1

Proiect
Constructia si Calculul
motoarelor cu ardere interna

Profesor coordonator: Student:

S.l.dr.ing. Virgil Stoica Marciuc Marius-Cristian
An: IV, AR, Gr. 2/2
 2

CUPRINS

Capitolul 1 – Introducere…………………………………………..…………..3
Capitolul 2 – Cinematica mecanismului motor………………..……..5
Capitolul 3 – Forțele si momentele din mecanismul motor..…..8
Capitolul 4 – Alegerea materialelor………………………………....….13
Capitolul 5 – Calculul de verificare…………………………..………….19
Capitolul 6 – Concluzii……………………………………………….………..27
Bibliografie …………………………………………………………….……………27
Anexa 1 – Desene de execuție
 3

Capitolul 1 : Introducere

In acest proiect se urmareste explicarea fortelor ce sunt aplicate

asupra componentelor principale ale motorului(piston,biela,arbore),
de asemenea, sunt prezentate formulele necesare pentru realizarea
graficelor si valorilor necesare pentru verificarea rezistentei fiecarei
piese.
Se aleg materiale necesare fiecarei piese in parte,astfel incat sa se
optimizeze toti parametrii impusi.
Alegerea materialelor se realizeaza cu ajutorul tabelului decizional
prin intermediul caruia se face selectia materialului corespunzator
fiecarei piese.
In urma procesului de alegere a materialelor si calculului valorilor
fortelor se face analiza fiecarei piese separat, pentru a vedea daca
aceasta rezista.Analiza se facut in programul Catia(V5R19),simulandu-
se unde apare forta cea mai mare la fiecare material putand astfel in
cazul in care se depaseste valoarea maxima a rezistentei sa putem
actiona asupra acelei zone cu o ingrosare de material.
La capitolul Anexe,fiecare piesa modelata a fost pusa intr-un desen
2D,avand fiecare exprimate cotarile aferente pentru 2 vederi si o
sectiune.
 4

Tema de proiectare
Sa se proiecteze componentele principale (piston, biela, arbore cotit)
pentru un motor in 3 cilindrii de putere P=80[KW] – putere efectiva,
la turatia n=3500 [rot/min].
Parametrii
 Cursa pistonului:S= 0,085714286 [m]
 Alezaj piston:D = 0,116538499 [m]
 Lungimea bielei:L= 0,12244898 [m]
 Numar cilindrii:i = 3 [cilindrii]
 Turatia:n = 3500 [rot/min]
 Masa grupului piston:mgp = 1,086 [kg]
 Masa bolt:mbolt = 0,154 [kg]
 Masa biela:mb = 0,809 [kg]
 Masa piston:mpis=0,64 [kg]

Cinematica mecanismului biela-manivela

 5
Cinematica mecanismului biela-manivela s-a calculat tinand cont de
urmatoarele conditii: motorul functioneaza in regim stabilizat, adica
turatie constanta (n=constant) si viteza unghiulara a arborelui cotit
constanta (ω=constant).
In acest caz, dependenta intre viteza unghiulara ω si turatia n
[rot/min], se obtine cu relatia:
ω=π *n/30 [rad/s].
ω=366.51 [rad/s]
Pentru calculul fortelor ce actionează in mecanismul motor, este
necesara cunoasterea cinematicii pistonului: deplasarea, viteza si
acceleratia pistonului.
a) Deplasarea pistonului la un moment dat, se obtine cu relatia:
𝑟∗𝑠𝑖𝑛𝜙 2
x= r + l – r*cos ϕ – l*√1 − ( )
𝑙

- l -lungimea bielei
- r -raza manivelei s
- ᵩ- unghiul de rotatie al arborelui cotit
Deplasarea pistonului in functie de pozitia arborelui cotit
este reprezentata pe urmatorul grafic:
 6
b) Viteza reprezinta variatia deplasarii pistonului in timp si se
determina cu urmatoarea relatie :
𝑑𝑥 𝑑𝑥 𝑑𝜙 𝑑𝑥
v= = ∗ = ω* .
𝑑𝑡 𝑑𝜙 𝑑𝑡 𝑑𝜙

𝑥(𝜙)𝑖 −𝑥(𝜙)𝑖−1
v(ϕ) =ω* [m/s]
𝜙𝑖 −𝜙𝑖−1
П∗𝑛
unde :ω= [rad/s]
30
i ϵ [0, 720]

VITEZA PISTONULUI
20

15

10

5
v[m/s]

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-5

-10

-15

-20
ϕ[RAC]
 7

c) Acceleratia reprezinta derivata vitezei pistonului in raport cu

timpul si se determina cu urmatoarea relatie:
𝑑𝑣 𝑑𝑣 𝑑𝜙 𝑑𝑣
a= = ∗ = ω* .
𝑑𝑡 𝑑𝜙 𝑑𝑡 𝑑𝜙

𝑣(𝜙)𝑖 −𝑣(𝜙)𝑖−1
a(ϕ) = ω* [m/𝑠 2 ] ; i ϵ [0, 720]
𝜙𝑖 −𝜙𝑖−1

ACCELERATIA
10000

8000

6000

4000
m/s^2

2000

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800

-2000

-4000

-6000
ᵩRac
 8

Calculul fortelor din mecanismul motor

Determinarea fortelor din mecanismul biela-manivela este necesara
pentru dimensionarea pieselor si aplicarea valorilor corespunzatoare
ale fortelor asupra pieselor.
Pentru a putea face aceste calcule trebuie sa reprezentam
diagrama indicata. Aceasta reprezinta variatia presiunii din cilindru,
rezultata in urma arderii combustibilului si in functie de unghiul de
rotatie al arborelui cotit.
Diagrama indicata este reprezentata in urmatorul grafic:

DIAGRAMA INDICATA
12000000

10000000

8000000
P[BAR]

6000000

4000000

2000000

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
ᵩ[RAC]
 9

Forta de inertie presupune calculul maselor reduse ale pieselor in

miscare.
Piesele care participa la producerea fortelor de inertie sunt
pistonul, biela si arborele cotit.
Fi=mgp*a [N]

FI
6000
4000
2000
0
FI[N]

-2000 0 100 200 300 400 500 600 700 800

-4000
-6000
-8000
-10000
ᵩ[RAC]

Forta totala reprezinta suma dintre fortele presiunii gazelor si

fortelor de inertie ale maselor in miscarea de translatie.
Ft = Fpg ± Fi

ft
100000

80000

60000
FT[N]

40000

20000

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-20000
ᵩ[RAC]
 10

Se determina unghiul dintre axa bielei si axa cilindrului:

𝑅
β = arcsin(sinα∗ ) [rad].
𝐿𝑏

Forta 𝑭𝒃 , solicita biela periodic la intindere,comprimare si flambaj.

Ft
Fb = [N]
cosβ

fb
100000

80000

60000
FB[N]

40000

20000

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-20000
ᵩ[RAC]

Forta 𝐅𝐍 apasa pistonul pe peretele cilindrului, cauzand frecarea si

uzura acestuia.
FN = Ft * cosβ [N]

FN
14000
12000
10000
8000
6000
FN[N]

4000
2000
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-2000
-4000
ᵩ[RAC]
 11
Prin deplasarea fortei 𝐅𝐛 pana la axul maneton şi descompunerea acesteia dupa directia
radiala şi tangentiala, se obţine forta tangentiala T si forta radiala Z :
T = Fb*sin(α+β) [N]
Z =Fb*cos(α+β) [N]

40000
35000
30000
25000
20000
15000
T[N]

10000
5000
0
-5000 0 100 200 300 400 500 600 700 800

-10000
-15000
ᵩ[RAC]

100000

80000

60000
Z[N]

40000

20000

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800

-20000
ᵩ[RAC]
 12
Momentul instantaneu reprezinta produsul dintre forta tangentiala
si raza manivelei. Minst T  r [ N  m]

M
2000

1500

1000
M[N*M]

500

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-500
ᵩ[RAC]

Dupa reprezentarea tuturor fortelor avem de reprezentat Forta

tangentiala T si Forta radiala Z pentru fiecare piston:

T123
40000

30000

20000
t1
T[N]

10000
t2
0
t3
0 200 400 600 800
-10000

-20000
ᵩ[RAC]

100000
Z123
Z[N]

80000

60000

40000 z1
z2
20000
z3
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-20000 ᵩ[RAC]
 13

Alegerea materialului
Piston :
Pentru a alege materialele corespunzatoare pistonului trebuie luate
in considerare urmatoarele caracteristici: conductivitatea termică
bună, modul de elasticitate mic, densitate redusă, rezistentă ridicată
la uzură şi coroziune,coeficientul lui Poisson,tempertura de topire.
Pentru pistonul din proiect s-au ales aliaje pe baza de Al si Cu/Al si Si
deoarece indeplinesc in mare parte caracteristicile mentionate mai
sus si de asemenea au si o greutate redusa.
Aliaje pe baza de siliciu poseda un coeficient de dilatare redus care se
micsoreaza pe masura cresterii continutului de siliciu,de asemenea
au o rezistenta buna la uzura.
Aliajele pe baza de cupru necesita jocuri mari de montaj ale
pistonului în cilindru, din cauza coeficientului de dilatare mai mare si
se utilizeaza la executia pistoanelor pentru motoarele cu aprindere
prin comprimare cu o puternica solicitare termice.
Pentru a alege materialul cel mai potrivit, vom utiliza metoda
proprietăţilor ponderate folosind un tabel decizional:
MATERIAL PISTON
Tabel decizional Factori de pondere
Modul de elasticitate[Gpa] 1 0 0 0 1 2 0,133333
Coeficientul lui Poisson 0 0 0 1 0 1 0,066667
Densitatea [kg/m^3] 1 1 0 1 1 4 0,266667
Rezistenta [Mpa] 1 1 1 1 0 4 0,266667
Temperatura de topire [c] 1 0 0 0 0 1 0,066667
Conductivitate termica[ w/mk] 0 1 0 1 1 3 0,2
15

S-au ales trei materiale pe baza aliajelor mentionate mai sus:

MATERIAL PISTON
AlCu4SiMg(2014-T651)
AlSi12.5MgCuNi AlCu2Mg1.5Ni
Modul de elasticitate[Gpa] 72 73 72
Coeficientul lui Poisson 0,33 0,33 0,33
Densitatea [kg/m^3] 3000 2600 3000
Rezistenta [Mpa] 490 320 410
Temperatura de topire [c] 510 530 560
Conductivitate termica[ w/mk] 150 140 150
 14
Valorile scalate :
VALORI SCALATE
98,63014 100 98,63014
100 100 100
86,66667 100 86,66667
100 65,30612 83,67347
91,07143 94,64286 100
93,33333 100 93,33333

Valorile scalate au fost calculate cu formulele:

𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎
𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100 (precum in cazul densitatii)
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎

Indice de performanţă pentru fiecare aliaj:

LPA1 94,33322
LPA2 90,39116
LPA3 90,57472 unde : Ipa=∑valoare scalata a proprietatii*factorii
de pondere
Cu ajutorul indicilor de performanta a reiesit ca aliajul cel mai potrivit
pentru piston este AlCu4SiMg(2014-T651)

Biela
Materialul bielei trebuie sa fie rezistent la şoc şi oboseală pentru a
rezista la solicitările care apar în timpul funcţionării.
Biela este solicitată în timpul funcţionării de sarcini variabile
determinate de forta datorată presiunii gazelor şi de forţele de
inertie.Forţa datorată presiunii gazelor solicită biela la încovoiere,
compresiune si flambaj. Eforturile unitare de încovoiere apar în
regiunea de racordare a piciorului bielei cu capul, ceea ce impune
masuri riguroase de rigidizare în această zonă.Solicitarea de
compresiune poate determina deformaţii permanente care scurtează
 15
biela, împiedicând mişcarea libera a acesteia. Flambajul determina o
perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei avand drept
urmare accelerarea uzurii lagarelor.
Pentru a alege materialul cel mai potrivit, vom utiliza metoda
proprietăţilor ponderate folosind un tabel decizional:
MATERIAL BIELA
Tabel decizional Factori de pondere
Modul de elasticitate[Gpa] 1 1 1 1 0 4 0,285714
Coeficientul lui Poisson 0 1 0 1 0 2 0,142857
Densitatea [kg/m^3] 0 0 0 0 0 0 0
Rezistenta [Mpa] 0 1 1 1 1 4 0,285714
Temperatura de topire [c] 0 0 1 0 0 1 0,071429
Conductivitate termica[ w/mk] 1 1 1 0 1 3 0,214286
14

S-au ales trei materiale :

MATERIAL BIELA
OLC45 42CrMo4 37CrMo4 EN 1,7202
Modul de elasticitate[Gpa] 210 190 190
Coeficientul lui Poisson 0,3 0,29 0,29
Densitatea [kg/m^3] 7800 7800 7800
Rezistenta [Mpa] 750 1850 1810
Temperatura de topire [c] 1520 1420 1420
Conductivitate termica[ w/mk] 43 46 46

Valorile scalate:
VALORI SCALATE
100 90,47619 90,47619
100 96,66667 96,66667
100 100 100
40,54054 100 97,83784
100 93,42105 93,42105
100 93,47826 100

Valorile scalate au fost calculate cu formulele:

𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎
𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100 (precum in cazul densitatii)
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎

LPA1 67,18147
LPA2 68,65825
Indice de performanţă: LPA3 68,50381
 16
Din aliajele prezentate mai sus,in urma tabelului decizional cu
ajutorul indicilor de performanta a reiesit ca aliajul cel mai potrivit
pentru biela este : 42CrMo4- are o rezistență ridicată la
oboseală și o bună rezistență la impact temperatură scăzută.

Bolt
Scopul acestei piese este de a face legătură articulată între
piston și bielă ajutând la transformarea mișcarii rectilinii a pistonului
și tansmiterea ei la bielă. Datorită prinderii ei între piston și bielă este
solicitată la o mișcare de rotație și de translație fiind forțată la
flambare și încovoiere. Modul de asamblare a bolțului cu biela poate
să fie fix în umerii pistonului și liber în bucșa bielei sau fix în bielă și
liber în piston sau flotant adică liber și în bielă și în piston.
Semifabricatele sunt bare laminate, bare tubulare sau forjate din
șarje speciale.
Pentru a alege materialul cel mai potrivit, vom utiliza metoda
proprietăţilor ponderate folosind un tabel decizional:
MATERIAL BOLT
Tabel decizional Factori de pondere
Modul de elasticitate[Gpa] 1 0 0 1 1 3 0,2143
Coeficientul lui Poisson 0 0 0 1 0 1 0,0714
Densitatea [kg/m^3] 1 1 0 0 1 3 0,2143
Rezistenta [Mpa] 1 1 1 1 0 4 0,2857
Temperatura de topire [c] 0 0 1 0 1 1 0,0714
Conductivitate termica[ w/mk] 0 1 0 1 0 2 0,1429
14

S-au ales trei materiale:

MATERIAL BOLT
Ti-6Al-4V ELI R56407SAE-AlSi 4130 Ti-6Al-4V R56400
Modul de elasticitate[Gpa] 110 190 110
Coeficientul lui Poisson 0,32 0,29 0,32
Densitatea [kg/m^3] 4400 7800 4400
Rezistenta [Mpa] 870 980 1110
Temperatura de topire [c] 1560 1420 1656
Conductivitate termica[ w/mk] 7,1 43 6,8
 17
Valorile scalate:
VALORI SCALATE
57,89474 100 57,89474
100 90,625 100
100 56,41026 100
78,37838 88,28829 100
94,2029 85,74879 100
95,77465 15,81395 100

Valorile scalate au fost calculate cu formulele:

𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎
𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100 (precum in cazul densitatii)
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎

LPA1 83,78214
LPA2 73,59897
LPA3 90,97744

Ipa= ∑valoare scalata a proprietatii*factorii de pondere

Din aliajele prezentate mai sus,in urma tabelului decizional cu
ajutorul indicilor de performanta a reiesit ca aliajul cel mai potrivit
pentru bolt este Ti-6Al-4V R56400

Arbore cotit
Arborele cotit transformă mișcarea rectilinie a pistonului, prin
intermediul bolțului piston și pendularea bielei, în mișcarea de
rotație. Alternativ, arborele cotit transmite mișcarea de rotație la
biela. Oţelurile recomandate pentru arborii cotiţi trebuie să satisfacă
rezistenţa la rupere (deoarece elementele arborelui cotit sunt, în
general, supradimensionate pentru a satisface condiţia de rigiditate).
La arbori mai solicitați, se utilizează oțeluri aliate cu Cr, Ni, etc.
care au o rezistență la rupere superioară. Arborele cotit este
confecționat din aceste materiale pentru a rezista la solicitările de
 18
încovoiere, răsucire și uzură. Arborii cotiți de mărime mai mică sunt
forjați din oțel.
După turnare sau forjare, arborele cotit este prelucrat mecanic,
urmat de tratarea suprafețelori de frecare. Arborele cotit poate fi
dintr-o singură bucată sau asamblat din mai multe bucăți după care
este echilibrat. În interior, majoritatea arborilori cotiți sunt prevăzuți
cu canale de ungere, prin care circulă ulei sub presiune între fusurile
paliere și fusurile manetoane.
Astfel pentru a alege materialul cel mai potrivit, vom utiliza
metoda proprietăţilor ponderate folosind un tabel decizional:

S-au ales trei materiale:

MATERIAL ARBORE
ASTM A148-otel turnat
ASTM(D51250)-otel
ASTMturnat
A897
Modul de elasticitate[Gpa] 190 190 180
Coeficientul lui Poisson 0,29 0,29 0,29
Densitatea [kg/m^3] 7800 7800 7500
Rezistenta [Mpa] 1160 960 1460
Temperatura de topire [c] 1420 1420 1340
Conductivitate termica[ w/mk] 37 39 42

VALORI SCALATE
100 100 94,73684
100 100 100
96,15385 96,15385 100
79,45205 65,75342 100
100 100 94,3662
Valorile scalate 100 94,87179 88,09524

𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎
𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎
Valoarea selectata= ∗ 100 (precum in cazul densitatii)
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎
 19
Indice de performanţă pentru fiecare aliaj:
LPA1 77,1978
LPA2 77,1978
LPA3 77,81955

Ipa=∑valoare scalata a proprietatii*factorii de pondere

Din aliajele prezentate mai sus,in urma tabelului decizional cu
ajutorul indicilor de performanta a reiesit ca aliajul cel mai potrivit
pentru arborele cotit este : ASTM A897

Calcul de verificare
Pentru calculul de verificare rezistenta piesei se compara σadmisibil, care
este egal cu  c , unde c este factorul de siguranta ales de noi.
c
In cazul nostru am ales un factor de siguranta c=1
Verificarea pieselor s-a facut folosind programul Catia V5R19 prin
optiunea de Generative Static Analyse.

Pistonul
Pistonul este supus solicitarilor mecanice datorate presiunii
gazelor si solicitării termice deoarece pe capul pistonului are loc
procesul de ardere. Pentru verificare, pistonul a fost supus unei forte
distribuite in zona capului,iar in zona boltului se actioneaza cu o forta
Bearing Load.Pe partea exterioara a pistonului s-a folosit optiunea de
Surface Slider (suprafata de alunecare), iar in partea de jos,pistonul a
fost incastrat cu optiunea Clamp.
 20

In urma analizei valoarea solicitarii maxime la tractiune asupra

pistonului este de 275 MPa. Materialul ales are tensiunea maxima
490 MPa, iar coeficientul de siguranta este c=1.

σadmisibil=
c = 490/1= 490 > 275 [MPa]
c

Biela
Verificarea bielei s-a facut atat pentru cazul de intidere cat si
pentru cel de comprimare. Pentru intindere s-au folosit forte de tip
distribuite(Distributed Force) pe canalele unde se prinde biela de
capul bielei prin filete si forte de tip Bearing Load asupra canalului
bielei unde este prins boltul.In cazul comprimarii s-au folosit doar
forte de tip Bearing Load de sens contrat,mai exact asupra canalului
unde se prinde boltul forta este negativa,iar asupra canalului bielei
care se prinde pe fusul maneton,forta este pozitiva.
 21

Intindere

σadmisibil=
c 1850/1= 1850 > 688 [MPa]
c
Comprimare

Pentru comprimare:σadmisibil=
c = 1850/1= 1850 > 308 [MPa]
c
 22
Bolt
Verificarea boltului s-a facut pe 3 segmente,respectiv 2 segmente
care intra in bozajul pistonului si segmentul de care se prinde biela
de bolt.Fortele ce actioneaza asupra boltului sunt de tipul Bearing
Load,respectiv pe cele 2 segmente forta este pozitiva,iar pe cel din
mijloc forta este negativa.

In urma analizei valoarea solicitarii maxime la tractiune asupra

boltului este de 503 MPa. Materialul ales are tensiunea maxima
1110 Mpa.

Arbore cotit
Verificarea arborelui cotit s-a facut asupra fusului maneton
si fusului palier.Astfel asupra fusului maneton am folosit forta de tip
Bearing Load si anume forta tangentiala T si forta radiala Z,iar asupra
fusului palier s-a folosit Suprafata de Alunecare(Surface Slider).De
asemenea arborele a fost incastrat.
 23
Pentru verificarea arborelui cotit avem 8 cazuri,pentru fiecare
forta tangentiala T cand este maxima si pentru fiecare forta radiala Z
cand este maxima.
CAZ1 CAZ 2
P1 P2 P3 P1 P2 P3
T(y) 36147,52 -7676,97 2150,852 T(y) 2235,618 36147,52 -7755,14
Z(Z) 74137,55 -2850,66 -3447,11 Z(Z) -3377,7 74137,55 -3010,47

CAZ 3 CAZ 4
P1 P2 P3 P1 P2 P3
T(y) -7755,14 2150,852 36147,52 T(y) 25918,91 -8480,76 2954,161
Z(Z) -3010,47 -3447,11 74137,55 Z(Z) 90427,34 -4574,37 -2677,05
CAZ5 CAZ 6
P1 P2 P3 P1 P2 P3
T(y) 3047,214 25918,91 -8559,1 T(y) -8559,1 2954,161 25918,91
Z(Z) -2607,51 90427,34 -4761,35 Z(Z) -4761,35 -2677,05 90427,34

Cazul 1
 24

Cazul 2

Cazul 3
 25
Cazul 4

Cazul 5
 26

Cazul 6

In urma analizei valoarea solicitarii maxime la tractiune asupra

arborelui cotit este 464 de MPa. Materialul ales are tensiunea
maxima 1460 Mpa.
 27

Ansamblul 3D

Concluzii
-Masa grupului piston influenteaza valorea fortelor ce actioneaza
asupra pieselor.
-In cazul in care rezistenta maxima a materialului este depasita in
anumite parti ale piesei,ingrosarea piesei in acele zone este o solutie
pentru valorea rezistentei sub cea a rezistentei maxime a
materialului.

Bibliografie
-https://www.makeitfrom.com
-Selectia materialelor in ingineria mecanica,Ion Mitelea,Stiinta
Materialelor
- http://www.endmemo.com/sconvert/kg_m3g_cm3.php
 28

Anexe
29
30
31
32