15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.

sm

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

PROIECT MECANISME

STUDENT: PORTIK-ORÁS MÁTYÁS

GRUPA:2433

1 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

Cuprins:

1. Tema lucrări: ....................................................................................................3

2.Structura bielă manivelă....................................................................................4
2.1. Analiza cinematică..............................................................................5
2.2. Calculul foțelor de inerție...................................................................6
2.3. Calculul forțelor de presiune.................................................................7
2.4. Calculul forței rezultante din piston......................................................7
2.5. Calculul momentului redus (moment motor redus)...............................9
2.6. Calculul momentului redus total............................................................9
2.7. Calculul momentului rezistent redus....................................................10
2.8. Calculul momentului de inerție al volantului.......................................10
2.9. Calculul dimensiunilor geometrice ale volantului...............................12
2.9. Calculul dimensiunilor geometrice ale volantului......................................13
3.1 Calculul spațiilor, vitezelor și accelerațiilor tacheții............................14
3.2 Profilul camei.......................................................................................17

2 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

1. Tema lucrării
Se dă un motor cu combustie internă M, în patru timpi cu trei cilindri în linie, ce acționează
o mașină de lucru ML. Se cunoaște diagrama de calcul a motorului (Fig. 2), turația arborelui
cotit al motorului nM 1800 16 i [rot/min], cursa maximă a pistonului
smax 65 0,5 i [mm], lungimea bielei lb 120 1,8 i [mm], diametrul
pistonului dp 75 0,2 i [mm] și greutățile elementelor mecanismului manivelă-piston:

- Gm 8 0,2 i [N](greutatea manivelei)

- Gb 12 0,4 i [N] (greutatea bielei)
- Gp 10 0,3 i [N] (greutatea pistonului)

Se consideră că manivela și biela au o secțiune constantă. Momentul rezistent la mașina de

lucru este constant, iar ordinea de aprindere este 1-3-2.

Se cere:
a) să se dimensioneze volantul V ce va realiza un grad de neregularitate al motorului
δ = 1/30.
b) să se determine spațiul, viteza și accelerația tachetului precum și profilul teoretic și
practic al camei la mecanismul cu camă și tachet de translație, ce comandă supapa de admisie a
motorului. Datele de intrare sunt prezentate în tabelul de mai jos. Unghiul de transmitere τ este
de 60°, raza rolei tachetului este de 5 mm, excentricitate negativă de 10 mm.

Pentru i = 1-10 varianta 1-10 și legea de mișcare sin-sin.

i 4

3 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

Datele problemei:
Turația arborelui cotit al motorului:
Nm 1800 16 i 1864 [rot/min]
Cursa maximă a pistonului:
Smax 65 0,5 i 67 [mm]
Lungimea bielei:
lb 120 1,8 i 127,2 [mm]
Diametrul pistonului:
dp 75 0,2 i 75,8 [mm]
Greutățile elementelor mecanismului manivelă- piston:
Gm 8 0,2 i 8,8 [N] (greutatea manivelei)
Gb 12 0,4 i 13,6 [N] (greutatea bielei)
Gp 10 0,3 i 11,2 [N] (greutatea pistonului)
Smax
r 33,5 [mm],
2
r
λ 0,2634
lb
nM
ω1 π 195,1976 [rad/s],
30

2.Structura bielă manivelă

Analiza cinematică a mecanismului bielă-manivelă

La mecanismul bielă manivelă manivelă numărul de cicluri îndependente este unu.
Se consideră că elementul conducător este manivela OA, iar elementul condus este
pistonul 3.
Viteza vB și accelerația aB ale psitonului se determină, conform ecuațiilor:

vb R'4 ϖ1
2
aB R''4 ϖ1 R'4 ε1

Spațiul parcurs de piston se desscompune într-o sumă de funcții trigonometrice de diferite

perioade. Aceste fucnții trigonom. de amplitudini și perioade diferite se numesc armonice.
Deoarece în genral λ =1/3, termenii care conțin pe λ la puterea a treia sau mai mare sunt
mici.
Dacă presupunem că elementul OA se rotește cu viteza unghiulară ϖ1 =ct, deci ε1 =0
accelerația aB =0 acolo unde vB = vBmax :

2
1 1 λ
φ1 arcos
2 λ

4 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

2.1. Analiza cinematică

Pe baza relațiilor se determină spațiul, viteza și accelerația punctului B aparținând

pistonului mecanismului manivelă-piston, considerând pentru o rotație a manivelei 12
poziții. Pentru datele problemei: r = Smax/2 [mm], λ = r/l și ω1 = π*nM/30 [rad/s], astfel
obținându-se valorile pentru spațiu, viteză și accelerație în sistemul de coordinate xOy.

La mecanismul biela-manivela numarul de cicluri independente este unu. Se considera ca

elementul conducator este manivela OA,iar elementul condus este pistonul 3.

M 3 3 2 4 0 1

5 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

Drumul, viteza și accelerașia bielei se obțin prin următoarele ecuații

(calculele sunt făcute în excel):

2.2. Calculul foțelor de inerție

Pentru calculul forțelor de inerție se aplică metoda concentrării statice a maselor în două puncte. În
acest sens masa manivelei se concentrează în O și A, masa bielei în A și B, iar masa pistonului se
consideră aplicată în centrul de greutate G ≡ B.

Se observă că masa mO din O nu generează forțe de inerție, iar masa mA din A generează forța de
inerție FiA mA aA . Această forță este centrifugală în ipoteza că ω1 este constant. Întrucât se
neglijează frecarea, forța FiA nu dă moment în raport cu axa ce trece prin O, deci nu influențează
mișcarea de rotație a manivelei, deși o solicită la întindere.
Prin urmare mișcarea manivelei este influențată doar de forța de inerție dezvoltate de masa mB .
Această forță se calculează cu relația Fi mB aB . Deoarece centrul de greutate al bielei este la
mijlocul acesteia rezultă: g 9,80665
Gp
mp 1,1421
g
Gb
mb 1,3868
g
1
mB mp m 1,8355
2 b

6 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

2.3. Calculul forțelor de presiune 2

π dp
Forța datorată presiunii gazelor din cilindru se obține din relația: Fp p
4
unde: -p este preiunea din cilindru

2.4. Calculul forței rezultante din piston

Forța rezultantă se obține însumând forța de inerție cu forța datorată presiunii din cilindru:

F Fi Fp

7 / 17
15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

8 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

2.5. Calculul momentului redus (moment motor redus)

Datorită faptului că volantul este montat pe arborele cotit forța din piston trebuie redusă la
manivelă. Momentul redus se calculează cu relația:

F vB
Mr
ϖ1

2.6. Calculul momentului redus total

Momentul motor redustotal Mrm la arborele cotit se determină ca sumă algebrică a momentelor
date de fiecare cilindru în parte, însă decalate între ele. Momentul motor este o funcție periodică.
Dacă aprinderile sunt uniform distribuite, decalajul unghiular intre aprinderi γa (gama) pentru
4 π
motorul în patru timpi cu 3 cilindri este νa .
3
Însumarea momentelor reduse pentru cei trei cilindri se face pe baza schemei de lucru a
motorului.

9 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

2.7. Calculul momentului rezistent redus

Se trasează prin puncte curba de variație a momentului motor redus Mrm pentru un ciclu
cinematic Φc 240° , adoptând scările momentelor și a unghiurilor: kM 7 [N⋅m/mm] și
respectiv kφ 120 [rad/mm] (20 mm pentru 30°).

În faza de regim lucrul mecanic motor este egal cu lucrul mecanic rezistent pe parcursul unui
ciclu cinematic. Lucrul mecanic motor este egal cu aria indusa de curba momentului motor redus
Mrm cu axa absciselor.

Planimetrând aceasta arie, scăzând din aria pozitiva aria negativă se obține ΔA. Lucrul mecanic
rezistent este egal cu aria închisă de momentul rezistent redus al mașinii de lucru Mrr care s-a
presupus constant. Din egalarea celor două arii rezultă ordonata y care la scara kM reprezintă
momentul rezistent redus Mrr .

kM 7
Apoitiva 8170,24
π
kφ
120 Anegativa 1075,58
Φc 240 ΔA Apoitiva Anegativa 7094,66
kM 7

ΔA
y 29,5611
Φc

Mrr y kM 206,9276 [NM]

2.8. Calculul momentului de inerție al volantului

5
Amax 4942,62 49 2,4219 10

1
δ
30

Amax kM kφ
Iv 34,8014[NMs^2]
2
δ ω1

10 / 17
15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

11 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

2.9. Calculul dimensiunilor geometrice ale volantului

Volantul se poate executa într-o mare varietate de forme constructive. Important de reținut este
faptul că forma și dimensiunile trebuie astfel alese încât volantul să se încadreze armonios în
ansamblul din care face parte. În continuare se calculează dimensiunile geometrice ale unui
volant executat din fontă. Pentru fontă se admite vmax = 30 [m/s].
vmax 30
2 vmax
Diametrul exterior al volantului: De 0,307 [m]
ω1

Diametrul interor al volantului: Di 0,8 De 0,2456 [m]

De Di
Diametrul echivalent al volantului: Dm 0,2763 [m]
2
4 g Iv
Greutatea volantului: G 17911,5995 [N]
2
Dm
4 g 0,9 Iv
Gc 16120,4396 [N]
Greutatea coroanei: 2
Dm

Lățimea coroanei rezultă din expresia greutății acesteia: y1 72500

4 Gc
b 8,3128 [m]
2 2
π De Di y1

Montând volantul cu dimensiunile determinate mai sus pe arborele cotit, gradul de

neregularitate al motorului nu va fi mai mare decât cel prescris δ = 1/30.

12 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

3. Mecanism camă-tachet

Mecanismele cu cama se compun,in principal,dintr-o camă și un culegător.în vedera

pierederilor prin frecare și a uzurii intre cama și culegător se interpune o rolă. Pe conturul
camei se pot identifica mai multe zone numite baze de lucru,baza de urcare caractrerizată de
unghiul de urcare,este baza in care tachetul se deplaseaza de axa de rotație a camei. Baza de
repaus superior este baza in care tachetul se află la distanta maximă fată de axa de rotație a
camei.
Baza de coborare este baza in care tachetul se apropie de axa de rotatie și de repausul
inferior,zona in care tachetul se afla la distanta minima de pe axa de rotatie a camei.

Mecanismele cu came fac parte din categoria mecanismelor cu cuple superioare . Ele sunt alcătuite
dintr-un element profilat numit camă, de regulă element conducător, care transmite prin contact
direct elementului condus numit tachet o mișcare a cărei lege este determinată de profilul camei. În
general, mecanismele cu came pot realiza orice lege de mișcare pentru elementul cundus deoarece
profilul camei poate avea forme extem de variate. Aceste mecanisme sunt întalnite in toate domenile
industriale avănd un rol foarte important in construcția mașinilor automate și a motoarelor.
Cama este elementul profilat a cărui formă, alături de tipul și dimensiunile elementelor
mecanismului, determină legea de mișcare a tachetului. Contactul dintre cama și tachet formează o
cuplă superioară, care posedă două mobilitați: rotație și translație după o direcție tangențială.

13 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

Mecanismele cu came se clasifică:

• Pe baza caracteristicilor constructive și cinematice ale camelor:
- Forma curbei de profil
- Dispunerea profilului
- Ecuația curbei deplasării
- Fazele comandate de camă
- Numărul de curse ale tachetului la rorotație completă a camei
- Realizarea constructivă a camei
- Mișcarea camei
• Pe baza caracteristicilor tacheților:
- Forma constructivă a suprafeței de contact
- Mișcarea tachetului

Mecanismele cu came sunt utilizate în tehnică deoarece, teoretic, elementul condus (tachetul)
poate realiza orice lege de mişcare. Legile de mişcare ale tachetului pot fi date într-o mare varietate
de forme, în funcţie de destinaţia mecanismului. Astfel, se poate impune legea de variaţie a
spaţiului în scopul prelucrării unui profil dat, la comanda sculei unei maşini-unelte
automate; se poate impune legea de variaţie a acceleraţiei atunci când se urmăreşte limitarea
forţelor de inerţie; se poate impune legea de mişcare prin combinarea criteriului dinamic cu alte
criterii funcţionale.
Cele mai uzuale legi de mişcare pentru tacheţi sunt: legea parabolică,
legea sinusoidală, legea cosinusoidală, legea logaritmică, legi de mişcare combinate

Date de intrare:
Pentru i 4 : varianta 1 10 și legea de mișcare sin-sin:
n 850
h 54
φu 150
φR 42
φc 108

3.1 Calculul spațiilor, vitezelor și accelerațiilor tacheții

urcare:
φ 1 2 π φ
s h sin
φu 2 π φu

h 2 π φ
v 1 cos
φu φc

2 π h sin 2 π
a φ
2 φu
φu

14 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

φ φu φR 1 2 π φ φu φR
coborare: s h h sin
φc 2 π φc

h 2 π φ φu φR
v 1 cos
φc φc

2 π h 2 π φ φu φR
a sin
2 φc
φc

15 / 17
15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

16 / 17
 15 jan. 2023 11:33:06 - mecanisme proiect.sm

3.2 Profilul camei:

17 / 17