru a indica programului modul de calcul trebuie scrise
formule. Formulele sunt formate, de regul, din adrese de celule,
valori i operatori matematici. La efectuarea calculelor sunt
respectate toate regulile algebrice: prioritatea operaiilor de nmulire
i mprire, a parantezelor etc.
Toate formulele se introduc cu semnul = n fa. Dac se omite
semnul =, Excel consider c n celula respectiv a fost introdus un
text. n continuare sunt prezentai principalii operatori utilizai n Excel.
Operatori aritmetici [ + * / % ^]
Operatori de text [ ]
Operatori pentru comparaii [= < > <= >= <>]
Pentru introducerea unei formule se execut paii urmtori:
Se selecteaz celula n care trebuie s apar rezultatul formulei;
Se scrie formula precedat de semnul =.
Se apas tasta <Enter>
Dup apsarea tastei <Enter> n celul apare automat rezultatul
calculelor. Dac celula care conine formula este selectat din nou, se
constat:
n bara de formule este afiat formula de calcul;
n celul apare rezultatul.
27. Calcule avansate. Serii de date Excel
SUM- Insumarea valorilor din domeniul selectat
1. Click pe celula in care doriti sa plasati formula 2. Tastati = 3.
Tastati sum ( 4. Selectati cu m celulele pe care doriti sa le insumati
5. Tastati ) 6. Enter
MIN -Gasirea valorii minime din domeniul selectat
1. Click pe celula in care doriti sa plasati formula 2. Tastati = 3.
Tastati min ( 4. Selectati cu m celulele pe care doriti 5. Tastati ) 6.
Enter
MAX- Gasirea valorii maxime din domeniul selectat
1.Click pe celula in care doriti sa plasati formula 2.Click Paste
Function 3.Click ALL 4.Click MAX 5.Evidentiati sau stergeti val din
caseta coresp primului argument si introduceti intregul domeniu al
tabelului tragand cu mouse-ul pt a selecta celulele 6.Click OK
AVERAGE- Calcularea mediei valorilor din domeniul selectat
1.Click pe celula dorita 2.Tastati =AVERAGE ( 3.Selectati celulele pt
care doriti sa calculati media 4.Tastati ) 5.Enter
SUMIF-Insumarea tuturor valorilor care satisfac un anumit criteriu
1.Click pe celula dorita 2.Click Paste Function 3.In una din categ ALL
sau Math & Trig dublu click pe SUMIF 4.In Range introduceti
domeniul de cellule care contine criteriul 5.In CRITERIA introduceti
criteriul dupa care doriti sa insumati valorile 6.In SUM_RANGE
introduceti domeniul val pe care doriti sa le insumati 7.OK
IF actioneaza in felul urmator : DACA o instructiune e adevarata
ATUNCI intoarce aceasta prima valoare;ALTFEL intoarce aceasta a
doua valoare
PMT calculeaza rata lunara pt un produs daca ii furnizati rata
dobanzii anuale, nr de rate lunare si suma totala imprumutata
1.echivaleaza rata dobanzii cu marimea perioadelor ratelor
2.calculeaza rate de plata negative
NOW(afiseaza data si ora curente) tastati =now ( ) TODAY
( afiseaza data curenta) tastati = today ( )
28..Calcularea totalurilor si subtotarurilor
Subtotalizarea se face prin poziionarea pe prima celul din tabelul
respectiv (sau prin selectarea acesteia) i activarea casetei de dialog
Data >Subtotal, n care se vor specifica:
1.Rubrica pentru care se face gruparea sau unde are loc ruptura de
secven n lista derulant At Each Change ; 1.se selecteaza orice celula din baza de date.
2. Tipul de operaie care se va aplica datelor regrupate (Sum, Max,
Min, Average, Count, Product) din caseta Use Function ;
3. Rubrica de calculat prin selectarea acesteia din Add Subtotal to;
4. Dup precizarea acestor elemente se valideaz cu butonul OK.
Rezultatul gruprii i totalizrii va fi apoi afiat, ducnd la pentru tabel si se specifica faptul ca se creaza un tabel pivot. Se
modificarea foii de calcul n sensul apariiei unor elemente (+,-) care
semnific gradul de grupare a datelor. Astfel se realizeaz
ierarhizarea tabelului.
Pentru a crea automat subtotaluri pornind de la o foaie de calcul
primara, trebuie sa parcurgeti doi pasi:
1. Mai intai trebuie sa sortati (adica sa ordonati) liniile foii de
calcul dupa valorile campurilor (adica a coloanelor) pe care vreti sa le
insumati in subtotaluri. Pentru a face acest lucru, trebuie sa folositi
procedeele descrise intr-un paragraf anterior, intitulat Cum sortati
inregistrarile unei baze de date ?.
2. Apoi trebuie sa creati subtotaluri folosind metoda descrisa mai
jos.
Daca folositi aceasta facilitate, Excel creaza subtotaluri automate,
fara a fi nevoie sa introduceti formule in anumite celule. Excel
insereaza randurile pentru subtotaluri si creaza automat formule
pentru subtotaluri si pentru totalul general. Pentru datele de sinteza
create automat in acest fel, se poate alege un format special. De
asemenea, se pot folosi aceste date pentru crearea unor grafice.
Cum pregatiti datele pentru subtotaluri ?
Pentru a crea subtotaluri, trebuie sa faceti urmatoarele operatii de
pregatire:
1. Pentru ca subtotalurile sa functioneze corect, trebuie sa
organizati datele in coloane etichetate. Excel determina modul de
grupare a datelor cu ajutorul acestor etichete.
2. Trebuie sa sortati datele dupa valorile campurilor pentru care
se creaza subtotalurile. Daca se doresc subtotaluri la mai multe
nivele, trebuie sa se faca sortarea dupa mai multe criterii.
similare. . Crearea unui raport de tip tabel pivot :
utilizarea operatorilor logici AND,OR i NOT, cu ajutorul crora se pot
2. se selecteaza optiunea Data-PivotTable and PivotChart Report din
bara de meniuri pentru a deschide aplicatia Pivottable and PivotChart
wizard.
3.Se selecteaza tipul de sursa de dae care urtmeaza sa fie folosit
32. Tipuri de diagrame/Crearea diagramelor.
efectueaza klick pe butonul Next.
4.Se verifica sectarea intregii baze de date .Dacva nu, se selecteaza
domeniul correct pentru baza de date.Se efectueaza click pe butonul
Next.
5.se specifica dacvaq se doreste inserarea tabelului pivot intro foaie
noua sa intruna existent , dupa care se efectueaza clic pe butonul
Layout pentru a deschide caseta de dialog Layout.
6.se trag butoanele de cimp in zonele schitei tabelului pivot.Este
necesara plasarea unui cimpin regiunile data ,column si Row ,
reuniunea Page este optional.
7. Pentru a selecta o alta metoa de rezumare pt un cimp de date,se
efectueaza dublu clic pe butonul de cimp din regiunea Data pentru a
deschide caseta de dialog din PivotTable Field. Se selecteaza o
metoda de rezumare din Summarize By. Pentru a folosi un calcul
personalizat se efectueaza clic pe butonul Options pentru a extinde
caseta de dialog , dupa care se selecteaza o functie si un cimp baza
sau articol baza,daca este necesar.Se efectueaza click pe ok.
8.Se introduce locatia c eluleide inceput pentru tabel sau se lasa
locatia libera pentru a cere programului excel sa creeze tabelul intro
foaie de lucru noua
9.Se efectueaza click pe butonul options pentru a deschide caseta de
dialog PivotTable options.se introduce un nume pentru tabel su se
lasa numele presatbilit.Seselecteaza optiunile care urmeaza afi
utilizate , dupa care se efectueaza click pe ok.
10.se efectueaza klick pe butonul Finish pentru a inchide aplicatia
Wizard si pentru a geneara raportul de tip tabel pivot . pentru
detalierea unui tabel pvot se efectueaza dublu click in celula din
regiunea Data care contine rezumatul care se doreste sa fie examinat
in detaliu.
operator relaional: >, ,<, , =, . Procesorul tabelar permite
crea funcii logice complexe.
31.Tabele MS Excel pentru Business proiecte.
O diagram este o reprezentare grafic a datelor dintr-o foaie de
lucru. Diagramele convertesc datele din rndurile i coloanele unei foi
de lucru ntr-un limbaj vizual care poate fi citit i neles imediat.
Diagramele se pot crea direct n foaia de lucru, pentru a fi afiate i
salvate ca pri componente ale acesteia, numite diagrame fixate,
sau n documente separate. Ambele tipuri de diagrame sunt legate de
datele foii de calcul din care au fost create, n sensul c ori de cte ori
datele foii de lucru sunt actualizate sunt actualizate i diagramele
corespunztoare. Pentru a construe o diagrama trebuie sa selectam
blocul de cellule in baza caruia va fi create diagram .Punem in relief
fila Insert si grupul Charts, facem clic pe buton (Create Chart).Ca
urmare apare o caseta cu tipurile de diagrame. Excel ofer 14 tipuri
de diagrame standard: Column, Bar, Line, Pie, XY (Scatter), Area,
Doughnut, Radar, Surface, Bubble, Stock, Cylinder, Cone, Pyramid.
Fiecare tip de diagram are predefinit o serie de subtipuri din care
utilizatorul si poate alege unul, care se potrivete mai bine scopurilor
sale.
Column- pt a compara diverse valori (bare vertical);
Line- pt a evedentia tendintele si schimbarea valorilor in timp;
Pie-pt a prezenta raportul dintre partile unui intreg(o singura serie);
Bar-similara cu dig. Column (bare orizontale);
Doughnut- similara cuPie dar poate contine mai multe serii;
Area- Similara cu dig Line ,pt a evedentia cantitatea schimbarilor
diverselor valori.
-Selectai celulele care conin datele pe care dorii s le utilizai pentru
diagram.
n fila Inserare, n grupul Diagrame Facem clic pe tipul de diagram,
apoi pe subtipul de diagram pe care dorii s-l utilizai. Pentru a
vedea tipurile disponibile de diagrame, facei clic pe un tip de
diagram, apoi pe Toate tipurile de diagrame pentru a afia caseta de
dialog Inserare diagram, facei clic pe sgei pentru a defila n jos n
toate tipurile i subtipurile disponibile de diagrame, apoi facei clic pe
acelea pe care dorii s le utilizai. n mod implicit, diagrama se
plaseaz n foaia de lucru ca o diagram ncorporat.

30.Functii logice in Excel 33.Diagramele in excel .Utilitatea lor

29.rapoarte Pivot Table Funciile logice sunt adesea denumite condiii dac-atunci i sunt Diagramele reprezinta reprezentari grafice ale unor date
executate n felul urmtor adic o condiie este adevrat, atunci se numerice.Diagramele simplifica comparatiile intre numere si
Utiliznd un raport pivot table, avei posibilitatea s rezumai, s ntoarce prima valoare, altfel se ntoarce cea de-a doua. Forma lor intelegerea acestora de catre utilizatori,astfel inkit au devenit un
analizai, s explorai i s prezentai un rezumat al datelor din foaia general este : IF (condiie, valoare1,valoare 2).Valorile ntr-ofuncie instrument popular de reprezentare a datelor numerice.Fiecare
de lucru sau dintr-o surs de date externe. Un raport pivot table este logic pot fi:1-- un numr, 2-- oformul aritmetic, 3-- o funcie diagrama are propria sa legenda care poate fi simpla sau
util mai ales atunci cnd avei o list lung de numere de adunat, iar matematic, 4-- alt funcie logic. Condiia este exprimat prin complexa,indeferent de tipul ei ea trebuie sa fie inteleasa
datele agregate sau subtotalurile v-ar ajuta s privii datele din intermediul a douexpresii aritmetice, ntre care este situat un rapid.Diagramele sunt construite folosind puncte de date-numere
diverse puncte de vedere i s comparai numerele grupurilor de date
individuale plasate intr-o foaie de lucru si serii de date-grupuri de meniul edit apas paste special apas Paste link selectez microsoft
puncte de date corelate din interiorul unui rind sau coloane. 38.Modalitati de a publica date excel pe Web. Excel worksheet object apas ok.

34.Diagrame bare, liniare,circulare .
Diagrame circulare :se folosesc pentru a reprezenta relatia dintre
componentele unei entitati.Diagrama circulara nu este recomandata
pentru ilustrarea unei portiuni dintr-o entitate deci daca nu exista un
intregin datele introduse in diagrama nu se va folosi o diagrama
circulara.intrun astfel de grafic se poate reprezenta o singura serie de
date.
Diagrame bare: Diagrama cu bare este cea mai potrivit cnd
comparai performana mai multor elemente n cadrul rapoartelor de
performan. O diagram cu bare compar performana unui element
cu cea a unui alt element. O diagram cu bare se poate utiliza ca
instrument de comparare, pentru a afia o comparaie clar a
performanei nregistrate de dou elemente. Acest tip de analiz
poate indica posibile tendine sau diferene. Axele X i Y se ajusteaz
n aa fel nct s indice s indice valorile selectate pentru graficele
cu bare.
Diagrame linie(line) ). Acest tip de diagrame este foarte potrivit
pentru msurarea sau reprezentarea datelor n timp, n mod continuu.
Ele realizeaz combinaii bune cu diagramele pe coloan sau pe linii
multiple. De asemenea, diagramele linie sunt excelente pentru
prezentarea informaiei ce implic tendine sau modificri n timp cu
unul sau dou seturi de date.
35.Diagrame MS Excel pentru Business Proiecte.
36.Imprimarea foilor si a registrelor de calcul
Imprimarea datelor: Cand se dorete imprimarea unei lucrri se pot
utiliza o serie de optiuni pentru a controla modul de aezare in
pagin. Dup modificarea optiunilor de imprimare se recomand o
previzualizare. Comanda pentru imprimare este File; Print...
Tiprirea unei foi de calcul : Pentru a avea o foaie de calcul bine
aranjat n pagin, nainte de tiprire se face vizualizarea pe ecran
(Print Preview) i se stabilete dac foaia de calcul va fi tiparit pe
hrtie n format Portrait sau Landscape.
Cu ajutorul Excel e usor de a afisa in web date interactivbe si
grafice.Pentru afisarea in Web a datelor sau a graficelor din foaia de
lucru se pot folosi Microsoft Office Web components pentru a crea
grafice, foi de lucru si tabele pivot,care opereaza pe o pagina webUn
grup de dat eexterne reprezinta datele dintr-o sirsa separata cum ar fi
Ms Access sau baza de date QLS Server.
O modalitate de a publica datele externe pe web este cea de
publicare ca foaie de lucru.
1. Selectez intregul grup de date externe.2.Excel va da automat un
nume fiecarui grup de date externe. 3. Daca in coloane adiacente
avem formule sau dat ecare doresc sa le publiccu datele
externe,apas tasta Shift sau Ctrl si selectez datele aditionale. 4.In
meniul File, Apas Save as Web Page.5.Apas Publish .6.selectez
caseta Add interactivity with , si ma asigur ca in lista este aranjata
Spreadsheet functionality. 7. In caseta File name,introduc numele si
locatia paginii Web 8.apas Publish .
Deasemenea putem publica date interactive in Web si cu ajutorul
Excelului si anume FrontPage..In fontpagepot fi adaugate si
teme,fundaluri , logotipuri.
Pas.1.pregatirea diagramei si a datelor necesare.
Pas.2.afisarea graficului si a datelor suplimentare .
Inainte de a publica datele excel in pagina Web trebuie de salvat
domeniul in care sa lukratpentru cazul in care mai tirziu va fi necesara
schimbarea paginii web. 1.Se efectueaza clic pe grafic su pe foaia cu
grafice care trebuie situata pe pagina web.Se efectueazaclic pe Save
as Web page in meniul File. 2 .Se efectueaza click pe publish. 3.se
selecteaza caseta de dialog Add interactivity with din Viewing options
4.pentru a da titlu dorit paginii web se efectueaza clic pe Change,se
tasteaza titlul dorit si se efectueaza click pe ok. 5.in cutia File Box se
efectueaza click pe browse si se selecteaza directoriul, eticheta Web
sau serverul Web unde trebuie publivata informatia pagiinii web a
utilizatorului .6.apasam Publish.
Pas.3. formatarea si configurarea paginii folosind
Frontpage.pentru afisarea paginii web se efetueaza click pe butonul
open din bara standart pagina salvata se fixeaza si se va executa
double click.
39.Crearea si gestionarea link-urilor catre alte registre . 41.Baza de date.Notiuni Generela

37.Alegerea imprimantei si schimbarea setarilor sale.
Selectati Print din meniul File, pt activarea casetei de dioalog Print.
Selectam tipul de printer dorit din caseta Printer Name,apasam ok!!
Schimbarea configuratiei printerului: - Selectez PageSetup din meniul
FIloept activez caseta de dialog PageSetup,aleg butonul Option pt a
activa caseta de dialog.
- Proprieties for printer:efectuez schimbarile necesare.Apas Ok si
apoi ok pt a inchide caseta de dialog PageSetup.
40.Tabele si diagrame pentru Business proiecte.Legatura intre excel
si word.
Excel foaia de lucru-word dupa iesirea din excel ,pozitionez mousul
pe documentu word, unde doresc sa inserez foaie de lucru Escel.in
meniul insert,apas object apoi create from file, selectez caseta Link to
file, testez numele fisierului apo apas ok !!! Excel Celule-Word
Selectez celulelel necesare pt a fi copiate,in meniul edit apas Copy. In
word ,pozitionez mousul akolo unde doresc sa inserez celulule 4.In
O baza de date este o colectie structurata de date relationale.Obaza
de date poate fi o agenda de lucru,un directoriu de telefoane,orarul
trenurilor. Datele sunt reprezentate printrun text,numar,imagine,sau
sunet si pot fi procesate sau memorate de calculator.
Datele binare repr.un termen relative care se refera la date de a fi
procesare de om sau computer.Ele pot lua diverse forme precum
cuvinte rostite sau Imprimate, temeperaturi , imaginui
vizuale,durere,radioactivitate,AND,structura unui crista ,culoare sau
un flux de electroni.Procesarea datelor reprezinta manevrarea
datelor cu scopul de a mari utilitatea acestora de a le preface in
informative.Procesarea include verificari de erori,sortari,fuziuni de
date si analize.Informatia poate fi definite pe larg ca fiind un sablon ce
poate fi recunoscut de catre un system sau care poate forma si
transforma alte sabloane.Datele constituie orice mesaj primit sub o
numita forma,sunt definite ca un model de reprezentare a informatiei
intr-un format accesibil unui calculator.Informatia reperezinta
cantitatea de noutate adusa de un mesaj din exterior.Un fisier este
un ansamblu de inregistrari fizice,omogene din punkt de vedere al
continutului si al prelucrarii.O inregistrare logica este unitatea de
prelucrarea .Inregistrarea fizica este o unitate de transfer intre
memoria interna si externa.
O baza de date trebuie s asigure: abstractizarea datelor (baza de
date fiind un model al realitii), integrarea datelor (baza de date este
un ansamblu de colecii de date intercorelate, cu redundan
controlat), integritatea datelor (se refer la corectitudinea datelor
ncrcate i manipulate astfel nct s se respecte restriciile de
integritate) securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date),
partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai muli utilizatori,
eventual n acelai timp), independena datelor (organizarea datelor
s fie transparent pentru utilizatori, modificrile n baza de date s
nu afecteze programele de aplicaii). n funcie de modul de
organizare a informaiilor, se cunosc cteva modele de BD: ierarhic
(arborescent), reea, relaional .a. Cu ajutorul modelului
conceptual ierarhic, schema bazei de date poate fi reprezentat sub
forma unui arbore n care nodurile exprim colecii de date, iar
ramurile reflect relaiile de asociere ntre nregistrrile coleciilor de
date superioare i inferioare. Accesul la nregistrrile coleciilor de
date inferioare se face prin traversarea arborelui, adic se parcurg
toate coleciile aflate n subordonare ierarhic dintre colecia
rdcin i colecia cercetat. Unui element superior i pot
corespunde unul sau mai multe elemente inferioare, iar unui element
inferior i corespunde un singur element superior. Modelul reea se
aseamn cu cel ierarhic, diferena constnd n aceea c unui
element inferior i pot corespunde unul sau mai multe elemente
superioare. Modelul relaional este n prezent cel mai rspndit
model de baze de date. Acest model are o singur structur de date:
relaia sau tabelul. O baz de date relaional este un ansamblu de
relaii (tabele) grupate n jurul unui subiect bine definit. Deci, o relaie
poate fi redat printr-un tabel, n care fiecare rnd reprezint o
nregistrare diferit, iar fiecare coloan un atribut.
42.Proiectarea unei baze de date
Proiectarea corespunztoare a bazei de date asigur o ntreinere
uoar a acesteia. Datele sunt memorate n tabele i fiecare tabel
conine date doar despre un singur subiect, cum ar fi clieni. De
aceea, la actualizarea unei anumite poriuni de date doar ntr-un loc,
cum ar fi o adres, modificarea va apare automat n ntreaga baz de
date.O baz de date bine proiectat conine de obicei diferite tipuri de
interogri care prezint informaiile necesare. O interogare poate
prezenta un subset de date, cum ar fi toi clienii din Londra, sau
combinaii de date din diferite tabele, cum ar fi informaii despre
comenzi asociate cu informaii despre clieni.Aceast interogare
regsete informaii despre ID comand, nume companie, ora, i
data solicitat pentru clienii din Londra ale cror comenzi au fost
solicitate n Aprilie.Rezultatele dorite de la baza de date -
formularele i paginile de acces la date pe care dorii s le utilizai, i
rapoartele pe care dorii s le imprimai - nu furnizeaz n mod
necesar soluii despre modul de structurare a tabelelor n baza de
date, deoarece formularele, rapoartele, i paginile de acces la date
sunt deseori bazate pe interogri n loc de tabele.nainte de utilizarea
Microsoft Access pentru generarea efectiv a tabelelor, interogrilor,
formularelor, i altor obiecte, este bine s conturai i s modificai
forma nti pe hrtie. Putei de asemenea s examinai bazele de
date bine proiectate asemntoare celei pe care o construii, sau se
poate deschide baza de date Northwind ca exemplu i apoi s
deschidei fereastra Relaii pentru examinarea formei acesteia.
Pentru proiectarea bazei de date respectai paii de baz funcionarea normal a sistemului.
urmtori.Stabilii scopul bazei de date Stabilii cmpurile de care avei
nevoie n baza de date Stabilii tabele necesare n baza de date
Stabilii tabelul cruia i aparine fiecare camp Identificai cmpul sau
cmpurile cu valori unice n fiecare nregistrare Stabilii relaiile
dintre tabele mbuntii proiectul Introducei date i creai alte
obiecte ale bazei de date Utilizai instrumentele de analiz ale
Microsoft Access
43.Crearea si gestionarea unei baze de date.
Pentru unele aplicatii standart,putem utilize Wizard-ul pentru a crea
toate tabelele de care avem nevoie,si putem incepe imediat
introducerea datelor in tabele noi . Crearea unei noi baze de date
din mneiul File alegeti New sau apasati Ctrl+N sau selectati new din
bara de instrumente standart.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este acel sistem de
programe care faciliteaz i supervizeaz introducerea de informaii
n baza de date, actualizarea i extragerea din baz, controlul i
autorizarea accesului la date. Un sistem de gestiune a bazelor de
date trebuie s fie capabil s ndeplineasc urmtoarele funcii: de
descriere ,care rezid n definirea structurii datelor, a relaiilor dintre
acestea i a condiiilor de acces la informaiile coninute n baza de
date;de actualizare, care presupune inserarea, redactarea i
suprimarea datelor; de interogare a BD, care permite obinerea
diferitor informaii din BD conform unor criterii de cutare; de
obinere de date noi, care const n prelucrarea informaiei iniiale n
scopul obinerii unor totaluri, medii etc.; de ntreinere, care const n
crearea copiilor de rezerv, compactarea BD i repararea ei n cazul
deteriorrii; de securitate a datelor, care rezid n protejarea BD
mpotriva accesului neautorizat i n atribuirea drepturilor de acces.
Administrarea BD presupune coordonarea lucrrilor de proiectare a
BD, protecia (securitatea) informaiei, dezvoltarea BD,etc. Aceste
funcii le ndeplinete Administratorul Bazei de Date (ABD). El
definete obiectele sistemului , elaboreaz principiile de protecie a
datelor, rspunde de alegerea i implementarea SGBD, asigur
44.Crearea tabelelor.Cimpuri cheie primara.
Crearea unui tabel cu Table Wizard
Pentru a crea un tabel folosind ajutorul asistentului pentru tabele,
n fereastra New Table selectm comanda Table Wizard i apsm
butonul OK. Caseta de dialog care apare, intitulata Table Wizard
conine trei rubrici:
Samples Tables
Samples Fields
Fields in my new table
Sample Tables (Exemple de tabele) ne propune modele de
tabele, cu posibilitatea de alegere ntre categoria Business (Afaceri)
i Personal. Sample Fields (Exemple de cmpuri) ne propune
modelele de rubrici de care am avea nevoie pentru un tabel Fields in
my new table (Cmpuri n noul meu tabel) va conine cmpurile
dorite n noul tabel pe care-l construim. Pentru aceasta selectm
cmpurile dorite din Simple Fields i le transferm, unul cte unul, n
rubrica a treia cu ajutorul butonului. Dac dorim transferul tuturor
rubricilor propuse de program apsm butonul .Anularea introducerii
unui cmp se face cu butonul orientat invers sau, pentru toate
cmpurile, cu butonul . Butonul Rename Field (Redenumirea
cmpurilor) ne ofer posibilitatea de a schimba numele cmpurilor.
Folosim aceast facilitate pentru a scrie n limba romn denumirile
cmpurilor selectate.Apsm Next. n caseta Table Wizard dm
numele tabelului nou creat, lsm asistentul s stabileasc cheia
primar. Exist posibilitatea caceasta s fie aleas de noi.Apsm
Next. n caseta Table Wizard avem de ales ntre: Modify the table
design (Modific forma tabelului). Enter data directly into the table
(Introduc datele direct n tabel) (opiune preselectat). Enter data
into the table using a form the wizard creats for me(Introduc datele n
tabel folosind un formular pe care asistentul l creeazpentru
mineAlegem una dintre cele trei opiuni i apsm Finish (Sfrit).
Dac alegem opiunea a doua ne apare tabelul pe care ncepem s-l
completam. n cazul alegerii opiunii trei ne apare un formular care ne
ajut s scriem datele n tabel.
Crearea unui tabel in forma Design View
n fereastra New Table selectm Design View i dm OK. Cnd
fereastra Table este afiat se ncepe definirea rubricilor acestuia.
Pentru fiecare rubric care trebuie inclus n tabel se specific
numele acesteia, n cmpul Field Name, i tipul de date pe care-l va
contine, n Data Type. Al treilea cmp care exist, Description, este
opional. Se folosete pentru descrierea rubricii. Sunt trei feluri de
chei primare ce pot fi definite in Ms Acces:Auto Number,un cimp,
cimpuri multiple. Cheie primara Autonumber- un cimp autonumber
poate fi instalat pentru a introduce automat un nr secventialfiecarei
inregistrari adaugate tabel.aceasta este cea mai simpla metoda de
atribuire a cheilor primare. Cheie primara-un cimp daca avem un
cimp ce contine valori unice,putem desemna acest cimp ca o cheie
primara. Cheile primare .Cimpuri Multiple in situatii in care nu
putem garanta unicitatea oricarui cimp,putem desena 2 sau 3cimpuri
ca cheie primara.Cea mai comuna situatie se poate intimpla asa ceva
intro relatie multi-la multi.
45.Legaturi intre tabelele baze de date
Dac tabelele sunt corelate unele cu altele, baza de date
se numete relaional. O relaie leag dou tabele prin
specificarea unui cmp comun care apare n ambele tabele. ntre
tabele exist trei tipuri de relaii:
1.Relaie unu - la unu (1 la1), numit i relaie biunivoc.
Fiecrei nregistrri din tabelul 1 i va corespunde cel mult o
nregistrare din tabelul 2. Aceast corelaie se poate realiza n
dou moduri:-dac tabelele au acelai subiect, se poate stabili
corelaia punnd acelai cmp n ambele tabele;-dac tabelele
au subiecte diferite i chei primare diferite, atunci o cheie
primar dintr-un tabel va fi preluat drept cheie extern n
cellalt tabel.
2.Relaie unu la mai - muli (1 la n), unei nregistrri din tabelul
1 i vor corespunde mai multe nregistrri din tabelul 2.
3. Relaie mai muli la mai muli se caracterizeaz prin aceea
c unei nregistrri din tabelul 1 i se pot asocia mai multe
nregistrri din tabelul 2, iar o nregistrare din tabelul 2 poate fi
simultan n relaie cu mai multe nregistrri din tabelul1.
ETAPE DE REALIZARE:
Pentru stabilirea relaiilor ntre tabele se alege din meniul
TOOLS opiunea RELAIONSHIPS iar pe ecran va aprea
caseta de dialog SHOW TABLE, care ofer posibilitatea alegerii
tabelelor ntre care urmeaz s stabilim legturi.
Pentru a stabili o legtur ntre dou tabele, parcurgem
urmtoarele etape:
1.Se apas tasta CTRL
2.Se alege cmpul de legtur dintr-un tabel i pe urm ne
deplasm cu cursorul pe cmpul de legtur din cel de-al
doilea tabel.
3.Se elibereaz butonul mouse-ului i se va deschide caseta de
dialog RELATIONSHIPS. , indicam tipul de legaturA,FINISH.
46.Modificarea structurii tabelelor
n cazul cnd apare necesitatea modificarii descrierii initiale a unui
tabel (adaugarea sau excluderea unuia sau mai multor campuri,
schimbarea ordinii, modificarea unor caracteristici etc), deschidem
tabelul respectiv n regimul Design View si efectuam modificarile
necesare dupa cum urmeaza (n orice consecutivitate):
a) Modificarea denumirii cmpului. Executam un clic pe denumirea
cmpului si efectuam schimbarile necesare.
b) Adaugarea unui cmp. Marcam cmpul, naintea caruia trebuie
inserat noul cmp. Pentru aceasta executam un clic n partea stnga a
rndului respectiv, acesta schimbndu-si culoarea. Apoi executam
comanda Insert Row din meniul Edit.
c) Excluderea unui cmp. Marcam cmpul ca n cazul precedent,
apoi apasam tasta Delete. Confirmam actiunea prin OK.
d) Schimbarea ordinii (deplasarea) cmpurilor. Marcam cmpul
care urmeaza a fi deplasat, apoi, tinnd apasat butonul stng al
mouse-ului, deplasam cmpul dat peste cmpul, naintea caruia dorim
sa fie situat.
e) Schimbarea caracteristicilor. Executam un clic pe rndul n care
este definit cmpul, apoi stabilim caracteristicile cmpului n modul
descris n paragrafele precedente. n cazul n care n tabel au fost
introduse date,modificarea caracteristicilor cmpurilor tabelului poate
implica denaturarea informatiei. Astfel, daca micsoram lungimea unui
cmp de tip Text, este posibila trunchierea (din dreapta) a datelor.
Modificarea tipului cmpului poate avea, de asemenea, consecinte
nedorite. Din aceasta cauza ne vom stradui sa definitivam
proprietatile cmpurilor nainte de a introduce valori n tabel.
f) Adaugarea sau anularea unei chei primare. n caz de
necesitate, putem adauga sau anula una sau mai multe chei primare.
Pentru a schimba cheia primara de pe un cmp pe altul, selectam
cmpul nou, apoi actionam butonul din bara cu instrumente. Pentru a
stabili cheia primara pe cteva cmpuri , le selectam, apoi actionam
acelasi buton. Pentru a anula una sau mai multe chei primare,
executam comanda Indexes din meniul View, apoi n caseta care se
deschide selectam cmpurile respective si apasam tasta Delete.Dupa
efectuarea modificarilor, salvam tabelul cu Save As sau Save din
meniul File.
47.Introducerea si editarea datelor
Cu orice tabel n baza de date se poate lucra n dou moduri : modul
proiectare i modul foaie de date. Datele n tabel se adaug n
regimul foaie de date, care afieaz datele n form de linii i
coloane, analog cu un tabel electronic. Pentru a aciona modul foaie
de date n meniul View selectm comanda Datasheet, sau tastm
butonul corespunztor din bara cu instrumente de lucru. Microsoft
Acces va afia datele n modul foaie de date, destinat adugrii i
editrii nregistrrilor. ntroducerea datelor se ncepe cu primul cmp
al primei nregistrri. La introducerea primei nregistrri Microsoft
Acces afieaz un buton cu un creion n stnga nregistrrii n cazul,
n care se introduc schimbri n nregistrare, care nc n-au fost
salvate. Pentru indicarea nregistrrii curente Microsoft Acces
utilizeaz o sgeat. Asteriscul (stelua) n stnga nregistrrii vide,
indic o nou nregistrare.
Pentru deplasarea de la cmp la cmp nainte sau napoi e comod
de utilizat tastele TAB i SHIFT+TAB corespunztor.
Dac apare necesitatea modificrii (editrii) nregistrrilor unui tabel,
deschidem tabelul n regimul Datasheet View, acionnd butonul Open
din fereastra Database (sau executnd un dublu-clic pe numele
tabelului). Ca rezultat, obinem tabelul cu coninutul precedent,
coninut pe care-1 putem modifica la dorin. Modificrile pot fi cele
mai diverse: nlocuirea datelor existente, completarea unor cmpuri,
ale cror valori nu erau cunoscute anterior, adugarea unor
nregistrri noi, tergerea unor nregistrri, copierea unor valori etc
a) Adugarea unor nregistrri noi. nregistrrile noi sunt plasate la
sfritul tabelului .
b) Excluderea unor nregistrri. Pentru a terge una sau mai multe
nregistrri consecutive, marcm aceste nregistrri prin glisarea
("tragerea") mouse-ului pe verticala din stnga tabelului, apoi apsm
tasta Delete sau alegem comanda Delete din meniul Edit. Ni se va
cere confirmarea aciunii, la care vom rspunde prin OK sau vom
renuna prin Cancel.
c) Copierea unor blocuri de date. Pentru a copia un bloc de date,
marcm
blocul, apoi acionm butonul Copy din bara cu instrumente. Ca
rezultat,
coninutul blocului se copie n memoria Clipboard. Din acest moment,
coninutul
memoriei Clipboard poate fi "lipit" oriunde. In acest scop marcm
locul inserrii (blocul-destinaie) i acionm butonul Paste din bara
cu instrumente.
48. Tabele Business Proiectelor : angajati, agenti, produse,
inventariere, profit.
49 .Interogari.Notiuni generale.
Interogarea este un obiect al Microsoft Access, cu ajutorul cruia
din baza de date se extrag nregistrri, care corespund condiiilor
indicate. Interogarea ne permite de a primi informaie-rspuns la aa
ntrebri ca Care beneficiari au naintat comenzi n luna trecut ?
sau Ct marf este la fiecare categorie de mrfuri?.
Cu ajutorul interogrilor se poate de vizualizat, analizat i modificat
datele din cteva tabele. De asemenea ele se utilizeaz n calitate de
surs de date pentru formulare i rapoarte. Pentru a crea o interogare
este necesar de inclus tabelele i cmpurile necesare n fereastra
interogrii .
Interogarea unei baze de date nseamn regsirea i extragerea
informaiilor stocate n aceasta. Pentru realizarea interogrilor SGBD astfel definite poate fi executata imediat in scopul obtinerii rezultatului
Access pune la dispoziia utilizatorilor obiectele de tip cereri (Query). sau salvata penmtru a fi executata ulterior.In primul caz apasam
Rezultatul cererii se prezint sub forma unei foi de rspuns dinamic butonul Datasheet View din bara de instrumente in al doilea caz
care poart numele de DynaSet. Foaia de rspuns dinamic executam comanda Save din meniul File. Interogari de sortare :
(DynaSet-ul) nu mai exist fizic dup nchiderea cererii. O cerere dupa ce am definit conditie de selectie putem define si conditiile de
poate avea drept surs de date unul sau mai multe tabele ale bazei sortare pentru unul sau mai multe cimpuri.Pentru aceasta efectuam
de date sau chiar o alt cerere creat anterior. clic in rindul Sort al casetei si selectam criteriul dorit.
Interogrile reprezint un instrument esenial n lucrul cu orice sistem
de gestiune a bazelor de date. Ele sunt folosite pentru selectarea
nregistrrilor, actualizarea tabelelor i adugarea de noi nregistrri
ntr-un tabel. Interogrile se folosesc cel mai frecvent pentru
selectarea anumitor grupuri de nregistrri care ndeplinesc anumite
condiii. De asemenea ele pot fi folosite pentru combinarea
informaiilor din diferite tabele .
Interogrile se pot crea cu ajutorul rutinei Simple Query Wizard
sau prin proiectare n fereastra Query Design.
O cerere Access poate fi utilizat pentru:
-regsirea i ordonarea datelor dup anumite criterii;
-efectuarea de calcule;
-actualizarea bazei de date (prin cereri de tip aciune);
-pregtirea datelor n vederea afirii lor n formulare sau rapoarte.
51. Criterii de selectie a inregistrarilor
50.interogari de selectie si de sortare
Interogarea bazei de date permite afiarea nregistrrilor din una sau
Interogarile de selectie sunt cereri formulate in baza unor conditii mai multe tabele, nregistrri care verific anumite condiii, care sunt
logice.Ele selecteaza un subset de date din unul sau mai multe tabele grupate n funcie de anumite criterii sau sunt ordonate cresctor sau
descresctor.
legate intre ele.pentru a defeni o interogare de silectie actionam fila
1 n fereastra bazei de date trecei la eticheta Query (Interogri) i
Queries din fereastra Database.Din caseta care apare selectam
apsai butonul Create (Creare) .
consecutive tabelele necesare,si pentru fiecare actionam butonul 2 n fereastra de dialog NewQuery (Interogare nou) selectai
Add.apoi actionam butonul Close. n continuare indicm, n partea de comanda Design (Proiectare) i apsai butonul OK .
jos a ferestrei, cmpurile din fiecare tabel (n ordinea dorit) care 3 n fereastra de dialog AddTable (Adugarea tabelei) trecei la
urmeaz a fiafiate sau pentru care se vor specifica condiii de eticheta, ce include obiectele care conin datele necesare.
4 Pentru adugarea obiectelor n interogare facei dublu clic cu
selecie i/sau de sortare.Includerea cmpurilor se face prin
butonul oricelului pe numele fiecreia, i apoi apsai butonul Close
"tragerea" lor cu ajutorul mouse-ului din tabelele din caseta de sus n
(nchis) .
rndul Field al casetei de jos sau prinexecutarea unui dublu-clic pe
Dupa ce construim / cream interogarea introducem criteriile de
denumirile respective. Dup aceastaspecificm condiiile seleciei selectie. Se poate de introdus o expresie, spre exemplu Access in
i/sau ordinea sortrii, n acest fel interogarease consider definit .In rindul criteria si eventual Or . Acesti criteriu permite selectarea doar a
rindul Criteria se specifica conditia selectiei daca dorim.interogarea anumitor inregistrari ce indeplinesc anumite conditii. Introducerea
expresiei Access se face prin tastare sau se construieste prin
intermediul generatorului de expresii (expression builder ) a carui
fereastra se deschide selectind optiunea Build a meniului contextual
in rindul field. Se pot de asemenea fixa unele diapazoane de valori
si se utilizeaza niste operatori {>, < , >=, <=, <>, or, and }
Linia Criteria: ofer posibilitatea precizrii criteriilor de selecie prin
introducerea expresiilor Access corespunztoare;
Liniile Or: permit precizarea mai multor criterii de selecie n cazul
expresiilor Access utiliznd operatorul OR.
n mod implicit se returneaz realizrile tuturor tuplurilor pentru
atributele specificate. Prin introducerea unei expresii Access valide n
rndul Criteria (eventual i rndul OR). Acest criteriu permite
selectarea doar a anumitor nregistrri care ndeplinesc anumite
condiii Introducerea expresiei Access se face prin tastare sau se
construiete prin intermediul generatorului de expresii
(Expression Builder) a crui fereastr se deschide selectnd
opiunea Build a meniului contextual pe care l activai printr-un clic
dreapta de mouse n rndul Field.
Criteriile de selecie se folosesc pentru a limita nregistrrile afiate n
interogare la un set de nregistrri care ndeplinesc anumite condiii.
Ele pot fi simple sau complexe.Criteriile simple se aplic asupra
valorii unui cmp i se definesc folosind: a.operatori:
relaionali,< , > ,=,<=,>=,<> operatorul Like, operatorul Between,
operatorul In, operatorul logic Not ;
b.funcii: pentru date calendaristice, pentru iruri de caractere, pentru
domenii de nregistrri; Criteriile complexe sunt formate din criterii
simple, legate prin operatorii logici Or i/sau And.
52.Utilizarea parametrilor in interogari
O interogare parmetrala este aceea care cere insersrea interactiva a
unor criteria de catre utilizator.Cind utilizatorul foloseste o
interogare,aceasta indica o cutie de dialog sau o boxa,cerind unele
criteria Crearea unei interogri cu parametr iCreai o interogare de
selectare, apoi deschidei interogarea n vizualizarea Proiectare.n
rndul Criterii al unui cmp pentru care dorii s se aplice un
parametru, tastai textul pe care dorii s-l afieze caseta de dialog
asociat parametrului, ncadrat n paranteze drepte [si]
53.Interogari de actiune
Interogarile de actiune se utilizeaza pentru a crea tebele noi in baza
informatiilor din tabele existente cu scopul de a realize unele
modificari in aceste tabele.Se pot crea 4 tipuri de interogari de
acrtiune: interogari de creare,de adaugare,de stergere, de modificare.
Interogrile aciune modific ireversibil baza de date. Din aceast
cauz, folosirea unei interogri aciune presupune parcurgerea cmpuri si sa se puna numele lor ntre paranteze patrate pe linia
pailor: 1.creai interogarea aciune specificnd cmpurile i criteriul Update To.
de selecie al nregistrrilor care urmeaz s fie prelucrate;
56.Interogari pentru lichidarea inregistrarilor.
2.vizualizai interogarea n modul de vizualizare foaie de date
(Datasheet View) pentru a verifica dac nregistrrile i cmpurile
asupra crora va aciona interogarea au fost corect precizate; Delete query (de stergere). Cu ajutorul interogarilor putem obtine
3.rulai interogarea; seturi de date care pot fi supuse operatiei de stergere.1.apelam
4.vizualizai tabelele asupra crora a acionat interogarea n modul de generatorul prin Database->Query->New;
vizualizare foaie de date, pentru a fi siguri c ai obinut efectul dorit. 2. n fereastra de proiectare selectam tabela sursa
3. alegem din meniul Query->Delete Query. Observam linia Delete;
54.Cimpuri Calculate in Access 4. prin drag&drop completam cmpurile care vor fi folosite fie la
identificarea articolelor fie la filtrarea lor. Observam pe linia Delete
Microsoft Access 2010 ne aduce o nou opiune pentru tabele: optiunea Where completata deja;
Calculated Fields.Aceast opiune ne permite s introducem o 5. vizualizam setul de date dinamic care va fi sters prin butonul
coloan calculat n cadrul unui tabel.este mult mai efficient sa Datasheet View;
calculam informatia,decit so pastramintrun tabel.in loc sa pastram un 6. daca suntem de acord lansam comanda Run.
cimp al platii lumnare, putem folosi o expresie stabilita pentru a o
calcula lunar:salariu impartit la 12.Crearea Cimpurilor calculate prin
folosirea Expression Builder .Expresion builder este o unealta
folositoare atunci cind nu stim cum sa introducem expresia direct.
Deschidem baza de date,apasam butonul Querry,apasam butonul
New apoi selectam Design View,apoi apasam butonul ok.Va fi afisata
cutia de dialog:Show table,apoi apasam pe tabelul din care dorim sa
luam informatia,apasam butonul Addshi apoi Close.Mai departe
introducem diferite cimpuri in interogare. Pentru a deschide
Expression Builder apasam pe prima celula a coloanei
gale,apasasm odata butonul drept al mousului pentru a afisa meniul
Pop-up,selectam comanda Build pentru inceput selectam tabelul
necesar.efectuam dublu click pe Tables,cum e aratat in cutia de
dialog Expression builder.Selectam cimpurile necesare.apoi butonul
paste.introducem formula si apasam butonul OK .
55. Interogari pentru modificarea datelor
57.Interogari pentru adaugarea inregistrarilor
Update query (de corectie). Corectia mai multor articole care
Append query (de adaugare). n vederea adaugarii unui set de
verifica o anumita conditie cu aceeasi valore se poate face printr-o
articole dintr-o tabela n alta tabela se poate folosi o interogare care
interogare de tip Update.
va selecta datele ce trebuie adaugate si le va trimite n cmpurile
1.vom apela generatorul de interogari din fereastra Database-
tabelei destinatie.
>Query->New->Design View;
2.vom selecta tabela sursa prin comanda Show table;
1.vom apela generatorul de interogari, selectnd Database->Query-
3.vom executa comanda Query->Update pentru tipul interogarii.
>New->Design View; vom selecta tabela sursa prin comanda Show
Observam adaugarea liniei Update To;
Table;
4.n fereastra de proiectare vom trece cmpul care sufera modificarea
2.vom selecta cmpurile
5.pentru ca filtru se plica pe acelasi cmp, vom completa aici Criteriul
3.vom pune conditia de filtrare Caminst=Yes;
de selectie "
4.vom alege forma interogarii selectnd Query->Append Query;
6.vom previzualiza articolele care vor suporta corectia prin butonul
5.observam linia Apend To n fereastra de proiectare a interogarii;
View;
6.indicam tabela destinatie ca fiind Caminsti - care exista;
7.daca dorim sa vizualizam si alte cmpuri pe lnga cele care vor
7.precizam pe linia Append numele cmpului destinatie (numai n
suferi corectii este necesar sa se execute drag&drop pe acele
cazul n care nu are acelasi nume).
 De tip Make Table ( de creare tabel
O interogare de tip Make Table realizeaza o noua tabela, cu date
provenite dintr-o tabela sau mai multe sau din alta interogare1.se
deschide Query Design si se selecteaza optiunea Query->Make Table
din meniul principal: se deschide tabelele Clase si Elevi si se fixeaza
coloanele care permit selectia articolelor. De asemenea, se
precizeaza coloanele care vor alcatui structura noi tabele. Putem
redenumi un cmp printr-o constructie de forma <noul
nume>:<vechiul nume>. 3.putem vedea noua tabela nainte de a fi
creata, trecnd n modul Datasheet View; 4.tabela este statica, deci
orice modificare a datelor din tabelele sursa nu se reflecta automat.
Trebuie rulata din nou interogarea pentru actualizarea ei. La reluarea
executiei, datele se vor suprascrie peste vechile valori n acelasi
tabel, nu se vor adauga, din toate registrele deschide.
58.Interogari de grupare si totalizare
n multe cazuri apare necesitatea de a obine valori rezumative
referitoare la toate nregistrrile din tabel sau pentru o submulime a
lor. De exemplu, ar putea s ne intereseze cte emisiuni de fiecare
gen sunt n acest scop n Access pot fi definite interogri n care sunt
specificate condiii degrupare i totalizarePentru obinerea valorilor
rezumative, sunt prevzute urmtoarelefuncii:- Sum,pentru
calcularea sumei valorilor cmpului- Avg,pentru calcularea mediei
valorilor cmpului;-Min, pentru gsirea valorii minime; -Max, pentru
gsirea valorii maxime; Count ,calculeaz numrul de valori ale
cmpului (excluznd celevide);-StDev ,pentru calcularea abatem
standard;-Var ,pentru calcularea dispersiei.Valorile rezumative pot fi
obinute att pentru toate nregistrriledin tabel ct i pentru grupuri de
nregistrri.
59. Interogari Business Proiecte: Activitati de o saptamana, o luna, un
an.
60 .Crearea formulalelor
Forma poate fi folosita pentru a derula,vizualiza,si a da la imprimata
datele .Este folosits pentru a adauga , a actualiza si sterge
inregistrarile.poate include desene,picturi,diferite culori si
fonduri.Formele asigura utilizatorului o modalitate mai amicala , mai
bine controlata si mai atractiva de viionare a bazei de date.totodata
formele se bazeaza pe unul sau mai m ulte tabele.Structura tabelului
nu este afectata de designul formei,dar continutul poate fi schimbat
prin actiuni din forme.Sunt 4 moduri de vizualizare a formelor :
Columnar,Datasheet,Tabular,Justified.Crearea formei folosind
Autoform Wizard in fereastra database window apasam pe butonul
Table sau Query, apasam query pentru a o selecta,apasam butonul
AutoForm de pe bare de unelte Standart. Crearea formelor folosind
Form Wizard in fereastra database window apasam pe butonul
Forms, Alegem butonul New-apare cutia de dialog New
Form.Selectam Form wizard,alegem tabelul sau interogarea de unde
datele vor veni,apasam butonul Ok pentru a afisa pagina urm.a form
wizard.apasam pe cimpurile pe care vrem sa le adaugam in forma
apoi le adaugam in sectiune Selected Fields >> a cutiei de
dialog,apasam butonul Next ,definim imaginea formei alegind
optiunea dorita si apasind butonul Nezt,urm.pagina a form wizard ne
permite sa alegem un stil predefinit,selectam optiunea dorita tastam
Nezt,dam denumire , .apasam butonul finish pentru a crea forma.
Crearea formelor fara form Wizard in fereastra database apasam
butonul Forms.- New-New form.selectam regimul Design View
alegem tabelul sau interogare ,apasam butonul Ok.
62. Crearea controalelor calculate
Pentru a crea pe formular un control calculat executati
urmatoarele operatii: Se deschide formularul n vederea Design.n
caseta instrumentelor Toolbox, executati clic pe butonul tipului de
control pe care vreti sa-l folositi drept control calculat.Pe formular,
executati clic acolo unde vreti sa plasati controlul.Executati una din
urmatoarele operatii: Daca controlul este o caseta de text, atunci
puteti tasta expresia direct n control). Daca controlul nu este o
caseta de text sau daca controlul este o caseta de text dar doriti sa
folositi generatorul de expresii (Expression Builder) pentru a crea
expresia, atunci asigurati-va ca controlul este selectat, executati clic
pe butonul Properties din bara instrumentelor Database pentru a
deschide foaia de proprietati a controlului si apoi tastati expresia n
caseta proprietatii ControlSource sau executati clic pe butonul Build
din bara instrumentelor Database pentru a deschide fereastra
Expression Builder.
61. Tipuri de controale
Dac crearea formularului ncepe cu unul nou, atunci amplasarea
elementelor de control n formular rmne pe seama utilizatorului.
Dac formularul a fost creat cu ajutorul asistentului atunci utilizatorul
poate schimba aspectul lui prin adugarea, reamplasarea i
modificarea acestor elemente.
Elementele de control obiecte a formularului sau raportului care
servesc pentru reprezentarea datelor la ecran, ndeplinirea
macrocomenzilor.
Elementele de control se clasific n 3 categorii:
elemente de control legate;
elemente de control nelegate;
elemente de control calculate.
Elementul de control sursa cruia este un cmp din tabel cerere se
numete legat. Elementul de control sursa cruia este o expresie
(dar nu cmp) se numesc calculate. Expresiile pot conine operatorii
(=,+), denumirile elementelor de control, denumirea cmpurilor,
funcii. Elementul de control sursa cruia nu e definit se numete
nelegat. La crearea legturii dintre formular i nregistrrile tabelei ,
ce reprezint sursa de baz a datelor din formular, se folosesc
obiectele grafice numite elemente de control. Elemente de control-
obiecte, plasate n formular i destinate pentru a reflecta datele,
indeplinirea operaiilor sau pentru o prezentare mai elegant a
datelor.
Caseta de text (text box)
Grup de optiuni (option group)
Buton de comutare (toggle button)
Buton de optiune (option button)
Caseta de validare (check box)
Caseta cu lista (list box)
Caseta combinata (combo box)
Buton de comanda (command button)
Controalele Image, Unbound object frame sau Bound object frame
Subformular (subform)
Subraport (subreport)
Control Tab
44. Crearea tabelelor. Campuri cheie primara
Crearea unui tabel
Dup ce am deschis o baz de date , eveniment confirmat prin
apariia ferestrei cu cele 7 clase de obiecte (fig.4) , putem crea diferite
obiecte n oricare din clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din
clasele Queries, Forms, Reports, Pages, Macros i Modules se
definesc n baza tabelelor, acestea (tabelele) trebuie create n primul
rnd. Cu alte cuvinte, dac o BD nu conine cel puin un tabel, crearea
altor clase de obiecte devine lipsit de sens.
Pentru a crea un tabel nou ,de exemplu, Comenzi, selectm clasa
de obiecte Tables, apoi acionm butonul . Caseta de dialog New
Table care aparene ofer 5 moduri de definire a structurii tabelului.
Dac selectm opiunea Design View i acionm butonul OK,
obinem o fereastr n care definim cmpurile tabelului i
caracteristicile lor.
Stabilirea cheilor primare
Dac valorile unui cmp sunt unice (nu se repet), putem semnala
acest lucru, pentru a evita introducerea accidental a dou valori
identice. Aceast procedur poart denumirea de stabilire a cheii
primare, n cazul tabelului CITITORI, cheia primar poate fi stabilit
pe cmpul IdCarte, pentru a exclude eventualitatea repetrii
identificatorului crii (n bibliotec nu pot exista dou cri cu acelai
identificator). Cheia primar poate fi stabilit i pe cteva cmpuri.
Pentru a stabili cheia primar, selectm cmpul respectiv, apoi
executm un clic pe butonul din bara cu instrumente. Ca rezultat,
n partea din stnga a cmpului respectiv apare semnul cheii
Dup ncheierea procedurii de descriere a cmpurilor i de stabilire
a cheii primare, salvm tabelul (descrierea lui), selectnd comanda
Save din meniul File i indicnd numele tabelului. Dac nu am stabilit
o cheie primar (acest lucru nu este obligatoriu), sistemul ne va
avertiza, sugerndu-ne stabilirea cheii pe un cmp de tip AutoNumber.
Pentru a confirma, acionm butonul Yes. n acest caz sistemul
stabilete automat cheia primar pe un cmp AutoNumber (dac el
exist) sau creeaz suplimentar un asemenea cmp (dac el nu
exist), stabilind pe el cheia primar. Pentru a renuna la stabilirea
cheii primare, acionm butonul No.
65. Formulare Business Proiecte:activitatea de o zi, o saptamana si o
luna.
63.Crearea unui control legat
Pentru a crea pe formular un control legat se executa
urmatoarele operatii:
Se deschide formularul n vederea Design.Daca vreti sa folositi un
wizard pentru a va ajuta la crearea controlului, atunci asigurati-va ca
pe caseta instrumentelor Toolbox este apasat butonul Control
Wizards.Afisati lista de cmpuri executnd clic pe butonul Field List
din bara cu instrumente sau selectnd optiunea List Field din meniul
View.Selectati unul sau mai multe cmpuri din lista. Trageti cmpul
sau cmpurile selectate pe formular. Plasati coltul din stnga-sus a
pictogramei acolo unde doriti sa apara coltul din stnga-sus al
controlului (nu eticheta acestuia) si eliberati butonul mouse-ului.
Microsoft Access creaza controlul corespunzator pentru cmp si
seteaza anumite proprietati, pe baza tipului de date al cmpului si a
setarilor proprietatii DisplayControl. Daca acesta nu este tipul de
control pe care vreti sa-l creati, atunci executati clic pe butonul
corespunzator din caseta de instrumente nainte de a trage cmpul
din lista de cmpuri.
64.Crearea unui control nelegat
de grupareUrmatoarea fereastra permite aranjarea informatiilor in
Pentru a crea pe formular un control nelegat se executa
urmatoarele operatii: Se deschide formularul n vederea Design.
Daca vreti sa folositi un wizard pentru a va ajuta la crearea
controlului, atunci asigurati-va ca pe caseta instrumentelor este
apasat butonul Control Wizards. n caseta instrumente Toolbox,
executati clic pe butonul controlului pe care vreti sa-l creati. n
formular executati clic acolo unde vreti sa apara coltul din stnga-sus
al controlului.Daca executati clic si eliberati butonul mouse-ului,
atunci Microsoft Access va crea un control avnd dimensiunea
prestabilita. Pentru a crea un control cu o anumita dimensiune, atunci
executati clic pe butonul mouse-ului si apoi trageti pna cnd
controlul are dimensiunea dorita.
66.Crearea rapoartelor
Rapoartele reprezinta un rezultat traditional preferat de multi
utilizatori,folosit pentru a rezuma o cantitate mare de informatii.Pentru
a crea un raport se procedeaza in modul urmator: din meniul vertical
din stanga se alege optiunea Rapoarte. Avem doua posibilitati de
creare: Creare raport in modul Vizualizare proiect si Creare raport
utilizand Expertul. Daca alegem Expertul trebuie sa efectuam
urmatoarele operatiuni: Din sectiunea Tabele/Interogari alegem
tabelul/interogarea pentru care vrem sa realizam raportul.Din
sectiunea Campuri disponibile selectam campurile pe care le dorim in
raport si cu ajutorul sagetilor le mutam in partea dreapta , in
sectiunea Campuri selectate.Daca dam pe cele doua sageti vom
muta toate campurile, daca dam click pe sageata singulara > mutam
doar campul selectat) In sectiunea Adaugati neveluri de grupare?
putem alege campuri dupa care informatiile afisate sa fie grupate.Se
selecteaza campul dupa care vrem sa grupam si se muta in dreapta
cu ajutorul sagetii >. Daca nu vrem sa mai apara un camp ca nivel de
grupare il mutam din dreapta in stanga cu ajutorul sagetii <
Urmatoarea fereastra permite selectarea campurilor dupa care se
face sortarea.Campurile se aleg din lista derulanta. Putem alege un
camp sau mai multe (maxim 4).Putem alege sortare ascendenta sau
descendenta pentru fiecare camp in parte.Butonul Optiuni de sinteza
permite adaugarea la raport a valorilor sumative aplicate campurilor
de tip numeric(suma, medie aritmetica, cea mai mica valoare, cea
mai mare valoare).De exemplu daca bifam casuta Max atunci in
raport se va afisa si cea mai mare valoare corespunzatoare criteriul
raport.Pagina poate fi verticala (portret) sau orizontala
(vedere).Putem alege diferite aspecte si alinieri.In urmatoarea
fereastra putem alege stilul de afisare.Ultima fereastra Expert raport
permite stabilirea unui nume pentru raport si alegerea intre
previzualizare (Examinare raport) si modificarea manuala a
aspectului.Se apasa butonul Terminare.
67.sortarea datelor in rapoarte
Etape:Deschide tabela pe care vrei sa o sortezi;
Plaseaza punctul de inserare in campul pe care vrei sa-l sortezi.
Executa clic pe butoanele Sort Ascending sau Sort Descending .
Inregistrarile sunt sortate dupa campul selectat.
Avei posibilitatea s adugai grupare, sortare sau totaluri i utiliznd
panoul Grupare, sortare i totaluri n timp raportul este deschis n
Vizualizare aspect sau n Vizualizare proiect:
Dac panoul Grupare, sortare i totaluri nu este deja deschis, n fila
Proiectare, n grupul Grupare i totaluri, facei clic pe Grupare i
sortare.
Facei clic pe Adugare grup sau pe Adugare sortare, apoi selectai
cmpul n care dorii s grupai sau s sortai.
Facei clic pe Mai mult ntr-o linie de grupare sau de sortare pentru a
seta mai multe opiuni i pentru a aduga totaluri.
68.Crearea diagramelor si inserarea obiectelor in formulare /rapoarte
Creare unei diagrame se face cu aplicaia Chart Wizard. Modul de
lansare a acestei aplicaii este urmtorul:
1.n fereastra Database clic pe meniul Objects Reports, care afiaz
fereastra Reports,
2.clic pe butonul New, , al barei de instrumente a ferestrei Reports
care afiaz caseta de dialog New Report.
3.se alege aplicaia Chart Wizard, iar n lista Choose the table or
query where the objects data comes from din partea de jos a casetei
se selecteaz tabela cu date sau o interogare din baza de date pe
baza creia se face diagrama; clic pe butonul OK i se afiaz caseta
din Figura 6.
4.se mut n lista Fields for Chart coloanele din lista Available Fields
ce vor fi eprezentate n diagram cu butoanele
5.se alege tipul de diagram dorit i se execut clic pe butonul Next,
care afiaz caseta unde se vor completa datele ce vor fi
reprezentate n diagram. diagrama.Urmai instruciunile din Expertul diagram, ceea ce
6.se alege titlul diagramei, afiarea unei legende, etc. Clic pe butonul creeaz diagrama pe baza tabelelor sau altor surse de nregistrri
Finish. disponibile i a cmpurilor pe care le selectai.Cel puin unul din
cmpuri trebuie s aib un tip de date care stocheaz numai numere,
Pt a adauga o diagram la un raport/formular efectuam urmatorii pasi : cum ar fi Moned.Comutai pe Vizualizare formular sau pe Examinare
Deschidei formularul sau raportul n Vizualizare proiect. naintea imprimrii pentru a vedea diagrama cu datele curente.
n meniul Inserare, facei clic pe Diagram.Dac vei crea multe
diagrame, adugai butonul Diagram n bara de instrumente.n 69.Rapoarte Business Proiecte: activitate de o zi, o saptamana, o
formular sau raport, facei clic pe locul n care va fi amplasat luna.