Universitatea Politehnica Bucuresti ,Facultatea Transporturi ,

Departamentul Autovehicule Rutiere

Proiect Automobile I

Profesor coordonator:
S.L. Dr. Ing. POPA Laurentiu

Student: Burtea Andrei

Grupa: 8303b

Tema Proiect
1

S se efectueze proiectarea general, funional, privind

dinamica traciunii i a ambreiajului pentru un automobil avnd
urmtoarele caracteristici:

Tipul automobilului: MICROBUZ

Caroseria: Numrul de persoane (locuri): 16+1 locuri
Masa util maxim constructiv: Viteza maxim in palier: 150 km/h
Panta maxim: 34 %
Alte particulariti: MAC 4x2

Memoriul tehnic justifi cativ va cuprinde:

Partea I
1 Alegerea unui numr adevat de modele similare (minim cinci), analiza
particularitilor constructive si a principalelor caractersitici dimensionale,
masice si energetice. Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta
confiorm cerinelor temei.
2 Studiul organizrii generale i a formei constructive pentru automobilul
impus n tem
1 Determinarea principaliilor parametri dimensionali i masici ai
automobilului, precum i a subansamblelor acestuia.
2 Determinarea formei i a dimensiunilor spaiului util, inclusiv a
interiorului postului de conducere.
3 ntocmirea schiei de organizare generala.
4 Determinarea poziiei centrului de mas al automobilului, att la sarcin
util nul, ct i la mas constructiva maxim.
5 Alegerea anvelopelor i a jantelor.
3 Determinarea coeficientului de rezisten la rulare a pneurilor, a
coeficientului de rezisten al aerului, a ariei seciunii transversale maxime i
a randamentului transmisiei.
4 Determinarea rezistenei la naintare i a puterilor corespunztoare n funcie
de viteza automobilului.
5 Predeterminarea caracteristicii de turaie la sarcin total a motorului din
condiia de vitez maxim in palier, alegerea motorului i precizarea
parametrilor principali ai motorului ales.
6 Predeterminarea i definitivarea raportului de transmitere al transmisiei
principale. Predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a
schimbtorului de viteze.

Partea a II-a
1 Studiul tehnic al soluiilor constructive posibile pentru ambreiaj si alegerea
variantei ce se va proiecta.
2 Calculul dimensional si verificarea garniturilor de frecare a ambreiajului.
3 Calculul si proiectarea principalelor componente ale ambreiajului: arc de
presiune, disc de presiune, disc condus, arbore ambreiaj, element de fixare i
ghidare.
Calculul si proiectarea sistemelor de acionare a ambreiajului.

Materialul grafic(plane desen tehnic) va cuprinde:

1 Desenul de ansamblu sumar al autovehicului
2 Desen de ansamblu al ambreiajului (vedere lateral i sectiune
longitudinal)

Capitolul 1: Alegerea si analiza unor modele similare de microbuze conform

cerintelor din tema

1.1 Alegerea modelelor similare.

Avand in vedere datele de proiect automobilul ce urmeaza a fi proiectat se
incadreaza in categoria microbuzelor ,cu un numar de locuri pe scaune de 16+1,
viteza maxima in palier de 150 km/h si o panta maxima de 34%.
Alte particularitati ale modelelor similar sunt reprezentate te tipul motorului: Motor cu
aprindere prin comprimare (MAC) ,dar si de formula rotilor 4X2 , Transmisie Fata.
Microbuzul este un autovehicul proiectat s transporte mai muli oameni
dect un minivan, dar mai puini oameni dect un autobuz. n general poate transporta
ntre 8 i 30 de persoane. Microbuzele cu 16 locuri sunt folosite n t r a n s p o r t u l
de persoane urban, pe distane mici. Pot fi folosite n diverse domenii
sau scopuri ,cel mai intalnit fiind transportul de persone pe distante
relative scurte.
Cele mai ntlnite sunt conversiile din caroserii tip furgon. Conversia poate fi fcut
d i r e c t d e p r o d u c t o r, v n d u t c a p a r t e d i n g a m a s t a n d a r d , s a u p o a t e f i
f c u t d e f i r m e specializate n acest gen de conversii. Conversia presupune adugarea
de geamuri acolo unden mod normal ar fi panouri din tabl, i de scaune zonei de
ncrcare. De obicei intrarea se face pe unde se ncarc marfa, fie pe uile din
spate fie pe ua lateral glisant, iar pentru a facilita urcarea pasagerilor se poate
monta o treapt la fiecare u.

Tabel 1.1. Modele similare de microbuze alese

[Link]

Denumire automobil

1.

Mercedez-Benz Sprinter
Transfer 55 CDI
Iveco Daily 50 C11
Renault Master 2.5 DCI
Fiat Ducato
Volkswagen Crafter 50
2.5TDI
Ford Transit 2.4 TDCi
Peugeot Boxer

2.
3.
4.
5.
6.
7.

Viteza maxima
constructiva [km/h]
140

Nr. locuri
16

Denumir
e Model
M1

152
143
130
150

17
17
17
18

M2
M3
M4
M5

140
150

17
15

M6
M7

1.2 .Analiza particularitatilor constructive ale

modelelor similare alese
In acest subcapitol vom prezenta principalele particularitati ale microbuzelor precum
amplasarea motorului, tipul transmisiei, formula rotilor sau numarul treptelor de viteza.
Tabel 1.2 Particularitati constructive ale microbuzelor
Model
M1
M2
M3
M4
M5
M6
M7

Amplasare
Motor
Fata
Transversal
Fata
Transversal
Fata
Transversal
Fata
Transversal
Fata
Transversal
Fata
Transversal
Fata
Transversal

Tip
Transmisie
Automata

Formula
rotilor
4x2

Nr.
Trepte
5

Dimensiuni anvelopa
195/65R16C

Manuala

4x2

205/70R15

Manuala

4x2

205/75 R16C 110/108Q

Manuala

4x2

215/75R16

Manuala

4x2

235/65 R16C 115/113R

Manuala

4x2

185/75R16

Manuala

4x2

195/65R15-91-T

In ceea ce priveste analiza particularitatilor constructive ale modelelor similare de

microbuze s-au constatat urmatoarele tendinte:Motorul este amplasat la toate modelele in
partea din fata a automobilului fiind dispus transversal .
La majoritatea modelelor tipul de transmisie este manuala numai la modelul
M1(Mercedez Benz Sprinter Transfer) aceasta fiind automata.
Formula rotilor este 4 x 2 ,numarul de trepte variind intre 5 si 6. Din punct de vedere
al dimensiunilor anvelopei s-a constat o tendinta de amplasare a anvelopelor pe jante cu
dimensiuni cumprinse intre 15 si 16 inch.
Alte particularitati :Mecanism direcie cu cremalier, Capacitatea
rezervorului 70-90 l , Sistem de frnare de serviciu cu discuri etc.

1.3 Analiza principalilor parametrii dimensionali

exteriori
Dimensiunile exterioare,in mm ale unui autovehicul pot fi grupate in 3
categorii :
Dimensiuni de gabarit
Dimenisiuni care reflecta organizarea autovehicului
Dimensiuni care reflecta capacitatea de trecere a autovehicului
1.3.1 Dimensiuni de gabarit:
-Lungimea totala (La)-reprezinta distanta dintre doua plane
verticale,perpendiculare pe planul longitudinal de simetrie al autovehicului si
tangente la punctele extreme din fata si din spate.
-Latimea totala (la)- reprezinta distanta dintre doua plane verticale si
paralele cu planul longitudinal de simetrie, tangent la autovehicul, de o parte si
de alta a sa.
-Inaltimea totala (Ha)- reprezinta distanta dintre planul de sprijin si planul
orizontal tangent la partea superioara a autovehicului,fara incarcatura si cu
pneurile umflate la presiunea indicata de producator.
Dimensiunile de gabarit ale microbuzelor similare celui ales prin tema
sunt prezentate in tabelul 1.
Tabel 1.3 Dimensiunile exterioare ale microbuzelor
Nr
.
Cr
t.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Denumire
automobil

Lungimea
Latimea
totala [mm] totala
[mm]

Inaltimea
totala [mm]

Mercedez-Benz Sprinter
Transfer 55 CDI
Iveco Daily 50 C11
Renault Master 2.5 DCI
Fiat Ducato
Volkswagen Crafter 2.5
Ford Transit 2.4 TDCi
Peugeot Boxer

6945

1993

2790

6948
6000
5600
6940
6403
6363

1996
1990
2024
1993
1995
2093

2635
2465
2470
2705
2380
2964

8000
7000
6000
5000
4000
M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

3000
2000
1000
0

La

la

Ha

Figura 1.1 Variatia dimensiunilor de gabarit maxime la modelele studiate

In ceea ce priveste Lungimea totala valoare minima este de 5600 mm la modelul 4

,iar valoarea maxima 6949 la modelul 2. Valorile intermediare apartin intervalului [69406950] .
Latimea totala are o valoare minima de 1990 mm la modelul 3 si o valoare maxima
de 2093 mm la modelul [Link] intermediare apartin intervalului [1993-1996].
Inaltimea totala prezinta o valoare de minim la modelul 5 de 2380 mm si o valoare
maxima la modelul 7 de 2964 mm, valorile medii aflandu-se in intervalul
[2465-2790],modele similare avand inaltimi relative [Link] autovehiculul ce va fi
proiectat vom alege o valoare de aproximativ 2700 mm

1.3.2 Dimensiuni care reflecta organizarea autovehicului :

-Ampatamentul(L)
-Ecartamentul(E) Ecartament Fata/Spate
-Consola fata/spate (C1/C2)
In tabelul 2 sunt prezentate diverse dimenisuni (care reflecta organizarea
autovehicului) pentru diferite modele de microbuze.
Tabel 2
Nr
.
Cr
t.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Denumire
automobil
Mercedez-Benz
Sprinter
Transfer 55 CDI
Iveco Daily 50
C11
Renault Master
2.5 DCI
Fiat Ducato
Volkswagen
Crafter 2.5
Ford Transit 2.4
TDCi
Peugeot Boxer

Ampatam
ent
[mm]

Ecartam
ent fata
[mm]

Ecartament C1
spate [mm] [m
m]

4325

1735

1678

1004 1615

3950

1724

1690

1499 1499

4078

1730

1682

1073 748

3700
4325

1810
1725

1790
1688

948
951
1350 1265

4178

1732

1675

1183

1042

4035

1810

1790

948

1380

C2
[mm
]

5000
4000
3000
2000
M1
1000

M2

M3

M4

M5

M6

M7

Figura 1.2 Variatia ampatamentului si ecartamentului la modelele studiate

Ampatamentul variaza intre valorile [3700-4325] mm in timp ce Ecartamentul fata si
Ecartamentul Spate variaza intre [1720-1810] mm respectiv intre [748,1615] mm.
Se observ c la toate modelele similare ecartamentul fa este mai mare
dect ecartamentul spate, acest lucru avnd legtura cu stabilitatea.
1800
1600
1400
1200
1000
M1
800

M2

M3

M4

M5

M6

M7

600
400
200
0
C1

C2

Figura 1.3. - Variatia lungimii consolei fata/spate la modelele studiate

In ceea ce priveste consola fata resprectiv consola spate analizand histograma
de mai sus se observa ca acestea variaza intre [948-1499] mm ,respective [951 ,1615].
9

Ca valori intermediare putem putem alege pentru microbuzul ce va fi proiectat

consolele intre 1250-1350 mm iar ecartamentul fata/spate in jurul valorii de 1700 mm.
350
300

300
250
200
hs [mm]

182

178

168

176

M4

M5

150
100
50
0

M1

M2

M3

Fig. 1.4 Variatia gardei la sol in functie de modelul microbuzului

In ceea ce priveste dimenisunile care reflecta capacitatea de trecere a autovehicului vom
analiza variatia gardei la sol in functie de modelul microbuzului aceasta avand valori medii cuprinse
intre 170 mm si 180 mm. S-a constatat ca la modelul M2 garda la sol prezinta o valoare foare mare
in comparatie cu celelalte modele .
1.3 Analiza parametrilor masici

Principalii parametric masici ai unui autovehicul sunt: Masa proprie (m);

Masa utila (m) si masa totala (m). Conform valorilor din tabelul 1.5 masa
proprie a microbuzelor studiate cuprinde valori intre [1975,2800] kg respectiv
[950,1411] pt masa utila. Pentru microbuzul ce urmeaza a fi proiectat vom
alege masa proprie = 2300 [kg], masa utila = 1200 [kg] respectiv masa totala
3500[kg].

Masa raportata:

(mp);= (m) / NL

(masa proprie/Nr. locuri)

10

(1.1)

Tabel 1.5. Valorile principalilor parametrii masici

Masa
proprie
[kg]

Nr.
Crt

Denumire
automobil

Mercedes-Benz
Sprinter

2320

Iveco Daily 50 C11

2320

Renault Master 2.5

dCi

2489

Fiat Ducato

2800

Volkswagen Crafter
2.5 TDi

2100

Ford
TDCi

2275

Peugeot Boxer

Transit

2.4
1975

Masa util
[kg]
1180
1180
1411
950
1297
1037
1525

Masa
total[kg]

Masa
raport
ata
[kg/loc
]
145

3500
3500

136
146

3900
3750

164
116

3397
133
3312
3500

131

Conform datelor din tabelul 1.5 masa raportata( pentru transportul

persoanelor) are valori cuprinse intre 116 si 164 [kg/loc].Valorile intermediare
ale masei raportate sunt cuprinse intre 130si 140 [kg/loc] intalnindu-se la
majoritatea microbuzelor.(Figura 1.6)

11

3000

2800

2500 2320

2320

2489
2100

2275
1975

2000
Masa proprie [kg] 1500
1000
500
0

M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

Figura 1.5 Variatia masei proprii la diverse modele de

microbuze
180
160

164
145

140

136

146
133

131

M6

M7

116

120
100
Masa raportata [-]

80
60
40
20
0

M1

M2

M3

M4

M5

Figura 1.6 Variatia masei raportate la diverse tipuri de

microbuze

12

1.4 Analiza parametrilor energetici

Tabelul 1.6 Principalii parametrii energetici
Nr.
crt
.

Denumire automobil

Capacitate
cilindric [cc]

Putere
maxim[kW]

Moment maxim
[Nm]

Mercedes-Benz Sprinter

2148

110

335

Iveco Daily

2287

100

320

Renault Master

2464

88

325

Fiat Ducato

2800

93

300

Volkswagen Crafter

2461

100

330

Ford Transit

2375

103

375

Peugeot Boxer

2198

96

320

Tabel 1.6. Capacitate cilindrica, putere maxim, moment maxim

Nr. Crt

Denumire automobil

Turatie putere
maxima
[rot/min]

Turatie
moment
maxim [rot/min]

Puterea
specifica
(Psp) [kW/kg]

Mercedes-Benz Sprinter

3800

2400

0.031

Iveco Daily 2.3 D

3900

3000

0.028

Renault Master 2.5 dCi

3500

1800

0.022

Fiat Ducato

3600

1800

0.025

Ford Transit 2.4 TDCi

3500

2000

0.03

Volkswagen Crafter 2.5

TDi

3500

2000

Peugeot Boxer

3500

2000

0.031
0.027

Tabel 1.7. Turaie putere maxim, turaie moment maxim,Putere specifica

Psp=

Pmax
mt

(puterea maxima/ masa totala)

13

[kw/kg]

(1.2)

120
100
80
60

Puterea [kW]

40
20
0
M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

Figura 1.7 Variatia puterii maxime la diverse tipuri de microbuze

3000
2500
2000
1500

[CC]

1000
500
0
M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

Figura 1.8 Variatia capacitatii cilindrice [cc] la microbuzele

14

400
350
300
250
200

Nm

150
100
50
0
M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

Figura 1.9 Variatia momentului maxim la diferite modele de microbuze

In ceea ce priveste variatia puterii maxime la diferite modele de microbuze
analizand histograma din fig 1.7 se observa ca acestea variaza intre 88 si 110 kW .
Putem alege pentru microbuzul ce va fi proiectat valoarile de 90-100 kw ,aceastea
intalnindu-se la 3 dintre cele 7 modele de microbuze prezentate.
Conform histogramei din figura 1.8 valorile capacitatii cilindrice a motoarelor
microbuzelor alese ca modele similar sunt apropiate, ele variaza intre 2148 si 2800
[cc], valorile intermediare se afla in intervalul [2300-2500] cc.
Variatia momentului maxim la modele studiate nu difera foarte mult, ele avand
valori cumprinse intre 320 si 375 Nm, momentul maxim ales va fi de 320 Nm.

Capitolul 2. Studiul organizarii generale

constructive pt microbuzul impus prin tema
15

si

formei

2.1 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali i

masici ai microbuzului precum i a subansamblelor acestora.
Pentru predeterminarea principalilor parametrii dimensionali si masici ai
microbuzului impus se poate utiliza metoda histogramelor, metoda ce are la baza
studiul cu ajutorul interpretarii grafice.
Distributia valorilor parametrilor e evidentiata in functie de numarul de modele
similar si se realizeaza cu ajutorul subintervalelor de deservare. Dimensiunea acestor
subintervale difera in functie de parametrul analizat are la baza urmatoarea relatie:

x=

x max xmin
1+3.322 lg ( n)

(2.1)

Unde:
-x reprezinta dimensiunea subintervalului de observare;
- xmax , xmin valoarea maxima, respectiv minima, a parametrului pentru care se calculeaza
dimensiunea subintervalului
-n numarul de modele similare la care se cunoaste marimea parametrului analizat

Dupa determinarea valorii subintervalului de observare se calculeaza numarul de

subintervale de observare cu relatie:

k=

x max x min
x

(2.2)

Cunoscand aceste doua valori, dimensiunea subintervalului (x) si numarul de

subintervale (k), se vor trasa histogramele in care se vor evidentia numarul de modele
similare care au valoarea parametrului analizat cuprinsa intre limitele fiecarui
subintervalului de observare.

16

2.1.1 Predeterminiarea principalilor parametrii

dimensionali
Pentru un numar de modele similare n = 7 se aplica formula 2.1 pentru
parametrii dimensionali si se obtin urmatoarele dimensiuni de subintervale
pentru :

-Ampatament (L) :

x 1=

43253700
=165 mm
1+ 3.322 log 7

-Ecartament (E) :

x 2=

18101724
=22.5 mm
1+ 3.322 log 7

-Consola fata (C1) :

x 3=

1499948
=145 mm
1+ 3.322 log 7

-Consola spate (C2) :

x4 =

1499748
=197 mm=200 mm
1+3.322 log7

-Latimea totala (la) :

x 5=

20931993
=26 mm
1+ 3.322 log 7

-Inaltimea totala (Ha) :

x 6=

29642380
=155 mm
1+3.322 log 7

-Garda la sol (hs) :

x 3=

300170
=35 mm
1+3.322 log 7

Pentru determinarea valorii subintervalului de observare se foloseste formula (2.2), astfel:

k=

50503105
=3.322
585.494

17

lg(n)

Nr.
Crt

Parametru

Xmax

xmin

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

4325

3700

165

C1

1499

948

145

C2

1499

748

200

la

2093

1993

1810

1724

22.5

Ha

2964

2380

155

hs

300

170

35

2.8

26

Tabel 2.1 Centralizarea dimensiunilor intervalelor de observare si a numarului de intervale pentru

analiza parametrilor dimensionali

x4 =

1499748
=197 mm=200 mm
1+3.322 log5

18

3.5
3
2.5
2
Nr. de mode le similare

1.5
1
0.5
0
3700-3865

3865-4030

4030-4195

4195-4360

Ampatame ntul [ mm]

Fig.2.1 Distributia valorilor ampatamentului microbuzului in functie de numarul de modele

alese
Se observa din fig. 2.1 ca distributia valorilor ampatamentului variaza in intervalul 3700 4360mm,
cele mai multe modele, 3, incadrandu-se in intervalul 4195-4360 mm.

19

4.5
4
3.5
3
2.5
Nr. de mode le similare

2
1.5
1
0.5
0
948-1093

1093-1238

1238-1383

1383-1528

Consola fata [mm]

Fig. 2.2 Distributia valorilor consolei fata in functie de numarul de modele alese
In figura de mai sus se observa ca valoarea consolei fata se incadreaza in intervalul 9481093.
2.5
2
1.5
Nr. de mode le similare

1
0.5
0
748-948

948-1148

1148-1348

1348-1648

Consola spate [mm]

Fig. 2.3 Distributia valorilor consolei spate a microbuzului in functie de modele alese

20

In fig. 2.3 se observa ca valoarea conselei spate a microbuzului variaza intre dimensiunile
748-1648 mm.
Conform histogramelor de mai sus, se poate predetermina lungimea totala a microbuzului
ca fiind :
La=4325(L) + 1004(C1)+1615(C2)=6945 mm

6
5
4
Nr. de mode le similare

3
2
1
0
1990-2016

2016-2042

2042-2068

2068-2094

Latime a totala [mm]

Fig. 2.4 Distributia valorilor latimii totale a microbuzului in functie de modelul ales

Se observa in figura de mai sus ca modele de microbuz sunt amplasate in intervalul 19902016-Latimea totala fiind de 1993 mm.
In ceea ce priveste dimenisunile care reflecta capacitatea de trecere a autovehicului vom
analiza variatia gardei la sol in functie de modelul microbuzului aceasta avand valori medii cuprinse
intre 170 mm si 180 mm- Garda la sol hs=175 mm.

21

6
5
4
Nr. de mode le similare

3
2
1
0
1724-1747

1747-1770

1770-1793

1793-1816

Ecartame ntul [mm]

Fig. 2.5 Distributia ecartamentului microbuzului in functie modelul ales

Conform fig. 2.5 distributia ecartamentului se desfasoara in intervalul 1724-1747 mm. Astfel
se alege valoarea ecartamentului pentru microbuz de 1725 mm.

3.5
3
2.5
2
Nr. de mode le similare

1.5
1
0.5
0
2380-2535

2535-2690

2690-2845

2845-3000

Inaltime a totala [mm]

Fig. 2.6 Distributia inaltimii totale (Ha) in functie de modelul microbuzului ales
22

In fig 2.6 se poate observa distributia inaltimii totale este cu precadere in primul interval
(2380-2535). In concluzie inaltimea totala (Ha) se alege de 2500 mm.
n urma studierii parametrilor dimensionali, microbuzul impus prin tema se va
proiecta conform urmatorilor parametrii:
Lungimea: 6945 mm
Limea: 1993 mm
nlimea: 2500 mm
Ampatamentul: 4325 mm
Ecartamentul fa: 1725 mm
Ecartamentul spate: 1730 mm
Consola fa: 1004 mm
Consola spate: 1615 mm

2.2Predeterminarea principalilor parametrii masici

Pentru acelas numar de modele folosit ca la punctul 2.1.1, n = 7 se aplica formula (2.1), pentru
principalii parametrii masici si se obtin dimensiunile de subintervale pentru urmatoarele :

-Masa proprie:

x mp=

28001950
=223 kg
1+3.322 log 7

-Masa nominala :

x mn=

1525950
=151 kg
1+3.322 log 7

-Masa totala :

x mt =

39003312
=151kg
1+3.322 log7

23

Cum numarul de modele n = 7 ramane la fel, numarul de subintervale de observare ramane la fel
ca la punctul 2.1.1, k = 4

3.5
3
2.5
2
Nr. de mode le similare

1.5
1
0.5
0
1950-2180

2180-2410

2410-2640

2640-2870

Masa proprie [kg]

Fig. 2.7 Distributia masei proprii in functie de modelul microbuzului ales

Conform histogramei de mai sus vom alege ca masa proprie pentru

microbuzul impus prin tema valoarea de: 2400 kg

24

2.5
2
1.5
Nr. de mode le similare

1
0.5
0
950-1100

1100-1250

1250-1400

1400-1550

Masa utila[kg]

Fig. 2.8 Distributia masei utile in functie de modelul microbuzului ales

Conform histogramei din fig 2.8 vom alege ca masa utila pentru
microbuzul impus prin tema valoarea de: 1200 kg
Din punct de vedere al masei totale s-a constat ca masa toatala la mai
multe modele similare de microbuze este 3800 kg.

Masa raportata( pentru transportul persoanelor) are valori 130 si

140 [kg/loc] .
S-au evidentiat doua modele preferentiale ale caror parametrii
dimensionali si masici sunt cele mai apropiate de cele prezentate mai sus si anume
Modelul 1 ( Mercez-Benz Sprinter) si Modelul 6 (Volkswagen Crafter).

25

2.2Predeterminarea formei si a dimensiunilor spatiului util, inclusiv a

interiorului postului de conducere
Principalele dimensiuni interioare ale microbuzului
Dimensiunile interioare ale microbuzului, au ca obiectiv prezentarea urmatoarelor caracteristici
dimensionale :

Organizarea si dimensiunile postului de conducere

Amplasarea banchetelor si/sau scaunelor pentru pasageri si dimensiunile acestora
Dimensiunile volumului util (furgon, bena, habitaclu, etc.)
Dimensiunile impuse de constructia si organizarea autocamionului. Organizarea si
dimensiunile postului de conducere, amplasarea banchetelor si/sau scaunelor pentru
pasageri si dimensiunile acestora se stabilesc si se verifica cu ajutorul manechinului
bidimensional.

2.2.1 Manechinul bidimensional si postul de conducere

Manechinul bidimensional se executa la scara din foile de dural sau plastic acrilic si
reprezinta conturul fizic al unu adult de sex masculin; consta din tors si segmentele picioarelor
asamblate cu articulatii prevazute cu scari pentru masurarea unghiurilor.
Sunt folosite trei manechine diferentiate prin lungimile segmentelor piciorului ls pentru
gamba lt pentru coapsa, deoarece s-a constatat ca dimensiunile torsului variaza nesemnificativ. Cele
trei manechine sunt simbolizate prin procentajele 10, 50, 90 procente. Semnificatia acestui
procentaj este urmatoarea: pentru manechinul cu procentaj 90 inseamna ca dintr-un numar de
adulti, 90% dintre ei au lungimile segementelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile
corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin, pentru manechinul cu procentaj 50, 50 % din
numarul de adulti au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile
corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin, pentru manechinul cu procentaj 10, 10% din
numarul de adulti au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile
corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin. Numarul de adulti s-a stabilit dupa criterii
statistice.
Dimensiunile segmentlor ls si lt sunt prezentate in tabelul 2.4
Tabelul 2.4 Dimensiunile tipodimensiunilor de manechine bidimensionale[11]
Tipodimensiunea manechinului

10

50

(procentaje)
26

90

ls [mm]

390

417

444

Lt [mm]

408

432

456

Fig. 2.9 Elementele principale ale manechinui bidimensional folosit pentru proiectarea
postului de conducere. [11]
Pozitia manechinului pe scaunul soferului este definita de dimensiunile a si b (pozitia
articulatiei H a soldului fata de partea verticala a panoului despartitor de compartimentul motorului,
respectiv fata de podea), de unghiul dintre axa torsului rezemat pe scaun si verticala, de ungiurile
, si care reprezinta unghiurile principalelor articulatii (sold, genunchi si respectiv glezna) ale
manechinului bidimensional. Manechinul in aceasta pozitie este prezentat in fig. 2.9 .
27

Recomandari pentru scaunul soferului si a pasagerului din fata:

-

Partea inclinata a podelei nu trebuie sa fie mai mica de 306 mm;

Inaltimea articulatiei H deasupra podelei nu trebuie sa fie mai mica de 100 mm;
Scaunul trebuie sa aiba un dispozitiv de reglare a pozitiei relative fata de parbriz si fata de
comenzi atat in directie longitudinala cat si in directie verticala;
Verificarea pozitiei scaunului se face in pozitia extrema spate si jos cu manechinul 90, apoi
se verifica pozitia medie cu manechinul 50 si pozitia maxim fata si sus cu manechinul 10;
-valorile medii recomandate unghiurilor , , si sunt prezentate in tabelul 2.5

Tabelul 2.5 Valorile medii recomandate pentru unghiurile , , si [11]

Tipul automobilului

Microbuz

[[]

20-30

[[]

95-120

[[]

95-135

[[]

90-110

-pozitionarea punctului superior F al manechinului bidmensional fata de acoperis trebuie sa respecte

dimensinuile din fig. 2.9.
Distanta dintre punctul superior F al menechniului si linia interioara a acoperisului nu trebuie
sa fie mai mica de 100-135 mm. Se adauga 15-25 mm grosimea totala a acoperisului si 20-40 mm
care tine cont de curbura transversala a acopersiului si de amplasarea laterala a scaunului. Punctul F
se pozitioneaza pe o dreapta ce trece prin punctul H si este inclinata fata de verticala cu 8[, la o
distanta de 765mm care corespunde manechinului 50 care sta pe scanului plasat in pozitia mediana.

2.2.2. Dimensionarea cabinei

Dup ce au fost determinate principalele caracteristici ale postului de conducere, se face n
continuare dimensionarea cabinei.
Forma cabinei determinat n aceasta etap a proiectului poate fi modificat ulterior pe baza
unor criterii de organizare general sau de aerodinamic.
28

innd cont de faptul c pentru aceste autovehicule, cabina nu este un volum complet izolat
ci face parte din ntregul vagon, se va face o concordan ntre dimensiunile acestuia i cele ale
volumului util, determinate anterior. De asemenea se vor respecta dimensiunile determinate pentru
postul de conducere .
Tot pentru postul de conducere, n cadrul cabinei, se va face o verificare conform STAS R
10666 /2-76 pentru grupele dimensionale reprezentative 10% i 90 % ale manechinului 2D n
poziiile externe ale scaunului.
Deoarece postul de conducere a fost proiectat n subcapitolul anterior cu ajutorul
manechinului 50% n continuare, verificarea se va face pentru grupele 90% i 10%.
Fig.4.3. Determinarea formei cabinei i verificarea dimensiunilor cu ajutorul manechinelor
plane 10% i 90%

[Link] volumului util.

Din intervalul de incredere a fost ales ca volum util o cantitate de 10 m3.
Spatiul de marfa de forma paralelipipedica:
Lungime interioara 3000 mm
Latime interioara 1800 mm
29

Inaltime interioara 1900 mm

30

2.3 Intocmirea schitei de organizare generala a automobilului de proiectat.

Pentru automobilul proiectat s-a ales solutia clasica de organizare generala si anume motor
fata, punte motoare spate.
Aceasta solutie de organizare are urmatoarele avantaje:
incarcari statice ale puntilor apropiate;
solicitare redusa a suportilor motorului sub actiunea momentului la iesirea din schimbatorul
de viteze;
accesibilitate usoara la motor;
punte fata simpla, cu posibilitatea aplicarii de diverse variante constructive;
mecanism de comanda a schimbatorului de viteze simplu;
se poate utiliza un schimbator de viteze cu priza directa ceea ce implica un randament ridicat;
utilizarea unui sistem de evacuare a gazelor de lungime mare, cu silentiozitate buna si
posibilitate de montare usoara a convertorului catalitic;
incalzire eficace a habitaclului datorita traseului de lungime mica al aerului si al apei.
Printre dezavantaje se numara urmatoarele:
la incarcare partiala a autoturismului, puntea motoare este relativ descarcata, ceea ce reduce
capacitatea de trecere pe drum de iarna sau umed si creste pericolul patinarii rotilor, mai ales la
viraje stanse;
regim de miscare rectilinie mai putin stabil decat in cazul rotilor din fata motoare (automobilul
este impins si nu tras);
la aplicarea franei de motor sau a franei de serviciu moderate, la deplasarea in viraj, autoturismul
supravireaza;
necesitatea utilizarii arborelui cardanic, ceea ce complica structura transmisiei ,
lungime mare a automobilului, masa proprie relativ mare si cost ridicat.

31

2.4
Predeterminarea parametrilor dimensionali si masici ale principalelor componente
ale microbuzului
(m j )ales =( j )ales (m0) ales

(2.3)

La alegerea ponderii masice trebuie sa se tina seama de particularitatile constructive atat

ale microbuzului cat si ale subansamblului respectiv. Folosirea de materiale adecvate in
constructiva subansamblului respectiv poate conduce la micsorarea de masa si chiar a ponderii
masice. Bineinteles, in final trebuie ca :
Ns

( j )ales=1

(2.4)

j=1

Tabel 2.3 Ponderile maselor subansablurilor [10]

Nr.
crt

Subansamblu

Pondere[%]

Masa calculata
[kg]

Forma simplificata

Motor complet echipat

11

250

Dreptunghi

Ambreiaj si schimbator de viteze

70

Dreptunghi

Diferenial +Transmisie
Principal

50

Dreptunghi

Punte fa(Sist. Frnare +

Cadru + Suspensie)

90

Dreptunghi

Punte spate(Sistem franare +

cadru+ suspensie)

10

240

Dreptunghi

Roti(Roata fata,spate+Roata
rezerva)

100

Cerc

32

Scaune(Rand 1,2,3,4,5+Sofer)

170

Dreptunghi

Sistem de directie

20

Dreptunghi

Grup radiatoare + Ventilator

15

Dreptunghi

10

Rezervor de combustibil

50

Dreptunghi

11

Sistem de evacuare

20

Dreptunghi

12

Echipament electric+Bord

100

Dreptunghi

13

Cadru+Caroserie

10

1200

Dreptunghi

100

2400

Total :

33

Nr.
Crt.

Subansamblu

Pozitia subansamblu [mm]

Masa
[kg]

[mm*kg]

x*m

z*m

bar fa

10

-695.4425

473.0988

-6954.425

4730.988

capot fa

15

-431.2324

1205.2887

-6468.486

18079.3305

aripi fa

16

-223.2873

991.5185

-3572.5968

15864.296

stlpi fa

10

699.3655

1996.2175

8392.386

23954.61

parbriz

20

343.7842

1813.8973

6875.684

36277.946

oglinzi

423.2965

1393.574

1269.8895

4180.722

ui fa

80

730.0735

872.5675

58405.88

69805.4

lonjeroane + podea

420

2098.9772

326.9327

1049488.6

163466.35

stlpi centrali

25

1326.1397

1466.0973

33153.4925

36652.4325

10

plafon

200

3312.4876

2601.3898

662497.52

520277.96

11

panouri laterale

140

2875.7523

852.1273

425611.3404

126114.8404

12

stlpi spate

20

5279.1431

1585.2366

105582.862

31704.732

13

ui spate

70

5411.7077

972.0258

378819.539

68041.806

14

aripi spate

32

4802.1256

968.2875

153668.0192

30985.2

15

geamuri ui spate

10

5416.4412

1736.6103

54164.412

17366.103

16

bar spate

10

5020.4209

458.8545

50204.209

4588.545

17

geamuri laterale (suprafa vitrat lateral)

50

2875.7523

853.3714

143787.615

42668.57

18

panouri laterale partea de sus

70

3324.2439

2332.9708

232697.073

163307.956

caroserie

1200

3347623.014

1378067.787

. Determinarea poziiei centrului de greutate al autovehiculului ncrcat i nencrcat

34

grup radiatoare + ventilator

faruri
motor complet echipat
punte fa(sist. Frnare + cadru +
suspensie)

15
7
250

Pozitia subansamblu
[mm]
x
z
-830.7257
690.9578
-639.0277
1004.5821
-427.0184
736.253

90

94.62

451.3984

8515.8

40625.856

roi fa

40

355.91

14236.4

6
7

caset de direcie
ambreiaj +schimbtor viteze

12
70

-225.2003
-133.3052

374.9317
737.0382

-2702.4036
-9331.364

4499.1804
51592.674

diferenial +transmisie principal

50

355.91

17795.5

9
10
11
12
13
14
15
16

baterie
bord
scaun ofer
scaune rnd 1
scaune rnd 2
scaune rnd 3
scaune rnd 4
scaune rnd 5
punte spate(sistem franare + cadru+
suspensie)

25
20
15
30
30
30
30
30

-331.8387
185.6708
1118.0066
1929.5367
2662.2697
3394.4947
4156.395
5058.2982

1101.7341
1195.6345
1007.4295
1007.492
1007.5545
1007.9295
1007.992
1007.4294

-8295.9675
3713.416
16770.099
57886.101
79868.091
101834.841
124691.85
151748.946

27543.3525
23912.69
15111.4425
30224.76
30226.635
30237.885
30239.76
30222.882

4325.93

356.0899

1007985

85461.576

18

roi spate

40

14243.596

roat de rezerv
stopuri
conductor

20
6
75

356.0899
464.9835
1253.8754
1249.8434

167997.5

19
20
21

4325.93
4955.5561
5423.8084
1033.7148

99111.122
32542.8504
77528.61

22

caroserie

1200

2593.0464

1067.4421

23

pasageri rnd 1

204

24

pasageri rnd 2

204

1855.2743
2591.565

1249.7809
1250.3435

25

pasageri rnd 3

204

26

pasageri rnd 4

204

3325.2052
4089.7796

1249.8434
1250.281

pasageri rnd 5

204

rezervor 1/2 plin

50

4992.6389
1899.1121

1249.7184
465.3673

bagaje rnd 1

22.5

1625.8711

641.9735

36582.09975

bagaje rnd 2

22.5

2358.6649

641.9735

53069.96025

bagaje rnd 3

22.5

3091.0791

641.9735

69549.27975

bagaje rnd 4

22.5

3852.9794

641.9735

86692.0365

bagaje rnd 5

22.5

sistem de evacuare

20

4754.6326
35
736.1629

641.9735
298.0248

106979.2335
14723.258

9299.67
7523.2524
93738.255
1378067.75
1
254955.303
6
255070.074
254968.053
6
255057.324
254942.553
6
23268.365
14444.4037
5
14444.4037
5
14444.4037
5
14444.4037
5
14444.4037
5
5960.496
2165491.67
1
3512706.99
8

Nr.
Crt.
1
2
3
4

17

27
28
29
30
31
32
33
34

Subansamblu

autovehicul gol(cu sofer)

autovehicul incrcat

Masa
[kg]

240

[mm*kg]
x*m
-12460.8855
-4473.1939
-106754.6

z*m
10364.367
7032.0747
184063.25

3347622.902
378475.9572
528679.26
678341.8608
834315.0384
1018498.336
94955.605

2400

5243477.577

3600

9034660.639

G1
G2
G3

G4
G10
G5
G6
G11
G7
G8
G9
G10
G11
G12
G13
G14
G21
G20
G15
G16
G17

G18

G19
G20

G21
G22

G23
G24

G25

G26

G27

G28

G29
G30

2.4Determinarea centrului de greutate al

microbuzului
Se prevede ca pasagerii sa poat transporta cu ei 7,5 kg fiecare, nefiind loc
pentru alte bagaje pe culoar sau n spatele scaunelor din ultimul rnd.
Determinm centrul de greutate al caroseriei folosind masele i centrele
de greutate ale fiecrui element de caroserie n parte, din tabelul 5.1 .

X Gcar

Z Gcar

X jmj
mj
Z jmj
mj

3347623,014
2593,0464
1291

1378067,787
1067,4421
1291

(5.1)

(5.2)

in care m j este masa subansamblului j, in kg, iar X j i Z j sunt coordonatele

centrului de greutate al subansamblului j,fata de sistemul de axe,XOZ, ales in mm.
Folosind datele din table determinam centrul de greutate al autovehiculului nencrcat,
iar apoi ncrcat cu sarcina util maxim

36

Autovehicul nencrcat:

X G0

Z G0

X jmj

mj
Z jmj
mj

5243477,577
2109,2025
2486

2165491,671
871,0746
2486

(5.3)

(5.4)

Autovehicul ncrcat cu sarcina util maxim:

XG

X jmj
mj

Z jmj

ZG

mj

9641421,307
2551,6531
3778,5

3737705,817
989,2036
3778,5

(5.5)

(5.6)

Calculul ncrcrilor pe puni:

G1

b
1648,3469
Ga
3778,5 1482,9235
L
4200

daN (5.7)

a
2551,6531
Ga
3778,5 2295,5764
L
4200

daN (5.8)

b0
2090,7075
G0
2486 1237,4997
L
4200

daN (5.9)

a0
2109,2025
G0
2486 1248,4470
L
4200

daN (5.10)

G2

G10

G20

Ga =3778,5 daN

37

G0 =2486 daN
Verificarea capacitii de trecere i a stabilitii longitudinale

Unghiul pantei maxime:

34
tg p p p arctg ( p ) arctg (
) 17,7446
100
(5.11)

Expresia unghiului limit de patinare:

1648,3469
4200
tg patinare x
0,75
0,434305278 patinare 23,47556065
989,2036
1
1
4200 0,75
L x
b
L
hg

Expresia unghiului de rsturnare:

p rasturnare arctg (

a
2551,6531
) arctg
68,8100995
hg
989,2036

Condiia de stabilitate longitudinal:

p rasturnare patinare p 68,81 23,47 17,74

38

2.5 Alegerea anvelopelor i a jantelor

Anvelopele i jantele se vor alege pe baza histogramelor din primul

capitol.

Tabel 2.5.1. Dimensiunea, indicele de sarcin si de vitez al anvelopelor, dimensiunile

jantelor modelelor similare

Nr. Crt

Denumire automobil

Dimensiuni anvelope

Iveco Daily 2.3 D

195/75R16 102-104Q

Mercedes-Benz Sprinter

235/70R16 106-108P

Renault Master 2.5 dCi

195/65R16 108P

Volkswagen Crafter 2.5 TDi

235/65R16 106-108P

Ford Transit 2.4 TDCi

195/70R15 102-104P

Fiat Ducato 2.8 Jtd

225/55R16 108P

Peugeot Boxer 2.2 HDi 130

225/70R16 104-106P

S-a ales 235/70R16 108P. 235 reprezint limea anvelopei in

milimetri, 70 este raportul de aspect dintre limea i nlimea anvelopei,
sugernd c nlimea talonului este 70% din limea anvelopei. R specific
faptul c anvelopa are construcie radial. 16 este valoarea in inch a diametrului
jantei. 108 reprezint indicele de sarcina-indic sarcina maxim pe care o
anvelop o poate prelua n condiii de exploatare- anvelopa putnd prelua o
sarcin maxim de 1000 kg. P este indicele de vitez i indic viteza maxim la
care anvelopa rezist timp de 10 minute fr a se autodistruge, astfel pentru P
viteza maxim este 150 km/h.

39