PROIECT

LA DISCIPLINA

CALCULUL SI CONSTRUCTIA
AUTOVEHICULELOR RUTIERE
CALCULUL SISTEMULUI DE FRANARE

COORDONATOR :

STUDENT :
Anul : IV
Grupa : AR

2020

1
 TEMA DE PROIECT

Sa se prezinte, sa se calculeze si sa se verifice elemetele unui sistem de franare

apartinand unui autoturism dotat cu motor m.a.s cu 4 cilindrii, cu puterea maxima de de
104 kW, cuplu maxim 228 Nm, viteza maxima de 177 km/h. Se precizeaza ca :
 sistemul de franare este hidraulic , cu doua circuite independente, un circuit
actionand asupra franelor rotilor din spate, iar al doilea asupra rotilor din
spate.
 pentru rotile din fata discurile sunt ventilate, iar pentru rotile din spate
discurile sunt solide, cu diametrul de 240 mm, cu etrieri flotanti cu un singur
cilindru de lucru.

Valorile parametrilor dimensionali si masici ai autovehiculului

Ecartament Raza
Lungim Inaltim Masa Masa
Latime Ampatament Fata Spate rotii de
e e proprie totala
[ mm ] [ mm ] [ mm ] [ mm ] rulare
[ mm ] [ mm ] [ kg ] [ kg ]
[ mm ]
4468 1522 1637 2847 1522 1578 1625 2210 205

CUPRINS
2
 Cap. Denumire pag.

1Rolul sistemului de franare si conditiile impuse sistemului de 4

franare
2 Dimensiunile principale ale autoturismului 5
3 Analiza constructiva si functionala a sistemului de franare 6
4 Determinarea caracteristicilor masice 8
5 Stabilirea momentelor de franare la puntile autovehiculului 10
6 Calculul franei propriu-zise 11
7 Calculul transmisiei sistemului de franare 13
8 Verificarea elementelor sistemului de franare 14
Anexa Desen de executie disc de frana

1 ROLUL SISTEMULUI DE FRANARE SI CONDITIILE IMPUSE SISTEMULUI DE

FRANARE

Sistemul de franare reprezinta elementul principal in asigurarea securitatii circulatiei.

Rolul sistemelor de franare în construcţia autovehiculelor este de:
 reducere a vitezei autovehiculului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea
acestuia;
 imobilizarea autovehiculului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;

3
  mentinere constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Sistemele de franare ale automobilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa fie capabile de anumite deceleratii impuse;
 sa asigure stabilitatea autovehiculului in timpul franarii;
 franarea sa fie progresiva, fara socuri;
 sa realizeze distribuirea corecta a efortului de franare la punti;
 sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare pentru actionare;
 conservarea calitatilor de franare ale autovehiculului in toate conditiile de lucru
intalnite in exploatare;
 sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;
 fiabilitate ridicata;
 siguranta in functionare in toate conditiile de lucru;
 reglarea jocurilor sa se faca cat mai rar si comod sau chiar in mod automat;
 intrarea rapida in functiune;
 franarea sa nu fie influentata de denivelarile drumului (datorita deplasarii
verticale a rotilor) si de virarea autovehiculului;
 sa permita imobilizarea autovehiculului in panta in cazul unei stationari de lunga
durata;
 sa nu permita uleiului si impuritatilor sa intre la suprafetele de frecare;
 forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale autovehiculului;
 franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;
 sa nu fie posibila actionarea concomitenta a pedalei de frana si a pedalei de
acceleratie;
 functionarea sa fie silentioasa;
 sa aiba o constructie simpla si ieftina.

2 DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE AUTOTURISMULUI

Dimensiunile principale sunt prezentate in fig. 1

4
 Fig.1 Dimensiunile principale ale autoturismului

Lungimea este determinata de distanta dintre doua plane verticale, perpendicular pe planul
longitudinal de simetrie si tangente in punctele extreme ale automobilului din fata si respectiv din
spate.Planul longitudinal de simetrie contine axa longitudinala a automobilului si imparte automobilul in
doua parti simetrice.
Latimea este distanta dintre doua plane paralele cu planul longitudinal de simetrie , tangent la
punctele extreme de o parte si de alta a automobilului.
Inaltimea este distanta dintre planul de baza si un plan orizontal, parallel cu planul de baza si
tangent in partea superioara a automobilului.
Ampatamentul este distanta dintre axele geometrice ale puntilor automobilului.
Ecartamentul rotilor din fata/spate este distant dintre planele mediane ale rotilor fata/spate care
apartin aceleiasi roti.

Consola fata reprezinta distanta dintre planul vertical care trece prin centrele rotilot din fata si
punctul cel mai avansat al automobilului.

5
 Consola spate reprezinta distanta dintre planul vertical ce trece prin centrele rotilor din spate si
punctul cel mai din spate al automobilului.
Raza de rulare a rotii este raza unei roti imaginare, nedeformabile, care ruleaza fara alunecari si
patinari, avand insa aceeasi viteza de rotatie si translatie cu a rotii reale.
Valorile adoptate pentru autoturismului dat prin tema de proiectare sunt :
- Lungime: 4468 mm
- Latime : 1522 mm
- Inaltime : 1637 mm
- Ampatament : 2847 mm
- Ecartament : fata - 1522 mm ; spate – 1578 mm
- Raza rotii de rulare : 205 mm

3 ANALIZA CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA A SISTEMULUI DE FRANARE

Functia principala a sistemelor de franare este de a reduce viteza autovehiculului pana la o

valoare dorita sau pană la oprire. Aceasta se realizeaza prin transformarea energiei cinetice în caldură,
prin frecare si disiparea acesteia eficient prin componentele sistemului de franare.
Sistemul de franare al autovehiculelor cuprinde urmatoarele elemente componente:
 circuitul hidraulic care face posibila transmiterea fortei de apasare a pedalei de frană
catre etriere, prin intermediul lichidului de frana;
 discurile care se rotesc solidar cu rotile autovehiculului;
 etrierele care presează placutele de frana pe discuri sau sistemul de actionare al
sabotilor pe tamburi;
 placutele de frana.
Partile componente ale sistemului de franare al autovehiculelor sunt prezentate in fig.2

Fig.2 Părțile componențe ale sistemului de franare al autovehiculelor

1-amplificator de efort 5-disc frână 9-piston

2-pedală 6-plăcuță frână 10-material fricțiune

6
 3- sabot 7-suport plăcuță frână 11-sistem hidraulic
4 –tambur 8-etrier

Principiu de funcționare: conducătorul auto acționează pedala de frână ( 8 ) prin intermediul

unei tije care apasă asupra servomecanismului ( 7 ) care amplifică această forță de apăsare și o transmite
pistonului pompei centrale ( 5 ). Aceasta face conversia forţei din tijă în presiune . Cele două pistoane
ale pompei centrale măresc presiunea lichidului de frână din conductele rigide ( 4 ) şi flexibile ( 2 )
care se transmite mai departe frânelor cu disc ( 1 ) şi frânelor cu tamburi ( 12 ). În cazul unei avarii la
unul dintre circuite sistemul rămâne funcţional datorită celui de-al doilea
circuit. Rezervorul cu lichid de frână ( 6 ) conectat la pompa centrală are rolul de a compensa fluctuaţiile
de volum de lichid din sistemul de frânare.
În timpul procesului de frânare, din cauza deceleraţiilor, puntea faţă a automobilului este
încărcată cu o greutate mai mare decât cea a punţii spate. Pentru a preveni frânarea excesivă a punţii
spate, ce poate provoca blocarea roţilor acesteia, supapa de reglare a presiunii 11 modulează presiunea
de frânare a punţii spate în funcţie de încărcarea automobilului. Sistemul de frânare de parcare (frâna de
mână) acţionează asupra roţilor punţii spate prin intermediul levierului 9 şi a cablului 10.

Fig.3 Pozitionarea componentelor unui sistem de franare in ansamblul autovehiculului

1 - etrier cu disc de frână; 5 - pompa centrala; 9 - levier frana de parxare

2 - conducta flexibila 6 - rezervor lichid frana 10 - cablu actionare frana de
parcare
3 – element de imbinare 7 - servomecanism 11 - supapa de reglare a presiunii
4 – conducta rigida 8 - pedala frana 12 - frana cu tambur

În fig.4 este prezentată o schemă constructivă a sistemului de frânare cu disc. Acesta este format
din urmatoarele componente: disc de frână (fixat pe roată), suportul etrierului, etrier, placuțe de

7
frână. Datorită faptului că discul se dilată puțin în plan axial această frână permite ca jocul dintre disc și
garniturile de fricțiune să fie menținut la valori mult mai mici decât la frânele cu tambur.

Fig.4 Disc de frână de tip deschis

Exista doua solutii constructive de discuri de frana, si anume:

 discuri solide, fig.5;
 discuri ventilate, fig.6

Fig. 5 Disc solid Fig. 6 Disc ventilat

4 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MASICE

Masele autovehiculului
Masa proprie m0 reprezinta masa autovehiculului complet echipat, dar fara persoane si
incarcatura .
Masa utila mu reprezinta capacitatea de incarcare a autovehicululi
Masa totala ma reprezinta suma celor doua componente mentionate anterior
Valorile adoptate pentru autoturismului dat prin tema de proiectare sunt :
m0 = 1625 kg
ma = 2210 kg

mu= 2210 kg – 1625 kg = 585 kg

Centrul de masa a autovehiculului

8
 Centrul de masa al autovehiculului reprezinta punctul imaginar, situat in planul longitudinal de
simetrie al autovehiculului, in care se considera inmagazinata masa autovehiculului si in care se aplica
vectorul greutatii sale.
In conditii statice, centrul de greutate, Cg, are o pozitie bine determinata, aceasta fiind prezentata
la autovehicule, in mod indirect, prin indicarea greutatilor ce revin fiecarei punti.
Coordonatele centrului de greutate sunt : ( a ; hg : 1338;740)
Determinarea incarcarilor pe punti a autovehiculului

Fig. 7 Fortele care actioneaza asupra automobilului la franare

G1 = incarcarea puntii fata atunci cand autovehiculul este gol [ daN ]

G2 = incarcarea puntii spate atunci cand autovehiculul este gol [ daN ]
Ga = greutatea totala a autovehiculului [ kg ]
L = ampatamentul [ mm ]
a = distanta de la centrul de masa a autovehicului pana la centrul petei de contact al pneului rotii
fata [ mm ]
b = distanta de la centrul de masa a autovehicului pana la centrul petei de contact al pneului rotii
spate [ mm ]
a+b=L
G1 + G2 = Ga
Ga = ma x g = 2210 * 0.981 = 2168 daN
G1 = Ga * b/L
G2 = Ga * a/L

b/L = 0.4…0.55
a/L = 0.45…0.6
Se adopta :

9
 b/L=0.53
a/L=0.47

G1 = Ga*b/L = 2168*0.53 = 1149 daN

G2 = Ga*a/L = 2168*0.47 = 1019 daN

a = L * 0.47 = 2847 * 0.47 = 1338 mm

b = L * 0.53 = 2847 * 0.53 = 1509 mm

5 STABILIREA MOMETELOR DE FRANARE LA PUNTILE AUTOVEHICULULUI

Dimensionarea dispozitivului de franare se face din punctul de vedere al momentului realizat de

frana principala.
La stabilirea momentelor de franare la puntile automobilului se pot adopta două ipoteze:
 rotile celor doua punti ajung simultan la limita de blocare, la o valoare dorita a
coeficientului de aderenta Φ0
 automobilul sa realizeze o anumita deceleratie maxima.

Reactiunile dinamice la punti – se neglijează efectele aerodinamice, cuplurile de inertie ale

rotilor si rezistenta la rulare,

si
Repartitia statica a greutatii automobilului pe punti :
G1 = 1Ga si G2 = 2Ga.
Considerand ca franarea are loc pana la limita de aderenta :
Fi = Φ0Ga = Ff = Ff1 + Ff2 ,
Reactiunilor normale dinamice:
Φ0 = 1 in ipoteza franarii ideale
hg /L = 0.26 ; hg = 0.74 m
Z1 = b/L * Ga + Φ0* Ga*hg/L = 0.53 * 2168 + 1* 2168 * 740/2847 = 1714 daN
Z2 = a/L * Ga - Φ0* Ga*hg/L = 0.47 * 2168 - 1* 2168 * 740/2847 = 454 daN

Fortele de franare la limita de blocare a rotilor:

Ff1 = Φ0 * Z1 = 1720 daN

10
 Ff2 = Φ0 * Z2 = 447 daN
Raportul fortelor de franare:
λ = Ff1 / Ff2 = 3.84
Repartitia fortelor de franare pe puntile autovehiculului:
ν 1 = Ff1 / Ff
ν 2 = Ff2 / Ff
Repartitia fortelor de franare la punti si coeficientii de repartitie:
ν 1 = λ / (1+λ) = 3.84 / 4.84 = 0.79
ν 2 = 1 / (1+λ) = 1 / 4.84 = 0.21
Momentele de franare ale puntilor autovehiculului:
Mf1 = Ff1* rr = 1720 * 0.205 = 352.6 daNm
Mf2 = Ff2* rr = 447 * 0.205 = 91.6 daNm
Calculul momentului de franare total al autovehiculului:

Mf = Mf1 + Mf2 = 352.6 + 91.6 = 444.2 daNm

6 CALCULUL FRANEI PROPRIU- ZISE

Fig. 8 Schema de calcul al franei cu disc de tip deschis

Momentul de franare :
Mf = μ * Nrm*nf
unde :
μ = coeficientul de frecare dintre disc si garnitura ( μ = 0.35 …0.40 ); se adopta μ = 0.39

N = forta normala
rm = raza medie a discului

11
 nf = numarul de suprafete aflate in frecare ; nf = 4
ri = raza interioara a discului
re = raza exterioara a discului ; de regula ri / re = 0.55 … 0.65; se adopta valoarea de 0.57

Raza interioara a discurior de frana :

Atat pentru puntea fata, cat si pentru puntea spate, discurile de frana au raza exterioara re = D/2
= 120 mm si alegand raportul ri / re = 0.57 se obtine valoarea razei interioare :
ri = 120 * 0.57 = 68.4 mm
Razele medii ale discurilor de la frana puntii fata si respectiv frana puntii spate:
rm = 2/3* [(re³ - ri ³) / ( re² - ri ²)]= 96.55 mm
Fortele normale corespunzatoare franelor de la puntea fata, respectiv puntea spate :
N1 = Mf1 / ( μ * rm * nf ) = 352.6 / ( 0.39 * 0.9655 * 4 ) = 2341.02 daN
N2 = Mf2 / ( μ * rm * nf ) = 91.6 / ( 0.39 * 0.9655 * 4 ) = 608.16 daN
Forta de actionare a pistonului:
S = N * ( 1 + μ´ μ )
unde : μ´ = coeficientul de frecare dintre bac si corpul cilindrului (μ´ = 0.05 …0.1 ); se adopta μ
´= 0.07
Fortele de actionare a pistoanelor corespunzatoare franelor de la cele doua punti:
S1 = 2341.02 * ( 1+0.07*0.39 ) = 2404.92 daN
S2 = 608.16 * ( 1+0.07*0.39 ) = 624.76 daN
Coeficientii de eficacitate ai franelor:
E = Mf / (S* re )
E1= 352.6 / ( 2404.92 * 0.12 ) = 1.22
E2= 91.6 / ( 624.76 * 0.12 ) = 1.22
Diametrul cilindrului de lucru pentru presiunea din conductele de legatura ale sistemului
de franare :
dc = √ 4S/πp
unde : p = presiunea lichidului
S = forta de actionarea a bacurilor
Considerand ca p = 79 daN/cm²
dc1 = √( 4*2404.92/3.14*79) = 6.22 cm = 62 mm pentru frana rotilor puntii fata
dc2 = √( 4*624.76/3.14*79) = 3.17 cm = 32 mm pentru frana rotilor puntii spate

7 CALCULUL TRANSMISIEI SISTEMULUI DE FRANARE

Forta la pedala :
12
 Fp = ( S / ip * ih ) *( 1 / ηh )
unde : S = forta de actionare a bacurilor
ip = raportul de transmitere al pedalei ( de regula ip = 4 … 6 ); se adopta valoarea 5.9
ih = raportul de transmitere hidraulic
η h = randamentul transmisiei hidraulice ( de regula η h = 0.90 … 0.95 ); se adopta valoarea
0.91
ih = ( dc / dp ) ² ;
dp = diametrul cilindrului principal ; se adopta valoarea 22 mm
Fortele la pedala pentru franele celor doua punti:
ih1 = 7.94 si ih2 = 2.12
Fp1 =( 2404.92 / 5.9*7.94) * 1/0.91 = 56.41 daN
Fp2 =( 624.76 / 5.9*2.12) * 1/0.91 = 54.88 daN
Diametrul membranei servomecanismului vacuumatic:
Se considera presiunea atmosferica 1.1 daN/cm² si depresiunea din colectorul de admisie al
motorului p dep = 0.75 daN/cm² , servomecanismul trebuie sa realizeze reducerea fortei maxime
admisibile cu 400 N astfel :
400 = ( p atm – p dep ) * π * D² / 4 D = √ ( 400*4 )/ (11 *75*3.14) =121 mm
Cursa maxima a pedalei de frana trebuie sa fie de 150 mm din motive de usurinta in actionare.
Pentru calculul acesteia, se va tine cont de volumul de lichid necesar curselor pistoanelor receptoare, cat
si de volumul de lichid necesar la preluarea jocurilor. Se vor neglija deformatiile
conductelor.

unde: ip - raportul de transmitere al pedalei;

dc1, dc2 - diametrele cilindrilor de lucru;
dp - diametrul cilindrului principal (considerat 22 mm);
s1 si s2 - cursele pistoanelor cilindrilor de lucru;
jp -jocul dintre pistonul cilindrului principal si tija de actionare (jp=1.5 2.0 mm);
Δ -distanta dintre marginea garniturii primare a pistonului cilindrului principal si marginea opusa
a orificiului de compensare (de regula, pentru un cilindru principal in tandem este aproximativ 3).
Se considera cursele pistoanelor cilindrilor de lucru s1=s2=0.5 mm, jocul dintre pistonul
cilindrului principal si tija de actionare jp=1.6 mm si Δ=2,7.
Sp = 5.9*[ 4*0.5*(62/22)² + 4*0.5(32/22)² +1.6+2.7] = 144.019 mm

8 VERIFICAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE FRANARE

Pentru aprecierea solicitarilor mecanice, cei mai utilizati parametri sunt urmatorii:

13
  lucrul mecanic specific de frecare;
 presiunea pe suprafata garniturilor de frictiune;
 puterea specifica;
 incarcarea specifica.
Lucrul mecanic specific de frecare:
Ls = Lf / ∑A
unde : Lf = lucrul mecanic al fortelor de franare
∑A= suprafata garniturilor de frictiune de la toate franele

Din egalitatea lucrului mecanic al fortelor de franare cu variatia energiei cinetice in timpul
franarii, se poate scrie relatia:
Lf = (1/ 26 ) * Ga/g * V²
Ls = Lf / ∑A
Ls = [(1/ 26 ) * Ga/g * V²] / ∑A
Lucrul mecanic specific de franare pentru: Vmax = 177 km/h:
Suprafata garniturilor de frictiune A = 540 cm2,
Ls = 1/26 * 2168/9.81* 177 ²/ 540 = 493.14 daN/cm²
Presiunea pe suprafata garniturilor de frictiune:
La autoturisme, presiunea medie admisibila trebuie sa fie de cel mult 70 daN/cm².
Presiunea medie pe suprafaţa garniturilor de frecare- se considera presiunea pe disc ca fiind
uniforma:
Pmed = 2N / α (re ² - ri ² )
unde : α = unghiul la centru al garniturii de frictiune = 0.87
Pmed1 = 2N1 / α (re ² * ri ² ) = 2* 2341.02 / [0.87*(12² -6.84² )] = 55.36 daN/cm²
Pmed2 = 2N2 / α (re ² * ri ² ) = 2* 608.16 / [0.87*(12² -6.84² )] = 14.38 daN/cm²
Puterea specifica de franare:
Ps = P/ A
Puterea necesara de franare pana la oprire a unui autovehicul:
P = (Ga / g )* a fmax* νmax
Ps = ν * ( Ga / g )* a fmax * νmax / A
Pentru fiecare punte in parte, puterea specifica se calculeaza cu urmatoarele formule:
Ps1 = ν 1* ( Ga / g )* a fmax * νmax / A1
Ps2 = ν 2* ( Ga / g )* a fmax * νmax /A2
ν 1 = 0.79

ν 2 = 0.21
A1 = A2 = 540/2 = 270 cm²
Viteza max = 177*1000/3600 = 49.17 m/s
14
 afmax = 11.3 m/s²
Ps1 = 0.79* ( 2168 / 9.81 )* (11.3 *49 / 270 )*(1/1000) = 3.58 kW/cm²
Ps2 = 0.21* ( 2168 / 9.81 )* ( 11.3 *49 / 270)*(1/1000) = 0.95 kW/cm²

Incarcarea specifica a garniturii de frictiune:

qs = Ga / g*∑A [daN/cm²] = 2168 /( 9.81*540) = 4.09 daN/cm²
Aceasta valoare a incarcarii specifice a garniturii de frictiune se incadreaza in limitele acceptate,
de regula avand valori cuprinse in intervalul 3...8 daN/cm2.

15