Biela.

ROL Biela e organul mobil care face legt dintre pist , prin intermediul boltului pist si arb cot
la M4t sau ntre boltul capului de cruce si arb cot la M2t, asig transformarea miscrii alternative a
pist n misc de rot a arb cot. Biela se compune din: picior; cap si tija
SOLICITRI: Biela e solicitat n timpul funct de sarc variabile det de forta de pres a gazelor si
fortele de inertie ale pist si bielei.
Piciorul : ntindere; comprimare; fenom de oboseal dat ntinderii, comprimrii si fretajului. Tija:
ntindere; comprim; flambaj; fenom de oboseal dat ntinderii, comprim, fretajului.
Capul- ntindere.
Capul bielei poate fi executat:
a)demontabil fat de tija bielei n acest caz capul e si el realiz din 2 prti;
b)cu capac demontabil sectionarea se poate face dup un:
pl normal pe axa bielei;
pl nclinat la 45
o
.
La mot n V bielele cil care formeaz V-ul se articuleaz pe acelasi maneton n 3 moduri prin:
a)ambielaj alturat bielele sunt identice si se monteaz succesiv pe acelasi maneton;
b)ambielaj cu biela n form de furc e alctuit dintr-o biel furc si o biel interioar, articulate
pe acelasi cuzinet;
c)ambielaj articulat exist o biel mam si o bielet.
Cerintele: rezistent mare la oboseal; rezist la solicitri cu caracter de soc;
Principiul de funct a M4t. Diagrame teoretice si reale. Elem de distributie. Caracterizarea
energetic a mot.
A.CICLU TEORETIC
a. 1-2 admisie aer proaspat
b. 2-3 compresia
c. 3-3-4 injectia , autoaprinderea , arderea , detenta (timp motor )
d. 4-2-1 evacuarea
B CICLU REAL
I. 1-1-2-2 admisia ( 1-avans la deschiderea admisiei , 1 avans la inchiderea admisiei)
II. 2-3 compresia ( 3 avans la injectia combustibilului)
III. 3-3-4 ijectia autoaprinderea , arderea , detenta
IV. 4-1-1 evacuarea ( 1-intarziere la inchiderea evacuarii)
Ciclul teoretic Ciclul real
Figura 3:a-diagrama indicat; b-schema funcional a cilindrului cu organele de distribuie:
SA-supapa admisie; SE-supapa de evacuare i schema mecanismului motor; c-diagrama circular a
fazelor de distribuie a gazelor.Pe msur ce pistonul se deplaseaz de la p.m.i. la
p.m.e., se produce admisia ncrcturii proaspete n cilindru (r-a). n realitate,
organul de admisie (SA) se deschide cu avans (d.s.a.-deschiderea supapei de admisei
cu avans) nainte de p.m.i. i se nchide cu ntrziere dup p.m.e. (i.s.a.-nchiderea
supapei de admisie), cnd pistonul se deplaseaz spre p.m.i. Aadar admisia dureaz
mai mult de 180
o
RAC (rotaii arbore cotit). Notm:
avA

-unghiul de avans la
deschiderea SA;
A int

-unghiul de ntrziere la nchiderea SA.
Urmeaz comprimarea ncrcrii proaspete admise n cilindru (a-c). n realitate
comprimarea ncepe n momentul nchiderii supapei de admisie i se termin n
punctul i, nainte de p.m.i., cnd ncepe injecia de combustibil. Aadar, comprimarea
dureaz mai puin de 180
o
RAC.
Arderea combustibilului se produce iniial cu o cretere brusc de presiune ntre c i
y, urmat de o ardere moderat la presiune cvasiconstant ntre y i z. n realitate,
arderea se continu pn n starea
z . Urmeaz destinderea gazelor produse n urma
arderii ntre z i b; n realitate, deschiderea dureaz mai puin de 180
o
din z pn n
d.s.e. (deschiderea n avans a supapei de evacuare).
Evacuarea se produce teoretic ntre b i r, pe msur ce pistonul se deplaseaz de
la p.m.e. la p.m.i. n realitate, ea dureaz mai mult de 180
o
RAC, deci se produce ntre
d.s.e. i i.s.e. (ntrzierea la nchiderea supapei SE).
Se constat existena unor intervale unghiulare n care ambele supape SA i SE
sunt deschise, fenomenul respectiv numindu-se baleiaj (mult mai accentuat ns la
M2t).


Principiul de funct a M2t. Diagrama teoretic si real.
M2t s.a.: Spre deosebire de M4t la care org de distrib sunt SA comandate de sist de distrib , la M2t
se constat c org de distrib e chiar pist Pe msur ce se deplaseaz de la p.m.i. la p.m.e.,
b
pm
e
pmi
se dezobtureaz ferestrele de evacuare (FE), a cror nlime este mai mare dect a
ferestrelor de baleiaj (FB). Aceste ferestre sunt nite fante practicate la baza
cilindrului, spre p.m.e. (spre axa de rotaie). Pn n momentul nceperi dezobturrii
FB se produce evacuarea liber a gazelor de ardere n exterior. Din momentul n care
ncep s fie descoperite FB, ncrctura proaspt introdus n cilindru prin fereastra
de baleiaj foreaz gazele de ardere s fie evacuate, n continuare avnd de-a face cu
o evacuare forat n paralel cu admisia ncrcturii proaspete n cilindru.
Pe msur ce pistonul se deplaseaz de la p.m.i. la p.m.e., continu admisia ncrcturii proaspete,
pn cnd FB sunt nchise. Urmeaz apoi nchiderea FE.Notaiile: d.f.e.-deschiderea ferestrei de
evacuare; d.f.b.-deschiderea ferestrei de baleiaj; i.f.b.-nchiderea ferestrei de baleiaj;
i.f.e.-nchiderea ferestrei de evacuare.Se constat c de la i.f.b., trecnd prin strile c,
y, z,
z pn la d.f.e., ciclul motor este identic cu cel al M4t compus din aceleai
evoluii: comprimare, ardere i destindere.Se mai constat c perioada de deschidere
a FE i FB, perioada numit baleiaj, este mult mai mare dect perioada de deschidere
simultan a SE i SA ale M4t.La M2t se observ c presiunea
b
p
n jurul creia se
desfoar procesul de baleiaj este mai mare dect presiunea atmosferic
0
p
, ceea
ce nseamn c M2t va funciona n variant supraalimentat. ] / [
2
m N p presiunea
fluidului motor; ] [
3
m V volumul ocupat n cilindru de fluidul motor;
] [ RAC

unghiul
de manivel fcut cu axa cilindrului;
sec] / [rot
viteza unghiular a manivelei
] [m S
-cursa pistonului;
] [m D
diametrul pistonului; ] [
3
m V
c
volumul camerei de ardere;
] [
3
m V
a
volumul maxim ocupat de agentul motor; ] [
3
m V
s
cilindreea unitar a
sistemului; ] [
3
m
s
coeficient de curs pierdut prin nlimea ferestrelor de
evacuare:
22 . 0 18 . 0
s
; volumul cursei utile va fi
s s
V ) 1 (

Admisia M4t. Proc de adm a ncrct pr n cil mot e o compon a proc de schimb de gaze, cealalt
compon fiind evac. Diagrama de pompaj.
b
b
pm
i
pm
e

. 1
0
Proc de admisie ncepe principial n starea r cnd p
r
>p
0
. Initial se produce o destindere
politropic rr
0
, dup care pres n cil ncepe s scad sub p
0
astfel proc de adm nu va ncepe
propriu-zis dect dup ce pres gazelor din cil scade sub valoarea p
0
. La sf admisiei ncrct pr va
avea p
a
<p
0
2
o
Coloana de ncrct pr are o anumit alur.
La sf cursei de adm mai exist y pe care cele 2 curbe w
p
si w
a
difer esential: n timp ce w
p
se
anuleaz la pme, w
a
0.
L.m. de pompaj e diferenta dintre l.m. de evac si l.m. de adm efectuat de ncrct pr asupra pist.
L
p
=L
EV
-L
a
=(p
EV
-p
a
)V
S
L
p
=(p
r
-p
a
)V
S
; p
r
>p
0
>p
a
-L
p
reprez o pierdere pe ansamblul ciclului M4t a.n.
n cazul M4t s.a. se constat c L
p
e pozitiv deoarece p
S
>p
a
>p
r
. p
S
=p
S
-p
a
Se constat c optimizarea distributiei fazelor la M4t s.a. poate s difere partial sau total de cea a
M4t a.n.
Det temp la sf adm: La sf adm temp T
a
va fi mai mare dect temp mediului ambiant datorit:
nclzirii ncrct pr dat frecrilor cu peretii canalizatiei de adm;
nclz ncrct pr dat contactului cu prtile calde ale mot (supap, cap pist, pereti cil, fund
chiulas);
nclz ncrct pr dat contactului cu gazele reziduale existente n cil din ciclul anterior;
transformarea energ cin n cld dat pierderii de vit a ncrct pr la ptrunderea n cil
T
RAC
=20100; T
S
=T
S
-T
RAC
; T
S
=510;
+
S S S
T T T ' "
S rac
n
n
S
T T
p
p
T
S
S
+

,
_

1
0
0

S
S
n
i n
S
S
p
p
T T

,
_

0
0
T
RAC
cderea de temp n rcitorul aer de s.a.; T
S
temp ncrct pr la iesirea din suflant; T
S

temp aerului la iesirea din rcitor; T
S
cresterea de temp ulterioar a ncrct pr dat frecrilor n
canalizatia de adm; T
S
temp la ptrunderea n cil nainte de amestecarea cu gazele reziduale.
Temp la sf adm se det din ec de bilant energetic:
I
a
=I
aer
+I
r
; I
a
entalpia amestecului la sf adm; I
aer
entalpia aerului nainte de amestec; I
r
entalpia
gazelor reziduale nainte de amestec.
( )
a Pam r r r Paer
T C L T C T C L + +

Pr 0
L nr de Kmoli de ncrct pr;
r
nr de Kmoli de gaze reziduale.
L
r
r

; C
Paer
, C
Pr
,C
Pam

cldurile medii specifice molare la pres const ale aer, gaze reziduale, amestec; T
r
temp gazelor
reziduale rmase;
Pam Paer
C C C
Pr
( )
a r r r
T T T + + 1 '
0

r
r r
a
T T
T

+
+

1
'
0
- ptr M.a.n.
r
r r S
a
T T
T

+
+

1
"
- ptr M.s.a
Comprimarea.Proc de comprim are loc odat cu deplasarea pist de la pme la pmi paralel cu
cresterea progresiv a param (p,T) cu urmt efecte asupra funct MAC:
1)Atingerea unei temp T
C
la sf comprim capabil s asig autoaprire cb;
2)Omogenizarea amestecului ncrct pr cb;
3)Cresterea potentialului energetic al mot prin transformarea energ obtinute prin arderea cb n cil
mot n l.m.
Comprim se realiz teoretic ntre a si c Practic comprim ncepe n mom nchiderii supapei de adm
isa si continu pn n starea i corespunztoare injectiei de cb. Injectia de cb se realiz nainte de pmi
ptr eficientizarea proc de ardere, astfel durata unghiular
C
e mai mic dect 180
0
RAC. n timpul
proc de comprim are loc un schimb de cld permanent ntre amestec si peretii cil. Schimbul de cld
e variabil ca mrime si sens si depinde de:
-turatia mot;
-posibilit scprii gazelor prin neetanseittile segmentilor;
- posibilit evaporrii unei prti a cb pn la sf teoretic al comprim.
n prima parte a proc temp medie a peretilor e mai mare dect temp ncrct pr, aceasta primind de
la cil cldura Q
p
La sf proc de comprimare pres fl mot corespunztoare pct c va fi mai mic dect
cea corespunztoare pct final adiabatic c. Pe diagrama indicat s-a prezentat si pct c de
autoaprindere.
Det rap de comprim: Rel fiind valabil ptr M4t.
( )

+ +
c
S S
c
u
V
V
V
V

1
1 1
( )( ) + 1 1 1
S
( ) + +
S S
1 1 1
( )
S S
+ 1
V
U
volumul util al cil;
S
coef de curs pierdut din cursa util corespunztoare nltimii FE;

r
<; Valoarea lui e dependent de tipul mot, turatia mot, particularit constr a mot si de procedeul
de formare al amestecului .
Infl diversilor factori asupra proc de comprim :
turatia (n) - infl proc de comprim prin durata contactului dintre amestec si peretii cil
dimens mot la cresterea dimens mot n cond similitudinii geom fat de un mot initial si a
pstrrii valorilor medii ale vit pistoanelor celor 2 mot suprafata relativ de schimb de cld scade.
Prin reducerea supraf de schimb de cld cantit de cld cedat scade
intensificarea rcirii mot conduce la diminuarea schimbului de cld n ultima parte a proc
sarc mot sarc creste se intensific regimul termic al mot n prima parte a proc
rap de comprim prin cresterea sa T
C
creste Q
C
creste. creste V
C
scade Q
C
scade
Proc fiz-chim de formare a amestecului aer-cb.La mot policil omogenizarea amestecului se
produce prin pulverizarea cb, vaporizarea sa, amestecarea intim cu aerul si repartizarea uniform
pe fiecare cil. Pulverizarea se realiz prin mrirea vit relative dintre cb si aer prin metoda injectiei
care const n accelerarea jetului de cb fat de aer. Prin pulveriz se realiz o amplificare f mare a
supraf de contact faz lichid faz gazoas.; mrirea vit de vaporizare a cb paralel cu dirijarea
jetului de cb. Dispoz cu care se realiz injectia s.n. injector prevzut cu o duz (pulverizator) ce are
prevzute un nr de orificii calibrate de diam d
0
. Se def urmt pres:
pres de injectie p
i
pres din amontele orificiilor pulverizatorului;
pres initial de injectie p
i 0
e pres de la inceputul proc de injectie care n cazul orificiilor
controlate de ventile reprez pres de ridicare a acului injectorului pe scar;
vit w
0
cu care cb e injectat n cam de ardere.
. Jetul de cb se caracteriz prin 4 elem:
-finete,
- omogenitate,
-penetratia jetului,
-unghi de dispersie a jetului.
Finetea pulverizrii e dat de gr de frmitare a jetului, ea se apreciaz prin diam mediu al particulei
d
P
.
Omogenitatea pulverizrii e dat de frecventa de formare a unor picturi de cb cu diam cuprins
ntr-un interval centrat n jurul d
P
. Cu ct acest interval e mai redus cu att omogenitatea e mai bun.
Penetratia e dat de lungimea drumului parcurs de partea frontal a jetului ntr-un interval de timp
dat. Printr-o sect transversal n cam de ardere putem avea:

1-penetratie redus cb nu atinge peretii cil, lungimea fiind redus, arderea e incomplet desi exist
aer n exces dar acesta nu e utilizat;
2 penetratie mare jetul de cb vine n contact cu peretii calzi ai cil, se produc reactii de ardere
incomplet cu formare de depozite de calamin si cu emisie de noxe pe evac;
3 penetratie optim jetul de cb strbate cam de ardere fr a atinge peretii cil. Unghiul de
dispersie al jetului e unghiul solid pe care l formeaz tangentele la conturul jetului, concentrice n
orificiul pulverizatorului.
Factorii de care depinde proc de pulverizare:
1)Param injectiei p
i 0
, w
0
, turatia pompei de injectie;
2)Param mediului n care se produce injectia si arderea, pres si temp din cil ca si densitatea
amestecului initial

0
coef de debit al orificiului pulverizatorului; p
cil
pres n cil la nceputul injectiei;
C
densit cb.
3)Param cb:
C
,
C
,
C
(tens superficial a cb);
4)Factorii constructivi ai sist de injectie: profilul camei pompei de injectie; tipul pompei de injectie;
tipul injectorului; nr, dimens, dispunerea orificiilor pulverizatorului.
5)Factori de expl.
Arderea cb. Aprinderea. Proc de ardere e o reactie termic exoterm, de oxidare a subst cb.
nceputul reactiei de oxidare a aerului e marcat de aparitia primelor elem instabile generatoare a
reactiilor intermediare de trecere de la produsele initiale la produsele finale. nceputul arderii s.n.
aprindere. Aceasta se produce atunci cnd reactiile de oxidare relativ lente devin rapide cu intrarea
n reactie a unei cantit tot mai mari de subst n unit de timp. La MAC la sf comprim se creaz cond
necesare autoaprinderii amestecului carburant. Exist 2 modalitti prin care se poate produce
autoaprinderea:
-prin cresterea temp;
-prin cresterea vit de ramificare a reactiilor chim. n cazul 2 la un mom dat se poate atinge o vit
critic ncepnd de la care emisia de cldur si lumin e f puternic. ntre mom initial =0 si mom
atingerii vi critice se scurge o perioad de timp numit perioada de inductie.
Reac se desfsoar n aceste cond numai pe baza mec de ramificare a lanturilor de reac. Pe msur
ce reac se dezvolt ncepe s se degaje o cantit de cld tot mai mare nsotit de cresterea pres si
temp ceea ce conduce la cresterea vit de reac pe baza efectului termic. Asadar autoaprinderea n
MAC are un caracter catenaro-termic.
Infl temp asupra pres lim de autoaprindere Se observ c la cresterea temp pres limit de
autoaprindere scade. Obs are un caracter teoretic. n realitate dependenta dintre pres lim de
autoaprindere si temp arat ca n fig:
Variatia principial se face dup ABB. n realitate doar n zona T se respect aceast variatie
(AB). n zona TJ la cresterea temp creste si pres (BC) ptr ca abea ulterior dependenta normal s se
restabileasc. (CD). Aceasta se ntmpl Ptr c: n zona TI flacra apare n urma unui proc continu
de accelerare catenar. n schimb n zona TJ flacra cald e precedat de aparitia flcrilor reci
intermediare, arderea avnd n acest domeniu de temp un caracter polistadial. Domeniul de
autoaprindere a cb navali nregistreaz 3 zone: zona temp nalte (A-1-2) n care autoaprinderea are
un caracter monostadial continu; zona temp reci (2-1-B-C-D) n care autoaprinderea are un caracter
polistadial; zona flcrilor reci (1-3-C).
. Concluzie: autoaprinderea n MAC are un caracter polistadial peroxidic dar schema peroxidic nu
poate explica apritia flcrilor reci n cazul amestecurilor srace. n MAC navale autoaprinderea e
catenaro-termic si peroxid-aldehidic polistadial.
Per ntrzierii la declansarea arderii rapide.
Per ncepe odat cu injectia cb b pct i
Per fenom fiz df

cuprinde pulverizarea, vaporizarea si amestecarea vaporilor de cb cu aerul.

Dintre aceste durate
0
pulv

. Importante rmn vap

si
am

.Cea mai mare fiind

am

, dar
important are si vap

deoarece o parte din cld ncrct pr e pierdut ptr vaporiz cb ceea ce explic
si cresterea frnat a pres n ciclul cu injectie fat de cel fr injectie. Dup ncetarea proc fiz se
declanseaz proc chim de initiere a primelor reac de oxidare
chim

E cea mai mare si reprez aproape

totalitatea per
d

.
Faza arderii rapide
( )
( )
c
cj
j
m
m
~

; m
Cj
masa de cb injectat pn la mom ;
m
C
cantit de cb disponibil pe ciclu.
Mecanismul de ardere s.n. mecanism de ardere mixt deoarece arderea se dezvolt prin propagare
de flacr turbulent si accelerare chim. Faza arderii moderateDatorit temp si pres ridicate
durata vaporizrii cb injectat e f redus, a.. elem hotrtor o constituie amestecarea cb cu aerul.
Mecanismul arderii din acest proc e de difuziune, n care durata formrii amestecului e
preponderent n raport cu durata reactiilor chimice. Caracterul difuziv al arderii este subliniat si de
formarea funinginei, care rezult n urma polimerizrii unor radicali.
Arderea complet e reactia n care produsii de de ardere sunt stabili si nu mai pot reactiona cu O
2.
Arderea incomplet e reac n care unii produsi de ardere nu sunt stabili, ei reactionnd n
continuare cu O
2
.
1kg
cb
=c+h+o+s+w; C+O
2
.
Infl factorilor de stare:
1
o
Cresterea param p
C
, T
C
la sf comprim duce la scderea per aa d


d
scade. La cresterea T
C
scderea d

, ns cresterea T
C
peste o anumit valoare nu mai infl scderea d

deoarece e
necesar un interval de timp etapelor de formare a amestecului;
2
o
Miscarea organizat a aerului n cil: miscrile dirijate ale aerului n cil pot infl pozitiv
d

ducnd
la scderea acestuia. n cazul intensificrii miscri va fi favorizat transferul de cld ctre peretii cil
ceea ce va duce la cresterea
d

;
3
o
Umiditatea aerului: infl negativ regimul de temp conducnd la cresterea
d

. Cresterea umid se
produce at cnd creste cantit de vapori de ap n cil sau cnd se produce vaporizarea apei n
colectorul de adm.; 4
0
Turbulenta: initial turbulenta inf pozitiv reducerea lui
d

. Prin amplificarea
turbulentei se intensific transferul de cld dintre zonele aflate n reactie si cele nvecinate
nemaiexistnd posibilit ca elem reactive s-si gseasc dozajele necesare. Pe ansamblu cu cresterea
turbulentei creste
d

; =CO
2
; H
2
+1/2O
2
=H
2
O; S+O
2
=SO
2
;
5
o
Calitatea amestecului: la MAC apare specificitatea utilizarea amestecurilor srace deoarece n
general cb nu are timpul necesar formrii de amestecuri bogate .
6
o
Cantit de gaze arse reziduale: cresterea cantit de gaze arse reziduale initial are un efect pozitiv
conducnd la scderea
d

deoarece se produce o reducere a regimului termic care duce la scderea

d

prin nclzirea amestecului de ctre gazele reziduale. Acest efect termic e preponderent fat de
efectul cinetic inhibitor (ntreruperea reac chim). Pe de alt parte cresterea cantit de gaze arse
reziduale are efect negativ prin diminuarea posibilit de omogenizare a amestecului.
Factori functionali:
1
o
Sarc: cnd sarc scade masa de cb scade creste
i
creste
j
scade T
C
scade
d
creste d

creste.
2
o
Avansul la injectie: exist o valoare optim a lui ptr care att put ct si
i
sunt max. Cresterea lui
duce la scderea regimului termic
d
creste.
3
o
Turatia: la cresterea turatiei se reduce durata transferului de cld ncrct pr peretii cil a..
d

scade dar durata

d
creste. Explicatia: d d
n 6

d
creste. Pe ansamblu efectul cresterii turat
e neg. 4
o
Regimul termic al mot: intensificarea regimului termic conduce la scderea
d
si
d

(efect pozitiv).
Factori constructivi:
1
o
Rap de comprim : creste (p
C
,T
C
) cresc
d
scade.
2
o
Mrimea cil: la cresterea dimens cil dar cu respectarea param S/D=ct supraf relativ de schimb de
cld scade. Se diminueaz schimbul de cld amestec-pereti d

scade. La cresterea dimens trb s

se aib n vedere mrirea penetratiei jetului si amplificarea antrenrii aerului din zonele periferice n
vederea formrii amestecurilor ct mai omogene.
3
o
Calit proc de injectie;
4
o
Arhitectura cam de ardere.
Proc de destindere reprez sg timp mot cu efectuare de l.m. spre exterior. Se produce prin
deplasarea pist de la pmi la pme. n realitate destinderea ncepe n z (sf arderii) si se termin n mom
deschiderii organelor de evac. A.. durata unghiular a proc
d
<180
0
. Proc de destindere se
efectueaz cu un exponent politropic variabil datorit a 2 fenom: nclzirea gazelor dat unei cantit
suplimentare de cld Q
post
dat prelungirii arderii n destindere (z-z) si transferul de cld de la gaze
la peretii cil n a 2-a faz a proc de destindere. Destinderea nu se ncheie n dse ci se prelungeste si
n evac cum si arderea se prelungeste n destindere.
Infl diversilor factori asupra proc de destindere:
1
o
Turatia : turatia creste arderea se deplaseaz n destindere n
d
scade destinderea se
scurteaz;
2
o
Sarcina: la turatie constant sarc creste temp gazelor creste schimbul de cld se intensific
n
d
creste;
3
o
Mrimea cil: schimbul de cld se micsoreaz la cil mic n
d
scade; 4
o
Natura cb: prin reducerea
vit de ardere n
d
scade.
.Proc de evac
Faza I evac lib gazele arse prsesc cil dat diferentei dintre pres p din cil si pres p
CE
(din galeria
de evac). ncepe odat cu dse si dureaz pn n vecintatea pmi. Gradul de eliminare a gazelor
ajunge la 7080% din masa total a gazelor. Gazele se evac n aceast faz la pres ridicat.
Faza II evac fortat corespunde cursei de evac efectuat de pist de la PMI la PMS elimin fortat
gazele din cil .
Faza III postevac n aceast faz pres atinge valori inferioare lui p
0
, evac avnd loc dat efectului
inertial al coloanei de gaze care se deplaseaz cu vit mare. Astfel dse are loc la o pres relativ mare
ceea ce asig evac gazelor cu vit f mari. Pe msur ce pres din cil se reduce va scade si vit gazelor.
Disting 3 categ de curgere:
-regim supracritic caracterizat prin
1 >

a
w
;
- regim critic -
crt
w a w

;
-regim subcritic -
1 <

a
w
. W vit gazelor arse prin sectiunea oferit de SE; a

- vit sunetului n
gazele arse.
Rama de fundatie. Org fix pe care se monteaz restul structurii de rezistent a mot mpreun cu
echipamentele mobile. La MP rama de fundatie e constituit din 2 elem de rezistent longitudinal
(lonjeloane) rigidizate ntre ele prin elem de rezistent ce contin lagrul inferior de pat. Lagrele de
pat continute n rama de fundatie sunt constituite fie din mat antifrictiune din carcas si trimetal.
Capacul lagrului de pat e fie o teav strunjit, fie o tabl ndoit. Cuzinetii de pat sunt constituiti
din mat antifrictiune si realizati prin depunere electrolitic (alctuiti din Bz-Cu, Bz-Cu-Li sau avnd
ca aliaj si carniu). Mat ptr M2t : fonte aliate sau ot.
Rama e solicitat la nconvoiere.
Bl de cil . Cil e org fix n care n care se desfsoar toate proc termo-gazodin din mot. Bl cil se
compune din 2 prti:
- bl cil propriu-zis;
-cmasa bl cil. Se execut n 2 variante constr: bl al cil individual (D>400 mm); bl al cil comun
(D<400 mm).
- cmas umed la M2t

- cms umed la M4t
- cmas uscat M4t
Desi transferul de cld de la ag de rcire la cmas e mai intens n cazul cmsii umede pericolul de
coroziune va fi mai mare.
Msuri mpotriva coroziunii:
montarea de baghete de Zn pe nlt cmsii;
acoperirea exteriorului cmsii cu Zn, Pb sau lac de bachelit.
Ungerea cmsii: la M4t ungerea se face prin ceat de ulei; la M2t sunt prevzute canale si orificii
speciale ptr ungtori, acestia fcnd parte dintr-un subsist special de ungere.
Msuri de etansare a cil:
la M4t se prevede o garnitur de Cu ntre cmas si bl si inele de cauciuc ptr etansarea sp de
rcire;
la M2t pe lng inelele de cauciuc si Cu se mai prevede un bru ptr etansarea zonei ferestrelor de
schimb de gaze.
Mat: font aliat cu Cu, Ni, Mo; ot aliate cu Cr; ot grafitate
Chiulasa. Chiulasa e org fix al mot care nchide cil la partea din pmi. La M2t chiulasa contine
locase ptr injector, supapa de lansare, supapa de sigurant, robinet de purj, iar la M2t cu baleiaj n
echicur contine si locas ptr supapa de evac. La M4t chiulasa contine locas ptr injector, supapa de
adm si evac si canale de adm si evac. D.p.d.v. constr chiulasele pot fi:
n blocuri de chiulase (D<200 mm);
chiulase individuale (D>200 mm). La rndul lor acestea pot fi:
dintr-o buc (D=200400 mm);
din 2 buc (D>400 mm). Solutie constr ptr M2t:
Sol constr ptr M4t:
La M2t se constat urmtoarele:
existenta sp de rcire n ambele prti ale chiulasei (inf sup);
apa de rcire e transvazat din sp de rcire din bl cil n cele din chiulasa inf prin racorduri
interioare, iar apoi din chiulasa inf n cea sup; etansarea la gaze se face cu ajut garniturii de
chiulas confectionat din aliaje de Cu si Cu cu azbest.
La M4t: exist sp de rcire;
exist pereti de dirijare a agentului de rcire a.. rcirea se face consecutiv de la prtile mai calde
la cele mai putin calde.
Mat: Chiulasele se execut din font aliat cu Cr, Mo, Ni; sau din ot aliate cu Mo. n cazul n care
solutia constr e aceea de chiulas n bl aceasta poate fi confect din aliaje de Al..
Param constr-functionali
Ptr dimensionarea mot se impune rap:
D
S

. Ptr M2t moderne se utiliz curs lung si destindere
prelungit ptr mbunttirea performantelor.

4 4
3 2
D
S
D
V
S

D S
V
D
S

3
4
;
2
S
R

R
L
; - coef de alungire a bielei;
30
Sn
w
p

;
[ ] s rad
n
30

;
Di C L
L m

;
S C B
b

;
S C H
h

;
S C E
e

L
m
lung mot dist max dintre extremitatea frontal a mot si flansa de cuplare cu consumatorul;
B ltimea mot dist dintre extremile tlpilor de fixare a mot pe posnt;
H nltimea mot dist max dintre axa de rotatie si extretea sup a mot;
E adncimea mot dist de la axa de rot la extremitatea inf a mot; C
L
coef de lungime; i nr de
cil.
Indicii de solicit ai mot:
1
o
Gradul de solicit al mot:
e p sol
p w

2
o
Put specific de arie a mot:
4
2
D
i
P
P
e
sa

3
o
Put specific de volum:
S
e
Sv
iV
P
P
4
o
Indicele de baleiaj: Dn IB
5
o
Indicele de ncrcare a postamentului:
B L
P
IP
m
e

6
o
Indicele de put pe lungime:
m
e
L
P
IL
Param indicatori si efectivi
1
o
Pres medie indicat:
c d i
p p p
;
S
i
i
V
L
p
;
L
i
l.m. indicat dezvoltat pe ciclu
S
it
it
V
L
p
- pres medie indicat teoretic.
2
o
Put indicat a mot
c
i
i
t
L
P
; t
c
timpul de realizare a ciclului.
60
1 2
60
2

n
V p
n
V p
P
S i
i i
i

3
o
Randamentul indicat:
disp
ic
i
Q
L

; L
ic
l.m. indicat pe ciclu; Q
disp
c[ld disponibil[ pe ciclu.

V
ef
i
i
i
S i
i
V
Q
p
Q
V p

min
1 L
Q
p
i
i
V
;
S
ef
V
V
V

=
0
ptr M.a.n.;
S
n
S
p
p
1
0
0

,
_

- ptr M.s.a.
t r i

4
o
Consumul indicat de cb:
i
h
i
P
C
c
;
i i
i
Q
c

3600

i
V
i
p L
c
min
3600

;
0 min
3600

,
_

RT
p
p L
c
i
V
i

Param efectivi de funct ai MN:

1
o
Pres medie efectiv:
vent aux p fr m
vent aux p fr m
p p p p p
L L L L L
+ + +
+ + +
L
m
l.m. necesar nvingerii rezistentelor proprii;
30
Sn
w
p

2
3 2 1
n C n C C p
m
+ +
;
m i e
p p p
;
m i e
L L L
;
m i e
P P P
.
2
o
Randam mecanic:
1 <
i
e
i
e
i
e
m
p
p
P
P
L
L

;
i
m
i
e i
i
e
m
P
P
P
P P
P
P

1 ( )
i m m
P P 1
.
3
o
Put efectiv:
i m e
P P
.
4
o
Randam efectiv:
disp
ec
m
Q
L

; L
ec
l.m. efectiv consumat pe ciclu;
Q
disp
cld disponibil pe ciclu.
i
e
e
Q
L

;
Le l.m. efectiv obtinut prin arderea 1Kg de cb;
Qi put caloric inf a cb;
( )
e
s i V
e
p
Q
L

0
min
1 1

V
coef de umplere;
exces de aer;
L
min
cantit min de aer necesar arderii Stoekiometrice a unu efectiv de cb:
e
h
e
P
C
c
;
( )
e
s o V
i e
e
p L Q
c
min
3600
3600

i Kg cb.
5
o
Consumul specific
Bilantul termic. Bilantul termic al MN depinde de:
- tipul mot,
-destinatia mot,
-caracteristicile de funct,
-put dezvoltat.
Modul de variatie a compon bilantului termic al MN poate conduce la sporirea economicittii si a
randam global de propulsie.
1
]
1

Kwh
Kj
P
Q
q
e

. Ec de bilant termic al MN vor fi:

int
Q

- debitul de energ introdus n mot;

u
Q

- debitul de energ util; pr

Q

- debitul de cld pierdut prin apa de rcire; pg

Q

- debitul de cld
pierdut prin gazele de evac; pd
Q

- debitul de cld pierdut pe diverse alte ci.

( )
( )
0
int
3600
T C T C P c Q
t t c m Q
P Q
Q P c Q C Q
pip ip f ppa pa e e pg
i e r r pr
e u
i e e i h

r
m
- debitul ag de rcire;
r
c
- cld specific a ag de rcire; t
e
,t
i
temp ag de rcire a ag la iesirea si
la intrarea n mot; pa

- nr de Kmoli de produse de ardere; ip

- nr de Kmoli de ncrct pr;

ip ppa
C
, - cld specifice molare medii la pres const ale prod arderii, ncrct pr; Tg, To temp
gazelor de ardere, ncrct pr la intrarea n mot
( )
pg pr u pd
Q Q Q Q Q

+ +
int
Recuperarea cld din apa de rcire a MN: Se utiliz n general apa de rcire cil MP. Dup iesirea
din mot apa de rcire nclzit reprez un potential termic ce poate fi utilizat n diverse scopuri. La
bord se utiliz uzual 2 tipuri de GAT: ATLAS; NIREX. Ag nclzit n GAT e apa de mare care
circul prin tevive evaporatorului. n acest fel se evit depunerile masive de piatr, factor care
contribuie la diminuarea pierderilor: timpul redus de stationare a apei de mare n generator; temp
redus la care se produce evaporarea (3848
0
C); doar o cantit redus de ap de mare (sub 1/3) va
fi distilat restul fiind deversat peste bord sub form de saramur. Procesul e ajutat de: existenta
unui ejector ce creaz vid n GAT a.. temp la care se produce distilarea e net inferioar pct critic;
existenta obtional a unui ejector ap de rcire cil abur ce poate contribui la cresterea temp ag
nclzitor.
Recuperarea energ termice continute n gazele de evac: La iesirea din mot gazele de evac au
temp n jurul valorii de 350400
0
C, deci prezint un potential termic ridicat ce poate fi utilizat n
CR. Aceasta e un schimr de cld montat pe traseul gazelor de evac. Caracterie de funct:
1
o
Temp gazelor de evac nu e suficient de ridicat ptr a da posibilit existentei si a unui alt tip de
transfer de cld dect cel convectiv;
2
o
Temp gazelor la iesirea din CR trb s fie > 2050
0
C dect temp ag produs n scopul evitrii
mririi nejustificate a supraf de schimb de cld; 3
o
Temp gazelor la iesirea din Cr trb s fie > 150
170
o
C n scopul diminurii pericolului de aparitie a condensrii vaporilor de ap si n scopul
diminurii pericolului aparitiei H
2
SO
4
datorat prezentei sulfului n cb navali grei;
4
o
CR reprez o rezistent gazodin pe traseul gazelor de evac, de aceea ptr asig unui tiraj
corespunztor e necesar ca pe traseul de evac s avem o cdere de pres < 250 mm
H2O
la M2t si < 400
mm
H2O
la M4t.
Caracteristicile MN: consum orar, de regulator, de avans, de sarcin, complexe. diagrama
mcr. 1
o
caracteristica consumului orar: - are ca scop precizarea datelor necesare dimensionrii si
reglrii sist de alim cu cb. Reprez variatia Pe si a c
e
fct de Ch.
Ch creste Pe creste dozaj optim. La cresterea n continuare a Ch c
e
creste dat nruttirii
arderii din lips de aer.
2
o
Caracteristica de reglare: - reprez dependenta grafic a indicilor de performant ai mot n fct de
un factor de reglaj: put, mom mot, c
e
, etc si un factor de reglaj considerat drept variabil
independent.
3
o
Caracteristica de avans la inj: - reprez dependenta put Pe si a c
e
de unghiul de avans la inj
(n=ct; cantit de cb inj pe ciclu = ct).Ptr optim se obtin simultan Pe max si c
e
min. Avansul real se
limiteaz la o valoare
1
<
opt
ptr a nu se depsi solicit mec adm si ptr asig unei funct linistite a mot.
4
o
Caracteristica de sarc: - reflect dependentele functionale dintre principalii param functionali ai
mot si sarc acestuia la n=ct. Dup caracteristica de sarc funct MP (n=ct). Caracteristica de sarc se
det prin mentinerea const a sarc si variatia put dezvoltate de mot care funct dup aceast
caracteristic.
5
o
Caracteristicii complexe: - reprez dependenta prin care se stabilesc legturile functionale dintre
mai multe mrimi caracteristice ale mot (Pe, p
e
, tg, etc) n fct de turatia n.
Fortele si mom din mec mot.
Fortele ce actioneaz n mec mot pot fi mprtite n mai multe categ: --forte dat pres gazelor di
cil si din carter;
-forte de inertie ale maselor pieselor aflate n miscare;
-forte de greutate si forte de frecare.
Forta de pres a gazelor: ( )
c p
p p
D
F
4
2

. Aceast fort aplicat unei piese n miscare, produce

l.m. permitnd transformarea energ termice a fl mot n energ mec. D alezajul cil; p pres gazelor
din cil; p
C
pres existent n carterul mot.
Forta de inertie a pist: p p ap
a m F
; m
p
masa grupului pist.
2 cos cos
2 2
R m R m F
p p ap

apII apI
F F + .
Fortele de inertie ale bielei: forta elementar de inertie din misc de translatie:
Gb b ib
a dm dF
; m
b
masa bielei; forta elementar de inertie:
b b ibn
dm X dF
2
; forta elementar de inertie tangential:
b bGb
L
b
L
ibt ibt
I dm X XdF M

0
2
0

L
bGb
dm X I
0
2
- mom de inertie al bielei fat de centrul Gb. Astfel, fortele de inertie ale bielei se
reduc la o fort de inertie din miscarea alternativ Fib, concentrat n centrul Gb si un mom al
cuplului fortelor de inertie tangentiale Mibt.
( )
( )
( )
b
m
bm p bp b bGb ibt
m bm p bp b ibn
Gb bm bp Gb b ib
L m L m I M
L m L m F
a m m a m F

2
2
2
0
+

+
mbp masa bielei rap la pist;
mbm masa bielei rap la maneton;
Lp,Lb dist de la centrul Gb la pct P resp M.
Forta de inrtie a manivelei:
2
R m F
m rm
;
2

b b r
m F

;
m
m
masa manetonului; mb masa bratului cotului; Frm forta centrifug de inertie a
manetonului; Frb forta de inertie a unui cot. Ptr simplificare se reduce masa bratului la axa
manetonului; n acest scop se impune cond egalittii energiilor cinetice:
2 2
R m m
m b b
. Masa bratului raportat la maneton:
R
m m
b m b



; Forta de inertie a manivelei
e:
( )
2
2 2 R m m F F F
m b m b r rm rm
+ +
Fortele totale de inertie: Masele care particip la miscarea alternativ sunt: ab p a
m m m +
Masele aflate n miscare de rot:
rb m b m r
m m m m + +

2
fortele de inertie ale maselor n miscare alternativ: p a a
a m F
Fortele de inertie ale maselor n miscare de rot:
2
R m F
r r
.
Fortele din mec mot: a p
F F F +
;
cos
F
B
;
Ftg N
; B compon fortei totale F n lungul axei bielei; N compon normal pe axa cil
( )
( )
( )
( )

cos
cos
cos
cos
sin
sin
+
+
+
+
F B Z
F B T
B
2
R m Z Z
rb B


Fortele din lagre: Ptr fusul maneton ncrcarea e dat de rel: Z T F B R
rb m

+ + , iar ptr fusul
palier:
rm m l
F R R +

. Cuzinetul din capul bielei va fi solicitat de forta:
rb c
F B R

+ .
Fortele din lagrul maneton:
2 2
Z T R
m
+ ;
T
Z
arctg
.
Mom mot: Produsul dintre forta tg la traiectoria fusului maneton T si raza de manivel R reprez
mom mot instantaneu al mot monocil: M=TR.
( )

M
T
M
d M
T
M
0
1

;
M
M M
M
min max

- gradul de neuniformitate al mom mot.
Cauzele dezechilibrrii mot.Un MAI e achilibrat at cnd reactiunile din reazemele sale sunt const
ca mrime, directie si sens. Cauzele dezechilibrrii mot:
Forta de pres a gazelor Fp se descompune n compon Bp n lungul axei bielei si Np normal pe
peretele cil. Plasnd n centrul de rotatie 0 2 forte egale si de sens contrar, Bp si Bp cu suportul
paralel cu Bp, sist de forte nu se modific. La rndul su forta Bp se descompune n Fp si Np.
Fortele Fp si Fp sunt aplicate chiulasei, resp lagrului palier si fiind egale si de sens opus, se
anuleaz, nesolicitnd lagrele ci numai structura de rezistent a mot. Deci forta de pres a gazelor
Fp nu produce un dezechilibru, n cazul mec normal axat. n cazul mec dezaxat, forta Fp produce un
mom de rsturnare.
OP N M
p rs
p

- tinde s basculeze mot ntr-un pl perpendicular pa axa de
rot. Cuplul Bp, Bp actioneaz asupra arb cot, reprezentnd contributia fortei de pres a gazelor la
mom activ total:
MQ B M
p p

Cuplul Na, Na genereaz un mom de rsturnare:
OP N M
a rs
a

, iar cuplul Ba, Ba un mom:
MQ B M
a a

, care reprez contributia fortei de inertie a maselor n miscare de translatie la mom
mot total. Forta Fa egal si de acelasi sens cu Fa, fiind variabil, produce dezechilibrul mot care va
trepida n pl vertical. Mom total de rsturnare Mrs se compune din Mrsp si Mrsa, iar mom mot
total M din Mp si Ma: rsa rsp rs
M M M +
; a p
M M M +
; Mrsp=Mp; Mrsa=Ma. Pe ansamblu,
mot considerat monocil e neechilibrat, compon care produc mom partiale actionnd asupra unor org
diferite ale mot. maselor n miscare de rot Fr, desi const ca mrime, e variabil ca directie si sens,
transmitndu-se deci reazemelor mot si producnd trepidatia mot. n cazul mot policil apar
momente de dezechilibru suplimentare, datorate faptului c fortele de dezechilibru actioneaz n
plane diferite.
Echilibrarea mot n linie: n cazul numrului par de cil, arb cot al M4t e realizat cu plan central de
simetrie, fiecare manivel din prima jumtate fiind n faz cu manivela cu pozitie simetric din cea
de a 2-a jumtate. Manivelele unei jumtti fiind uniform distribuite n jurul axei de rot, ele
formeaz arb cot al unui M2t, cu jumtate din nr de cil si aprinderi uniform distribuite. Fiecare
dintre cele 2 jumtti ale solutiei optime de arb cot ptr un M4t cu i cil constituie un arb cot cu i/2 cil
la care mom externe vor fi min.

Arb cot.ROL Arb cot e org mobil al mot care ndeplineste urmt fctii: --transform prin
intermediul bielei miscarea rectilinie alternativ a pist n misc de rot n jurul axei sale;
-nsumeaz l.m. dezvoltate n fiecare cil de ctre forta de pres a gazelor; -transmite mom mot efectiv
consumatorului.
Arb cot se compune dintr-o succesiune de coturi distribuite n jurul si n lungul axei de rot. Un cot
se compune din:
-fus palier elem de spijin mpreun cu lagrele mot realiz n acest fel legtura cu rama de fundatie;
-fus maneton face legt cu capul bielei;
-brat face legt dintre fusul maneton si fusul palier n fct de solutiile de echilibrare n prelungirea
bratului pot exista contragreutti.
. La partea posterioar se monteaz volantul de uniformizare a miscarii de rot a arb cot. Coroana
dintat a volantului antreneaz virorul. La partea frontal exist de regul o roat dintat de
antrenare a sist de distributie. La mot de put mic arb cot poate antrena direct diverse agregate ale
sist auxiliare ce deservesc mot. La mot de put mare n 2t cu distributie asimetric a gazelor arb cot
antreneaz si org de asimetrizare. n fct de necesit arb cot poate avea montat la partea front un
amortizor de vibratii axiale si torsional si/sau dispoziti compensat de echilibrare.
1
o
Dispunerea coturilor n lungul si n jurul axei de rot n fct de ordinea de aprindere si solutiile
de echilibrare. Nr coturilor e = cu nr de cil la mot cu cil n linie sau = cu jumt din nr cil la mot n
V. 2
o
SOLICIT ARB COT Arb cot e solicitat de;
- forta de pres a gazelor,
-forte de inertie
-si de mom acestor forte. Principalele solicitri ale arb cot sunt:
-ptr palier torsiune; ptr maneton nconvoiere + torsiune;
- brat ntindere + comprimare + nconvoiere + torsiune.
. nconvoierea e produs de forta radial.
Torsiune e solicit specific arb n miscarea de rot. Ea conduce la aparitia fenom de vibratii
torsionale.
Oboseala toate tipurile de solicitri mentionate anterior sunt variabile, deci arb cot va fi solicitat
la oboseal.
Factorii ce infl oboseala: nat ciclului de solicitare; concentratorii de tens (n zona racordrii brat-fus
si in zona orificiului de ungere); ptr diminuarea efectului negativ a concentratorilor de tens n zona
de racordare brat-fus se adopt urmt msuri: raz mare de racordare; racordare cu degajare.
Vibratii- Arb cot sunt cp elastice supuse vibratorii torsionale, de nconv si axiale. . Cu ct masa arb
cot e mai mic cu att
0
e mai mare. M
K
=!M
K
!sinKt+
K
compon armonic de ord K a mom mot
activ si reprez sursa de excit a vibratiilor torsionale ale arb cot.
K
=K=K(n/30). Solutia optim e
de majorare a
0
la ceea ce implic scoaterea lui n
cr
peste turatia max a mot de evitarea
rezonantei la pornirea mot. n concluzie, ptr cresterea rezist arb cot la solicitrile mentionate
anterior se recomand: crester rigidit, utiliz unor mot sup etc.
3
o
Contragreuttile fac parte din cotul resp fiind situate n prelungir bratelor, solutie rezultat prin
turnare ptr arb din font sau montate n continoarea bratelor cu surub ptr arb din ot. Avant: realiz
echilibri; cresterea masei utilizarea unui volant de uniformiz a miscrii de rot de diam < ptr
acelasi grad de neuniformit a miscrii de rot. Dezavantaje: cresterea masei scderea lui
o
;
prezint complicatii constr.
4
o
Lung arb cot e cota definitorie ptr arb cot si ptr lung mot. Lung e dat de nr de cil si dist dintre
acestia a. Micsorarea lung conduce la scderea masei si la crestera
o
dar aceast scdere e
limitat de cond de asig a unei pres specifice fus-cuzinet a.. s se evite exfolierea filmului de
lubrifiant. Mrirea lung duce la mrirea masei deci la scderea lui
0
. 5
o
Ungerea fusurilor arb cot
se realiz n regim hidrodinamic, uleiul fiind adus sub pres pe supraf de contact relativ fus-cuzinet.
Ptr aceasta fusul maneton va avea un orificiu de ungere. Ptr mrirea rezistentei fusului se iau urmt
msuri:
-se ngroase peretele fusului n zona orificiului;
-se practic orificiul n zona uzurii min;
-se practic gaura din fus excentric fat de supraf cilindric ext a fusului;
- se ecruiseaz marginile orificiului de ungere
MATERIALE Arb cot se execut din fonte: perlitic; aliat cu Cr, Ni, Mn; sau din ot : OLC35;
OLC45; ot aliate cu Cr. Ni, Mo.
TEHNOLOGIE DE FABRIC Se execut prin forjare: liber sau matrit ptr ot sau turnare ptr fonte.
Pistonul ROL FUNCTIONAL grupul pist ca fiind alctuit din: pist, bolt, segmenti (M4t); pist,
segmenti, tija pist (M2t). Principalele functii ale grupului pist sunt:
- de a transmite bielei forta de pres a gazelor;
-de a transmite cil reactiunea normal produs de biel;
- de a etansa cil n ambele sensuri;
-de a evac o fractiune din cld dezvoltat n sp cam de ardere ca urmare a oxidrii cb.
De asemenea pist are si o serie de fctii specifice:
-contine partial sau integral cam de ardere;
-asig miscarea dirijat a gazelor n cil;
- e organ de pompare la M4t;
- e organ de distributie si uneori pomp de baleiaj la M2t.
Pist e format din:
capul pist e partea sup a pist care preia pres gazelor;
regiunea port-segmenti e partea prevzut cu canale n care se monteaz segmentii;
mantaua (fusta) e partea care ghideaz pist n cil si transmite forta normal cmsii acestuia;
umerii pist e partea n care se fixeaz boltul.
SOLICITRI: mecanice si termice.
Solicitri mecanice: Rezultatul actiunii fortei de pres a gazelor si a fortei de inertie. Principalele
solicitri de natur mec sunt:
solicit de nconvoiere a cap pist ca urmare a actiunii fortei F
p
de pres a gazelor;
solicit de compresiune a regiunii port-segmenti datorit fortei de inertie a masei pist situat
deasupra regiunii mai sus amintite;
solicit de strivire a mantalei datorit actiunii fortei normale N.
Efectele acestor forte sunt deformarea si btaia pist. Fenom de deformare se dat fortei F
p
care se
transmite prin umerii mantalei la bolt. De asemenea forta N produce deformarea mantalei,
ovaliznd-o. Deci, forta F
p
ne d o deformatie a pist n pl longitudinal, iar N n pl transversal..
Btaia pist e efectul combinat al actunii fortei N, a deplasrii pist si a existentei jocului dintre
pist si cmasa cil. Acest efect e de fapt o aplicare alternativ, cu soc a pist pe oglinda cmsii de
ctre N culat cu bascularea lui de ctre F
f
. Bascularea poate fi evitat partial prin micsorarea
jocului pn la o valoare critic sau prin dezaxarea axei boltului de cea a cil.
Solicitri termice: n urma proc termogazodinamice din cil mot se stabileste un transfer de cldur,
deopotriv radiant si convectiv, ntre gazele de ardere si pist, care e peretele mobil al cam de ardere.
O important deosebit trb acordat solicit termice deoarece cele mec pot fi stpnite n general prin
redimensionarea pist. Diminuarea solicit termice a fost cauza ce a condus la asig unui sist de rcire
propriu pist, mai ales n cazul M2t, lente, destinate actionrii propulsorului.
FORME CONSTRUCTIVE: Arhitectura pist MAC navale e dependent de gabaritul acestora si de
modul n care se realiz ciclul mot n 4t sau 2t. Forma capului pist la MAC poate fi plat, convex,
profilat dup forma jetului de cb sau contine cam de ardere.
MATERIALE: Mat utiliz ptr fabricarea pist MAI trb s ndeplineas conditi:
cerinte functionale si de durabilitate:- rezist mec ridicat la temp nalte si sarcinii variabile; -densit
redus; -conductibilit term redus; -dilatare liniar redus; -calit sup antifrictiune la temp mari si n
cond grele de ungere; -rezist ridicat la uzura coroziv, abraziv, adeziv; -durat de serviciu mare;
cerinte de fabric:- cost redus; -usurint la matritare sau -turnare; usurint la prelucrare prin
aschiere.
Cele mai utiliz aliaje sunt: aliaje de Al pe baz de Si; aliaje de Al pe baza de Cu; aliaje X (Al-Cu-
Mg). Aliajele de AL sunt folosite ptr executarea pist mot rapide si semirapide, cu scopul de a
reduce niv fortelor de inertie. Pist poate fi n ntregime din aliaj sau capul din otel si mantaua di
aliaj.
Aliaje feroase n categ aliajelor feroase, folos n fabricarea pist, intr fonta cenusie perlitic, fonta
nodular si otel carbon de calit sau aliat.
Boltul -ROL e organul de legtur dintre pist si piciorul bielei. Principalele functii ale acestuia
sunt:
-transmiterea fortei de pres a gazelor, bielei;
-s permit oscilatia bielei n pl normal pe axa de rot.
SOLICITRI Boltul e supus unor solicitri mec datorate: fortei de pres a gazelor F
p
; fortei de
inertie a pist si segmentilor. Solicitrile sale caracteristice sunt: nconvoierea, forfecarea, oboseala
datorat nconvoierii.
FORME CONSTR Principalele forme constr:
-bolt cu sect const cel mai usor de realiz d.p.d.v tehnologic;
-bolt cu sect cresctoare;
-bolt cu sect n trepte.
Boltul se monteaz n piciorul bielei prin intermediul unei bucse de bronz sau cuzinet.
Deosebim: -bolt fix n umerii pist si lib n piciorul bielei; -bolt lib n umerii pist si fix n piciorul
bielei; -bolt flotant. Ptr boltul flotant se practic solutii de fixare n vederea evitrii jocului n
lungul axei sale. Ungerea acestuia se face cu ulei adus prin cp bielei.
MATERIALE Principalele cerinte impuse mat: -duritate mare a suprafe ext;- rezistent ridicat la
solicitrile cu soc. Ca atare se folos: ot carbon de calit OLC15, OLC20; ot aliate de cementare
cu CR, Mo, Ni, Ti.
Tija pist ROL Tija pist si capul de cruce sunt organele care asig legtura ntre pist si biel la M2t cu
alezaje mari. Functiile capului de cruce sunt: - preluarea fortei N si transmiterea ei carterului;
-ghidarea pist n miscarea sa rectilinie.
SOLICITRI Tija pist e supus comprim si flambajului din partea fortei de pres a gazelor.Capul de
cruce supus nconvoierii din partea aceleiasi forte de pres a gazelor, iar patina strivirii de ctre forta
N.
FORME CONSTR Tija pist e alctuit din: flansa tijei; cp propriu-zis; coada tijei. Cp tijei poate fi
tubular sau plin, n fct de sist de rcire adoptat ptr pist. Coada tijei, care se monteaz n traversa
capului de cruce, poate fi cil sau conic. Ea prezint la extremitatea inf un filet ptr piulita care asig
asamblarea ei cu capul ce cruce.

Capul de cruce e format dintr-o travers paralelipipedic, prevzut la extremitti cu fusurile de
care se articuleaz biela, cu piciorul tip furc. Tot de travers se fixeaz si patinele, care culiseaz
pe suprafete solidare cu structura de rezist a mot, numite glisiere.
MATERIALE Tija pist se execut din ot carbon. Traversa capului de cruce e realiz din ot aliate cu
Mo si Cr, iar patinele din font. Glisierele pot fi executate din font sau ot si sunt acoperite cu mat
antifrictiune.
Segmentii ROL Segmentii reprez un set de inele elastice, montate n canale practicate n pist, destin
a asig contactul dintre pist si cmasa cil. Functiile segmentilor sunt:
-asig etanseittii cam de ardere;
-reglarea cantit de ulei de pe supraf oglinzii cmsii cil;
-mbunttirea transferului de cld de la pist la cil.
Cond: -supraf ext a segmentilor se afl n contact permanent cu oglinda cmsii cil; -flancurile
segmentilor se aseaz perfect pe supraf corespunztoare ale canalelor din regiunea port-segmenti.
Segm de compresie, care au rolul de a etansa cam de ardere;
Segm de ungere, care servesc la reglarea cantit de ulei de pe oglinda cmsii.
SOLICITRI Solicitrile mec sunt datorate actiunii urmt forte:
-forta de pres a gazelor F
p
;
-forta de inertie F
a
;
-forta datorat elasticittii proprii F
E
;
-forta de frec F
f
;
-forta de greutate F
g
.
FORME. Ptr segm de compresie formele constructive cele mai utiliz sunt: -segm cu sect
dreptunghiular au o tehnologie de fabric simpl;
-segm conici asig micsorarea perioadei de rodaj;
-segm pan prezint o solutie eficient mpotriva blocrii segm n canal drept care sunt plasati n
vecintatea capului pist.
Ptr segm de ungere distingem :
-segm cu nas poate fi considerat un segm de compresie , dar forma sectiunii sale asig proprietti
de rzuire;
-segm cu ferestre prezenta ferestrelor implic existenta a 2 flancuri destinate raclrii uleiului.
MATERIALE Ptr mat segm se impun urmt cond: nalt rezistent la uzur n conditiile frecrii
semiuscate si bun interactiune cu mat cmsii; prop mec ridicate si stabile la temp nalte de
funct; conductivitate term ridicat. Fonta e mat care corespunde cel mai bine acestor cond, ot
utilizndu-se n cazul particular al segm de ungere.
Aprecierea strii tehnice pe baza analizei gazelor de evacuare
gazele au culoare nchis, ceea ce poate avea una din urmtoarele cauze:
amestec bogat de combustibil; remediere: se reduce debitul pompei de combustibil;
supapele de refulare ale pompei de injecie nu se nchid; remediere: se demonteaz, se lefuiete
supapa sau se nlocuiete arcul, dac acesta este rupt;
presiunea de comprimare n cilindri este insuficient, datorit neetaneitilor corespunztoare
dintre piston i cilindru;
combustibilul vine cu ntrziere; remediere: se verific avansul la injecie;
uzura orificiilor duzelor injectoarelor; remediere: se nlocuiesc duzele injectoarelor;
gazele au culoare albastr; cauze:
uleiul de ungere ptrunde n cantitate prea mare n cilindri; cauza: segmenii raclori nu sunt
bine montai sau sunt uzai; remediere: montare corect sau nlocuire;
nivelul uleiului din carter (n cazul motoarelor cu carter umed) este prea ridicat;
uleiul de ungere ptrunde n camera de ardere odat cu ncrctura proaspt, din cauza ungerii
prea abundente;
gazele au culoare alb; cauze:
ardere incomplet; temperatura n camera de ardere este prea redus; remediere: se mrete
compresia pn la valoarea normal;
combustibilul conine un procent prea mare de ap sau apa ptrunde n cilindri prin chiulas;
remediere: se va separa apa din combustibilul aflat n tancul de consum, n filtre, iar chiulasa cu
fisuri se nlocuiete;
aerul admis n camera de ardere este prea umed; remediere: se face purjarea buteliilor de aer.
Apa de rcire.
Indici de calitate Evaluarea calitii se realizeaz prin urmrirea variaiei valorilor unor indici de
calitate. Principalii indici:
Acizii sunt substanele care, n reacii chimice sau prin dizolvare, au tendina de a ceda protoni. Ei
au capacitatea de a nroi hrtia albastr de turnesol.
Bazele sunt substanele care, prin reacii chimice sau prin dizolvare, accept (sau leag) protoni.
Ele au capacitatea de a restabili culoarea albastr a turnesolului, dup ce a fost nroit de acizi.
Srurile sunt compuii rezultai prin nlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen (protoni) ai
unui acid, cu atomi metalici sau radicali.
Aciditatea apei (pH-ul) Molecula de ap este compus din doi atomi de hidrogen i unul de oxigen.
ns, aceasta poate apare i disociat ca fiind un proton H
+
i gruparea hidroxil HO
--
. Dar protonul
nu poate exista n soluie apoas dect legat de o alt molecul de ap, formnd ionul de hidroniu.
Alcalinitatea Caracterul alcalin al apei este asigurat de prezena bicarbonailor, carbonailor i
hidroxizilor. Alcalinitatea poate fi apreciat prin echivalarea cu cantitatea de acid necesar
neutralizrii substanelor cu caracter bazic, anterior menionate, n prezena unor indicatori.
DuritateaDuritatea este reprezentat de coninutul de sruri de calciu i magneziu existent n ap. se
exprim n grade de duritate. Acest indice de calitate este exprimat sub forma a dou duriti
pariale, date de relaia:
Coninutul de sruri (salinitatea)Salinitatea este reprezentat de coninutul de sruri de tip cloruri:
NaCl, CaCl
2
, MgCl
2
etc.
Coninutul de oxigen Apa are capacitatea de a dizolva gazele existente n atmosfer, deci i
oxigenul. Ca atare, putem defini un nou indice de calitate numit coninutul de oxigen, care
reprezint cantitatea de O
2
, exprimat n mg, dizolvat ntr-un litru de ap.
Coninutul de ulei Este indicele care ne d o imagine a gradului de contaminare a agentului de
rcire cu ulei, provenit din infiltraii i neetaneiti ale sistemului de ungere sau din uleiurile
introduse ca ageni anticorozivi.
Transparena Acest indicele de calitate este o msur indirect a cantitii de impuriti aflate n
suspensie, n ap.
Controlul calitii agentului de rcire. Tratarea apei Scopul -preveni i elimina, fenomenul de
formare a crustelor (pietrei), de eroziune i uzur coroziv. Procedurile de control i tratare a apei
presupun urmtoarele aspecte:
analiza apei de rcire pentru a stabili indicii de calitate;
tratarea apei prin adiionarea, n general, de aditivi i inhibitori;
curarea spaiilor de rcire i a tancurilor de ap.
Eroziunea este cauzat de vehicularea agentului de rcire cu viteze excesiv de mari, fapt ce
conduce la desprinderi de material din pereii metalici. Aceste impuriti rezultate, aflate n
suspensie, asigur pe de alt parte i amplificarea uzurii abrazive.
Uzura coroziv se manifest prin mai multe forme:
coroziunea galvanic, apare ntre dou metale aflate n contact electric.
pitting, este una dintre cele mai agresive forme ale coroziunii, ce poate conduce la penetrarea
pereilor metalici ntr-un timp relativ scurt;
pierderile de material metalic, sunt rezultatul interaciunii dintre metal i agentul de rcire;
cavitaia, efectul ei const n desprinderea de material, ca urmare a aciunii combinate a
factorilor mecanici, precum vibraiile,
Analiza agentului de rcire
Aprecierea calitii agentului de rcire presupune determinarea indicilor de calitate.
Determinarea aciditii
Testul se realizeaz folosind hrtie indicator, pentru un pH cuprins n gama 810. Se introduce
hrtia ntr-o prob de ap de rcire, iar dup un minut culoarea la care a ajuns indicatorul este
comparat cu un set standard de culori, precizndu0se astfel aciditatea.
Determinarea alcalinitii
n acest test se folosete ca indicator fenolftaleina.
Determinarea coninutului de cloruri
Testul se realizeaz utiliznd proba de agent deja folosit la testul de alcalinitate anterior prezentat.
Determinarea duritii
Duritatea apei se determin prin titrarea unui probe de 100 ml de ap cu soluie EDTA (acid
etilendiamino-tetraacatiec) 0.02N, utiliznd indicatorul MORDANT BLACK 11, indicator care
vireaz ctre culoarea roie atunci cnd avem o soluie alcalin de sruri de calciu i magneziu.
Combustibili navali
Sistemele de propulsie ntlnite la bordul navelor flotei comerciale folosesc, n general, combustibili
lichizi, provenii din distilarea ieiului.
Avantajele utilizrii combustibililor lichizi:
putere caloric mare;
tendin redus la autoaprindere;
depozitare si pstrare uoar la bord;
transvazare simpl ntre depozite riverane i spaiile de depozitare de la bord
Dezavantajele utilizrii combustibililor lichizi:
prezena fraciunilor uoare, care se evapor la temperaturi relativ sczute;
costul ridicat comparativ cu combustibilul solid.
Procedee de rafinare
n urma distilrii primare circa jumtate din cantitatea de iei supus acestui proces se
regsete n distilat, iar cealalt jumtate va fi supus unei distilri n vid.
cracarea (operaia industrial n care, prin ruperea catenelor hidrocarburilor din care sunt compuse
produsele rezultate din distilarea primar a ieiului, se obin hidrocarburi uoare i reziduuri
grele), cu cele dou variante ale sale: cracare termic, respectiv catalitic.
- cracarea termic este tipul de cracare datorat aciunii temperaturii nalte,
- cracarea catalitic este tipul de cracare datorat contactului, la temperaturi nalte, dintre materialul
de cracat i un catalizator.
Clasificarea combustibililor navali
GAS OIL, reprezentnd motorina, ca produs distilat;
MARINE DIESEL FUEL OIL: reprezint distilatele grele ce au coninut foarte redus de
combustibili reziduali;
MARINE FUEL OIL: reprezint toi combustibilii reziduali, caracterizai de cea mai ridicat
vscozitate;
Proprieti fizico-chimice ale combustibililor
1.Vscozitatea: reprezint rezistena la curgere a unui fluid, datorit forelor de frecare
interioare.
2.Densitatea: este una dintre proprietile importante, deoarece de ea depinde alte proprieti
fizico-chimice. Astfel este necesar cunoaterea ei, pentru determinarea greutii combustibilului
vehiculat, ntruct msurarea acestuia se face pe baz volumetric.
3.Punctul de inflamabilitate (flash point): reprezint temperatura la care un combustibil trebuie
nclzit, astfel nct n contact cu aerul s formeze un amestec inflamabil, fr ca arderea s aib loc
n toat masa acestuia.
4.Punct de curgere. Punct de tulburare. Punct de congelare: aceste trei proprieti sunt
importante n vederea stabilirii condiiilor termice necesare a fi meninute constante n timpul
vehiculrii combustibilului, pe tubulaturile instalaiilor de la bordul navei:
Punctul de curgere (pour point) reprezint temperatura la care combustibilul mai poate curge, n
condiiile reducerii nivelului valoric al temperaturii.
Punctul de tulburare sau cristalizare (cloud point) reprezint temperatura la care apar primele
cristale de parafin sau alte produse insolubile, odat cu scderea temperaturii.
Punctul de congelare (cold filter plugging point CFPP) este temperatura la care combustibilul
devine solid i numai curge.
5.Cifra cetanic (cetane number CC) este indicele principal pentru determinarea calitilor de
aprindere a combustibilului i se determin prin compararea combustibilului cu un combustibil
etalon.
6.Indicele diesel: datorit dificultilor de determinare a CC, s-a studiat posibilitatea de estimare
a capacitii de autoaprindere prin metode de laborator, astfel nct s se realizeze corelarea CC cu
alte proprieti fizico-chimice.
7.Puterea caloric a unui combustibil: este cantitatea de cldur degajat prin arderea complet a
unui kilogram de combustibil. Puterea caloric se exprim n SI n kJ/kg , iar n sistemul tehnic n
kcal/kg.
8.Coninutul de sulf este datorat existenei compuilor cu sulf precum: mercaptani, polisulfuri i
produi tiofenici.
9.Coninutul de ap: este rezul-tatul existenei acesteia n combustibil sub form de emulsie sau
amestec omogen.
10.Coninutul de cenu este reprezentat din compui minerali nevolatili, care se vor regsi la
sfritul unei arderi complete.
11.Caltile de aprindere
12.Indicele de cocs sau coninutul de reziduu de carbon (carbon residue): reprezint cantitatea
de produse rmase nearse dup ncheierea procesului de ardere. n componena acestor produse
regsim particule de calamin (produs petrolier cocsificat), asfaltene dure i moi etc.
13.Sedimentele sau impuritile mecanice (total existent sediment)
Lubrifiani navali
Funcionarea motoarelor cu ardere intern este condiionat de prezena unor complexe procese de
natur tribologic: frecare, uzur, ungere.
Frecarea poate fi definit ca fiind procesul de natur molecular, mecanic, energetic ce are loc
ntre dou suprafee n contact, aflate n micare relativ, supuse unei fore normale de apsare. Se
disting urmtoarele tipuri de frecri:
frecarea uscat: contactul este direct, fr interpunerea film de lubrif
frecarea limit (onctoas): ntre supraf se interpun strat subt de lubrif
frecarea semifluid (mixt): suprafe au un anumit grad de rugozitate,
frecarea fluid (hidrodinamic): asigur separar teoret perfect a supraf
frecare elastohidrodinamic: apare n cazul deformrii zonei de contact, ca urmare a presiunilor
i sarcinilor, iar vscozitatea crete de pn la 15 ori
Din cele mai sus afirmate, se constat c rolul lubrifiantului este acela de a limita, pe ct posibil,
contactul dintre cele dou suprafee ale cuplei, diminund efectele frecrii.
Ca atare, principalele funcii ale lubrifianilor sunt:
Funcia de lubrificaie. Are drept scop reducerea frecrii dintre suprafeele cuplei.
Funcia de rcire- principalul mijloc de evacuare a cldurii produse n procesul de frecare, iar la
nivelul cuplelor din motorul cu ardere intern preia i o fraciune din energia termic eliberat n
procesul de ardere.
Funcia de protecie chimic. n cazul motoarelor termice, aceast funcie are urmtoarele
moduri de aciune:
izolarea suprafeelor pe care ader lubrifiantul de ageni agresivi;
atenuarea uzurii de coroziune;
meninerea n suspensie a depunerilor I impuritilor.
Funcia de etanare. Este realizat de chiar prezena lubrifiatului ntre suprafeele cuplei, fapt
ce contribuie la evitarea accesului particulelor strine, ce ar produce o uzur abraziv.
Uzura. - pierderea progresiv de material datorit interaciunilor mecanice dintre suprafeele n
contact. Tipurile de uzuri:
uzura adeziv, datorat forelor intermoleculare ce se exercit ntre suprafee i care se
accentueaz cu ct filmul sau stratul protector de lubrifiant este mai subire;
uzura abraziv, datorat aciunii particulelor solide existente ntre suprafee, provenite din
smulgeri de material sau depuneri carbonoase;
uzura coroziv, datorat proceselor chimice din lubrifiant care acioneaz asupra materialului
suprafeelor cuplei;
uzura prin oboseala materialelor n contact, caracteristic pentru contactele ncrcate.
Dac suprafeele n contact sunt supuse aciunii vibraiilor, apare o uzur specific numit
pitting (ciupire, de exemplu pe flancurile dinilor angrenajelor).
Ungerea, care const n asigurarea prezenei ntre suprafeele unei cuple a unui mediu, cu efect
lubrificator. Mediile susceptibile de astfel de efecte pot fi:
lubrifiani gazoi (au aplicaii limitate n cazul motoarelor termice);
lubrifiani lichizi (cei mai rspndii n domeniul motoarelor termice);
lubrifiani solizi-ungerea unor articulaii de cuplare: clapeii rotitori, cuple din sistemul de
distribuie,
Clasificarea lubrifianilor navali
Clasificarea dup compoziia uleiului
Acest criteriu divizeaz lubrifianii n urmtoarele categorii, utilizat i de STAS:
uleiuri neaditivate - recomandate att M.A.S.-urilor ct i M.A.C.-urilor ce funcioneaz n
regimuri moderate
uleiuri aditivate - recomandat motoarelor termice al cror regim de funcionare este
caracterizat de condiii severe i foarte severe (regim termic ridicat, tendine de apariie a unei
uzuri corozive accentuate, a depunerilor)
Proprieti
Vscozitatea. Vscozitatea reprezint cel mai important criteriu de apreciere a calitii uleiurilor.
Principalul factor care influeneaz comportarea vscozitii este temperatura, urmat de stabilitatea
la oxidare sau cifra de cocs.
Densitatea. Pentru uleiurile utilizate ca lubrifiani n motoarele termice, densitatea lor se
ncadreaz n gama de valori 890-990 kg/m
3
.
Punct de curgere. Punct de tulburare. Punct de congelare. Aceste proprieti, mpreun cu
vscozitatea, sunt cele care permit aprecierea oportunitii utilizrii unui ulei, ca lubrifiant al
cuplelor de frecare dintr-un motor, n condiiile funcionrii acestuia la
Cifra de neutralizare. Cifra de neutralizare (neutralization number) sau aciditatea caracterizeaz
capacitatea coroziv a uleiului i este definit ca fiind cantitatea, n mg , de KOH necesar pentru
neutralizarea acizilor dintr-un gram de ulei.
Coroziunea. - produs de acizii rezultai din procesele de oxidare sau combustie.
Onctuozitatea. Onctuozitatea este proprietatea uleiului de a adera la suprafaa metalic a
pieselor, cu care vine n contact, prin fenomenul de adsorbie.
Detergena. - preveni depozitarea produselor rezultate din arderea combustibilului i oxidarea
acestora, pe organele motoar noi sau cu spai de unge proasp curate.
Dispersana. (dispersion) poate fi definit ca fiind acea caracteristic a lubrifian de a mpiedica
formarea acumulrilor de particule fine, rezultate din procesul de ardere i oxidare a acestora, prin
dispersarea i meninerea lor n suspensie.
Controlul funcionrii motoarelor navale utiliznd diagrama indicat
defeciuni:
defeciuni ale indicatorului;
folosirea incorect sau n mod necorespunztor a resoartelor indicatorului;
modul incorect de utilizare a indicatorului;
defeciuni ale mecanismului de distribuie;
defeciuni ale sistemului de injecie a combustibilului;
defeciuni de ardere;
defeciuni n sistemul de etanare a camerei de ardere (piston, chiulas, cilindru);
scpri de aer i gaze.
Descrierea aparatului
Aparatele utilizate pentru ridicarea diagramelor indicate se pot clasifica fie dup principiul de
construcie, fie dup mrimea lor, care este n funcie de turaia motoarelor pentru care se folosesc.
Dup principiul de construcie, indicatoarele se mpart n:
indicatoare mecanice;
indicatoare electrice.
Din figura 1, n care este prezentat indicatorul
mecanic, se poate observa c atunci cnd pistonul 1 se deplaseaz sub aciunea gazelor din cilindru
ctre p.m.i., este rotit i tamburul 11, iar acul nregistrator 8, care este apsat de ctre operator pe
suprafaa tamburului, va nscrie pe banda de hrtie curba presiunii gazelor n funcie de cursa
pistonului. Se observ c pistonul 1, cu un diametru de obicei de 9.06 mm, se afl n contact direct
prin intermediul racordului 19 cu gazele din interiorul cilindrului; partea superioar a pistonului este
n contact cu presiunea atmosferic. Pe tija 3, se gsete montat resortul 4, a crui extremitate se
introduce n locaul prevzut special n tija 3; resortul este asigurat pe tija 3, cu ajutorul piuliei de
tensionare 5. Prin sistemul de articulaii 7, este ac-ionat braul 6, la a crui extremitate se afl
montat un ac nregistrator 8. Tamburul 11 execut la o scar redus micarea alternativ a pistonului
motor. Pe acest tambur se nfoar un nur inextensibil 16, care este petrecut de cteva ori n jurul
tamburului, iar captul liber al nurului se leag la un dispozitiv de reducere al cursei pistonului
motor.
Micarea de rotaie a tamburului pe timpul cursei de ridicare a pistonului motor este asigurat de
acionarea resortului de reducere 13, care este rsucit n sens invers pe timpul cursei de coborre.
Operaiuni preliminare ridicrii diagramelor
- nainte de a monta aparatul indicator pe cilindrul motor - se va deschide puin robinetul de
purjare pentru a se ndeprta murdria care s-ar afla pe el.
Fig. 2
- Robinetul indicatorului trebuie s fie tot timpul n stare perfect de lucru, adic s fie etan i
nenfundat
- Cu ocazia fiecrei puneri n funciune a aparatului indicator, se va controla starea ansamblului
pistona-cilindru; de cte ori este cazul, se va gresa pistonaul cu un lubrifiant special din cutia
aparatului indicator.
- Snurul nu trebuie s aib deformaii, deoarece influeneaz asupra ridicrii diagramei; de aceea el
se va ntinde bine i trebuie s se gseasc (s culiseze) ntotdeauna n canalul de pe circumferina
rolelor.
- aparatul indicator se monteaz la cilindru;
se demonteaz apoi resortul pentru uurarea manevrei;
motorul se nvrte cu ajutorul virorului la 60, nainte de p.m.i. pentru cilindrul respectiv; poziia
respectiv se marcheaz pe hrtia nregistratoare cu o linie vertical;
se va roti apoi n acelai sens motorul pn la 60 dup p.m.i.; poziia se va nota din nou pe
hrtia nregistratoare cu o linie vertical.
Linia axial
Linia de arbori i propulsorul transform micarea de rotaie produs de motorul de propulsie n
putere de mpingere, necesar deplasrii navei. n acest scop, sistemul trebuie s asigure:
transmiterea puterii de la motor la propulsor;
transmiterea mpingerii realizate de propulsor corpului navei.
Pentru aceasta, trebuie s satisfac urmtoarele cerine:
s dispun de rezistena necesar transmiterii forelor i momentelor, inclusiv la funcionarea
navei n regimuri tranzitorii i deosebite, date de condiiile concrete de exploatare;
n timpul funcionrii s nu se produc vibraii periculoase;
s prezinte fiabilitate i siguran mare n exploatare.
Figura 1 prezint cele dou tipuri consacrate de sisteme de propulsie utilizate pentru transmiterea
direct a puterii (la aceeai turaie), frecvent utilizate la navele maritime:
sistemul cu elice cu pas fix i main de propulsie reversibil (fig. 1,a);
sistemul de propulsie cu elice cu pas reglabil, main pas i main de propulsie nereversibil
(fig. 1,b);
Sistemul de distribuie
El asigur efectuarea procesului de schimb de gaze, prin comandarea organelor de distribuie ale
motorului, astfel:
la motoarele n patru timpi este comandat deschiderea i nchiderea supapelor de admisie i
evacuare;
la motoarele n doi timpi:
cu baleiaj n bucl; organul de distribuie este:
pistonul, pentru baleiajul simetric;
pistonul i clapei rotitori, pentru baleiaj asimetric;
cu baleiaj n echicurent; organul de distribuie este supapa de evacuare i pistonul.
Sistemul de distribuie asigur suplimentar acionarea pompelor de injecie. i a sistemelor de
echilibrare a momentelor de dezechilibru ale motorului. La m 2t, tot din sistemul de distribuie sunt
acionate pompele de ungere cilindri i cama distribuitorului de aer de lansare.
Defeciunile.
Supapele de admisie i evacuare , n mod deosebit cele de evacuare, care sunt supuse unor
temperaturi mai ridicate dect cele de admisie. Suprafeele cu uzurile cele mai intense sunt:
suprafaa conic de etanare a talerului supapei, supus solicitrilor mecanice i termice la care
se mai adaug i coroziunea i abraziunea provocat de gazele de evacuare i particulele dure pe
care acestea le antreneaz;
zona de ghidare a supapei, supus uzurii pe suprafaa de frecare cu ghidul supapei, uzura i n
acest caz fiind mai pronunat la supapa de evacuare, datorit gazelor fierbini cu care acesta intr
n contact;
zona de capt, care se deformeaz datorit ocurilor generate la acionarea culbutorilor.
Alte defeciuni care pot s mai apar sunt:
arderea i/sau deformarea talerului supapei, provocat de:
temperaturile ridicate din camera de ardere i rcirea insuficient i neuniform a supapei i
scaunului acesteia;
pierderea coaxialitii dinte suprafaa de aezare i cea de ghidare datorat uzurilor sau
deformaiilor tijelor.
ruperea sau deformarea tijei supapei, provocate de uzura suprafeelor de ghidare i sprijin i
griparea tijei supapei.
Tijele mpingtoare , acolo unde exist, pot s sufere deformaii ale capetelor, datorit ocurilor
de acionare i s flambeze prin ncovoiere, aceasta doar n cazul griprii supapelor.
Tacheii sunt uzual organe robuste, iar defeciunile care se pot ntlni sunt legate de uzura
zonelor de contact i deformarea i blocarea rolei de acionare.
Culbutorii sunt organe puin afectate de defeciuni. Apar uzuri n lagrele de fixare i
deformaii ale capetelor aflate n contact; cel mai frecvent se distrug filetele uruburilor de reglaj a
jocurilor.
Arcurile de supape se slbesc prin oboseal, datorit solicitrilor variabile la care sunt supuse, n
cazuri extreme ele se pot chir rupe.
Controlul organelor sistemului de distribuie i metode de recondiionare
Controlul supapelor se realizeaz n mod deosebit n zona de etanare a talerului cu scaunul i a n
regiunea de ghidare. Verificarea se face:
vizual, urmrindu-se starea suprafeelor (urme de coroziune , zgrieturi, deformaii);
prin realizarea unei probe de etaneitate, realizat cu petrol, aer sau alte fluide cu vscozitate
redus, aa cum s-a prezentat la scaunul supapei;
verificarea suprafeei de etanare i a poziiei acesteia raportat la suprafaa de ghidare, utiliznd
un stand de msurare;
verificarea uzurii suprafeei de ghidare, prin msurarea direct cu micrometrul.
Controlul arborelui de distribuie se realizeaz prin verificarea:
vizual a suprafeei camelor;
msurarea nlimii camelor;
verificarea lagrelor;
verificarea existentei deformaiilor, ncovoiere, rsucire;
verificarea unghiului de aezare a camelor, dac acestea sunt asamblate pe arborele de
distribuie.
Controlul jocului termic; acesta este msurat ntre urubul de reglaj al culbutorului i tija supapei.
Verificarea arcurilor de supap
Verificarea punerii la punct a distribuiei - verificarea unghiurilor de acionare a supapelor i
pompelor de injecie;
Repararea supapei presupune:
Rectificarea suprafeei de etanare a talerului; - prin simpla rodare a supapei cu scaunul de
supap
Rectificarea tijei - la o cot care se nscrie n limita jocurilor acceptabile
Fig. 11
Fig. 17
Fig. 20
ndreptarea tijelor - prin presare la rece n ateliere specializate.
Repararea arborelui cu came presupune:
Recondiionarea fusurilor lagrelor, - prin strunjire i rectificare,
Recondiionarea camelor - prin ncrcare cu sudur i rectificare
Sistemul de alimentare cu combustibil a motoarelor navale
Rolul sistemului de combustibil este de a prelua, depozita, transvaza, pregti i trimite
combustibilul la motoare i la ali consumatori existeni la bordul navelor. De regul, la bordul
navelor se folosesc dou tipuri de combustibili, cu vscozitate mare (combustibili navali grei)
folosii de ctre MP n mars si generatoarele de abur (cldri) i combustibil de vscozitate medie
(motorine) pentru MP la pornire, manevr i nainte de oprire, precum i pentru funcionarea MA.
-subsistemul de ambarcare i transfer combustibil - preia combustibilul de la nava sau
instalaiile de alimentare i l dirijeaz la tancurile de stocaj (bunkeraj), situate de regul n dublul
fund;
subsistemul de separare a combustibililor - realizeaz separarea centrifugal a combustibililor,
folosind de regul pompele separatoarelor, combustibilul din tancurile de decantare este aspirat,
pregtit, nclzit, separat centrifugal i refulat n tancurile de consum (serviciu);
subsistemul de alimentare (de joas presiune); are rolul de a pregti i livra combustibilul
pompelor de injecie; combustibilul separat este preluat din tancurile de consum zilnic de ctre
pompele de alimentare, pregtit (combustibilul greu se nclzete), filtrat i livrat cu presiune
redus (comparativ cu cea de injecie) pompelor de injecie;
subsistemul de injecie (nalt presiune): realizeaz introducerea combustibilul n cilindri la
momentul i cu parametrii necesari pentru o bun funcionare a motorului; cuprinde pompele de
injecie (semnalm aici faptul c numeroase motoare navale au pompe de injecie individuale
pentru fiecare cilindru), tubulatura de nalt presiune i injectorul.
Subsistemul de separare
Subsistemul respectiv realizeaz separarea centrifugal a combustibilului, eliminnd apa ce a mai
rmas dup separarea gravitaional pn la 0.2% i impuritile cu diametre mai mari de 0.002
mm.
Separatoarele centrifugale sunt agregate care realizeaz separarea amestecurilor pe baza
diferenei de densitate sub aciunea forei centrifuge.
Combustibilul greu se separ n mod curent n dou trepte: purificare i clarificare, nclzit
pentru fluidizare.
Separarea combustibilului greu ncepe n tancurile de decantare , unde se realizeaz prima etap
de preseparare. Combustibilul greu nclzit la o temperatur cuprins n intervalul 6090C,
stabilit funcie de densitate i vscozitate, se separ gravitaional. Aceast etap este urmat de
separarea propriu-zis realizat n separatoarele centrifugale. Combustibilul este aspirat de pompa
separatorului purificator SP prin filtrul grosier FG i introdus n sistemul de prenclzire PI al
separatorului care l nclzete la o temperatur cuprins n intervalul 7098C, stabilit n funcie
de vscozitate. Temperatura este reglat de valvula termoregulatoare a separatorului VTR,
comandat cu aer (dac temperatura combustibilului nu este cea reglat, combustibilul este
direcionat de ctre valvula termoregulatoare cu trei ci spre aspiraia pompei). Combustibilul
separat este refulat pe tubulatura de aspiraie a separatorului clarificator SC, care reprezint cea de-
a doua treapt de separare necesar pentru eliminarea n primul rnd a impuritilor coninute n
combustibilul greu, modul de funcionare al acestuia fiind identic cu cel al purificatorului.
Constructiv cele dou separatoare nu difer, cel clarificator avnd doar calea de evacuare a apei
separate blocat de un disc de nchidere, deoarece cantitatea de ap rmas este mic i se elimin
odat cu impuritile n faza de descrcare. Dup clarificare, combustibilul este trimis spre tancul
de consum combustibil greu.
Separarea combustibilului uor se realizeaz identic, cu diferena c se face ntr-o singur
treapt (clarificare). Pompa separatorului de motorin SM aspir din tancul de decantare motorin;
se realizeaz separare identic cu cea a combustibilului greu n treapta de clarificare, diferind doar
temperatura de prenclzire, care este mai mic de 40C; dup operaiune, motorina este refulat n
tancurile de consum motorin.
Separatorul purificator elimin apa separat continuu n tancul de ape uzate. Celelalte separatore
elimin apa i impuritile n perioada de descrcare. Fiecare separator este racordat la tancul de
reziduuri i tancul de colectare ape uzate.
LANSAREA CU AER A MP
Lansarea cu aer a MP se face folosind aer comprimat la o presiune de 30-60 daN/cm2.Operatiunea
se realizeaza prin introducerea unei cantitati de aer comprimat in interiorul cilindrilor ale caror
pistoane se gasesc in cursa de destindere.Aerul comprimat va deplasa pistonul,permitand
rotirea motorului la turatia critica de pornire.
Distribuirea aerului intr-o anumita ordine(functie de ordinea de aprindere) si durata de intrare a
aerului in fiecare cilindru;dispozitii speciale:
-sistem de lansare cu comanda mecanica a supapei de lansare-ax cu came cuplat prin sistemul de
distributie la arborele motor
-sistem de lansare cu comanda pneumatica-distribuitor-aer de comanda
-sistem de lansare cu comanda automata
RNR nr de butelii si rezerva de aer pentru lansare:
-cantitatea de aer comprimat din toate buteliile de aer destinata pornirii motoarelor reversibile
principale trebuie sa asigure cel putin 12 lansari efectuate alternativ pentru marsul inainte si inapoi
la fiecare motor pregatit pentru lansare
-pentru motorul auxiliar cel putin o butelie de aer cu o capacitater suficienta de 6 lansari cu motorul
auxiliar de purterea cea mai mare
-2 compresoare principale
La defectarea compresorului cu debit max,debitul celorlalte compresoare trebuie sa fie suficient
pentru umplerea buteliilor motorului principal in timp de o ora,incepand de la presiunea la care este
posibila ultima lansare si pana la presiunea necesara efectuarii numarului de lansari prevazut.
INSTALAIA DE UNGERE CU CARTER UMED
Instalaiile de ungere cu carter umed sunt folosite la motoarele de puteri mici i mijlocii, cum sunt
MA sau unele MP la nave de dimensiuni relativ reduse. n figura 2.109 este prezentat schema
instalaiei de ungere cu carter umed, la care, dup efectuarea ungerii, uleiul este colectat n carterul
motorului (baia de ulei) 1. De aici, uleiul este aspirat de ctre pompa 2, prin sorbul cu sit 3. Pompa
de ungere este prevzut cu supapa de siguran 4, care asigur evitarea suprapresiunilor n circuit.
Refularea uleiului se face spre filtrul 5 direct sau prin rcitorul de ulei 6, n funcie de temperatura
acestuia. Controlul temperaturii i vehicularea uleiului prin sau pe lng rcitor sunt realizate de
ctre valvula termoregulatoare (termostatul) 7. Filtrul de ulei este dotat cu o supap de
scurtcircuitare (by-pass) 8, care permite trecerea uleiului spre magistrala principal (rampa de
ungere) 9 atunci cnd uleiul este rece sau filtrul este nfundat. Este raional plasarea rcitorului
naintea filtrului pentru ca acesta s rein i eventualele impuriti din rcitor. Magistrala principal
de ungere este constituit, de regul, din canalizaia interioar a arborelui cotit. De aici, uleiul
ajunge la fiecare lagr palier al arborelui cotit 10, asigurnd ungerea fusurilor. Tot din magistrala
principal se ia uleiul necesar ungerii lagrelor arborelui de distribuie 11, pompei de injecie 12 i
turbosuflantei 13. Prin canalele executate n braele arborelui cotit, uleiul ajunge la lagrele de biel,
asigurnd ungerea fusurilor maneton. De aici, uleiul trece prin canalul interior al bielei, ajunge la
bolul pistonului, dup care se scurge pe mantaua pistonului i pe cilindru ajungnd din nou n
carter. Uleiul care scap prin prile laterale ale lagrelor de biel, fiind centrifugat prin rotirea
arborelui cotit ajunge i pe suprafeele inferioare ale cilindrilor, realizndu-se astfel ungerea prin
barbotare a acestor zone.Instalaia este prevzut cu pompa de preungere 14 (manual sau
electric), care asigur realizarea presiunii de ungere nainte de lansarea motorului i dup oprirea
acestuia, n timpul virrii. Temperatura uleiului este msurat cu ajutorul termometrelor 16 i 18,
care asigur supravegherea cderii de temperatur n rcitor. Presiunea uleiului de ungere este
msurat la ieirea i intrarea din motor cu ajutorul manometrelor 15 i 17, presiunea la intrare
msurndu-se la nivelul ultimului lagr palier al arborelui cotit.Msurarea nivelului de ulei n baie
se realizeaz cu ajutorul tijei (jojei) 19, montat n conducta 20. Prin aceast conduct se poate
realiza completarea nivelului de ulei. La motoarele de puteri mai mari, n acest scop, este utilizat un
subsistem special, comun pentru toate MA ale navei. Subsistemul este dotat cu tancul de depozitare
21, n care uleiul este introdus printr-o priz de punte i filtrul grosier 22. Cu ajutorul pompei 23 se
poate realiza att trimiterea uleiului din tanc n carterul motorului, pentru completare, ct i
aspirarea uleiului din carter i refularea n exteriorul sistemului. Manevrele se execut cu ajutorul
valvulelor cu trei ci 24 i a valvulelor 25.
INSTALAIA DE UNGERE CU CARTER USCATLa motoarele navale de puteri mari se
utilizeaz instalaii de ungere cu carter uscat. n figura 2.110 este prezentat schema unui sistem de
ungere la care uleiul este colectat ntr-un tanc separat 2, denumit tanc de serviciu sau de circulaie.
Din tancul de serviciu 2, prin intermediul unuia dintre filtrele 3, uleiul este aspirat de ctre una
dintre pompele 4. n funcie de temperatura uleiului, acesta este refulat spre filtrul principal 6, direct
sau prin intermediul unuia dintre schimbtoarele de cldur (rcitoarele de ulei) 5. Circuitul este
realizat automat de ctre valvula termoregulatoare 20, asigurndu-se astfel o temperatur
aproximativ constant a uleiului de ungere. Din filtrul 6, uleiul trece prin tancul de nivel 8, unul din
cele dou filtre fine 9 i prin filtrul magnetic 10, ajungnd n colectorul 11. Tancul de nivel 8
asigur posibilitatea verificrii cantitii de ulei existente n instalaie.Din colectorul 11, uleiul
ajunge la fiecare fus palier al arborelui cotit; dup ungerea palierului, prin orificiile practicate n
arborele cotit, uleiul ajunge la lagrul de biel. La motoarele n doi timpi, cu cap de cruce, prin
canalele executate n biel, uleiul ajunge la lagrele i la patinele capului de cruce, realiznd
ungerea acestora. Tot prin capul de cruce, poate fi trimis i lichidul de rcire a capului pistonului.
Dup efectuarea ungerii, uleiul ajunge din nou n tancul de serviciu 2, dup care circuitul este
reluat. Trecerea uleiului din carterul motorului n tanc se poate realiza gravitaional (prin plasarea
tancului la un nivel inferior motorului) sau forat, cu ajutorul uneia sau mai multor pompe de
extracie.n vederea eliminrii impuritilor i a apei din ulei, se prevede grupul de separatoare 12 i
filtrul termochimic 7. Uleiul este introdus n instalaie prin priza de punte prevzut cu filtrul
grosier 13 i este pstrat n tancul de depozitare 14. De aici, cu pompa de transfer 15, uleiul este
trimis n instalaia propriu-zis.Uleiul impurificat sau uzat este colectat n tancul 16. Colectarea
uleiului se realizeaz direct de la motor, de la purjele filtrelor fine i de la rcitoarele de ulei.
Instalaia este prevzut cu manovacumetrele 17, manometrele difereniale 18 i termometrele 19.
CLASIFICARE CALDARI
Caldarile navale sunt generatoare de abur in care caldura rezultata din arderea unui
combustibil sau prin efect termic al curentului electric se transmite apei in scopul incalzirii
ei,a vaporizarii acesteia sau a supraincalzirii aburului saturat
Caldarea ignitubulara cunoscuta si sub denumirea de caldare tubulara este caldarea la
care gazele rezultate din procesul de ardere scalda suprafata interioara a tuburilor
sistemului fierbator iar suprafata exterioara a tuburilor este acoperita de apa. Caldarea
ignitubulara este in general o caldare cu volum mare de apa
Caldarea recuperatoare este o caldare ignitubulara care functioneaza pe acelasi principiu
dar foloseste in locul combustibilului sau energiei electrice gazele de evacuare ale MP.
Caldarea acvatubulara cunoscuta si sub denumirea de caldare tubuloasa este caldarea la
care apa circula prin interiorul tuburilor sistemului fierbator,in exterior acestea fiind
scaldate de gazele rezultate din procesul de ardere a combustibilului. Caldarea
acvatubulara este in general o caldare cu volum mic de apa.
Clasificarea caldarilor navale se poate face functie de:
Constructie - ignitubulare
- acvatubulare - cilindrice - simetrice
- asimetrice
- triunghiulare - simetrice
- asimetrice
Modul de producere al aburului - cu simpla circulatie
- cu circulatie naturala
- circulatie cu pompa
Presiunea de lucru - de joasa presiune
- de medie presiune
- de inalta presiune
Modul de fixare a postamentului -rigide
-semirigide
Cldri acvatubulare.
D.p.d.v. constr., cl-drile acva. se mpart n dou mari grupuri:
1)Cldri triunghiu-lare: normale; ecranate.
2)Cldri cilindrice: normale; ecranate.
n primul grup sunt incluse cldrile de tip mai vechi, care au cel putin 3 colectoa-re. Denumirea
de tri-unghiulare au primit-o de la forma foca-rului care se aseam-n cu un triunghi.
Grupa a doua este alctuit din cldri cu 2 colectoare, unul sup. si altul inf. Fo-carul acestor
cldri se apropie ca form de cilindru. n inst. de fort moderne se observ dezvoltarea cu
prioritate a cldrilor acva. cil., care posed anumite calitti si avantaje fat de cldrile acva.
triunghiulare.

Cldarea se compune din colectorul sup. 1, colectoarele inf. 2, snopurile de tuburi fierbtoare 3,
vatra focarului 4 si anve-lopa cldrii 5.
Cldrile acva. cil. sunt formate numai din 2 colectoare: unul sup. si unul inf, unite de snopurile
de tuburi care nchid ntre ele focarul cldrii.

Cldrile acva. cil. normale (simetrice) , au cele 2 sno-puri de tuburi egale si simetrice.
Cldrile cil ecranate (nesimetrice) au unul din snopurile de tuburi format din f. multe tuburi
compa-rativ cu cellalt snop care datori ecrane-lor nu permit trecerea gaze. prin tuburi.

Cldarea ignitub. cu flacr ntoars
Cldarea ignitub. cu flacr ntoars e tipul de cldare cel mai utilizat n dome-niul naval.

1pulverizator; 2tub de flacr; 3vatra de crmid; 4peretele frontal al cutiei de foc; 5tevi
de foc; 6 camera de fum; 7 cosul navei; 8corpul cilindric al cldrii; 9cutia de foc; 10-
placa tubular; 11 cerul focarului; 12- surub de bronz; 13 antretoaze; 14domul cldrii;
15 orificiu de vizitare
Funct.: . Cb. intr prin pulverizatorul 1, arde de-a lungul tubului de flacr 2, gaze. de ard.
antrennd o parte din cb. introdus n focar, care va continua s ard si ntlnind vatra 3 si peretele
frontal 4 sunt nevoite s se ntoarc, strbtnd tevile de foc 5. Tubul de flacr, cutia de foc si
tevile de foc acumuleaz cld. pe o fat si o transmit apei care se gseste pe cealalt fat Prin
nclz., apa la un mom. dat atinge temp. de saturatie corespunztoare pres. initiale din cl-dare si
ncepe s se transforme n vapori.
Cldarea ignitub. cu flacr direct

1mantaua cldrii; 2tubulatura apei de alim.; 3supap de sigurant; 4gur de vizitare dom; 5
tu-bulatur principal de abur; 6tub de fla-cr; 7tubulat. de purj; 8sist. de sus-tinere tambur
clda-re; 9niv. apei n cl-dare; 10cam. de fum; 11canal de evac. a gaze.; 12gur de vizitare
cam. de fum; 13domul cldrii
. Aceste cldri pro-duc abur la param. sczuti.
Cldarea ignitub cu tub de flacr si tevi de fum
1tub de flacr; 2 cam. de fum; 3cos de evac. gaze; 4 tu-bulatur ap de alim; 5domul
cldrii; 6 tubulat principal de abur; 7supap de si-gurant; 8gur de vizitare dom; 9gur de
vizitare cam. de fum; 10suporti de sustinere cp cldare; 11tevi de fum; 12 manta cldare; 13
sist. de aprind. si alim cu cb.; 14pre-nclzitor de aer.
.
Avantajele si deza-vantajele cldrilor ignitub.
Avantajele cldrilor ignitub.: permit obt. aburului cu continut mic de umid, datorit vol. mare
al cam. de abur; sunt putin sensibile fat de calit apei de alim.; sunt simple n exploatare;
mentin randam. re-lativ ridicat (6575 %) chiar la variatii de regim;
Dezavantajele cld-rilor ignitub: au greut. mare (cca. 1 Kg metal la 1 Kg de abur); funct. la
pres mici; au debit mic de abur (6 7 t/h); nec. timp ndelungat ptr. ridicarea pres.; sunt
sensibile n ceea ce priveste proc. de dilatare si contractare la diferite sarcini termice; prezint
pericol de explozie, datorit vol. mare de ap, iar spargerea tevilor de fum poate produce
explozii pu-ternice; prezint dificultti n ceea ce priveste curtirea si ntretinerea lor n
stationare.
Caldarina recuperatoare
Caldarina recupera-toare are urmt. ca-racteristici: asig re-cuperarea unei prti din energ
termochi-mic a cb utilizat la propulsia navei cu MAI n proportie de pn la 25% din put
instalat a motorului; sunt cldri de tipul cu circulatie fortat si folos ptr vapori-zarea apei
cldura gaze evace de la MP si MA; temp gaze la intr e de 300400
o
C. Dup modul de
constr a sist vapori-zator deosebim: cldri ignitub care se utiliz ptr caldarine de capacit redus
(sub 3 t/h debit), echipeaz cargouri sau mineraliere cu deplasament sub 4000 t
Dw
; cldri acva,
care sunt de 2 tipuri: cu vaporizator tip spirala lui Arhi-mede (fig2) si cu vaporizator tip ser-
pentin.
Caldarina recupera-toare din fig4 se compune din: sist vaporizator 1 unde apa se evapor dato-
rit cldurii evac de la MP. Este format din 24 serpentine similare cu tevi n spiral care sunt
legate independent printr-o valv a tubulat 5 si retur 6, instalate una deasu-pra celeilalte. Ser-
pentinele sunt mon-tate concentric pe un colector cilindric cu-plat cu galeria de evac a MP 8 si
co-lectorul de gaze ptr cos 9, astfel c per-mite trecerea gaze de evac fie direct spre cos fie prin
serpen-tinele vaporizatoru-lui. Rolul de dirijare a gaze de ard l are o valv clapet 4 actio-nat
mec din afara caldarinei, care at cnd e complet nchi-s (n pozi oriz), oblig gaze s treac prin
serpentinele 3 si s ias prin difuzorul 12 (are form de aju-taj, nlesnind curg mai rapid a gaze
si evacuarea spre cos). Cnd 4 e complet deschis (poz vert) gaze de ard trec direct spre cos,
ocolind serpentinele de evac..
Fig. 4
Aparatele de msur si control la caldarina recuperatoare sunt aceleasi ca si la cal-darina cu
arztor. . Reglarea de-bitului de abur se realiz prin reglarea cantit de gaze care trece printre
serpen-tine
Armturile ext. ale cldrilor navale
Prin armtur se ntelege totalit. dis-pozitivelor de reglare si de punere n co-municatie, dispuse
pe colectoarele cldrii, care au scopul de a asig. buna funct a cldrii si reglarea proc care au
loc n aceasta.
Valvulele de aburi ale cldrii. Valvu-lele de aburi ale cldrii au rolul de a conecta sau deco-
necta cldarea cu tubulatura principal sau aux de abur viu.
Toate aceste valv sunt astfel executate nct nu permit trece-rea aburului dect ntr-un sg sens
de la cldare spre con-sumatori.
Manevrarea valv de aburi ale cldrii se poate face manual, direct din comparti-mentul cldrii
sau de la dist cu ajut unui sist de transmisie a efortului.
Supapele de siguran-t. Aceste supape sunt valv cu o constr spe-cial, capabile s pun n
comunicatie sp de aburi al cldrii cu atmosfera ext. n felul acesta, prin eliminarea unei cantit
de abur din cldare, pres din int acesteia scade si pericolul unor grave incidente poate fi
nlturat. Supapele de sigurant declan-seaz automat la depsirea pres de regim, putnd fi
actionate si manual n caz de nevoie. Cldarile navale sunt dotate cu cel putin dou supape de
sigu-rant. Una din supa-pe trb s fie reglat ptr declansare la o pres care s depea-sc cu 0,7
Kgf/cm
2
pres de regim, iar cealalt este reglat la o pres care s depseasc cu 0,5 Kgf/cm
2
pres
de regim a cldrii
Valv de alim. Valv de alim au rolul de a conecta sau deconec-ta cldarea de tubulat de alim cu
ap. n scopul asig unei alim continue a cldrii cu ap, toate cldrile navale sunt dotate cu
dou valv de alim, una fiind de rezerv. Din aceast cauz valv de alim trb s mai aib pe lng
valv simpl si o valv de retinere care s permit scurgerea apei numai ntr-un sens de la pompa
de alim spre cldare.
Valve extractiei de supraf si de fund. Valv extractiei de supraf are rolul de a permite executarea
periodic sau perma-nent a extractiei de supraf n scopul ndeprtrii din cl-dare a grsimilor
acumulate pe oglinda de vaporizare sau n scopul mantinerii unei anumite salini-tti a apei n
cldare. Valv extractiei de supraf e dispus pe colectorul sup al cl-drii.
..Robinetul de aer. Acest robinet are rolul de a pune n comunicatie sp co-lectorului de aburi cu
atm n mom umplerii cldrii cu ap, n faza initial a ridic-rii pres n cldare si n timpul
eliminrii apei din cldare.
Robinetele de control. La unele cldri navale cu pres mic se pot ntlni robinetele de control
care au rolul de a identifica gradul de umplere al cld-rii cu ap
Prin deschiderea ro-binetelor de control, cldristul trebuie s disting dup aspect ce anume
iese din robinet: ap sau abur.

Accesoriile int ale cldrilor acva
Majoritatea acceso-riilor int ale cld-rilor acva se gs n colectorul sup.
Tubul culegtor de aburi. . Acest tub are pe lng rolul de a capta aburii produsi de cldare si
rolul de excludere n msur ct mai mare a umidit. din continu-tul de aburilor.
Placa calmant. . Pla-ca calmant, mijloc eficace n asig unui proces uniform de distrib a
bulelor de abur pe toat supraf oglinzii de vaporiz.
Placa cal-mant mpiedic tre-cerea rapid a apei dintr-un bord n altul, asig n felul acesta o
stabilitate mult mai bun a apei n colec-tor .
Prelungitorul tubului de alim. Introducere apei n cldare se face cu ajut prelun-gitorului tubului
de alim.
Separatorul apei de alim. de coborre.
n scopul evitrii contactului dintre apa de alim si bulele de abur, ct si ptr a nu permite
ptrunde-rea bulelor de abur n tuburile de coborre, colectorul sup al cl-drii e dotat cu sepa-
rator al apei de alim.
Plnia extraciei de supraf. Ptr mentinerea salinittii apei n cldare n anumite norme, ct si
ptr ndeprtarea grsi-milor de la supraf oglinzii de vapori-zare, colectoarele sup ale cldrilor
acva sunt dotate cu inst ptr extractia de supraf.
Zincurile caldari. In scopul protejrii met cldrii mpotri-va acestui proc ele-ctrochimic, n
cldri se introduc plci de zinc electrolitic
Supranclzitoare de aburi
Prin supranclz. de aburi se nelege acel elem. constr. al cl-drii care are rolul de a acumula o
parte din cld. gazelor pentru ridicarea temp. abu-rului generat de cldare.
Prin ridicarea temp. aburului, acesta si mreste continutul de cld. si ca urmare, fiecare kg de
aburi cu un continut sup de cld. va fi capabil s produc un l.m. mai mare n inst. mec. (la
masini). Constr. Supranclzi-toarelor depinde de tipul constructiv al cldrii si din aceast
cauz supranclzi-toarele pot fi ptr cldri cu flacr n tuburi sau ptr cldri cu ap n tuburi.
. Trecnd prin elem. supranclzitorului, aburul reuseste s-si ridice temp. pn la 300330
o
C.
Supranclzitoarele cldrilor acvatubu-lare navale se mpart n suprnclzitoare vert. si
supranclzi-toare oriz.
n prezent se tinde a se folosi la cldrile navale numai supra-nclzitoare vert. cu tuburi n
form de bucl, deoarece dup funct. se pot goli complet de apPtr. funct. normal a cldrii,
suprancl-zitorul trb. s fie bine fixat pe cldare. Fixarea supranclzi-torului trb s asigure:
o poz. const. fat de cldare; imposibili-tatea deplasrii co-lectorului supran-clzitorului n
urma diferitelor efecte inertiale; posibilit. dilatrii prin nclz.
Economizoare
. Acesta are rolul de a acumula o parte din cld. gaze. ce se n-dreapt spre cosul navei si a o
reda unui circ. de ap ce ur-meaz a intra n cl-dare. Economizorul este dispus n calea gazelor,
dup snopul convectiv de tuburi si imediat dup supra-nclzitorul de aburi. El are ca scop
nclz. apei de alim. a cld-rii pn la o temp. apropiat temp. apei din cldare.
Economizorul se folos. la cldrile de nalt pres., deoarece n aceste cldri temp. de saturatie
are valori mari, iar gaze. din focar, avnd o vit de scurgere mare, tind s prseasc cldarea cu
o cantit. apreciabil de cld.
n principiu, econo-mizorul este alctuit dintr-un nr. de tuburi prin int crora circul apa de
alim., iar prin ext. fiind splate de gazele calde ale com-bustiei. Tuburile eco-nomizorului pot
avea forma unor serpenti-ne dispuse oriz. si prinse n dou sau mai multe colectoare.
Economizoarele se pot clasif. n: eco-nomizoare nefierb-toare la care apa se prenclzeste cel
mult 2025
o
C sub temp. de saturatie. Se confect. din tuburi de font cu aripioare dispuse oriz.
avnd directia de curg a ga-zelor de ard. perpen-dicular pe ele; fierbtoarele la care apa se
nclz. pn la temp. de saturatie corespunztoare pres din cldare si se va-porizeaz partial
(max. 15% din debi-tul de abur trecut prin economizor). Se execut din tevi de ot fr suduri
(trase) cu diam. de 3252 [mm] dispuse n serpentine paralele.
Avantajele folosirii economizoarelor sunt:
reducerea supraf. de nclz. a vaporizatorului;
folos. rational a entalpiei reziduale din gaz. de ard.;
eli-minarea partial a dilatrii inegale a prtilor componente ale sist. vaporizator;
reducerea variatiei de niv. a tamburului.
Prenclzitorul de aer
Prin introd. n foca-rul cldrii a aerului cald creste intensita-tea proc. de ard. a cb, creste temp.
din fo-car si scad pierderile de cld. det. de ard. incomplet. Prenclzitorul de aer const n
principiu dintr-o serie de tubu-ri prin care circul aerul destinat nclzi-rii. n ext., tuburile sunt
nclz. de gaze. combustiei care p-trund n cosul navei.
De regul, prencl-zitorul de aer este ultima supraf. aux de nclz. a cldrii si e dispus la baza
cosu-lui.. Prenclzitoarele de aer pot fi executate cu tuburile dispuse oriz. sau vert. Tuburile
prenclzi-toarelor de aer folosite la nave pot avea diferite forme.
Prenclzitoarele de aer fiind dispuse n zone cu temp. relativ mici, tuburile acesto-ra se gs. n
cond. termice mult mai usoare dect tuburile supraf. principale de nclz. Din aceast cauz
gros. tuburilor e de 0,5 pn la 2 [mm]. Prinderea tu-burilor se face n plci tubulare prin ndoire
si lipire avnd grij ca ntr-una din prti, tubu-rile s aib posibi-litatea de a se dilata.
n practic nu se prea se ntlnesc cazuri ca una si aceeasi cldare s fie dotat att cu
prenclzitor de aer, ct si cu economizor.
Prenclzitoarele de aer pot fi ntlnite la cldrile de joas pres., iar economi-zoarele la cldrile de
nalt pres. n ceea ce priveste supranclzitoarele de aburi, acestea pot fi ntlnite la toate tipurile de
cldri principale.
Colectoarele cldrii
Prin colector sau tambur se ntelege cam de ot cu sect cir-cular care uneste diferite grupuri de
tuburi prin care circul ap sau ames-tec de ap-aburi.
Dup destinatia lor, colectoarele pot fi de aburi, de ap sau ptr supranclzitoare, iar dup poz
lor, pot fi colectoare sup sau colectoare inf.
Apa de alim a cldrilor
Privit d.p.d.v. al calit, apa cldrilor se poate mprti n 2 categ: apa de alim si apa din cldare.
Prin apa de alim se ntelege acea ap care se gs n drum spre a fi introd n cldare.
Apa din cldare se deosebeste f. mult de apa de alim mai ales prin concentratia mare de sruri.
Calit apei de alim si a apei din cldare se caracteriz cu ajut urmt indici de calit:
Duritate temporar. Acest indice carac-terizeaz prezenta bicarbonatilor de calciu [Ca(HCO
3
)
2
]
si bicarbonatilor de Mg [Mg(HCO
3
)
2
] n ap.
Duritatea permanen-t. Constituie indice-le ce caracterizeaz prezenta sulfatilor si clorurilor de
Ca si Ma care n timpul n-clzirii apei nu se depun, ci rmn di-zolvati n masa apei
contribuind la forma-rea cructei..
Duritatea total. Constituie indicele care nsumeaz valo-rile durittii tempo-rare si permanente.
Duritatea total a apei se msoar n grade de duritate d. Un grad duritate reprez 10 mg sruri de
Ca la un litru de ap. 1
o
d=10 mg CaO = 7,14 mg MgO
Salinitatea apei. Acest indice caracte-riz prezenta si continutul clorurilor de sodiu, Ca si Mg
[NaCl,CaCl
2
, MgCl
2
] n ap..
Continl de oxigen dizolvat. Acest indice caracteriz cantit de miligr de oxigen dizolva ntr-un
litru de ap..
Numrul bazic. Este indicele care rerprez care anume parte din continutul total de corpuri chim
aflate n ap se comport ca soda caustic. Nr bazic reprez cantit de NaOH ntrt-un litru de ap.
Numrul fosfatic. Ptr depunerea srurilor dure n stare de nmol, n cldare se introduc anumiti
compusi chim la baza crora st anhi-drida fosfatic [P
2
O
5
]. Ptr a se cu-noaste continutul de
anhidrid fosfatic n apa cldrii se folos nr fosfatic, care reprez nr de mili-grame P
2
O
5
ntr-un
litru de ap.
Indicele de hidrogen (pH). Acest indice caracteriz concentra-tia ionilor de hidro-gen n ap. El
consti-tuie unit de msur a reactiei apei: pH = 7,0 apa este neutr;
pH < 7,0 apa este acid; pH > 7,0 apa este bazic.
1.Tratarea apei n afara cldrilor
Tratarea apei n afara cldrii const n aceea c nainte ca apa s fie introd n cldare e supus
unui regim de filtrare mec sau chim n scopul mbunttirii calit ei.
. 2.Tratarea apei n cldare
Tratarea apei n cldare const n introd unor reactivi chim n cldare. Acestia intrnd n
combinatie cu sruri-le continute de apa din cldare dau nas-tere altor sruri solu-bile care se
depun pe fundul cldri n stare de nmol-past -un orificiu practicat n colecto-rul inf al
cldrii.
3.Controlul calittii apei
Controlul calittii apei de alim si a apei din cldri e nec ptr a se trata apa n mod corespunztor,
ale-gndu-se n acest scop cantit nec de reactivi chim. cldrii, mrindu-i n mod considerabil
cantit de sruri.
Inst de alim cu ap
Aceast inst trb s asig n permanent alim cldrii cu o cantit de ap, fct de debitul de vapori
generati la un mom dat. Inst se compune din pompe de alim cu ap, pompe de circulatie, tancuri
ptr depozitarea apei, fil-tre, baza de obs, pu tul cald, valv de tre-cere, ap de msur si control
(termometre, manometre etc.), pre-nclzitorul de ap, economizorul si tu-bulatura de legtur.
1tk de ap; 2 condens; 3filtru; 4pomp; 5prencl-zitor; 6economizor;
7cap alim principal; 8cap alim secundar
Inst de alim cu cb
Cb navali ptr cldri li se cer urmt: aprindere usoar; ard prin folos oxige-nului atm;
produse-le ard s fie gazoase; produsele ard s nu distrug met cu care intr n contact; prin
ard s degaje o cantit ct mai mare de cld; s-si ps-treze timp ndelungat calit sale chim; s
poat fi usor nmaga-zinat la nav; s poat fi usor trans-portat la bord.
. Vscozitatea reprez calit lich de a opune rezistent la nainta-rea particulelor sale sub actiunea
unei forte ext
Temp de aprind reprez temp la care vaporii formati prin evaporarea cb se aprindTemp de
congelare reprez temp min la care cb si pierde calit sale fl.
Continutul de cenus reprez cantit de s-ruri: NaCl,KCl,CaCl
2
care se gs n cb si care n timpul
com-bustiei nu ard.
Continutul de sulf reprez cantit de sulf n componenta cb care nu particip la formarea
bioxidului de sulf.
Continutul de ap reprez cantit de ap continut n unit de vol a cb
Inst de condensare
Condensatorul reprez un schimbtor de cld destinat reducerii pres finale a turb sub valoarea
pres atm, prin condensa-rea aburului evacuat.
Cond pe care trb s le ndeplineasc un bun condensator n vederea realizrii unei eficiente
econo-mice ct mai ridicate sunt urmt:
crearea unui vid ct mai naintat, ptr a mrii cderea de entalpie disponibil pe turb si a reduce
astfel con-sumul specific de cld al turb;
obt unui condensat pur si fr gaze, ptr al putea reutiliza la alim cldrii;
mentinerea temp condensatului la o valoare ct mai ridicat, ptr a reduce cantit de cld nec
vaporizrii lui n cldare;
realiz unei capacitti specifice ct mai mari, deci a unui vol si a unei greutti ct mai mici;
funct cu un consum ct mai mic de energie.
Dup modul n care se face condensarea aburului, condensatoarele se clasif n condensoare prin
amestec si conden-soare de supraf.
n condensatoarele de supraf, aburul se condenseaz pe supraf de rcire ce separ aburul de
mediul de rcire. Drept mediu de rcire se folos aproape exclusiv apa si numai foarte rar aerul.
Condensatoa-rele de supraf permit realiz unor pres sczute si obt unui condensat pur, fr aer, si
desi sunt mai complicate si mai costisitoare dect condensatoarele prin amestec, ele se folos
aproape cu exclusi-vitate n inst moderne de turb cu abur.
Circulatia nat a apei n cldare
Circulatia nat apare ca rezultat al schim-bului convectiv de cld n masa apei cnd particulele
de ap, intrnd n con-tact cu supraf de n-clzire, devin mai usoare si se deplasea-z n sus,
asigurnd o miscare de ascensi-une. Locul particule-lor care s-au deplasat n sus e ocupat de alte
particule mai reci. n acest fel se creaz circulatia nat a apei ca rezultat al diferentei greuttilor
specifice ale lich n diferite locuri de-a lungul supraf de nclzire.
TDtuburi descen-dente; TAtuburi ascendente; EC economizor; CIco-lector inf; PApom-p
de alim; Ttambur (colector sup); SIsupranclzitor
Circulatia artifi-cial a apei n cldare
. n aceste cldri apa circul sub efectul impulsului de recir-culatie creat artificial cu ajut
pompelor de circulatie.
Dup modul cum se reliz circulatia arti-ficial cldrile se clasif n:
cldri cu circulatie artificial repetat;
cldri cu circulatie artificial unic.
PRpomp de recir-culare; TAtuburi ascendente; ECeco-nomizor; CIcolector inf; PA
pomp de alim; Ttambur (co-lector sup); SI supranclzitor
Cldri cu circula-tie artificial unic:
Caracteristica princi-pal a acestor cldri const n aceea c au un sg circ ptr apa de alim, n
circ de tuburi fierbtoare ale cld-rii, unde se nclzeste si se transform n abur.
Cldri cu circula-tie artificial repe-tat:
. Circ de ap ale cl-drii sunt compuse dintr-un circ de alim si un circ de vehicu-lare a apei si a
emul-siei de ap-abur. Cel mai rspndit tip de cldare cu circulatie artificial repetat e
cldarea de tip La Mont:

1pomp de alim; 2 colector de intr n economizorul cld-rii; 3economizorul cldrii; 4
colector de iesire din econo-mizor; 5tambur (co-lector sup); 6pomp de recirculare; 7va-
porizatorul cldrii; 8supranclzitor; 9 focar; 10mantaua cldrii
Avantaje:
- ptr acela-si debit, greut si ga-baritul cldrii se micsoreaz de cca 10 ori;
- cldarea permi-te obt aburului dup cca 5..6 min; tubu-rile cldrii pot fi dispuse n orice
poz;
- circulatia apei n cldare e sigur la diferite valori ale pres de regim.
Dezavantaje: sist greoi de fixare a ser-pentinelor din tuburi-le oriz;
cldarea ne-cesit o ap de alim f.e pur d.p.d.v. al continutului de sru-ri;
consum mare de energ ptr funct pom-pei de circulatie; funct instabil la regim diferit de cel
calc;
Tirajul cldrilor navale
Analiznd proc com-bustiei s-a constatat c ptr o ard perfect a cb e nec o cantit bine det de aer
care s fie introd n fo-carul cldrii. Introd aerului n focar se poate realiza pe cale nat sau pe
cale artificial.
1.Tirajul natural
. Tirajul nat reprez introd permanent a unei mase de aer n focarul cl-drii fr a actiona cu
vreun mijloc spe-cial. Aerul ptrunde n focarul cldrii datorit greut specifi-ce diferite ale
aerului rece din atm si gaze calde din int focar.
La cldrile navale, tirajul nat se creaz cu ajut cosului
La cldrile navale moderne, unde se folos mari cantit de cb, deci unde tirajul trb s asig
ptrunde-rea maselor mari de aer n focar cu o vit de peste 30[m/s], ti-rajul nat nu mai poate fi
folosit.
2.Tirajul artificial
Prin tiraj artificial se ntelege fenom de circulatie a aerului din ext cldrii si gaze din focar sub
impulsul unui ap special care s creeze o pres de tiraj p ca-pabil s asig o vit a gaze n cldare
de peste 30 [m/s].
Folosirea tirajului artificial a permis micsorarea conside-rabil a dimens foca-rului si a cldrii
n general. Tirajul artificial se poate realiza prin: tiraj artificial des-chis; tiraj artificial nchis.
Prin tiraj artificial deschis se ntelege folosirea unor venti-latoare puternice care aspirnd aerul
din atm s-l introd n compartimentul cl-drii cu o oarecare pres capabil s n-ving toate
rezisten-tele aerodinamice din compartiment si cl-dare.
Tirajul artificial des-chis se mai poate realiza si prin insta-larea unor ejectoare sau ventilatoare
la baza cosului sau la partea sup a cosului.
Tiraj artificial nchis, adic aerul refulat de masini suflante sau ventilatoare e cana-lizat direct n
focarul cldrii cu o pres mult mai mare dect n cazul tirajului artificial deschis.
La cldrile cu tiraj artificial nchis aerul poate avea pres pn la 2[Kgf/cm
2
Aerisirea comparti-mentului cldrii, n cazul folosirii tira-jului artificial nchis, se realiz cu
ajut unor ventilatoare special destinate aerisirii compartimentelor.
Transmiterea cld prin conductivitate termic
Conductivitatea term e det de difuzia elec-tronilor liberi ai met care prin deplasarea lor n masa
met per-mit transportul unei cantit de cld n masa acestuia. .
Transmiterea cld prin convectie
Cantit de cld trans-mis prin convectie de la gaze sau lich, la supraf unui cp solid, n timp de o
or, se det prin expresia:
( )
1
t t H Q
Transmiterea cld prin radiatie
Cld se poate trans-mite de la un cp cald la unul mai putin cald si fr ca aceste cp s vin n
contact nemijlocit. Acest proc se face prin radiatie de cld.
Transmiterea com-binat a cld prin convectie si conductivitate
La cldri, proc de transmitere a cld de la gaze la ap se realiz n mod treptat si combinat.
Cazul general de transmi-tere combinat a cld se poate oglindi n cazul trecerii cld de la gaze
calde ale combustiei, din ext tubului, la apa relativ rece din int tubului sau invers.
Cld transmis prin convectie de la gaze la tub si prin con-ductivitate term tu-bului se transmite
mai departe prin convectie de la supraf int a tubului la apa care circul prin int acestuia. Cantit
de cld transmis n acest mod reuseste dup un scurt timp s ridice temp apei la valoarea temp
de sa-turatie pe care o va mentine const n des-fsurarea proc de vaporizare.
Diferenta medie a temp agentului cald si a agentului rece
n proc transmiterii cld de la un ag cald la un ag rece, n schimbtoarele de cld au loc variatii
de temp; ag cald si micsoreaz temp, pe cnd ag rece si mreste temp.
Variatia temp att a ag cald ct si a ag rece se caracteri-zeaz prin diferenta medie a temp
m
t

care caracterizeaz rap variatiei temp ag cald fat de variatia tem ag rece.
Valoarea acestei di-ferente de temp de-pinde de directia deplasrii ag cald n rap cu directia de
de-plasare a age rece. Deplasarea relativ a ag term n schimb-toarele de cld poate fi n
echicurent, cnd directia de deplasare a ag cald coincide cu directia de deplasare a ag rece si n
contracurent cnd directiile de deplasa-re ale ag calzi si reci sunt opuse .
.Pierderi de cld n cldare
Cldarea n calit de agregat term funct cu anumite pierderi term. Din analiza randam cldrii se
poate constata c din ntreaga cantit de cld disponibil cldrii prin ard cb numai o parte din
aceast cld e acu-mulat n mod util de ctre cldare.
n prezent cldrile acva navale moderne au randam de cca. 90 94
Cld util acumulat de cldare (Q
1
)
n timpul combustiei, fiecare kg de cb de-gaj o cantit de cld egal cu put caloric a cb
i
Q
.
Din cld degajat de fiecare kg de cb, cldarea acumuleaz n mod util o cantit de cld
1
Q
care
ntotdeau-na va fi mai mic dect
i
Q
.
Pierderea de cld cu gazele evac (Q
2
)
n inst de cldri, ga-zele combustiei, du-p ce au efectuat circ n cldare, sunt evac n atm ptr a
face loc unei noi cantit de ga-ze rezultate n urma ard continuie a cb n focarul cldrii.
Gazele combustiei prsesc cldarea continnd nc o cantit apreciabil de cld; aceast cld se
pierde n atm fr a fi utilizat n inst si din aceast cauz e con-siderat drept o pierdere de
cldur.
Pierderea de cld datorit ard chim incomplete (Q
3
)
Cea mai bun msur ptr reducerea pierde-rilor de cld datorit ard chim incomplete
3
Q
o
constituie asig proc de combustie cu o cantit suficient de aer, urmrind ndea-proape rezultate
ap de analiz a gazelor.
Pierderea de cld n mediul nconjur-tor cldrii (Q
5
)
Din cld degajat prin ard cb n focarul cldrii, o parte
5
Q
destul de mic dar nu neglijabil se
pierde n mediul ext al cl-drii. Aceast pier-dere
5
Q
are loc ca urmare a trecerii unei cantit de
cld prin conductivitate, str-btnd att izolatia term a cldrii ct si nvelisul metalic al
acesteia. Practic, aceast cldur pierdut de cldare e tocmai cld radiat de cldare n com-
partimentul unde se afl montat.
Randam cldrii -notiunea care reprez gradul de economici-tate al cldrii. Prin randam
cldrii
k

se ntelege rap dintre cantit de cld util acumulat de cldare

1
Q
ptr vaporizarea
apei si cantit total de cld de care dis-pune cldarea prin ard fiecrui kg de cb:
[ ] % 100
1
i
k
Q B
Q

Bilantul term al cldrii
Numim bilant termic al cldrii legea conservrii energ adaptat proc ce au loc n cldare. Con-
form acestei legi, cantit de cld intro-dus n focar trb s fie egal cu cantit de cld consumat n
cldare.
Considernd c put caloric a cb e 100%, bilantul term al cl-drii se poate reprez astfel:
5 3 2 1
% 100 q q q q + + +
unde:
100
1
1
i
Q
Q
q
;
100
2
2
i
Q
Q
q
;
100
3
3
i
Q
Q
q
;
100
5
5
i
Q
Q
q
- pierderi
relative de cldur n cldare.
TURBINE CU ABURI . TIPURI . FUNCTIONARE
Turbinele cu aburi sunt masini termice in care energia potentiala a aburului
produs in instalatiiile de caldari este transformat in prima faza in energie
cinetica si apoi lucru mecanic de rotatie transmis propulsorului,masinii sau
mecanismelor auxiliare
Aburul produs in caldare se destinde in turbina suferind o serie de
transformari in urma carora se obtine un lucru mecanic.
O turbina cu abur elementara este formata dintr-un singur disc cu paletele
respective si dintr-un singur rand de ajutaje.
In functie de modul in care se destinde aburul in palele rotorului se
deosebesc doua tipuri de turbine care difera atat din punct de vedere
functional cat si constructiv:
turbine cu actiune
turbine cu reactiune
Comparativ cu motoarele termice turbinele cu abur prezinta urmatoarele
avantaje
rotire direct pe ax
se pot construi turbine de puteri mari
au consum de abur redus
greutate specifica mica
Clasificare
1. dupa destinatie
principale
auxiliare
2. dupa natura procesului de destindere in pale
cu actiune
cu reactiune
combinate
3. dupa modul de utilizare a energiei aburului
cu o treapta
cu trepte sau etaje de presiune
cu trepte sau etaje de viteza
cu trepte sau etaje de presiune si viteza
4. dupa directia de curgere a aburului
axiale
elicoidale
radiale-centrifugale
centripete
5. Dupa modul de admisie a aburului
admisie totala
admisie partiala
6. Dupa modul de evacuare
Turbina cu condensatie
Turbina cu contrapresiune
Turbina cu presiune intrermediara de abur
7. Dupa valoarea presiunii initiale
supracritice p>225daN/cm2
cu inalta presiune 225>p>50 daN/cm2
de medie presiune p<50 daN/cm2
de joasa presiune p=1.2-2daN/cm2

Partile componente
1. rotorul
2. paletele
3. arborele
4. ajutajul
5. lagarele de pat
6. carcasa
7. colectorul de admisie al aburului
8. colectorul de evacuare al aburului
Turb cu actiune
Turb cu actiune cu o sg treapt (turb Laval) e reprezentat schematic n fig1.
Fig.1 Schema turb cu actiune cu o sg treapt: 1conduct de abur; 2ventil de
reglare; 3canal ptr distributia aburului; 4ajutaj; 5palete mobile; 6discul ro-torului; 7canal ptr
colectarea aburului; 8racord de evac; 9 carcasa turbinei .
Datorit destinderii lui n ajutajul 4 si transformrii energ sale cin, n energ mec pe paletele acti-
ve, mobile 5. La iesirea din turb, aburul e condus prin racordul de evac 8.
Jetul de abur, de pres
0
p
si vit
0
c
, se destinde n ajutajele statorului pn la pres
1
p
, atingnd vit
1
c
; cu aceast vit, sub un unghi
1

, atac paletele mobile (active) ale rotorului, cruia i imprim

o miscare de rotatie prin tran-sformarea energ sale cin n energ mec,
Ptr a nu se produce pierderi la intr abu-rului ntre palete, e nec ca jetul de abur s intre tg la supraf
paletei.Dup ce curge prin canalul dintre palete, n care sufer o aba-tere datorit profi-lului curbat
al pa-letelor, aburul pr-seste canalul cu vit relativDeoarece aburul iese din ajutaje cu vit mari, e
nec ca mu-chia de intr a pale-telor s fie ascutit cu o gros de 0,20,3 mm.
Diagrama i-s a turb cu actiune
*
o
i - entalpia de frnare;
t
AB
- destindere adiabat; AB - destindere politrop;

a
h
- pierderi n ajutaj; p
h
-pierde-ri n palete; ap
h
- alte pierderi.
Turb cu reactiune
Turb cu reactiune, la care destinderea abu-rului din ajutaje e continuat si n pale-te, prezint
caracte-ristici constr specia-le, care o deosebesc de turb cu actiune.
Aburul livrat de cldare, cu pres
0
p
si vit absolut
0
c
, ptrunznd n turb cu reactiune, se
repartiz pe ntreaga circumferin-t a acesteia, admisia fiind total, ptr ca prin destinderea trep-
tat n paletele fixe 3, prinse n carcas si n paletele mobile 2, fixate pe supraf rotorului 4
(construit dintr-un tambur), s prseasc turb, avnd pres p si vit absolut
2
c
.
Schema turb cu reactiune: 1ajutaj; 2 palete mobile; 3pa-lete fixe; 4rotor; 5arbore.
Treapta de pres cu reactiune se compu-ne dintr-un rnd de palete fixe, urmat de unul de palete
mobile .
n timp ce n paletele fixe pres scade, iar vit absolut creste datorit destinderii n paletele
mobile scade, att pres ct si vit abso-lut a aburului, pro-ducndu-se n schimb l.m. prin
mrirea vit relative a aburului.
Turb cu reactiune reprez deci o turb cu trepte de pres cu randam mbunttit si la care variatia
pres paletelor de-a lungul turb e unifor-m, prin consumarea, n paletele mobile, a unei fractiuni
2
t
h
din cderea term total a treptei
t
h
.
Gradul de reactiune se exprim prin rap:
2 1
2 2
t t
t
t
t
h h
h
h
h
+

unde:
1
t
h
- cderea term teoretic dato-rat destinderii abu-rului n paletele fixe, care, conducnd la
cresterea vit absolute cu care aburul loveste paletele mo-bile, produce forta prin actiune (efect
de actiune);
2
t
h
-cde-rea termic teoretic datorat destinderii ntre paletele mobile, care, prin cresterea vit
relative a abu-rului, conduce la producerea fortei prin reactiune ( efect de reactiune)
n general, toate turb cu abur axiale se constr cu un anumit grad de reactiune, prin conventie
con-siderndu-se turb cu trepte de actiune, acelea la care
15 , 0
si cu trepte de reactiune, cele
la care
15 , 0 >
.
Consecintele scderii pres n paletele mo-bile ale turb cu re-actiune sunt:
1) nece-sitatea admisiei tota-le, datorit faptului c sub actiunea di-ferentei de pres, abu-rul
curge prin toate sp disponibile;
2) pierderi mici n paletele mobile, de-oarece sp dintre pale-te e ocupat n ntre-gime de abur,
nepro-ducndu-se zone de vrtejuri marginale, existente la turb cu actiune (fig3);
3) prezenta fortei axiale executat asupra ro-torului n sensul sc-derii pres, adic n sensul
curgerii abu-rului si care trb compensat.
n paletele fixe ale unei trepte de turb cu reactiune, aburul ptrun-de cu vit absolut
2
c
de iesire
din pa-letele mobile ale treptei precedente ptr a le prsi cu vit absolut majorat
1
c
,
dependent de vit teoretic
t
c
1
.

Diagrama i-s ptr turb cu reactiune
Destinderea n aju-taje de la
0
p
la
1
p
se face teoretic dup dreapta
t
AB
cu cderea de
entalpie
a
h
. n rea-litate destinderea e politrop dup oblica AB conducnd la pierderi n
ajutaje
a
h
.
n palete are loc o destindere de la
1
p
la
2
p
. Teoretic aceast destindere are loc dup izen-
tropa
t
BC
cu c-derea de entalpie p
h
. n realitate des-tinderea are loc dup BC conducnd
la pierderi n palete p
h
.
Iesirea ag term n treapt se face n realitate n pct D, aceasta ptr c ag resp sufer o nclzire
izobar datorit altor pierderi printre care principal e pierde-rea rezidual ap
h
.

Pierderi de energ term n turb cu abur
Pierrderile turb cu abur, datorit crora l.m. real e mai mic dect cel teoretic, sunt clasif astfel:
pierderi int: h - pierderi n ventilele de reglare;

a
h
- pierderi n ajutajele statorului (ntre pale-tele directoare); p
h
- pierderi ntre paletele
mobile;

e
h
- pierderi prin energ cin rezi-dual; fv
h
- pierderi prin frec si ventilatie;

mu
h
-umiditate; j
h
- pierderi prin scpri de abur int (ntre trepte);
pierderi externe
et
h
-pierderi prin scpri de abur n ext (prin etansrile ter-minale);
m
h
- pier-deri mec;
rc
h
- pierderi prin radiatie si conductivitate.
Pierderi interne
Pierderi n ventilele de reglare, h . Schimbarea de directie si variatia brusc de sect, pe care
le sufer aburul la trecerea prin ventilele de reglare, nainte de intr n turb, reprez un proc de
laminare, datorit cruia are loc cde-rea de pres
0 0
p p p
(fig1), care provoac pierderea
de energ term h .Pierderea de pres prin ventilele de reglare se exprim n fct de pres aburului
si de ventil.
Pierderile n ajutajele statorului, pierderile de energ cin a aburului n aju-taje sunt traduse prin
micsorarea vit abso-lute de iesire a abu-rului din ajutaje, det prin coef de reducere a vitezei

.
Pierderi ntre paletele mobile, p
h
. Principalii factori care provoac pier-deri ntre paletele
mobile sunt:
la intr ntre palete, ciocnirea cu muchia paletei provoac micsorarea vit aburului, att prin
aparitia unei zone de curgere laminar, ct si datorit ramificrii jetului pe cele dou fete ale
paletei;
frec jetului de abur de supraf paletelor, con-sumnd o parte de energ, conduce la pierderi care
reprez 2 % din pierderile totale;
admisia par-tial a aburului n paletele mobile (fig 3) creaz, prin vrte-jurile formate dato-rit
faptului c nu tot sp dintre palete e ocupat de abur;
schimbarea directiei jetului de abur la trecerea printre palete.
Pierderi prin energ cin rezidual,
e
h
. Energ cin cu care aburul prseste o treapt a turb,
dato-rit vit pe care o are, constituie ptr treapta resp pierderea rezidual.
Pierderi prin frec si ventilatii, fv
h
. Prin miscarea rotorului n mediul de abur, frec care apar
dau nastere la cur secundari, con-ducnd la pierderi de l.m. necesar nvinge-rii frecrii.
Pierderi prin umid,
um
h
. n zona din turb care lucreaz cu abur umed, picturile de ap
continute de abur, nefiind supuse destinderii, nu parti-cip la realiz de l.m.
Picturile de ap an-trenate de abur, producndu-se si o component de frnare a paletelor.
Pierderi prin scpri de abur int, j
h
. Datorit dife-rentelor de pres exis-tente ntre diferite spati
ale turb, ntre acestea se produc curgeri de abur nedirijate, abu-rul astfel scpat amestecndu-se cu
aburul destins n ajutaje sau palete directoare, i mreste entalpia provocnd pierderile de energ term
prin scpri
n cazul turb cu reactiune, pierderile prin scpri sunt pro-vocate de aburul care trece, att prin
in-terstitiile dintre pale-tele mobile si stator, ct si prin cele dintre paletele fixe si rotor.
Ptr diminuarea aces-tor pierderi se utiliz 3 sist de etansare: labirinti, inele de grafit si etansare
hidraulic.
Pierderi externe
Pierderi datorit scprilor de abur prin etansrile terminale,
et
h
. Datorit diferentei de
pres dintre sp dintre int carcasei turb si cel din ext ei, ntre carcas si arbore, la capetele de iesire
ale acestuia din turb, apar scpri de abur.
Pierderi mec,
m
h
. O parte din put obt la arborele turb se consum prin frec n lagre, sau prin
antrenarea mecanisme-lor aux (pompa de ulei, regulator etc.), conducnd la pier-derile mec de
energ term, a cror valoare, exprimat n procen-te din put turb si det exp, este cuprins ntre 10
si 12% la turb de 100..200 Kw, la cele de peste 20 Mw fiind sub 1,8 %.
Pierderi prin radia-tie si conductivitate,
rc
h
. Datorate fluxu-lui term propagat spre ext prin
radiatie si conductivitate, aceste pierderi pot fi neglijate, valoarea lor fiind mult diminuat prin
izola-rea corespunztoare a carcasei turbinei.
Turb cu trepte de pres
n scopul majorrii randam, care, att la turb Laval ct si la roata Curtis, are va-lori sczute din
cauza pierderilor importan-te n ajutaje si palete (datorate vit f. mari pe care o obt aburul prin
destinderea lui total ntr-un sg rnd de ajutaje), n turb cu actiune cu trepte de pres destinderea
abu-rului se realiz frac-tionat, prin mprti-rea cderii de pres ntr-un nr de trepte. Prin repartitia
cderii term totale pe trep-tele turb, se realiz vit periferice corespun-ztoare si pierderile prin
frec fiind mai mici, se obt randam mbunttite.
O treapt de pres e constituit dintr-un rnd de ajutaje, urmat de unul de palete mobile.
Turbina cu actiune cu trepte de pres e format dintr-o alternant de ajutaje 1, practicate din dia-
fragmele 5, fixate n carcasa 6, si de pa-letele mobile 2, sustinute de mai multe discuri 3, fi-xate
pe arborele turb 4.
Turb fiind axial, aburul circul n lungul turb, paralel cu axul ei, destin-zndu-se din treapt n
treapt. Pres abu-rului scade n ajutaje si rmne const n palete, iar vit abso-lut creste n ajutaje,
prin destinderea abu-rului si scade n pa-lete, producndu-se l.m. Din reprezenta-rea variatiei pres si
vit (fig1) se constat c turb cu actiune cu trepte de pres reprrez combinarea mai mul-tor turb cu
actiune cu o sg treapt, trensfor-mrile de energ avnd loc similar, dar repetat la fiecare treapt.
Destinderea aburului avnd loc de-a lungul ntregii turb, datorit cresterii vol su specific, dimens
pa-letelor se mresc la fiecare treapt.
Turbina cu actiune cu treptele de pres formate din trepte de vit, are pe fiecare disc al
rotorului, resp n fiecare treapt de pres, mai multe co-roane de palete mo-bile, ntre care se gs
paletele fixe, directoare.
Avnd putine trepte de pres, max 4, da-torit faptului c n treptele de vit se realiz o cdere adia-
batic mare, acest tip de turb e ieftin, dar prezentnd randam slab se utiliz numai la serviciile
auxiliare.
Turbina cu trepte de pres cu roat de reglaj, prezint n fata discului primei trepte de pres
o dis mai mare 515 cm, naintea creia se gs o roat cu trepte de vit, obisnuit dou.
Turb cu trepte de vitez (Curtis)
Conceput n scopul diminurii pierderilor prin energ cin rezidual, adic a redu-cerii vit
2
c
de
iesire a aburului din paletele mobile, turb cu actiune cu trepte de vit d posibilitatea mbunttirii
randam tub cu actiune cu o sg treapt, prin refo-losirea energ cin a aburului ntr-unul sau mai multe
rnduri de palete.
n turb cu actiune cu trepte de vit (roata Curtis), aburul se destinde total n aju-tajele directoare, n
care are loc transformarea energ sale term n energ cin, dup care, n mai multe coloane de palete
solidarizate n acelasi motor, energ cin a aburului e transformat n l.m.
Schema turb cu actiune cu 3 trepte de vit: 1ajutaj conver-gent-divergent; 2,4,6 primul, al doilea si
al treilea rnd de pa-lete mobile; 3,5pa-lete directoare; 7 stator; 8 rotor

Admisia aburului n turb, e partial, ajutajele convergent-divergente 1 fiind grupate numai ntr-o
zon a periferiei; din acestea, aburul destins pn la pres
1
p
si vit
1
c
, intr n primul rnd de
palete mobile 2, din care, suferind o abatere de directie, iese cu aceeasi pres
1
p
si vit sczut
2
c
.
n continuare, n paletele directoare, sau redresoare 3, fi-xate pe stator, jetul de abur si mentine
pres const fiind diri-jat n directia nece-sar intrrii n urm-torul sir de palete mobile 4. Paletele di-
rectoare sunt practi-cate numai pe o parte din circumferint, n dreptul ajutajelor, n restul periferiei
pere-tii se execut plini, mascnd paletele mobile ptr a evita efectul de ventilatie. Desi n paletele
di-rectoare nu se pro-duce l.m., datorit frec vit aburului sca-de pn la valoarea
2 1
c c
cu care
intr n paletele mobile 4, n care, prin producere de l.m. si micsoreaz din nou energ cin, iesind cu
vit .
2
c
Proc se repet de-a lungul paletelor di-rectoare 5 si a celor mobile 6, ptr ca la prsirea turb
aburul s aib o vit
2
c
re-dus, resp o energ cin redus..
Teoretic deci, vit teo-retic a unei turb cu actiune cu i trepte de vit, are valoarea, fat de cea cu o sg
treap-t:
i u u /
1

, nr de trepte fiind ns limitat la 3 si n ca-zuri exceptionale 4, datorit pierderilor

prin frec devenite importante.
L.m. util, specific, e rezultatul actiunii fortei tg totale, pro-dus n coroanele de palete datorit varia-
tiei jetului de abur.
Deoarece l.m. n pa-letele rotii Curtis se produce prin scde-rea energ cin obtinu-te de abur n
ajutaje, ptr realizarea unui randam ct mai bun trb ca o ct mai mare parte din energ cin a
aburului s se trans-forme n l.m., adic pierderile prin frec n palete s fie min si vit de iesire a
aburu-lui din ultimul rnd de palete s fie ct mai mic. Din aceast cauz randam max al turb
cu actiune cu trepte de vit scade cu cresterea nr de trepte.
Carcasa
Rolul carcasei e de a separa int turb de aerul atm, de a fixa poz relativ a pieselor statorului si de
a transmite la blocul de postament forta si vi-bratiile provocate de trecerea aburului prin turb.
Fig.1 Carcasa: 1zo-na de admisie a abu-rului; 2cilindru; 3 zona de evac; 4ca-nale colectoare
ptr priz; 5piese de legtur
Lagrele
Lagrele turb sunt elem care au rolul de a sustine rotorul, si lsndu-i posibilita-tea de a se
nvrti, nu permit deplasri ce ar putea duce la atingeri ntre rotor si prtile fixe ale turbinei.
Lagrele radiale sustin rotorul pre-lund greut acestuia si mpiedicnd n acelasi timp deplasa-rea
radial a lui.
Turb sunt prevzute cu cel putin 2 lagre radiale. La turb cu mai multi arbori, ptr fiecare arbore
exist cte 2 lagre radiale.
se introd un termo-metru.
Lagrul axial e destinat s preia eforturile axiale ale rotorului. n principiu un lagr axial const
dintr-un disc pl 2 asezat pe arbore-le rotorului 1 ntre dou coroane 3 cu segmenti (pastile) ptr
preluarea eforturilor axiale n ambele sensuri.
Lagrul radial-axial reprez n principiu o combinare a celor 2 tipuri de lag-re mentionate, utili-zat
fiind la o serie de constr moderne de turb. Se reuseste astfel evitarea unor avarii precum si cea
amintit anterior.
La aceste lagre portiunea de reazem a cuzinetului are o form sferic, fapt care asig autocentra-rea
sa, fct de pozitia arborelui turb. Prin autocentrarea cuzine-tului se realiz o dis-tributie uniform a
fortelor axiale dintre segmenti micsorn-du-se astfel posibili-tatea aparitiei unui cuplu de forte.
Ajutaje
Constr ajutajului va-riaz n fct de pres si temp fl cu care funct, de dimens sect de curgere ale
ajutaju-lui, de locul pe care l ocup n ansamblul turb si de experienta uzinei care l-a executat.
Diafragmele
Ajutajele treptelor cu actiune al cror rotor e n form de discuri, cu exceptia treptelor de
reglare, se fixeaz n diafragme. n partea de nalt pres a turb diafragmele se prevd cu ajutaje
frezate, n constr sudat, sau turnate cu modele usor fuzibile, iar la temp joase se prevd cu
palete din tabl ncastrate prin turnare n cp din font sau ot al diafragmei.
Rotorul
Rotorul reprez an-samblul format din totalitatea pieselor aflate n miscare de rotatie n int turb.
Rotoarele turb cu abur se pot grupa dup modul cum sunt realiz constr n:
-rotoare cu discuri,-rotoare cu tambur si -rotoare combinate (cu discuri si tam-bur).
Rotoarele cu discuri sunt folosite la turb cu actiune, iar cele cu tambur la turb cu reactiune.
Rotoarele combinate se folos la turb cu trepte cu actiune si cu trepte cu reactiune. Una din
principalele componente ale unui rotor cu discuri o constituie arborele. Acesta are rol de a
sustine diferit piese n rotatie, din turb.
Arborii turb sunt de dou feluri: rigizi si elastici.
Arborii rigizi au turatia critic mai mare dect turatia de funct, iar arborii elastici au turatia critic
mai mic dect turatia de funct. La turb cu arbori elastici att la pornire ct si la oprire se trece prin
turatia critic.
La turb cu actiune, n partea median a arborelui, sunt fixate piesele denumite dis-curi, n a cror
extre-mitate se afl mon-tate palele mobile. .
Discurile se execut prin forjare si strunji-re din ot carbon sau din ot aliat cu Cr, Ni, Mb etc., fct de
temp aburului si de solicitrile mecanice.
Montarea discurilor pe arbore se face n diferite moduri, dup temp din zona turb n care trb fixate
discu-rile resp. Fixarea discurilor direct pe arbore se face prin strngere la rece, La temp mai mari
de 450
o
C nu se mai poa-te aplica metoda pre-srii directe a discu-lui pe arbore,
Paletele cu actiune au un profil ngrosat la mijl cu unghiurile de intr
1
si de iesire
2
aproape egale
si cu canalele de trecere a aburului cu sect practic const de la intr pn la iesire, ptr a permite
curgerea aburului al o pres const (fig7).
Paletele cu reactiune se caracteriz prin faptul c au o form nesimetric, unghiul de intrare
1
avnd
valori mai mari ca unghiul de iesire
2
, iar sect canalului sca-de continuu, deoare-ce n canalele
dintre palete aburul se des-tinde si pres se reduce.
Rigidizarea paletelor turb cu actiune n scopul mpiedicrii vibratiilor si a sc-prilor de abur peste
vf paletelor se asig prin legarea paletelor ntre ele cu bandaje din tabl de ot, fixare prin nituire
(cazul paletelor scur-te) sau rigidizate prin srme (cazul palete-lor cu lung peste 250 mm).
Cu piciorul introd ntr-un canal de pe periferia rotorului; n cadrul acestui sist se deosebesc
urmt tipuri de prindere:
prin pies de dist;
direct pe o parte a piciorului;
direct pe ambele prti ale piciorului, n care caz piciorul poate fi n coada de rndu-nic, n T, sau
con de brad.
Clare pe obad; la care obada este profilat n T, sau n con de brad.
Prin nituire, n care caz piciorul paletei e executat n form de furc, pre-vzut cu 2 sau mai
multe brate, care se aseaz pe muchiile corespunztoare ale obadei.
Fixarea n santuri individuale paralele cu axul de rotatie; paletele se introd prin alunecare n
sant si se fixeaz prin stemuirea unor pre-lungiri sau prin suru-buri. Piciorul paletei poate fi n
form de bulb sau con de brad.
Prin sudare; la acest sist piciorul pa-letei e drept si se introd ntr-un sant de ghidaj, fixndu-se
prin cordoane de sudur.
Fiind piesele cele mai solicitate ale turb, att term ct si mec, paletele trb confect din ot bogat aliate,
rezistente la coroz. Ptr temp pn la 600
o
C se utiliz ot superaliat perlitic, iar peste 600
o
C ot
austenitic.
Portiunile supuse intens coroz (mu-chiile de intr a aburu-lui n palete) se pla-cheaz n zona de joas
pres, n special cu metale dure.
Etansarea turb cu abur
1.Etansrile intermediare
Ptr etansarea diferi-telor compartimente ale turb multietajate cu actiune se utiliz exclusiv
etansrile cu labirinti.
2.Etansrile ext
Ptr etansarea locului de trecere a rotorului prin carcas se utiliz, la aproape toate constr noi,
etansri cu labirinti. Exceptie fac numai unele turb cu abur de put mic, la care se mai folos nc
etansri cu sica-ne (cu crbune), si unele mai vechi, precum si unele turb cu gaze la care se
ntlnesc si etansri hidraulice, combina-te ntotdeauna cu labirinti.
Inst de ungere
Ungerea si rcirea lagrelor, a angrena-jelor cu roti dintate si a cuplajelor cu dinti impun o
circulatie continu si abunden-t de ulei.
. Pompa principal de ulei s-a executat n trecut exclusiv ca pomp cu roti dintate cilindrice,
cu dinti drepti sau nclinati, antrenat de ctre arborele turb printr-un angrenaj elicoidal, sau cu
roti dintate cilindrice, n fct de rap de reducere a turatiei. n unele ca-zuri, se folos 2 pom-pe
principale, dintre care una ptr sist de reglare si una ptr circuitul de ungere.
Pompa aux de ulei se execut de obicei de tip centrifugal, mai rar cu roti din-tate, si se plaseaz
ntotdeauna sub niv min de ulei, ptr a se evita pericolul deza-morsrii ei.
Filtrul de ulei e utiliz ptr retinerea eventualelor impuri-tti mec din circ ule-iului de ungere.
Rcitorul de ulei e un schimbtor de cld prin supraf, con-stnd dintr-un fas-cicul de tevi, prin care
circul lich de rcire, plasat n int unei mantale cilindri-ce.
Rezervorul de ulei trb s aib o capa-citate suficient de mare ptr a crea posi-bilitatea decantrii
impurittilor si a apei din ulei si separrii aerului si vaporilor duntori formati n timpul expl, ptr a
evita alterarea nainte de vreme a uleiului.
Expl inst de turb cu abur
1.Consideratii gen
Activitatea de expl se bazeaz ns, pe anumite principii co-mune:
nclzirea progresiv a elem met n vederea dila-trii normale, a.. s nu apar n nici un mom
o diferent de temp prea mare, fie ntre rotor si stator, fie ntre 2 pcte ale aceluiasi elem;
-asig unor drenaje sufici-ente; - ridicarea trep-tat a turatiei;
-tre-cerea rapid peste turatia critic-cres-terea treptat a sarc;
-funct cu param nomi-nali;
evitarea varia-tiilor bruste de sarc;
urmrirea n mod special a vibratiilor turb, a temp uleiului n lagre, a niv n condensator, tk de
ap tehnic si ulei si n prenclzitoare;
interzicerea pornirii pompelor n stare neamorsat si a funct lor ndelungate n gol;
la punerea n funct a unei inst de-servite de 2 pompe, din care una n rezerv, se probeaz n
gol; ptr scurt timp, pe rnd ambele pom-pe, se controleaz funct lor si se men-tine n funct o sg
pomp;
neprsirea locului de munc;
actionarea rapid si precis n caz de avarie;
citirea date-lor de expl si nscri-erea lor n documen-tatia de expl n mod constiincios;
con-trolul periodic rigu-ros si atent al inst.
Masina cu abur cu pist cu plin introductie
Aceast masin cu abur e astfel numit deoarece cursa pist se realiz n ntregime pe baza
introductiei aburului la pres
1
p
- a aburului sosit de la cldare.
Fig1 Diagrama masi-nii cu abur cu plin introductie
Astfel aria 1-2-3-4-1 reprez l.m. teoretic al masinii cu plin in-troductie n timp ce aria 1-2-3-
4-1 reprez l.m. al masinii reale. Diferenta din-tre cele 2 arii reprez suma pierderilor, adic:

pierd
A A
4 3 2 1 1234
Fazele de lucru ale acestui ciclu sunt urmt:
transforma-rea 1-2 reprez ad-misia aburului proas-pt n cil, la pres const
1
p
, timp n care
pist parcurge cursa sa integral ntre pctele 1 si 2. n cazul masinii ideale se pp c n pctul 2 are
loc destinderea brusc a evac; tran-sformarea 2-3reprez deschiderea brusc a evac si scderea
brusc a pres de la valoarea 2 , 1
p
la 4 , 3
p
;
transfor-marea 3-4evac abu-rului la pres const pe timpul deplasrii pist din pctul mort
dreapta n pctul mort stnga;
transfor-marea 4-1deschi-derea brusc a orifi-ciului de admisie a aburului proaspt.
Masina cu abur cu pist cu expansiune
Aceast masin cu abur prezint realiza-rea cursei pist ntre cele 2 pcte moarte n prima parte pe
baza introductiei aburului la valoarea pres
1
p
si pe baza destinderii aburului n a doua parte a
cursei.
La masinile cu expansiune real se prevd pe lng fa-zele principale de distributie artat mai
sus si dou mom suplimentare:
a) avansul la introdu-ctie;
b) avansul la evacuare.
Tinnd cont si de aceste mom supli-mentare se obt diagrama indicat a masinii cu expansi- une
monocilindrice (figura 2).
Fig2 Diagrama indi-cat a masinii cu expansiune
Avansul la intro-ductie si comprima-rea aburului au rolul de a forma perne de abur la trecerea
pist prin pctele moarte. n afar de rolul de amortizare, compre-sia aburului mai are rolul de a
umple sp moarte si ca rezultat reducerea consumu-lui de abur la um-plerea sp moarte ale cil.
Avansul la evac per-mite reducerea va-lorii la evac si tre-cerea lent a pist prin punctul mort.
n fig2 fazele prin-cipale ale distributiei aburului sunt urmt:
1-2admisia aburu-lui proaspt p=const.;
2-3des-tinderea aburului;
3-3-4 evac;
4-1 comprimarea aburului.
Valoarea vol util al cil n timpul unei sg curse e dat de rel:
S
D
S F V
4
2
0


unde: F supraf pist;
S cursa pistonului.
Ungerea
Cnd 2 cp n contact, ntre care se exercit pres (p), alunec unul pe altul, pe supraf de portaj se
dezvolt o fort de frec care se opune deplasrii si care e datorit penetratiei mutuale a celor 2
cp sau mai bine zis a asperittilor lor. Aceast fort rezi-stent e egal cu (pf) n care (f) e coef
de frec, care depinde de valoarea pres pe cm
2
, de vit deplasrii, de temp si n special de starea
celor dou corpuri n contact.
Calit lubrefiantului
Calit principale care se cer unui bun lu-brifiant sunt:
a)Put de ungere (unguien-ta). O unsoare e un bun lubrifiant cnd reduce la lim frec ntre 2
supraf met n contact, realiznd o consumatie min
. b)Constanta prop chim si mec ale uleiurilor.
. c)Lipsa de aciditate
d)Uleiul trb s fie pur si s nu contin cp strine, praf etc.
e)Congela-rea.
Dispozitivul pentru ungerea extern
distributia se face prin asa zisele pi-cioare de pianjen, mici canaluri separa-te cu dalta pe supraf
de portaj.
Dispozitivul gurilor de unsoare si al picioruselor de p-ianjen variaz dup dispozitivul
pieselor. Cond ce trb s le ndeplineasc sunt:
uleiul s poat ptrunde efectiv n pctele unde pres e cea mai put;
pi-ciorusele de pianjen (santurile de unsoa-re) s strbat con-venabil supraf, oprin-du-se la o
anumit dist la bordurile pie-selor, ptr a evita scurgerea n exterior.
.
Ungerea liber
Uleiul trb s intre n articulatii n f. mici cantit si f. regulat. Ungerea se face automat, prin ajut
ungtoarelor plasate n partea sup a masi-nii. Ungtoarele sunt cu fitil si cu cocatrex.

Ungerea fortat
. O pomp miscat de masin sau independent, aspir uleiul din partea de jos a car-terului si l
refuleaz sub pres n articulatii (cuzineti de pat, butonul manivelei, capul de cruce, glisiere,
cuzineti de mpingere) de unde uleiul cade din nou n carter si e aspirat de pomp.
n masinile moderne se folos forta cen-trifug ptr ungerea manivelei si a cuzinetilor de biel.
Rcirea
Ptr a mpiedica ridi-carea temp supraf ce se freac de la piesele ext, n cazul c ungerea nu e su-
ficient, se ntrebu-inteaz sist de rcire cu ap; apa poate fi trimis sau direct pe supraf de frec
sau n ext piesei. Rcirea supraf frontante nu trb s se fac prea abundent cci apa provoac
uzura pie-selor; n plus pro-voac oxidarea lor n repaus. Piesele mo-bile sunt rcite numai n
ext.
Masina cu plin in-troductie. Momente de distributie
.
Distributia aburului n masina cu plin introductie se reali-zeaz cu ajut serta-relor normale (fr
acoperitoare).
Proc de lucru al abu-rului n masina cu plin introductie const n 2 etape principale:
1intro-ductia;
2evacuarea.
n cazul distributiei deosebim 3 mom principale care au loc n timpul unei sg curse (180
o
RAC),
dup care fazele se repet la fiecare 180
o
RAC.
Ptr realiz unei astfel de masini sunt nec urmt cond:
1) masi-na s aib 2 cil;
2) decalajul manivelelor pist s fie de 90
o
RAC;
3) s aib sertare normale (fr acoperitoare).
Momentul 1
Pist se afl la PMS, iar sertarul n poz medie (canalele sunt nchise).
Momentul 2
Pist se afl n poz medie, iar sertarul n poz extrem inf, s-a deplasat cu dist r si a deschis
canalul de introductie.
Momentul 3
Pist se afl la P.M.I., iar sertarul n poz medie (canalele sunt din nou nchise.
Tipuri de sertare:
1) sertare plane;
2) sertare cilindrice.
Rolul sertarului e de a nchide si deschide, la anumite mom, ca-nalele ptr admisia si evac
aburului din masin.
Sertarul plan alunec alternativ n ambele sensuri pe o supraf plan fin prelucrat care poart
denumi-rea de oglind a sertarului.
Sertarul cilindric asig de regul att o intro-ductie int ct si ext si se realiz de regul ptr masina
cu abur de propulsie cu tripl expansiune. Sertarele cilindrice sunt prev-zute cu segmenti
pentru etanseitate.
Organele fixe ale masinii cu abur cu piston
Cilindrul
. n cil masinii cu abur are loc proc de transfor-mare a energ term a aburului n l.m. La masina
cu abur deosebim cil turnati si cil turnati n bloc. Cil masi-nii vert cu abur se nchide ermetic la
partea sup si inf.

Fig1 Cil masinii: 1cp masinii; 2capa-cul sup; 3cmasa cil; 4oglinda serta-rului; 5,6canale
de admisie si evac a abu-rului; 7orificiul de evac a aburului din masin; 8capa-cul inf; 9
presetup (cutie etanseitate)
Capacele cil
Capacul sup al cil se toarn separat de cil masinii. Pist n cil nu trb s ating capacele cil ptr a
prentmpina loviturile n cazul uzurii cuzinetilor sau al slbirii piulitei tijei pist. n acelasi timp,
sp dintre pist si capa-ce, numite sp moarte (sp mort cuprinde si vol canalelor de in-troductie a
aburului), trb s fie ct se poate de mici, ptr ca um-plerea s se fac cu o cantit mic de abur.
Cmasa cilindrului
n cazul funct nde-lungate a masinii, peretii cil se uzeaz datorit frec pist.
. Cmasa cil se toarn din font aliat (special) sau din bronz, ptr a rezista frec si ptr a nu se
uza repede. Cmsile se aplic numai cil de nalt pres, care lu-creaz cu abur supranclzit.
Cutiile de etanseitate
Ptr micsorarea sc-prilor de abur n afara cil si a cutiilor de distributie, prin interstitiile formate
la iesirea tijelor pist si a tijelor sertarelor cutiei de etanseitate. Aceste cutii se compun din urmt
prti: bucs, garnitu-ri, inele de fund, presetup si suruburi de fixare. Garnitura e confect dintr-
un mat moale (inele de font, aliaje speciale).
Cutia de distributie
n fct de distributia aburului n masin, cu ajut sertarelor sau cu ajut supapelor, ntlnim cutia
serta-relor sau cutia supa-pelor de distributie.
Cutia supapelor sau cutia sertarelor de distributie e locasul unde are loc distri-buirea vaporilor n
cil
Batiul si postamentul
La masinile vert cu dubl si tripl expan-siune, bl cil se spri-jin pe batiul masi-nii, format din
coloa-ne de sustinere si bare masive turnate
Organele mobile ale masinii cu abur cu pist
Pistonul
Pist masinilor cu abur de tip naval se constr din font sau ot turnat, Pist pot fi forjate sau sudate..
Ptr miscarea greu-ttii pist turnate din font si ot se confect goale la mijloc si de form conic
sau pl.
La masinile principa-le cu abur se ntre-buinteaz de abicei, pist din ot n form conic. Un pist
e pre-vzut cu canale de etansare (de regul 35). Diam ext al pist e mai mic dect diam int al
cil. Jocul se las ntre pist si cilindru.
Ptr cil de nalt pres de la masinile care lucreaz cu abur supranclzit, jocul dintre pist si cil se
mreste cu 1520%, deoarece si dilatarea pist e mai mic. Cnd jocul acesta se mreste din
cauza uzurii se nlocuiesc att bandajul pist ct si inelele de etansare (segmenti). La masi-nile
moderne se folos pist sudate care sunt f. usoare si n acelas timp destul de rezistente.
Tija pistonului Tija pist face leg-tura ntre pist si ca-pul de cruce, iar prin intermediul acestuia
transmite micarea mai departe bielei.
Tija pist la masina cu abur se confect din ot forjat si se prelucrea-z f. bine la strung ptr a nu da
nastere la o frecare mai mare n cutia de etanseitate.
Un capt al tijei se fixeaz de pist cu ajut piulitei si al sigurantei sau chiar cu contrapiulit si un
stift de sigurant, iar la cellalt capt tija se fixeaz de capul de cruce tot prin in-termediul
piulitei si cu stift de sigurant.
Capul de cuce, pa-tinele capului de cruce si glisierele
Deci capul de cruce este un organ intermediar, avnd un rol bine definit n transmiterea miscrii
la axul masinii. n timpul funct masinii, forta dezvoltat de pres aburului care actioneaz asupra
pist e transmis tijei pist, iar aceasta la rndul ei, prin inter-mediul dispozitivului de ghidare,
care se compune din capul de cruce, patina si glisiera, transmite miscarea mai departe
mecanismului biel-manivel, realiznd astfel punerea n miscare a axului masinii.
Cp capului de cruce e confect din ot tur-nat sau forjat si apoi prelucrat la strung si frez.
Bolturile capu-lui de cruce sunt su-puse unui tratament termic.
De obicei, patinele se confect din font, iar supraf lor se acoper cu un strat de com-pozitie
(antifric-tiune). Patinele pot fi dintr-o bucat cu capul de cruce sau se fixeaz pe acesta cu
suruburi.
Glisierele se constr din font sau ot tur-nat si se prevd cu rcire int cu ap. Fl-celele (sinele de
alunecare ale glisie-rei), se constr din font, ot turnat sau forjat si se fixeaz n buloane pe
glisier sau pe batiul masinii.
Biela
Biela uneste capul de cruce cu manivela axului cotit al masinii. Cu ajut mecanismului biel-
manivel, mis-carea alternativ a pist, a tijei pist si a capului de cruce se transform n misca-re
circular continu a arborelui motor (cotit) al masinii. Un capt al bielei se leag cu capul de
cruce, iar cellalt capt, la manivela axului cotit.
Arborele cotit
Arb cotit se constr din ot special si dup prelucrare e supus tratamentului termic. El poate fi
dintr-o bucat sau din mai multe piese ansamblate prin flans.
n fct de nr cil masi-nii, arborele cotit poate fi cu un cot sau cu mai multe coturi. Arb cotit la
masinile mici se constr dintr-o bucat din ot forajt. Nr si dispunerea ma-nivelelor la axul cotit se
det n fct de tipul masinii.
Lagrele arb cotit
Arb cotit al masinii alternative cu abur se roteste n lagrele montate pe rama postamentului
masi-nii. Lagrele arb cotit al masinii sunt lagre ptr sustinerea lui si s.n. lagre de pat. Lagrele
de pat ale arb cotit se monteaz aproape de coturi ptr a micsora mom de nconv. Dimens lag-
relor de pat depind de diam fusurilor arb cotit. Accesoriile unui bloc de cilindri
Fiecare bl de cil dis-pune de o serie de accesorii ptr buna funct. Acestea sunt:
dispozitive de sigu-rant;
robinete de purjare;
dispozitive ptr luat diagrame;
valv de introductie;
demarorul;
ap de msur si control.
Dispozitive de sigurant
Ptr prentmpinarea deteriorrii cp masi-nii, datorit cresterii pres aburului peste lim admis se
mon-teaz pe cil sau pe capacul masinii dis-pozitive de siguran-t. Dintre aceste dis-pozitive fac
parte su-papele de sigurant, care deschid automat orificiul de evac n atm. Fie-care cil e
prevzut cu cte 2 supape de si-gurant. Supapa de sigurant montat pe capacul inf al cil asig
evac apei ce s-ar for-ma eventual prin condensare, n sp inferior al cilindrului.
Robinete de purjare
At cnd masina nu e bine nclzit, aburul intr n cutia serta-relor si apoi n cil se condenseaz
la con-tactul cu peretii reci ai masinii. Ptr elimi-narea acestui con-densat se folos robi-nete de
purjare care se monteaz cte 2 la fiecare cil (sp sup si sp inferior).
Dispozitiv ptr luat (ridicat) diagrame
Dispozitivul ptr luat diagrame e dotat cu un indicator, cu care verif buna funct a masinii,
nregistrnd variatia pres aburului n cil, nec ptr det put masinii. Dispozitive-le indicatoare se
monteaz n dreptul sp moarte ale cil.
Valv de introductie
Aceasta serveste la introducerea aburului proaspt n masin si la reglarea funct ma-sinii.
Supapa ptr admisie suplimentar a abu-rului (demarorul)
Demarorul serveste la pornirea masinii at cnd sub actiunea aburului introdus prin valv
principal nu porneste din cau-z c pist de nalt pres s-ar afla aproape sau chiar la unul din
pctele extreme. De-marorul permite in-troducerea direct a aburului n sertarul de medie pres
sau chiar de joas pres
Ap de msur si control
manometre;
mo-novacumetre (tubu-latura de evac CJP);
vacumetre (conden-sor vidul);
termo-metre;
tahometre.
Pierderile n masina cu abur.
Pierderile term se da-toresc constr imper-fecte a masinii cu abur.
pierderilor term din masina real, con-ditionat de:
micso-rarea pres si a temp aburului n tubula-tura principal;
la-minarea aburului (la introductie) n orga-nele de distributie;
destinderea incom-plet a aburului n cil masinii;
cderea de pres ntre cil si con-densator la evac abu-rului utilizat;
infl sp mort si comprimarea aburului n cil masi-nii;
pierderile de abur de la presetupe si armturi, pe la ine-lele de etanseitate ale pist si organelor de
distributie a aburului etc.
n afar de pierderile term, la masina cu abur mai exist si pierderi mec cauzate de frec dintre
piesele n miscare. Aceste pierderi mec sunt luate n considerare la calc randam mec al masinii
cu abur.
Att pierderile term, ct si cele mec nu pot fi complet nlturate. Acestea pot fi ns micsorate.
1.Pierderile n tu-bulatura principal de abur.
Pierderile de pres a aburului pe tubula-tur, de la cldare la masin, e inevitabil, fiind cauzat de
re-zistentele hidrodina-mice pe care aburul le ntmpin la trece-rea prin aceast tubu-latur, cum
sunt:
frec aburului de peretii int,
rezistentele ar-mturilor, ale cotu-rilor tubulaturii etc.
3.Pierderi datorate destinderii incom-plete a aburului n cilindrul masinii
4.Pierderi la evalua-rea aburului n condensator
Aburul prelucrat n masin fiind evac n condensator ntmpi-n anumite rezisten-te pe tubul de
evac, datorit crui fapt apare o diferent de pres (fig5). Aceast cdere de pres con-stituie
pierderea de pres la evac aburului n condensator si este egal cu:
2
1
2 2
p p p unde
1
2
p -pres me-die la evac aburului din cil.
.5.Pierderi din cau-za sp mort si a com-primrii aburului n masin
Fiecare cil de abur al masinii are sp moar-te, care se compun din vol canalului de abur si din vol
dintre pist si capac, at cnd pist se afl n pctul mort.
6.Pierderi datorate schimbului de cld ntre abur si peretii cilindrului
n timpul funct masi-nii, toate supraf int ale canalelor de abur, ale cil, ale capacelor, pist si
tijelor acestora vin n contact cu aburul de diferite temp si de aceea si temp lor e diferit.
Diferenta de temp dintre abur si peretii cil creaz ntre acestia un schimb permanent de cld.
7.Pierderile de cld n mediul nconjurtor
Datorit conductibi-littii term a mat term din care se confect cil, o parte din cld aburului care
lucreaz n ma-sin e transmis me-diului nconjurtor
8.Pierderile din cauza scurgerilor de abur
Pierderi considerabi-le de abur se produc si din cauza neetan-seittii la cutiile de etanseitate, la
arm-turi, la garniturile flanselor de legtur etc.
Diagrama indicat a masinii reale cu abur

Fig7 Diagramele in-dicat si teoretic reprezentate n diagrama p-V
n fig7 s-a reprez diagrama indicat 1-2-3-4-5-1 care e dis-pus n int diagramei teoretice a-b-c-
d-a ptr o masin care lucreaz dup ciclul Rankine.
Notatiile din fig7 au urmt semnificatii:
supraf 1-2-3-4-5-1 e diagrama indicat care reprez lucrul util n masina real;
supraf a-b-c-d-a e diagrama teoretic care reprez lucrul teoretic n masina ideal
Deosebirile principa-le dintre diagrama indicat si cea teore-tic sunt urmt:
1)Pres aburului la ad-misia n cil e ntot-deauna mai mic dect pres avut na-inte la intr n cil
ma-sinii, datorit pierde-rilor de pres din cau-za laminrii aburului.
2)Admisia aburului n cil nu e o tran-sformare izobar, ci o politrop (1-2) da-torit cderilor de
pres si temp din cau-za laminrii aburului si resp a schimbului de cld ntre abur si organele
masinii.
3)Expansiunea abu-rului nu se face dup o adiabat, ci dup o politrop (curba 2-3) a crei
ecuatie este
. const pV
n

4)Expansiunea abu-rului nu se efectuea-z pn la captul cursei pist, ci numai pn n mom

cnd ncepe deschiderea avansului la evac (pctul 3).
5)Linia (3-4) a evac aburului din masina real e situat mai sus dect linia pres din condensor
(d-e), da-torit pierderilor de pres la evac aburului n condensor:
2
1
2 2
p p p
6)Evacuarea aburului din cil nceteaz at cnd ncepe compri-marea (pctul 4), iar pres la sf
comprimrii este :
1
3
2
p p
c

7)Admisia aburului n cil masinii ncepe at cnd pist nc nu a ajuns n poz extrem, adic n
pctul 5, cnd ncepe mom deschi-derii avansului la in-troducerea aburului.
TIPURI DE POMPE SPECIFICE SERVICIULUI LA MASINA
Pentru a asigura functionalitatea unei instalatii mecanice de la bordul navei este nevoie ca fluidul-agentul de
lucru-sa fie transportat prin conducte cu o anumita viteza si presiune.
Forta necesara care i se imprima fluidului pentru a invinge rezistentele hidraulice este data de masinile
hidraulice.Din categoria lor fac parte pompele navale,ventilatoarele si compresoarele.
Clasificarea pompelor
1.Dupa principiul de lucru
-volumice (cu piston si rotative)
-cu palete (centrifuge si axiale)
-cu jet (ejectoare)
2.Dupa felul constructiei
-cu piston
-centrifuge
-cu jet
-axiale
-cu roti dintate
3.Dupa modul de actionare
-manuale
-actionate mecanic
-actionate hidrauluic
-actionate electric
-actionate cu abur
4.Dupa rolul pe care il au intr-o instalatie
-pompe de transfer (combustibil , ulei)
-pompe de alimentare (combustibil,ulei,apa)
-pompe sanitare
-pompe de balast
-pompe de incendiu
-pompe de santina
-pompe de racire
-pompe de ungere
Caracteristici generale ale pompelor:
1.Debitul Q(m3/h) - reprezinta cantitatea de lichid pompata in unitatea de timp
2.Presiunea de aspiratie Ha (m coloana de apa) - reprezinta diferenta dintre presiunea atmosferica si
presiunea ce se realizeaza in coloana de aspiratie
3.Presiunea de refulare Pr (m coloana de apa) - reprezinta valoarea presiunii creata de pompa in conducta
de refulare capabila sa invinga rezistentele hidraulice din instalatie
4.Presiunea totala Ht (m coloana de apa) - reprezinta suma presiunilor de aspiratie si refulare
5.Puterea necesara N (CP) -reprezinta energia mecanica necesara pentru antrenarea pompei in unitatea de
timp pentru a asigura pompei de debitul Q o presiune Ht
6.Randamentul r(%) - reprezinta raportul dintre cantitatea de energie transmisa lichidului in pompa si
cantitatea de energie consumata de pompa in aceeasi unitate de timp
7.Turatia n (rot/min) - viteza de rotatie a axului pompei intr-o unitate de timp
8.Greutatea pompei
9.Dimensiunile de gabarit ale pompei
A.Pompe manuale- se folosesc la instalatiile de santina si uneori la instalatiile de stins incendiul
B.Pompe cu piston - acest tip de pompe transmite prin intermediul unui piston energia necesara deplasarii
fluidelor.Dupa felul cum actioneaza fluidul pe fetele pistonului pompele pot fi cu simpla sau dubla actiune.
Pompele cu piston sunt intrebuintate la bordul navei ca pompe de transfer combustibil si lubrifianti,in
instalatiile de santina,balast,alimentare cu apa a caldarilor,circulatie.Aceste pompe sunt de obicei cu actiune
directa si pot fi:
-pompe simplex care au un cilindru de abur si un cilindru de pompa asezati in prelungire
-pompe duplex care au doi cilindri de abur si doi cilindri de pompa asezati in paralel
Pompele cu actiune directa se construiesc in doua variante:pompe orizontale si pompe
verticale.Actionarea pompei se face mecanic,electric sau cu abur.Comun pentru pompele cu piston este
faptul ca atat debitul cat si randamentul se mentin constante in regim de turatie constanta.Pompele cu piston
sunt sigure in functionare si autoamorsabile avand o inaltime de aspiratie relativ mare.De aceea sunt utilizate
in instalatiile care necesita inaltimi la aspiratie(santina ,balast).Randamentul si debitul mic le limiteaza insa
utilizarea
C.Pompe cu roti dintate - fac parte din grupa pompelor volumice rotative care se deosebesc de pompele cu
rotor la care lichidul este pompat sub actiunea fortelor centrifuge sau axiale
Pompele rotative pot fi pompe cu un rotor(pompe cu palete,pompe cu aripioare) pompe cu doua
rotoare(pompe cu roti dintate,pompe cu surub) sau pompe cu mai multe rotoare.
De obicei aceste pompe sunt folosite in instalatiile de combustibil si ulei>Pompa consta intr-o carcasa in care
se rotesc doua axe,doua roti dintate.Roata antrenata de motor este conducatoare cealalta este
condusa.Jocul dintre aceste roti si corpul pompei face imposibila dirijarea lichidului intr-o alta directie decat
cea comandata de pompa.
D.Pompe cu palete - intalnite in instalatiile de alimentare cu combustibil a motoarelor acest tip de pompe se
folosesc si ca pompe de baleaj
E.Pompe cu inel de lichid - sunt pompe volumice destinate crearii vacuumului necesar aspiratiei iar in unele
situatii sunt folosite drept compresoare de aer.Aceste pompe sunt adesea utilizate si pentru amorsarea
pompelor centrifuge.
F.Pompe cu lobi - sunt pompe de constructie speciala fiind realizate in mai mmulte variante. De obicei
aceste pompe se folosesc in instalatiile de alimentare cu combustibil sau in instalatiile de ungere si poate
avea 2,3 sau chiar 4 lobi pe rotor.
G.Pompe centrifuge prezinta avantajul constructiei compacte,greutate si gabarit reduse,posibilitatea de
antrenare a diferite lichide,reglare si intretinere usoara.La aceste pompe paletele imprima fluidului a
acceleratie marindu-i energia cinetica.Astfel actiunea paletelor asupra fluidului este indirecta.
O pompa centrifuga are la baza ca principiu de functionare cresterea presiunii fluidului datorita fortelor
centrifuge ce iau nastere in timpul invartirii rotorului ceea ce face ca fluidul sa se seplaseze radial pe rotor.De
obicei o pompa centrifuga are ca elemente componente rotorul,racordul aspiratiei,dispozitivul de
conducere,carcasa spirala,difuzorul,paletele rotorului si paletele de conducere.
Caracteristic pentru pompele centrifuge este faptul ca presiunea si debitul pompei cresc proportional cu
marirea turatiei pana la o anumita limita.Comparativ cu pompele cu piston pompele centrifuge nua spira
daca nu sunt montate sub nivelul fluiduluii sau daca conducta de aspiratie nu este plina inainte de pornire.Se
impun in acest caz pentru o buna functionare a pompelor centrifuge luarea de masuri constructive
ca:Montarea pe coloana de aspiratie a unei supape de retinere,montarea unei pompe pentru evacuarea
aerului si pentru amorsarea pompei precum si instalarea pompei la un nivel scazut(pompe inecate)
H.Pompe axiale - sunt acele pompe care asigura lichidului o anumita miscare de rotatie desi miscarea se
face pe directia axului pompei care se sprijina pe doua lagare.Rotorul se mentine tot timpul in pozitie axiala
iar paletele sunt asezate sub un unghi fata de planul de rotatie.Constructiv pompele axiale pot avea pozitie
orizontala,verticala sau inclinata.Pompele axiale sunt utilizate in instalatii unde se cer debite mari si inaltimi
de refulare reduse pana la 25m.La unele pompe se poate regla unghiul de aszare a paletelor atat in stare de
functionare cat si in stare de repaus.
I.Pompe cu jet.Ejectoare - au ca principiu de functionare transmiterea unei parti din energia cinetica a unui
fluid catre alt lichid cu o vascozitate mica.La nave acestea se utilizeaza in instalatiile de santina si instalatiile
sanitare la distilatoarele de apa tehnica.

MASINI CU PRINCIPIU DE FUNCTIONARE VOLUMIC
Mainile cu principiu de funcionare volumic realizeaz transferul fluidului intre
aspiraie si refulare prin modificarea ciclica a volumelor de lucru, modificare insotita
de variaii de presiune. Cnd volumele de lucru cresc, presiunea in interiorul lor scade
si se produce aspiraia. Cnd volumele de lucru scad, presiunea in interior creste si se
produce refularea.
Clasificarea mainilor volumice
Mainile volumice se clasfica dup modul in care se realizeaz volumele de lucru
in:
a. maini volumice cu piston;
b. maini volumice cu pistonase (axiale sau radiale);
c. maini volumice cu roti dinate;
d. maini volumice cu uruburi;
e. maini volumice cu lamele;
f. maini volumice cu membrane;
g. maini volumice cu inel de lichid;
h. maini volumice cu loburi.
Dup modul in care se realizeaz distribuia se pot deosebi:
a. sisteme de distrib cu supape comand pe baza presiuni din camera de lucru;
b. sistem de distrib cu supap comand prin legtu cinematice cu axul mainii;
c. sisteme de distribuie speciale;
Funcie de modul in care are loc conversia energetica, se deosebesc urmtoarele
tipuri de maini volumice:
a. cnd lucreaz ca generatoare (conversie mecano hidraulica)
- pompe, cnd lucreaz cu lichide;
- compresoare, cnd lucreaz cu gaze.
b. cnd lucreaz ca motoare (conversie hidro - mecanica)
- motoare hidraulice (lichide);
- motoare pneumatice (gaze).
Mainile volumice pot fi reversibile din doua puncte de vedere:
- al debitrii;
- al sensului di care are loc conversia.
1. POMPE CU PISTON Construcia si principiul de funcionare
Sunt maini hidraulice in care fluidul de lucru este pus in micare prin deplasarea
rectilinie alternativa, in corpul pompei, a unui piston. Sensul miscarii se schimba
periodic, astfel nct la capetele cursei (punctele moarte) viteza devine nula,
micarea fluidului fiind deci pulsatorie.
Fata de mainile cu principiu dinamic, pompele volumice cu piston au
urmtoarele avantaje:
- pot asigura presiuni de refulare foarte mari;
- presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului, ea putnd fi
pstrata constanta la diverse debite;
- functioneaza cu randamente bune;
- sunt autoamorsabile.
Dezavantajele sunt urmtoarele:
- debit relativ redus;
- construcia complicata;
- debit pulsatoriu.
Pompele cu piston se clasifica dup:
a. Tipul constructiv:
- cu un singur cilindru (simplex)
- cu doi cilindri in paralel (duplex)
- cu trei cilindri in paralel (triplex)
b. Dup numrul de fete active:
- cu simplu efect (o fata activa)
- cu dublu efect (doua fete active)
- difereniale (simplu efect pe aspiraie si dublu pe refulare sau invers)
c. Dup felul acionarii:
- pompe acionate cu motoare prin intermediul sistemului biela manivela;
- acionate direct, antrenate de o maina cu abur sau aer comprimat.
Funcionarea pompei cu piston se bazeaz pe modificarea ciclica a volumului de
lucru.
Un ciclu de funcionare este format din doua faze de funcionare:
a. prin deplasarea pistonului in sensul de cretere a volumului de lucru apare o
depresiune in caviatea de lucru care are ca efect aspiraia lichidului de lucru
prin supapa de aspiraie;
b. prin deplasarea pistonului in sensul micsorarii volumului in camera de lucru
presiunea creste avnd ca efect evacuarea lichidului prin supapa de refulare.
fig.1.1. Pompa cu piston simplex
Principiul de fuctionare al unei pompe simplex cu piston cu doua fete active de
tipul celei din fig.1.1. este urmtorul: la deplasarea pistonului in sensul indicat in
figura, in cavitatea I presiunea creste, se nchide supapa i
1
, se deschide supapa s
1
si
are loc refularea. La aceeai deplasare a pistonului, in cavitatea II presiunea scade,
supapa s
2
se nchide, supapa i
2
se deschide si se produce aspiraia. La cealalt
cursa a pistonului au loc, de asemenea, o aspiraie si o refulare, numai ca rolul
celor doua cavitati de lucru se schimba.
In fig.1.2. este prezentata o maina cu piston cu o singura fata activa, de tip duplex.
Pompa are doua pistoane calate la 90

. Acest tip de maina hidraulica are o mare

utilizare la bordul navei deoarece debitarea este mai uniforma dect in varianta
simplex, iar realizarea ei in varianta constructiva verticala reduce spaiul necesar
amplasrii.
1. recipient; 2. piston disc; 3. biele; 4. culisa; 5. tija pistonlui disc; 6. cilindru; 7.
supapa de refulare; 8. supapa de aspiraie; 9. roata de curea; 10. presetupa; 11. fus
magneton excentric; 12. electromotor; 13. garnituri inelare; 14. orificiu de aspiraie;
15. orificiu de refulare; 16. postament; 17. curea trapezoidala.
Maina prezentata in fig.1.3. este o pompa cu dublu efect, cu doua pistoane
decalate la 180

, fiecare piston avnd doua fete active. Organul de lucru reprezentat

de pistonul 2 determina in cilindrul 6 cele doua cavitati de lucru. Efectul de pompe
apare ca urmare al deplasrii pistonului sub aciunea tijei 5 antrenate de motorul
electric 12 prin lanul cinematic format din rotile de curea 9, curelele 17, excentricul
11, biela 3 si capul de cruce 4. Distribuia lichidului de lucru se face cu ajutorul
supapelor 7 si 8, de refulare, respectiv aspiraie. Pompa aspira din tubulatura de
fig.1.2. Pompa cu piston de tip duplex
fig.1.3. Pompa cu piston cu dublu efect
aspiraie si refuleaz in recipientul 1 montat pe pompa si care joaca rolul de
acumulator hidraulic destinat uniformizrii debitului de lichid refulat.
La deplasarea pistonului spre dreapta, in spaiul I se produce o scdere a
presiunii care deschide supapa de aspiraie A, lsnd sa ptrund in cilindru o
cantitate de lichid egala cu volumul dislocuit. Concomitent lichidul aflat in spaiul II
este refulat de supapa R
II
in conducta de refulare. Acest volum de lichid este mai mic
dect volumul din spaiul I cu valoarea volumului dislocuit de tija d. La cursa
pistonului spre stnga lichidul din spaiul I este refulat in spaiul II de volum mai
redus, astfel ca surplusul este refulat prin supapa R
II
in conducta de refulare.
Performante si domenii de utilizare
Pompele cu piston prezint avantajul ca realizeaz valori mari ale presiunilor de
lucru, peste 200 bari, fapt care compenseaza neajunsul debitrii neuniforme. Sunt
ntlnite la bordul navei ndeosebi la instalaiile la care condiiile de aspiraie sunt
grele sau foarte grele (santina, transfer combustibil si ulei, etc. ). Realieaza debite
relativ mici, insa au unele avantaje nete fata de mainile hidraulice:
- asigura o aspiraie uscata;
- pot manipula lichide calde si reci;
- vscozitatea fluidului de lucru poate fi orict de mare;
- fluidul de lucru poate avea in componenta sa si suspensii mecanice.
Turaiile de antrenare ale acestor maini sunt adeseori limitate la valori cuprinse intre
40 si 180 rot/min.
fig.1.4. Pompa cu piston difereniala
2. POMPE VOLUMICE CU PISTONASE
2.1. Pompe cu pistonase axiale
2.1.1 Construcia si principiul de funcionare
Pompa se compune dintr-un bloc al cilindrilor in care sunt amplasate
pistonasele axiale, dintr-un disc pe care sunt fixate la unul din capete tijele
pistonaselor (prin intermediul unor articulaii sferice) si dintr-o placa de distribuie.
Poziia relativa a acestor elemente si sistemul lor de angrenare definesc trei
tipuri mari de maini:
a. pompe cu pistonase axiale cu bloc fix nclinat;
b. pompe cu disc nclinat;
c. pompe cu disc fulant.
1. arbore; 2. carcasa pompei; 3. articulaii sferice; 4. piston plunjer; 5. orificiu de
aspiraie; 6. distribuitor; 7. blocul cilindrilor; 8. urub de strngere; 9. lagr de
rostogolire; 10. disc in micare de rotaie.
Blocul cilindrilor este nclinat fata de arborele motor la un unghi < 30

, fiind
antrenat in micarea de rotaie de arborele motor prin intermediul discului 10 si a
fig.2.1. Pompe cu pistonase axiale. Variante constructive
fig.2.2. Pompa cu debit constant
articulaiilor sferice 3. Datorita faptului ca blocul cilindrilor este nclinat, la o rotaie
completa a arborelui 1, volumele de lucru delimitate de pistoanele 4 si de cavitatile
din blocul cilindrilor variaz.
1. arbore motor; 2. bloc cilindri; 3. pistonase axiale; 4. disc oscilant; 5. piston; 6.
cilindru; 7. orificiu de alimentare cu ulei; 8. lagr de alunecare; 9. articulaie sferica.
Acest tip de maina permite nclinarea discului oscilant 4 prin intermediul
pistonului 5 acionat de uleiul sub presiune introdus in cilindrul 6 prin orificiul 7.
Discul oscilant nu se mai afla in micare de rotaie ca la pompele cu debit constant.
Micarea relativa este posibila datorita lagrului da alunecare 8, a crui lubrefiere se
realizeaz cu ajutorul uleiului ce ajunge la lagr prin orificiul din pistonas.
2.1.2. Performante si domenii de utilizare
Pompele cu pistonase axiale obin debite de pana la 800 l/m si au o putere
specifica ce poate ajunge pana la 4 5 kW/kg, la turaii cuprinse intre 1000 4500
rot/min. Sunt pompe de presiuni mari si foarte mari, cu o debitare suficient de
uniforma si care au o larga rspndire la actionarile hidrostatice ale armaturilor de
nchidere din sistemele centralizate, la acionarea vinciurilor si cabestanelor, a
mainilor de crma, capacelor mecanice, uilor etane, etc.
2.2. POMPE CU PISTONASE RADIALE
2.2.1 Construcia si principiul funcional
La pompele cu pistonase radiale poziia pistonaselor in blocul cilindrilor este
pe raza, variaia ciclica a volumelor de lucru realizndu-se datorita dispunerii
excentrice a blocului cilindrilor fata de statorul pompei. Pompele cu pistonase radiale
sunt in principal de 2 tipuri:
- cu alimentare interioara;
- cu alimentare exterioara.
La mainile cu alimentare interioara distribuia se face central, prin axul
rotorului ca in fig. 2.4. Cursa liniara a pistonaselor in blocul cilindrilor 4 generata ca
fig.2.3. Pompa cu debit variabil
urmare a montrii excentrice a blocului cilindrilor fata de carcasa 6, se poate
modifica daca valoarea excentricitatii e poate fi reglata. Pompele la care mrimea
e poate fi modificata se numesc cu debit variabil. Din fig. rezulta ca mrimea cursei
pistonaselor are valoarea
s = 2 e
Distribuia fluidului intre camerele de lucru se face prin intermediul
distribuitorului 3, care este fix, dispus pe direcia punctelor moarte ale pistonaselor.
Latimea distribuitorului 3 este ai mare dect latimea canalelor de legtura ale
pistonaselor cu galeriile de aspiraie, respectiv refulare. la deplasarea pistonaselor de
la PMI la PME, volumele de lucru sunt in cretere si se produce aspiraia. Invers
volumele de lucru scad si se produce refularea.
1. orificiu aspiraie; 2. orificiu
refulare; 3. distribuitor; 4. blocul
cilindrilor; 5. piston plunjer; 6. stator
1. carcasa; 2. stator; 3. buca de
friciune; 4. urub pt. reglarea
excentricitatii; 5. distribuitor; 6.
pistonas; 7. rola
In fig. 2.5. este prezentata o maina cu pistonase radiale cu debit variabil la
care reglarea excentricitatii si deci a cilindreei se face cu ajutorul unui sistem de
tip urub piulita. Pompele cu pistonase radiale se fabrica intr-o varietate mare
de forme constructive. Principiul de funcionare este acelai pentru toate tipurile,
diferite fiind numai modul in care se face distribuia lichidului de lucru la
aspiraie, respectiv refulare si felul in care are loc contactul dintre suprafaa
frontala a pistonaselor si stator.
Performante si domenii de utilizare
Pompele cu pistonase radiale au in general pentru puteri mari (uneori pana la
3000kW), debite de pana la 8000 l/min si presiuni de 250 300 bar. Turaiile de
fig.2.4. Pompa cu pistonase radiale cu
alimenatre interioara
fig.2.5. Pompa cu pistonase radiale cu
alimentare interioara cu debit variabil
antrenare variaz intre 100 1500 rot/min. Aceste pompe sunt folosite la nava
in majoritatea cazurilor la actionarile hidrostatice.
3. POMPE CU ROTI DINTATE
3.1. Construcia si principiul funcional
Pompele cu roti dinate sunt ansambluri simple din punct de vedere
constructiv la care elementele de baza sunt cele doua pinioane, unul conductor,
celalalt condus. Micarea de rotaie a pinioanelor se realizeaz prin antrenarea
de la o sursa de putere exterioara pompei a unuia dintre arborii pe care acestea
sunt montate, prin angrenare transmitandu-se micarea la arborele condus.
Aceste pompe sunt maini hidraulice care admit turaii nalte. Se pot clasifica
dup urmtoarele criterii:
a. dup modul de angrenare:
- cu angrenare ext.
- cu angrenare int.
b. dup numrul de roti angrenate simultan:
- cu doua rotoare
- cu mai multe rotoare.
c. dup presiunea de refulare:
- de joasa presiune (p<30 bar);
- de medie presiune (30 < p <100 bar);
- de nalta presiune (p = 100 ...300 bar).
d. dup posibilitatea reglrii debitului:
- cu debit reglabil;
- cu debit constant.
e. dup forma dinilor:
- cu dini drepi;
- cu dini inclinati sau in V
f. dup forma profilului dinilor:
- cu profil evolventric;
- cu profil epicicloidal;
- cu profil hipocicloidal.
Cele doua roti dinate angreneaz in partea centrala a pompei, vrfurile
danturilor fcnd contact perfect la periferie cu pereii carcasei. ntotdeauna
aspiraia are loc in zona in care dinii ies din angrenare iar refularea in zoana in
care dantura intra in angrenare.
1. roti dinate; 2. supapa de by
pass; 3. resortul supapei; 4. arbore;
5. carcasa pompei; 6. postament; 7.
flana de refulare; 8. flana de
aspiraie; 9. urub de strngere.
1. roata dinata motoare (rotorul
pompei); 2. element de separare
(stator) 3. coroana dinata; 4. galerie
de aspiraie; 5. galerie de refulare.
Performante si domenii de utilizare
Pompele cu roti dinate se construiesc pentru presiuni intre 5 si 300 bar si realizeaz
debite pana la 4000 l/min la turaii cuprinse intre 1000 3000 rot/min. Au urmtoarele
avantaje:
- au cilindree mare la greutati si gabarite mici;
- au o construcie simpla;
- lucreaz la presiuni mari;
dar au si dezavantaje ca:
- au o debitare pulsatorie;
- forele radiale care se manifesta pe dantura provoac o ncrcare pulsatorie a
lagrelor care conduce la zgomote mari in funcionare.
fig.3.1. Pompa cu roti dintate cu angrenare
exterioara, cu debit constant
fig. 3.2. Pompa cu roti dintate cu
angrenare interioara
4.POMPE VOLUMICE CU SURUBURI Construcia si principiul funcional
Pompele cu uruburi sunt recomandate de avantajele mari pe care le au fata de alte
tipuri de maini volumice:
-realizeaz presiuni mari de refulare; -functioneaza fara cavitaie la turaie
-permit realizarea unor sarcini mari pe aspiraie;-sunt sigure in funcionare;
-sunt fiabile si uor de intretinut;-au o funcionare silenioasa.
Cu toate acestea, pompele cu urub prezint si unele dezavantaje:
- sunt sensibile la impuritatile din fluide;
- tehnologia de execuie este complicata.
La rotirea uruburilor, lichidul din camera de aspiraie umple golurile dintre flancurile
uruburilor si carcasa, ptrunde intr-un spaiu nchis miscandu-se in lungul canalelor
elicoidale, dup care este mpins in camera de evacuare.
1. urub conductor; 2. urub
condus; 3. lagr de alunecare; 4.
arbore; 5. carcasa; 6. postament; 7.
flana aspiraie; 8. flana refulare; 9.
garnituri inelare; 10. presetupa; 11.
orificiu drenaj; 12. orificiu
manometru.
1. rotor elicoidal; 2. articulaii
cardanice sau sferice; 3. garnituri
inelare; 4. arbore; 5. stator; 6.
postament; 7. flana de aspiraie; 8.
flana de refulare; 9. orificiu pentru
4.2. Performante si domenii de utilizare
Pompele sunt autoamorsabile si pot avea valori ale randamentelor pana la 0,6. Nu se
folosesc la transferul fluidelor care conin suspensii mecanice. Ating in mod uzual presiuni
de pana la 200 300 bar si debite cuprinse intre 50 15000 l/min la turaii de 1500 3000
rot/min. Se utilizeaz la bordul navelor la circulaia uleiului in instalaiile motorului
principal, la transferul combustibilului de alimentare, la transferul diferitelor lichide si in
actionarile hidraulice.
. Motoare hidraulice liniare
Motoarele hidraulice liniare au ca element activ unul sau mai multe pistoane care se
deplaseaz in interiorul cilindrilor de lucru. Acestea prezint avantaje importante in special
la utilizarea lor la servosistemele hidraulice de reglare automata, intre care se pot mentiona:
- legarea servomotorului la sarcina asigura realizarea unor sisteme rigide fara
jocuri;
- viteze mari de rspuns;
- simplitate constructiva datorata absentei transformatoarelor mecanice ale
miscarii;
- fiabilitate mare;
- racordare uoara a aparaturii de msura, control si reglaj.
La bordul navei motoarele hidraulice liniare sunt folosite la acionarea capacelor
mecanice ale gurilor de magazii, a porilor de bordaj si a rampelor de ncrcare. Uzual,
diametrele cilindrilor sunt cuprinse intre 125 si 300 mm, cursele intre 1400 si 4300 mm,
forele de mpingere intre 300 si 1736 kN iar forele axiale intre 160 si 1100 kN.
Motoare hidraulice oscilante
Sunt motoare care realizeaz curse unghiulare limitate. Au o construcie robusta, fiind
caracterizate prin rapoarte putere pe unitate de masa foarte bune. Constructiv constau dintr-
un rotor si un stator pe care sunt montai paleti radiali. Conectarea camerelor de lucru
delimitate de suprafeele laterale ale paletilor, stator si rotor, la circuitele tur retur ale
fig. 5.1. Schema motorului hidraulic liniar
pompei este fcuta alternativ, astfel nct prin alimentarea selectiva a acestora, sa se realizeze
cursele unghiulare dorite. Sunt utilizate la bordul navelor ndeosebi la instalaiile de
guvernare, putnd fi insa ntlnite uneori si in structura instalaiilor de acionare la distanta a
armaturior instalaiilor de balast santina, al instalaii de capace mecanice a gurilor de
magazie, etc.
POMPE VOLUMICE CU MEMBRANA
Pompa cu membrana prezentata in fig.6.1. primete micarea de la arborele cu came 1,
pe care o transmite prin intermediul sistemului de prghii 2 la tija pistonului 4 si deci, la
membrana 5. Cnd membrana se deplaseaz in sus se nchide supapa de aspiraie 6, se
deschide supapa de refulare 7 si pompa aspira prin sita 9 din clopotul 8, care se afla in
corespondenta cu flana tubulaturii de aspiraie 10. Pompele cu membrana se folosesc in
special pentru fluidele cu impuritati, fluide corosive, etc. Au debite si sarcini mici pe
refulare.
1. arbore cu came; 2. sistem de prghii; 3. clopot de aer; 4. tija pistonului disc; 5.
membrana; 6. supapa aspiraie; 7. supapa refulare; 8. clopotul pompei; 9. sita;
10. flana aspiraie; 11. flana refulare; 12. resort.
POMPE VOLUMICE CU INEL DE LICHID
Pompa cu inel de lichid (fig.4.70) are rotorul paletat montat excentric fa de carcasa. nainte
de prima punere n funciune, pompa se umple cu un lichid auxiliar. n momentul n care
pompa se pornete , lichidul aflat n stator este proiectat datori forelor centrifuge ctre
periferia carcasei, genernd inelul de lichid . Volumele de lucru variabile se formeaz ntre
fig.6.1. Pompa cu membrana
butucul rotorului, palete, suprafaa interioar a inelului de fluid i capacele laterale ale
pompei. Cnd sensul de rotaie este cel indicat n figura 4.70, aceste volume cresc pe
semicursa descendent genernd aspiraia. Pe semicursa ascendent volumele scad i
determina refularea.Rotorul este montat pe arbore cu un ajustaj cu joc care i permite s se
autocentreze ntre capac i discul de distribuie. Fluidul auxiliar este rcit n permanen
pentru a nu se vaporiza.Dpdv, aceste pompe pot fi cu una sau mai multe trepte. Cele cu mai
multe trepte produc vid naintat. La nav se folosesc ca pompe de amorsare a pompelor
centrifuge, pentru creearea vidului, precum i n calitate de compresoare de aer. Parametri
funcionali se situeaz n jurul valorilor de 100 - 250 l/min pentru debit i 150 - 700 mmHg
pentru vidul realizat.
Pompele cu inel lichid fac parte din categoria pompelor volumice cu micare de rotaie
care, spre deosebire de celelalte pompe volumice, sunt capabile s vehiculeze fr
impedimente lichide, gaze sau amestecuri de lichide i gaze. Datorit acestor caliti, ele sunt
folosite cu precdere fie ca pompe de vid, fie ca suflante sau compresoare, dar mai puin ca
pompe de ap, avnd n vedere randamentul lor sczut la pomparea lichidelor.
Principalele avantaje ale pompelor cu inel de lichid sunt: obinerea aerului comprimat
fr impuriti de ulei; performane ridicate la dimensiuni i gabarite reduse, datorit
posibilitii de a fi antrenate la turaii ridicate (3000 rot/min); lipsa organelor speciale de
distribuie (supape, sertare), ceea ce sigur o fiabilitate ridicat i uzuri minime; funcionare
silenioas, lipsit de vibraii, debit constant, fr pulsaii.
Cu alte cuvinte dac pompa vehiculeaz aer sau gaze i dac aspiraia sa este
pus n legtur cu un spaiu nchis, pompa va fi o pomp de producere a vidului, evacuarea
gazului fcndu-se direct n atmosfer. Dac pompa absoarbe aer din atmosfer, ea va refula
acest aer la o presiune superioar presiunii atmosferice i va fi suflant sau compresor. Din
acest motiv, pompele cu inel de lichid se folosesc cu precdere ca pompe pentru vehicularea
gazelor. Atunci cnd alctuiesc construcii comune cu pompele centrifugale, folosite ca
dispozitive de amorsare, dup intrarea n funciune a pompelor centrifuge, ele funcioneaz
n continuare ca pompe de ap.
n urma procesului de comprimare a aerului sau gazului, inelul de lichid se nclzete
i aceasta conduce la micorarea depresiunii create de pomp. Pentru a evita acest
inconvenient este necesar s se asigure aducerea la pomp a unei cantiti de lichid
suplimentare, care este tocmai lichidul auxiliar i care servete, pe de o parte, la rcirea
inelului de lichid iar, pe de alt parte, completeaz cantitile de lichid evacuate o dat cu
aerul sau gazul vehiculat.
Ca agent de lucru, pentru inelul de lichid se poate folosi, n afar de ap, orice lichid
compatibil cu fluidul vehiculat..Din punct de vedere funcional, pompele de vid cu inel de
lichid se clasific n pompe de vid mediu i pompe de vid naintat.
Din punct de vedere constructiv, acestea se clasific n pompe cu un singur etaj i pompe cu mai
multe etaje. Pompele cu mai multe etaje se utilizeaz cu rezultate bune drept compresoare, care pot realiza
presiuni de pn la 7 bar.
POMPA CU LOBI
Pompa cu lobi se realizeaz obinuit n variantele cu doi sau cu trei lobi. Funcional, aceste
pompe pot fi asemnate cu pompele cu roi dinate cu doi sau cu trei dini la un rotor, ns
dinii sunt nlocuii cu lobi i fiecare rotor este antrenat separat de la arborele de putere,
sincronizarea rotirii rotoarelor fiind asigurata dintr-o pereche de roi dinate sau alte
mijloace, amplasate n afara cavitii de pompare, legate cinematic cu arborii rotoarelor.
Lobii nu sunt practic n contact n timpul rotirii, ntre lobi existnd un joc a crei mrime este
dependent de vscozitatea lichidului pompat. Pompa este utilizat pentru o gam larg de
viscoziti. Lichidul pompat nu trebuie s aib proprieti de lubrifiere ca n cazul pompelor
cu roi dinate.
La unele pompe schimbarea capacitii pompei, la o turaie dat, se realizeaz prin
schimbarea lungimii active a rotorului sau schimbarea lobilor cu forme diferite.
Pentru viscoziti mari se aleg jocuri mai mari ntre lobi, pentru a limita creterea
puterii de antrenare, iar la vscoziti mici, jocurile se diminueaz, pentru a limita pierderile
cauzate de curgerile inverse de lichid. Creterea jocurilor n cazul fluidelor vscoase permite
meninerea turaiei fr creterea excesiv a zgomotului sau vibraiilor, totui turaia trebuie
s fie limitat pentru a se evita apariia discontinuitilor n curgerea fluidului sau apariia
cavitaiei.
Randamentul acestor pompe este cel puin egal cu cel al pompelor cu roi dinate.
Spre deosebire de pompele cu roi dinate, aici lichidul este deplasat ntr-un numr mai
mic de celule, care sunt ns de volum mare. Unele construcii sunt prevzute cu pastile de
nlime mic, ,montate n canale radiale, la periferia carcasei n scopul mbuntirii
randamentului volumic.
O pomp special cu lobi este artat n fig.1. Aceast pomp lucreaz la fel cu
pompa cu roi dinate, ns forma lobilor permite s se evite suprasolicitrile la care
este supus pompa cnd ntre dinii roilor dinate aflai n angrenare este presat
lichidul cuprins ntre dini i nerefulat.
n fig. 2 este artat construcia unei pompe ce reprezint o combinaie ntre pompa cu
roi dinate i pompa cu lobi. n vrful lobilor este prevzut cte o pastil longitudinal din
bronz. Aceast pomp servete la pomparea apei de alimentare, la instalaiile de stropit, etc.

POMPE VOLUMICE CU PALETE GLISANTE (CU LAMELE)
Sunt maini hidraulice dublu reversibile, deci att din punct de vedere al sensului conversiei
ct i din punctul de vedere al sensului de debitare. Volumele de lucru sunt delimitate de
paletele glisante, rotor i stator. Dup modul cum se realizeaz aspiraia, pompele cu lamele
pot fi cu aspiraie interioar sau cu aspiraie exterioar.Avantajele:
- debitare uniform;-echilibraj mai bun (posibilitate redus de apariie a vibraiilor);
- presiuni i debite mai mari;-construcie mai compact.
n figurile 4.57 i 4.58 sunt prezentate dou variante constructive de pompe cu lamele cu
simpl aciune - cu aspiraie exterioar n fig.4.57 i cu aspiraie interioar ri fig.4.58. n cele
dou figuri s-au facut notaiile: 1- rotor; 2- lamele (palete); 3- arbore motor; 4- carcasa
pompei; 5- galeria de aspiraie; 6- galeria de refulare (notaiile sunt identice pentru ambele
figuri).
La rotaia n sensul sgeii, Ia prima jumtate de curs, volumele de Iucru delimitate de
rotor, palete i stator variaz cresctor genernd aspiraia. Pe a doua jumtate de curs,
voluniele de lucru descresc i se produce refularea. La acest tip de rnain reglarea debitului
se face prin modificarea valorii excentricitii e.
Fig.4.57 Pomp cu lamele cu aspiraie exterioar Fig.4.58 Pomp cu lamele cu
aspiraie interioar
n fig.4.59 este prezentat o pomp cu lamele cu aciune dubl pentru care s-au fcut
rotatiile:1- rotor; 2- stator; 3- lamele (palete); 4,5,6, 7- fante de aspiraie-refulare. Fantele 4 i
6 comunic prin canale interioare cu galeria de aspiraie, iar fantele 5 i 7 cu galeria de
refulare. Statorul, la partea sa interioar, are o form special aleas astfel nct poriunile de
curb situate ntre fante s fie arce de cerc descrise cu raze din centrul rotorului, iar
poriunile care corespund fantelor s fie descrise de curbe conjugate la curbele dintre fante.
Aceast configuraie face ca la trecerea a dou palete prin poriunile concentrice cu centrul
rotorului, lichidul s nu mai fie comprimat, scznd astfel solicitarea lagrelor.
Contactul paletelor glisante cu statorul este asigurat fie prin arcuri lamelare montate pe
fundul canalului, fie prin intermediul unor articulaii cu culis, fie pe baza presiunii
hidraulice. Cnd o palet intr n zona fantei 4, ea ncepe s ias din canal astfel nct spaiul
dintre dou palete vecine s se mreasc i s se produc aspiraia. Cnd paletele trec prin
zona dintre fantele 4 i 7, deplasarea lor nceteaz deoarece aceast poriune este concentric
cu rotorul. La intrarea n zona fantei 6, spaiul dintre palete se mrete i are loc o nou
aspiraie. Refularea are Ioc n corespondena fantelor 5 i 7, unde volumele scad. Se poate
deci observa faptul c pe parcursul unei rotaii complete, o palet efectueaz patru curse:
dou de aspiraie i dou de refulare.
Fig.4.59 Pomp cu Iamele cu aciune dvbl F~g .
PERFORMANE I DOMENII DE UTILIZARE
Mainile cu lamele realizeaz presiuni de pn Ia 100 bar - cele cu aciune multipl pn Ia
150 bar - i debite de pn Ia 300 l/min - cele cu aciune multipl pn la 1000 I/min. Ca
pompe, sunt utilizate la instalaiile de transfer a uleiului sau combustibilului. Ca motoare,
sunt ntrebuinate la antrenarea vinciurilor i n general oriunde sunt necesare turaii inici. Cu
toate acestea, mainile cu palete glisante sunt utilizate ndeosebi la acionrile hidrostatice.
POMPA CU CANAL LATERAL
Pompele cu canal lateral se folosesc ca pompe de vid pentru evacuarea aerului sau diverselor
medii gazoase, precum si ca pompe pentru pomparea lichidelor.
Pompa se compune dintr-o carcasa 1 in care este montat concentric rotorul 2. La periferia
rotorului este sapat in peretele lateral al carcasei canalul circular 3-4. Sunt, in general
doua solutii constructive pentru rotor si anume : rotor cu palete radiale, incepand de la
butuc (fig.9.7,a), sau rotor tip turbina, dublu paletat la periferie (fig.9.7,b).Canalul, in
sectiunea transversala,are o forma speciala: incepe plat in punctul 3 si se adanceste treptat
pana la un anumit nivel apoi, pe o anumita portiune, adancimea lui ramane constanta, ca
apoi sa se micsoreze treptat pana devine din nou plat in punctul 4. Pentru a obtine o
presiune de refulare mai ridicata pompa este prevazuta cu doua rotoare. Axul pompei se
sprijina pe doua lagare de alunecare.

fig. 9.7. pompa cu canal lateral.
Functionarea pompei are loc astfel: inainte de pornire, pompa trebuie umpluta cu apa. La
rotirea rotorului apa este antrenata de palete si, datorita fortei centrifuge este proiectata la periferia
carcasei unde formeaza un inel de apa. Din motive de continuitate, marginea interioara a inelului
de lichid se va departa de butucul rotorului, corespunzator cu volumul canalului lateral. Astfel
partea interioara a inelului de lichid va capata o pozitie excentrica fata de axul pompei si, prin
aceasta, volumul spatiilor dintre palete variaza.In portiunilor in care apa intra in cantitate mai
mare in canal, spatiul dintre palete se va mari si va avae loc aspiratia aerului prin orificiul de
aspiratie. In portiunea in care, datorita amplasarii canalului, apa reintra in celule, spatiul dintre
palete se va micsora si va avea loc refularea aerului prin orificiul de refulare.Astfel, aceste pompe
sunt in primul rand pompe volumice, intrucat pomparea este rezultatul variatiei volumului din
rotor si deci din canal.
Paralel cu acest proces, intre celulele rotorului si canalul lateral, in cazul in care pompa
aspira, intervine un schimb de energie intre lichidul din celulele rotorului si lichidul din canalul
lateral. Prin aceasta se mareste inaltimea de refulare cu o valoare de 5 pana la 15 ori mai mare
decat cea realizata la o pompa centrifuga, al carui rotor are acelasi diametru exterior si aceiasi
viteza periferica.Datorita posibilitatii de a evacua aerul aceste pompe sunt autoamorsante si se
folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge. Deorece au randament destul de scazut, sub 0,6,
ele se combina cu pome centrifuge obisnuite, fiind montate pe acelasi ax.
Avantajul pricipal al pompelor cu canal lateral consta in aptitudinea lor de a aspira si refula
aer, apa sau amestec de aer si apa. Datorita acestei proprietati, ele se impun in instalatiile in care
lichidul aspirat contine aer, ceea ce ar putea provoca dezamorsarea instalatie, in cazul cand s-ar
folosi pompe centrifuge.
POMPE FLUIDO DINAMICE
Masinile hidropneumatice sunt structuri mecanice complexe in care are loc conversia
energiei mecanice in energie hidraulica sau pneumatice si/sau invers. Ele transmit fluidului
energia necesara deplasarii prin tubulatura intre punctele la care se cupleaza instalatia, sau
pot utiliza energia fluidului la iesire in vederea antrenarii altei masini.
In functie de starea de agregare fluidele de lucru se clasifica in:
Lichide apa, apa de mare, produse petroliere, melasa, lichide cu agresivitate
chimica, amestecuri de lichide cu particule in suspensie;
Gaze aer comprimat, aer, gaze, gaze de ardere, gaze lichefiate.
1. Pompe centrifuge
Pompa centrifuga monoetajata
a. Scheama de principiu:
1 rotor in care se produce conversia mecano hidraulica; 2 paleti; 3 lagar de
alunecare; 4 arbore; 5 carcasa pompei; 6 pana paralela; 7 lfansa de aspiratie; 8
flansa de refulare; 9 surub de strangere; 10 presetupa; 11 colector de refulare;
12 electromotor; 13 tub de ungere; 14 piulita de fixare; 15 orificiu pentru
manometru; 16 surub de fixare; 17 orificiu pentru drena.
b. Principiu de functionare
Pompa primeste energie mecanica de la diferite surse (motoare electrice, motoare
hidraulice, turbine sau motoare termice) prin intermediul arborelui 4 si o transmite
fluidului de lucru prin intermediul paletilor 2 si a rotorului 1. Rotorul are forma de
disc, cu paletii curbi dispusi normal pe suprafata sa. Curbura paletilor este de regula
in spatele sensului de rotatie, fiind determinata de conditiile cinematice ale deplasarii
fluidului in rotor. La intrare, fluidul intalneste paletii rotorului si prin interactiunea cu
acestia , este dirijat in canalele cuprinse intre paleti si discurile rotorului. Deplasarea
particulelor de fluid antrenate de rotor catre periferia acestuia este determinata
deactiunea fortelor centrifuge. La iesirea din rotor particulele au viteze mari, deci
energie cinetica mare. In carcasa spirala viteza lor scade, iar presiunea vanei de fluid
creste. Carcasa spirala are rolul de a prelua energia cinetica fara pierderi la trecerea
prin rotor si de a conduce fluidul cu energia cinetica data catre refulare. In plus ea
transforma energia cinetica in energie potentiala atunci cand refulare pompei este
inchisa.
c. Constructia pompelor centrifuge.Din punct de cvedere al constructiei rotorului,
in practica sunt intalnite urmatoarele variante:
- rotor cu paleti liberi (deschis). Este alcatuit dintr-un butuc in care sunt
incastrati paletii (acestia ne fiind incadrati lateral de discuri);
- rotor semideschis, alcatuit dintr-un disc pe care sunt fixati paletii. Discul
este dispus pe partea opusa flansei de aspiratie;
- rotor inchis; paletii sunt cuprinsi intre doua discuri laterale paralele
concentrice.
Materialul din care se confectioneaza rotorul se alege in functie de natura fluidului de
lucru:
- apa dulce: fonta sau otel;
- apa sarata: alama de diferite calitati;
- acizi: ceramica.
O problema seroiasa care apare in functionare este aceea de aparitia fenomenului de
cavitatie determinat de scaderea presiunii lichiduli sub valoarea presiunii vaporilor saturati .
In ideea imbunatatirii caracteristicilor de aspiratie s-aui impus diferite forme de rotor:
- rotor cu prerotor;
- rotor cu paleti extinsi.
Pompe centrifuge polietajate.
Pompele centifuge polietajate sunt prevazute cu mai multe rotoare fixate pe acelasi arbore.
Lichidul este antrenat pe rand de fiecare rotor, presiunea lui crescand dupa fiecare etaj.
a. Schema de principiu
1 rotor; 2 dispozitiv de dirijare; 3 orificiu de refulare; 4 orificiu de aspiratie; 5 presetupa; 6 postament; 7 orificiu de drenare; 8 prize
pentru manometre; 9 surub de srangere; 10 lagar de rostogolire.
Masinile centrifuge nu sunt in general autoamorsabile. Pentru a fi puse in functionare este necesara
umplerea tubulaturii de aspiratie cu lichid sau evacuarea aerului de pe tubulatura de aspiaratie pana ce
fluidul de lucru inunda statorul.
Cele mai des intalnite solutii de amorsare sunt:
- functionarea inecata (a);
- functionarea cu valvula cu retinere pe aspiratie (b);
- functionarea cu statie de amorsare (pompa volumica sau ejector);
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fizxat rotorula a unei pompe cu inel de
apa.
Pompe axiale
Constructia si principiul de functionare
Conversia mecano hidraulica apare ca urmare a interactiunii palelor rotorului cu vana
de lichid, interactiune care are aceeasi natura cu cea care apare in functionarea
propulsoarelor. Din aceasta cauzaaceste pompe se mai numesc si propulsive. O pompa axiala
de tipul celei prezentate mai jos este formata dintr-o carcasa cilindrica 8, numita stator, in
interiorul careia este amplasat rotorul 1. Acesta are un butuc in care sunt prinse palele 2 cu
profil hidrodinamic. Jocul radial foarte mic dintre varful palelor si carcasa se adopta asa incat
scaparile sa fie minime. Palele rotorului pot fi fixe sau reglabile. Reperul il reprezinta galeria
de aspiratie, 5 galeria de refulare, iar 7 este sistemul de etansare.
Rotorul pompei este amplasat intre doua aparate directoare formate din pale cu priofil
hidrodinamic fixate de carcasa. Antrenarea rotorului se face prin arborele 6 care strabate
carcasa.
pompa axiala
Domenii de utilizare-circuitelor de racire ale instalatiilor de forta cu turbine cu abur, in
instalatiile de balast, etc.
Ventilatoarele axiale se folosesc in instalatiile de ventilatie ale compartimentului masini,
magazii si alte compartimentemari. Un alt domeniu larg de utilizare este acela al propulsiei
cu jet. La nave mici si cu viteza mere propulsia cu jet este des intalnita, jetul fiind realizat cu
ajutorul pompelor axiale cu una sau mai multe trepte. Ventilatorele axiale sunt folosite in
propulsia navelor pe perna de aer precum si pentru crearea sustentatiei. Masimile hidraulice
propulsive lucreaza si in sensul conversiei hidro mecanice (sturbinele axiale Kaplan).
2. Masini cu jet
Constructia si principiul de functionare
Masinile cu jet (ejectoarele) utilizeaza pentru transfeul fluidelor energia unor jeturi de
fluid. Structural ejectoarele arata ca in figura de mai jos in care s-au facut notetiile: 1
tubulatura de intrare a fluidului de transfer; 2 tubulatura de intrare a fluidului de lucru; 3
tubulatura de iesire a amestecului dintre cele doua fluide; 4 duza dispozitivului de
introducere a fluidului de lucru; 5- confuzor; 6 camera de amestec; 7 difuzor.
Energia fluidului de lucru este utilizata pentru vehicularea fluidului de transfer,
transmitandu-se acestuia prin confuzor si camera de amestec. In acest cop fluidul de lucru
este introdus sub presiune prin flansa 2. In duza ejectorului are loc cresterea energiei
cinetice, astfei incat la iesirea din duza rezulta un jet puternic. Jetul se amesteca cu lichidul
de transfer care patrunde in camera prin falnsa 1.
In practica se intalnesc doua tipuri de pompe cu jet: ejectoare si injectoare. Ejectoarele
evacueaza fluidul de lucru la presiunea atmosferica iar injectoarele la presiuni mai mari decat
presiunea atmosferica.
In functie de natura fluidelor de lucru ejectoarele pot fi:
- lichid lichid
- gaz gaz
- gaz lichid
- lichid gaz
Functie de viteza amestecului se clasifica in:
- supersonice
- subsonice
Avantaje in exploatare:
- permit realizarea unor debite foarte mari la sarcini vacuumetrice mari;
- simple din punct de vedere constructiv;
- gabarite si greutati reduse si nu au piese in miscare.
Domenii de utilizare
Se folosesc la instalatia de balast santina(apa - apa), instalatii de evacuarea apei din
compartimente inundate, instalatii de transfer marfa la petroliere.
Se mai folosesc si la realizarea vacuumului in condensatoare sau in instalatii de
desalinizare cu vacuum.
ARMATURI NAVALE
Armaturile navale sunt elemente ale instalatiilor cu tubulaturi care au rolul de regla parametrii
functionali ai acestora sau de a inchide total sau partial diferite trasee ale acestora. Din punct de vedere
constructiv cuprind urmatoarele parti componente: corpul armaturii, organul de inchidere (reglaj),
organul de comanda.
1. Clasificare
Dupa rolul lor functional:
- de trecere;
- de retinere;
- de distributie;
- de manevra;
- de reglaj.
Dupa tipul organului de inchidere:
- cu ventil:: plat, conic, ac, cu membrana.
- cu cep: cilindric, conic, sferic.
- cu sertar: simplu, dublu.
- tip fluture
- cu clapet
- cu flotor
- speciale
2. Particularitati constructive
2.1. Armaturi cu ventil
Sunt cele mai des intalnite in instalatiile cu tubulaturi terestre sau navale. Lucreaza
lapresiuni moderate de 15 30 bar; la nave se folosesc la in stalatiile de alimentare cu apa,
uleiuri si combustibili.
robinet cu ventil
2.2. Armaturi cu cep
Sunt armaturi cu rol de inchidere reglaj. Uzual organul de inchidere poate avea
forma tronconica sau sferica si poate avea 1 6 orificii, lucru care permite trecerea fluidului
pe diverse ramificatii.
Se folosesc la diametre mici, sub presiuni de 15 bar.
Forte de frecare mari rezultand forte de actionare mari.
robinet cu cep
2.3. Armaturi cu sertar
Organul de inchidere se deplaseaza perpendicular pe axa tubulaturii pe care se
cupleaza armatura. Etansarea se realizeaza datorita presiunii realizata prin actionarea rotii de
manevra cat si prin presiune fluidului.
Nu au sens preferential de trecere al fluidului.
Se folosesc la diametre pan ain 1000 mm si presiuni pana la 25 bar.
2.4. Armaturi speciale
Contribui la schimbarea intr-o oarecare masura a naturii fluidului care circula prin ele.
- filtre;
- sorburi;
- oale de condens.
3. Actionarea armaturilor navale
Actionare mecanica
Se poate realiza prin intermediul unor organe de transmitere a miscarii cum ar fi: axe,
cuplaje cardanice, roti dintate, cabluri etc. Momentul necesar actionarii poate fi aplicat
manual sau poate veni , de exemplu, de la un electromotor. Distanta maxima de la punctul de
actionare la armatura nu trebuie sa depseasca 10m.
1 valvula de bordaj; 2 cuplaj cardanic; 3 transmisie cu roti dintate.
Actionare electrica
Presupune utilizare unui electromotor sau unui electromagnet alimentate cu energie
elecrica de la retea. Se poate controla manual sau automat.
Uzual la diametrw mai mari decat DN 50 se folosesc electromagneti amplasati fie in
armatura fie separat.
Actionarile electrice pot fi normal inchise (a) sau normal deschise (b)
actionare directa
actionare indirecta