Sunteți pe pagina 1din 17

2.

DINAMICA MECANISMULUI MOTOR


2.1 FORTA DE PRESIUNE A GAZELOR Fortele care lucreaza in mecanismul motor se grupeaza in: forte produse de presiunea gazelor in cilindru (Fp),fortele de inertie ale maselor in miscare (Fj), fortele de greutate (Fg) si fortele de frecare (Ff). Ultimele forte nu se iau in considerare la motoarele usoare rapide deoarece au valori reduse in comparative cu celelalte, si in plus forta (Ff) este greu de evaluat. Forta de presiune o determinam cu relatia: Fp = . D/4. (p - pcart) (2.1)

unde D este alezajul, p-presiunea gazelor din cilindru si pcart-presiunea gazelor de carter, care lucreaza pe partea interioara a capului pistonului (practic pcart = 1 daN/cm). Din diagrama indicat, prin construcie grafic se determin F p( ), aa cum este prezentat n figura 2.1. Semnul forei se alege pozitiv cnd Fp lucreaz spre axa de rotaie a arborelui cotit.

Fig. 2.1 Variaia forei de presiune cu unghiul RA 2.2 FORTELE DE INERTIE Fortele de inertie se grupeaza in doua clase: 1) forte de inertie ale maselor ma care au o miscare de translatie sau o miscare alternative, denumite prescurtate forte FA; 2)forte de inertie ale maselor mr care au o miscare rotatorie, denumite prescurtat forte Fr.

Pistonul are o miscare de translatie, iar forta de inertie FAP, a masei mp a pistonului, (mp este suma maselor pistonului, segmentilor si a boltului), va fi: FAP = -mP. jP Cu expresia simplificata a acceleratiei (rel.1.20) se obtine: FAP= mp. R. . (cos + cos2) (2.3) (2.2)

FAP este o functie variabila si periodica, de perioada 2, ea reprezentand suma a doua componente denumite forte de inertie de ordinul intai sau armonica de ordinul intai (F2 = - mp. R. . cos ) si forta de inertie de ordinul doi sau armonica de ordinul doi (F2 = - mp. R. . . cos2) Componentele F1 si F2 si rezultanta FAP sunt prezentate in figura 2.2. Semnul fortei de inertie se alege identic cu semnul fortei de presiune.

Fig. 2.2 Variaia forei FAP i a primelor dou armonici cu unghiul RA Manetonul si bratele au o miscare de rotatie uniforma. Forta centrifuga a masei manetonului mM (figura 2.3) este: FRM = - mM. r. (2.4)

Daca notam cu distanta de la centrul de masa al bratului la axa arborelui cotit atunci: FRb = - mb. . Din conditia egalitatii energiilor cinematice, rezulta: mb. . = mbM. r. (2.6) (2.5)

unde mbM este masa redusa deci mbM = mb. /r, iar forta centrifuga a maselor manetonului si bratelor va fi: FR = - (mM + mbM). r. (2.7)

FR este o forta rotitoare, de marime constanta, care lucreaza intr-un plan normal la axa arborelui cotit.

Fig. 2.3 Schema unui cot al arborelui cotit Biela are o miscare complexa.considera cazul simplu cand miscarea bielei se compune din miscarea de translatie identica cu a centrului de masa G si dintr-o miscare de rotatie in jurul punctului G. Se descompune masa bielei mB intru-un nr de i mase concentrate(mBi) astfel incat actiunea sistemului de mase mBi asupra mecanismului motor sa fie aceeasi cu actiunea masei mB. Se considera suma fortelor FA ale maselor concentrate ca fiind egala cu forta FA a bielei, adica mBi = mB deoarece toate masele executa aceasi miscare de translatie. Problema se simplifica prin descompunerea bielei in doua mase (figura 2.4): m BP este concentrate in piciorul bielei, executa o miscare de translatie identical cu a pistonului si se numeste masa bielei aferenta pistonului; cealalta mBM concentrate in capul bielei, executa o miscare de rotatie identica cu a manetonului si se numeste masa bielei aferenta manetonului. Aplicand cele trei conditii mentionate si adaugand conditia evidenta de lungime obtinem urmatorul sistem de ecuatii : mBP + mBM = mB mBP. bP - mBM. bM = 0 bP + bM = b mBP. bP + mBM. bM = JB Eliminam ecuatia (2.11), si din primele trei rezulta: mBP = mB. (b-bp)/b; mBM = mB. bP/b (2.12) (2.11) (2.8) (2.9) (2.10)

Raportul lungimiilor variaza intre limitele (b - b P)/b = 0.20.3; bP/b = 0.70.8. Pentru motoarele de autovehicule, la proiectare se alege frecvent: mBP = 0.275.mB, mBM = 0.725.mB. 3

Prin descompunerea bielei, masele mA si mR se definesc astfel: mA = mP + mBP; mR = mM + 2.mbM + mBM (2.13)

In relatia 2.13 masele care executa miscarea de rotatie sunt reduse la axa manetonului si se obtin urmatoarele expresii ale fortelor FA si FR: FA = -mA. r. . (cos + . cos2) (2.14) FR = -mR. r. (2.15)

Fig. 2.4 Schema descompunerii masei bielei Se poate spune ca: FA = F1 + F2, unde: F1 = -mA. r. . cos; F2 = - mA. r. . . cos2. Masa raportata in miscare (masa raportat la aria capului pistonului) va fi: mP` = mP/(. D/4) (2.19) (2.17) (2.18) (2.16)

n tabelul 2.1 sunt prezentate valorile maselor raportate n micare (masele raportate la aria capului pistonului) pentru diferite motoare. Tab. 2.1 Masele raportate ale mecanismului biela manivela

Felul masei raportat Masa mp a grupului motor (pistonul din aluminiu) Masa mB a bielei Masa mM+2mbM,a manetonului si a bratelor fara contragreutati -fus gaurit din fonta -fus negaurit din otel

Tipul motorului MAS cu D = 60..100mm MAC cu D=80125mm 615 1232 1020 821 1320 2240 1332 20... 40

2.3 FORTELE DIN MECANISMUL MOTOR Forta rezultanta F, aplicat pe piston in articulatie este (figura 2.5): F = FP + FA Forta F se descompune in doua componente: o componenta B, dupa axa bielei: B = F/cos i o componenta normal pe axa cilindrului: N = F. tg (2.21) (2.22) (2.20)

Forta N se aplica pistonul pe cilindru si da nastere fortei de frecare Ff dintre piston si cilindru, care produce uzura celor doua organe. Avand in vedere ca sin = . sin, se obtine: tg = (sin)/cos = . sin/1-, cea ce ne arata ca forta normala maxima este cu atat mai mare cu cat biela este mai scurta (mai mare). Cand nu exista constrangeri severe pentru inaltimea motorului se prefera solutia cu biele lungi pentru a mari durabilitatea. MAS-ul foloseste biele scurte ( = 1.31/3.8), iar la MAC-uri se folosesc biele lungi ( = 1/3.8..1/4.5). Se observa ca nu este un simplu raport cinematic, ci un factor constructiv care concureaza la unele performante de varf ale motorului (masa, inaltime, durabilitate, randament mecanic). Unele motoare de putere se prevd cu mecanism motor dezaxat, pentru a reduce componenta N, i deci uzura pistonului i a cilindrului. Fortele care lucreaza asupra fusului maneton si fusul palier se determina deplasand forta B in butonul de manivela (punctual M) si descompunand-o dupa doua directii: una tangentiala la maneton -forta T, cealalta normala pe maneton - forta ZB. Intrucat unghiul este exterior, se obtine: = + si rezulta T = B. sin( + ): ZB = B. cos( + ) sau (2.23)

T = F. sin( + )/cos ZB = F. cos( + )/cos

Fig. 2.5 Schema forelor din mecanismul biel-manivel (a); convenia de semne (b); influena dezaxrii asupra forei normale (c) Pentru studiu se reprezint grafic forele n funcie de unghiul RA (figura 2.6). la reprezentarea forelor se admite convenia de semne precizat n figura 2.5b. Alura forei F este determinat de forele Fp i FA*. Alura forei B este determinat de fora F, deoarece cos variaz n limite restrnse i nu se anuleaz. Fora N are o alur particular, deoarece tg se anuleaz cnd oblicitatea este nul (biela i manivela la punctele moarte), i schimb de semn. Fora T are aproximativ alura lui N deoarece sin ( + ) se anuleaz n punctele moarte i schimb de semn. 2.4 MOMENTUL MOTOR Se numeste moment motor instantaneu al unui motor momocilindric momentul produs de forta tangenta la maneton: M = T. r (2.24)

Se observa ca M difera de T printr-o constanta; rezulta ca M are aceasi alura ca si T, iar valoarea lui se poate citi din diagrama fortei. Momentul M este o marime periodica, perioada momentului motor M[0RA] fiind egala cu perioada ciclului motor c[0RA]. La motoarele in patru timpi c = M = 720 0RA, iar la motoarele in doi timpi c = M = 360 0RA.

Fig. 2.6 Variaia forelor din mecanismul motor a-forele transmise de piston n articulaie la m.a.s.; a`- forele transmise de piston n articulaie la m.a.c.; b-fora din biel ; c-fora normal ; d-fora tangenial ; e-fora ZB

Momentul M care roteste arboreal cotit produce asupra motorului un moment de reactiune care tinde sa rastoarne motorul. Dac se plaseaz in centrul O al motorului doua forte T egale si de sens contrar (T= T= T) figura 2,5 - cuplul T - Tproduce momentul motor numit si cuplu motor; forta T se transmite lagarului arborelui cotit, deci reazemelor motorului impreuna cu forta Z B. Fortele ZB si T dau o rezultanta B care se descompune in F si N. Fortele N si N dau un moment de rasturnare numit Mras: Mras = N. H = F. Tg. H = F. Tg. (sin+). (r/sin) = F. sin( + )(r/cos) = T. R = M (2.25) Momentul motor mediu al unui motor monocilindric este acel moment constant care dezvolta in perioada momentului M lucru mecanic egal cu cel dezvoltat de momentul motor instantaneu. Lucrul mecanic L ntr-o perioad va fi integrala lucrului mecanic elementar M.d n limitele 0... M: L = M. D = M. M M = 1/ M M. d Deoarece integrala nu se poate rezolva analitic, se planimetreaz aria diagramei din figura 2.7. (2.25)

Fig. 2.7 Variaia momentului motor cu unghiul Ra, la motorul monocilindru Puterea indicate a motorului monocilindric se verifica cu relaia: Pi = M. n/955 (2.26)

Momentul motor instantaneu al motorului policilindric se se determina tinand seama de urmtoarele observaii: 8

1) cilindrii sunt identici deci dezvolta acelasi moment motor; 2) toti cilindri lucreaza sub acelasi arbore cotit; 3) intr-o perioada c in fiecare cilindru se produce o aprindere; 4) aprinderiile sunt decalate uniform in interiorul unei perioade; 5) aprinderiile fiind uniform decalate si momentele motoare vor fi uniform decalate. Decalajul unghiular sau unghiul dintre doua aprinderii este raportul dintre perioada ciclului si numrul de cilindrii a motorului in patru timpi = 4/i sau = 720 0/i = c/i (2.27)

Lucrul mechanic dezvoltat in perioada c/i este agal cu lucrul mecanic dezvoltat de un singur cilindru in perioada c, astfel nct avem: M d = M. d = M. c Rezulta ca momentul motor mediu al motorului policilindric va fi: M = i/ c M. d = i. M Gradul de neuniformitate a momentului motor n interiorul unui ciclu motor, momentul motor instantaneu al motorului monocilindric are variaii importante care conduc la micarea de rotaie neuniforma arborelui cotit. Variatiile momentului motor instantaneu (M sau M) se apreciaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor M care se defineste prin relatia: M =(Mmax - Mmin)/M; M =(M max- M min)/M (2.30) (2.29) (2.28)

2.5 DIAGRAMA POLARA A FUSULUI MANETON SI A FUSULUI PALIER Daca asupra unui fus maneton lucreaza o singura biela atunci fusul maneton este solicitat de forta B si de forta centrifuga determinate de masa bielei aferenta manetonului: FRB = -mBM. r. = FBM (2.31)

Constructia grafica care permite insumarea vectoriala a celor doua forte (B + FRB = RM) se numeste diagrama polara a fusului maneton. Diagrama polar a fusului maneton se construiete considernd c manetonul este fix, iar biela se rotete n sens invers, efectele rmnnd neschimbate (figura 2.8) . Pe baza diagramelor polare se construiesc n coordonate carteziene forele rezultante RM i RL reprezentnd valorile absolute ale forelor (figura 2.9). Diagramele carteziene desfurate servesc pentru determinarea forelor medii RM` i RL` cu care se determin presiunea medie pe cuzinet i coeficientul de nclzire al lagrului.

Fig. 2.8 Diagrama polar a fusului maneton

Fig. 2.9 Variaia forelor rezultante cu unghiul RA

10

2.6 STEAUA MANIVELELOR SI ORDINEA DE APRINDERE LA MOTOARELE IN PATRI TIMPI IN LINIE Condiia uniformitii aprinderilor are dou consecine: stabilete poziia unghiular relativ dintre coturile arborelui cotit; stabilete ordinea n care se declanaz aprinderile n cilindrii motorului, numit ordinea de aprindere. La motoarele cu i cilindri n linie, arborele cotit (AC) are i coturi. Pentru a stabili poziia unghiular relativ a coturilor AC se construiete steaua manivelelor. Fiecare cot definete un plan numit planul cotului (figura 2.10a), concentrice n jurul axei de rotaie a arborelui cotit. Se numete steaua manivelelor proieciile planurilor coturilor pe unplan normal la axa AC (figura 2.10b).

Fig. 2.10 Construcia stelei manivelelor Unghiul dintre dou manivele care ajung succesiv n poziia de aprindere trebuie s fie egal cu unghiul sau decalajul unghiular dintre dou aprinderi. Cnd este ndeplinit condiia de uniformitate a aprinderilor rezult c manivelele sunt distribuite uniform n jurul axei de rotaie. n cazul motorului n patru timpi: = 720o/i (2.32)

n acest caz, la motoarele n patru timpi, cu un numr par de cilindri n linie i cu aprinderi uniform distribuite, manivelele sunt n faz dou cte dou.. i la motoarele cu un numr impar de cilindri (D-115, Mercedes-Benz, etc.), manivelele se distribuie uniform n jurul axei de rotaie i ocup direcii distincte, decalate unghiular cu = c/i. La motoarele cu patru cilindri n linie, decalajul unghiular dintre dou aprinderi este o o 720 /4=180 , deci cele patru manivele se afl n acelai plan. Se numete arbore cu plan central de simetrie, arborele la care manivelele n faz sunt aezate la egal distan de mijlocul lui. Numerotarea cilindrilor (STAS) ncepe dinspre flana de cuplare a AC cu transmisia automobilului.

11

Fiecare soluie de arbore cotit conduce la mai multe posibiliti de aprindere, deoarece manivelele fiind dou cte dou n faz, se realizeaz simultan cte dou posibiliti de aprindere (figura 2.11).

Fig. 2.11 Scheme de arbori cotii pentru motoare 4L a) b) c) 1-2-3-4 sau 1-4-3-2 1-3-2-4 sau 1-4-2-3 1-2-4-3 sau 1-3-4-2

Exist mai multe criterii de de triere a ordinilor de aprindere: ncrcarea minim a arborelui cotit. O ncrcare mai redus a AC se obine dac aprinderile succesive nu au loc n doi cilindrin alturai. Dintre ordinile de aprindere posibile se alege aceea care conduce la cel mai mic numr de aprinderi succesive pe doi cilindri alturai . reducerea pericolului de rezonan la vibraii de torsiune; sporirea gradului de umplere a cilindrului; reducerea trepidaiilor motorului sub aciunea momentului de rsturnare. n cazul motorului cu ase cilindri n linie, decalajul manivelelor va fi : 720o/6 = 120o. Schemele de arbori cotii pentru acest tip de motoare sunt prezentate n figura 2.12. Primele dou soluii se arbore cotit sunt identice din punct de vedere dinamic, dar sunt simetrice, deoarece ordinea de plasare a grupelor de manivel este acceai dac se schimb sensul de rotaie al AC. Deoarece varianta a prezint plan de simetrie pentru AC, se stabilete ordinea de aprindere pornind de la aceast soluie. La motoarele n doi timpi n linie, dac se respect condiia uniformitii aprinderilor, manivelele se repartizeaz uniform n jurul axei de rotaie deoarece perioada funcional este de c =.360o, iar unghiul dintre dou manivele consecutive este c/i.

12

Fig. 2.12 Scheme de arbori cotii pentru motoare 6L Dac numrul de cilindri este par, manivelele sunt dou cte dou n opoziie. n figura 2.13 se arat steaua manivelelor pentru un arbore cu 6 cilindri. Ordinea de aprindere este unic, manivelele ajung pe rnd la p.m.i.. Arborele cotit al motorului n doi timpi cu un numr par de cilindri are plan central de simetrie cnd manivelele n opoziie sunt la egal distan de mijlocul lui.

Fig. 2.13 Steaua manivelelor, schema AC i ordinea de aprindere la motorul 6L n doi timpi

13

Motoarele in V au un singure arbore cotit si cilindrii dispusi in doua linii, planele determinate de axele cilindrilor fiind concurente (figura 2.14). Unghiul dintre cele doua planuri se numeste unghiul veului. Daca motorul are i cilindrii, numarul coturilor (icot) arborelui cotit este icot = i/2. Demonstram ca unghiul veului respecta conditia uniformitatii aprinderii chiar atunci cand este un multiplu de . Astfel pt un motor cu 12 cilindrii obtinem: = 720o/12 = 60o, iar = 60o; = 2. 60o = 120o; = 3. 60o =180o. Toate cele trei solutii se ntalnesc la MAS, pentru maini curente si la MAC pentru autocamioane, ceea ce echivaleaz cu condiia de uniformitate a aprinderilor pentru un motor n doi timpi cu i/2 cilindri (1/2 coturi). Rezult c AC al unui motor n patru timpi cu i cilindri n V este de forma unui AC pentru un motor n doi timpi cu i/2 cilindri n linie.

Fig. 2.14 Schema forelor i momentelor (a) i cuplarea bielelor cu manetonul la motoarele n V Dac i = 8, arborele are i/2 = 4 coturi (manivele), care fac ntre ele unghiuri de 360o/4 = 90 , deci se dispun uniform n jurul axei de rotaie pe pe patru direcii care fac ntre ele unghi de 90 o (figura 2.15a). Arborele cotit astfel obtinut se numeste arbore cotit de motor in doi timpi sau arbore cotit cu manivele in opozitie. Astfel apare o a doua posibilitate de alcatiure a stelei si anume cu manivelele doua cate doua n faz. Se demonstreaz ca asezarea a doua manivele in faza reprezinta o solutie posibila numai la motoarele a caror nr este divizibil cu 4, deci i = 4, 8, 12, 16. De exemplu, daca i = 8 si arborele are patru manivele, prin asezarea lor doua cate doua in faza si distribuire uniforma in jurul axei de rotatie (figura 2.15b) se obtine o solutie de arbore cotit de motor in patru timpi cu patru cilindri in linie sau de arbore cotit cu manivelele in faza. Deci, la alcatuirea stelei manivelelor apar doua solutii posibile: 1) se utilizeaza un arbore cotit de motor in patru timpi, cu manivelele in faza doua cate doua (i divizibil prin 4) si cu plan central de simetrie: 2) se utilizeaza un arbore cotit de motor in doi timpi, cu plan central de simetrie pentru manivelele in opozitie. n figura 2.16 sunt prezentate schematic cele mai rspndite soluii de AC pentru motoarele n patru timpi n V cu 4 i 6 cilindri. La motorul cu 4 cilindri n V, unghiul V-ului este = 720o/4 = 180o, deci cele dou linii de cilindri sunt opuse (motor Boxer) i numrul de manivele este i/2 = 2. Exist dou soluii de stele, corespunztoare celor dou tipuri de arbori: cu manivele n opoziie sau arbore motor n doi timpi (a) i cu manivelele n faz sau arbore de motor n patru timpi (b). La motorul cu 6V, = 720o/6 = 120o. Numrul manivelelor este = 3, deciindivizibil prin 4, ca urmare nu se poate
o

14

realiza dect soluia de AC cu manivelele n faz. Pentru uniformitatea aprinderilor cele trei manivele se distribuie uniform n jurul axei de rotaie, obinndu-se un AC de motor n doi timpi cu 3 cilindri.

Fig. 2.15 Scheme de AC pentru motoare 8V n patru timpi

Fig. 2.16 Scheme de AC pentru motoarele cu 4V (a,b) i 6V n patru timpi Ordinea de aprindere se stabileste ca si la motoarele cu cilindri in linie. Pentru exemplificare se stabilesc ordinele de aprindere posibile pentru un motor cu 8 cilindri in V al carui arbore cotit are manivelele in opozitie (solutia utilizata la motorulde fabricatie romaneasca SR-211, figura 2.17).

Fig. 2.17 Ordinea de aprindere la motorul 8V n patru timpi Ordinile de aprindere se triaz pe baza a dou criterii fundamentale: 15

numrul q de aprinderi consecutive n aceeai linie s fie ct mai mic; numrul de aprinderi consecutive pe acelai maneton s fie ct mai mic. 2.7 UNIFORMIZAREA MISCARII ARBORELUI COTIT

Studiul dinamic si cinematic s-a efectuat in ipoteza ca viteza unghiulara a arborelui cotit este constanta. In realitate viteza unghiulara este variabila. Un motor cu ardere interna cu piston nu poate realize o miscare uniforma din doua cauze. Una dintre ele este faptul ca numai una din cursele in care se efectueaza ciclul motor este cursa activa, iar mecanismul motor acumuleaza energie cinetica in aceasta cursa. A doua cauza este generata de cinematica mecanismului biela-manivela, deoarece pistonul are o miscare alternative, cu viteza variabila. In regim stabilizat incarcarea motorului sau momentul rezistent MR este o marime constanta; momentul motor instantaneu M in interiorul unui ciclu este o marime variabila. Ecuatia de echilibru a arborelui cotit in miscarea de rotatie este: M - M R
=

J0

(2.33)

unde este acceleratia unghiulara ( = d/d), iar J0 momentul de inertie al mecanismului bielamanivela redus la axa de rotatie a arborelui cotit. Relatia (2.33) aranjata astfel: d/d = (M - MR)/ J0 , (2.34) arata ca variatia vitezei unghiulare a arborelui cotit se atenueaza pe doua cai: 1) se reduce diferenta M - MR 2) se mareste momentul de inertie mecanic J0. Prima cale pretinde sa se reduca variatia momentului motor M adica sa se reduca gradul de neuniformitate M (rel. 2.30). Una dintre solutii consta in indeplinirea conditiei de uniformitate a aprinderelor. A doua solutie consta in a mari numarul de cilindrii ai motorului. Cu cit numarul de cilindrii este mai mare cu atat perioada c/i a momentului motor rezultant se micsoreaza, curba M devine mai regulata, gradul de neuniformitate M se reduce (fig. 2.18), de circa 40 de ori cand se trece de la 1 la 12 cilindri. Trebuie apreciata si solutia de motor in doi timpi, care reduce pe M (tab. 2.2) deoarece perioada ciclului este mai mica. Tab. 2.2 Raportul dintre momentul motor maxim i momentul motor mediu Numrul cilindrilor MAS n patru timpi MAC n patru timpi MAC n doi timpi 1 7,7...9,3 19,0 11,6 2 3,9...5,2 9,5 5,8 4 1,7...2,9 4,7 2,9 6 1,2...1,4 3,1 2,0 8 0,9...1,4 2,3 1,6

16

Fig. 2.18 Influena numrului de cilindri asupra gradului de neuniformitate a momentului motor A doua cale de reducere a acceleratiei unghiulare se realizeaza prin marirea momentului de inertie mecanic J0 . In acest scop, se prevede la capatul arborelui cotit dinspre flansa de cuplare un volant al carui moment de inertie mecanic Jv se adauga la J0 iar momentul de inertie mecanic total J (J = J0 + Jv unde Jv = 0,8 0,9 Jt ) se determina astfel incat variatiile vitezei unghiulare a arborelui cotit san u depaseasca o anumita limita. Se constata ca Jv = (0,8 0,9) Jt ; pentru celelalte piese in miscare rezulta urmatoarele proportii: arborele cotit (0,05 0,1) Jt ; piesele cu miscare alternative: (0,02 0,05) Jt ; arborele de distributie, rotorul pompei de apa, ventilatorul: (0,025 0,06) Jt . Marimea numarului de cilindri micsoreaza aria A12 si ca urmare se reduce Jt sau mvDv2. Pentru motoarele de autovehicule s-a stabilit ca, la turatia nominala nN (N) criteriul adimensional = Jv. N2 / MeN (2.35)

variaza in limitele = 175 330. Relatia (2.35) se foloseste pentru dimensionare. Diametrul exterior al coroanei periferica variaza intre 0,6 2,2. Viteza periferica nu trebuie sa depaseasca 65 m/s pentru fonta si 100 m/s pentru otel.

17