Curs Motoare Ccmai

Curs 1 - C.C.M.A.I.
Cap. 1. Dinamica motoarelor cu ardere interna

1.1. Introducere asupra marimilor caracteristice ale motoarelor
S-a observat in descrierea functionarii motoarelor cu piston in doi timpi, m=2, si patru
timpi, m=4, utilizarea expresiilor "limita inferioara/superioara a cursei pistonului", inteleg`nd
prin acestea, pozitiile extreme pe care le atinge pistonul in deplasarea sa in cilindru. #n
dezvoltarea curselor ascendente sau descendente, pistonul are o miscare de translatie, limitele
deplasarii acestuia purt`nd numele de "puncte moarte".
Punctul mort interior, notat cu pmi, defineste pozitia extrema a pistonului
corespuzatoare volumului minim ocupat de fluidul de lucru, echivalenta limitei superioare a
cursei ascendente a pistonului. Punctul mort exterior, notat cu pme, defineste pozitia extrema
a pistonului corespuzatoare volumului maxim ocupat de fluidul de lucru, echivalenta limitei
inferioare a cursei descendente a pistonului.
Cursa pistonului reprezinta deplasarea acestuia intre doua puncte moarte consecutive.
Se noteaza cu S si se masoara in mm. Diametrul cilindrului in interiorul caruia pistonul
efectueaza miscarea de translatie, se numeste alezaj, not`ndu-se cu D si se masoara in mm.
Raportul format de cursa si alezaj, reprezinta un parametru important al motorului,
fiind dat de relatia,
S
,
(1.1)
D
in functie de valoarea acestuia, motoarele put`nd fi clasificate astfel:
motoare subpatrate, <1
motoare patrate, =1
motoare suprapatrate, >1.
Valoric, pentru MAS, = 0,77...1,4;
pentru MAC, = 0,96...1,5.
Cu ajutorul cursei S si al alezajului D, suntem in masura de a aprecia volumul generat
de catre piston in cilindru, prin deplasarea sa intre pmi si pme.
Acest volum se numeste capacitate cilindrica sau cilindree unitara, si este exprimat
prin relatia,
D 2
VS
S mm3
(1.2)
4
Suma cilindreelor unitare ale cilindrilor unui motor, poarta numele de cilindree totala
sau litraj, fiind data de relatia,
Vt = iVS
(1.3)
unde i reprezinta numarul de cilindri ai motorului.
Volumul minim ocupat de fluidul motor, se noteaza cu VC, si reprezinta volumul
camerei de ardere, iar volumul maxim din cilindru, notat VA, este dat de suma cilindreei
unitare si a volumului camerei de ardere,
VA = VS + VC VS
,
(1.4)
1
put`nd introduce astfel notiunea de raport de comprimare, reprezent`nd raportul dintre
volumul maxim ocupat de fluidul motor si volumul camerei de ardere, dat de relatia,
V VS
V
V
A C
1 S
(1.5)
VC
VC
VC
Raportul de comprimare descrie de c`te ori se micsoreaza volumul cilindrului, adica de

c`te ori se comprima fluidul de lucru la deplasarea pistonului din pme in pmi. Pentru MAS,
valoric avem = 6...12; iar pentru MAC, = 15...23.
O alta marime importanta pentru motoarele cu ardere interna, o reprezinta numarul de
turatii efectuate de arborele cotit intr-un minut, denumita pe scurt turatie si notata cu n,
conduc`ndu-ne la alt parametru care caracterizeaza rapiditatea si constructia motoarelor, si
anume, viteza medie a pistonului.
Consider`nd faptul ca la o rotatie a arborelui cotit, pistonul parcurge spatiul 2S, putem
exprima viteza medie a pistonului astfel,
2S 2Sn 2rn 2
v med
r
m/s (1.6)
60
60
30
n
unde,
- viteza unghiulara a arborelui cotit, data de relatia,
d 2 n
rad/sec, RAC reprezent`nd unghiul de rotatie pe care il

d 60
30
n
face manivela arborelui cotit cu axa cilindrului, iar este timpul;
r - raza manivelei arborelui cotit, r = S/2, introdusa in relatia 1.6 in m;
n - turatia motorului masurata in rot/min.
#n continuare introducem un parametru constructiv care influenteaza cinematica
mecanismului motor si reprezinta raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei, dat de
relatia,
r
S

(1.7)
L 2L
unde L reprezinta lungimea bielei.
Raportul constructiv are aproximativ valorile 1/3...1/5, acestea influent`nd lungimea
bielei, si implicit gabaritul motorului.
1.2. Cinematica mecanismului motor

Scopul analizei cinematice si dinamice a mecanismului motor il reprezinta
determinarea sarcinilor externe care actioneaza asupra elementelor mecanismului, pe baza
carora se pot cerceta eforturile interne ce apar in piesele ansamblului motor.
La motoarele pentru autovehicule, mecanismul motor este un mecanism bielamanivela de tip normal. Un asemenea mecanism, figura 1.18.a, este format din manivela r,
biela L si pistonul articulat de biela prin intermediul unui bolt.
pmi
pme
A
L
B
'
e
B'
xp
xp
Figura 1.18.a. Modul de dezaxare al unui mecanism biela-manivela
Pentru derularea acestui studiu, se considera doua ipoteze simplificatoare, si anume,

functionarea motorului in regim stabilizat ceea ce presupune faptul ca turatia motorului este
invariabila in timp, si in al doilea r`nd, viteza unghiulara a arborelui cotit este considerata
constanta, intruc`t variatiile vitezei unghiulare, rezultate din neuniformitatea momentului
motor in regim stabilizat sunt suficient de reduse, astfel inc`t se poate adopta aceasta ipoteza
initiala de lucru.
Toate marimile determinate si calculate prin analiza cinematica si dinamica se vor
exprima in functie de unghiul de rotatie RAC al arborelui cotit, si se va considera
momentul initial de calcul, acela in care pistonul se afla in punctul mort interior.
#n acest subcapitol, se vor prezenta legile de miscare ale manivelei, pistonului si bielei
pentru cazul generalizat al mecanismului motor normal cu dezaxare directa, cu
particularizarile corespunzatoare pentru mecanismul motor normal axat. Mecanismul motor
normal dezaxat reprezinta cazul general pentru mecanismul la care axele cilindrilor prezinta o
dezaxare fata de axa arborelui cotit, dupa cum se observa in figura 1.18.a, iar mecanismul
motor normal axat reprezinta mecanismul motor la care axele cilindrilor intersecteaza axa
arborelui cotit.
Dezaxarea mecanismului poate fi directa, figura 1.18.a, (OAB), in care axa cilindrului
este dezaxata fata de axa de rotatie a arborelui cotit in sensul de rotatie al acestuia, sau
inversa, (OAB'), la care axa cilindrului este dezaxata fata de axa de rotatie a arborelui cotit in
sens contrar.
Mecanismul motor dezaxat este utilizat in scopul descresterii fortei normale a
pistonului in cursa descendenta de destindere, care reprezinta cursa motoare, si este mai des
utilizat la motoarele in patru timpi. Se caracterizeaza prin coeficientul dezaxarii relative, dat
de relatia,
e
e 0, 05...0,3
r
cu e > 0, unde e reprezinta valoarea dezaxarii.
#n figura 1.19 se prezinta influenta dezaxarii asupra fortei normale care aplica pistonul
pe cilindru, in cursa descendenta , figura 1.19.a, observ`ndu-se faptul ca unghiul > , forta
normala av`nd o valoare scazuta in cazul mecanismului dezaxat fata de valoarea sa in cazul
mecanismului axat, aceasta forta cresc`nd ca valoare, in cursa ascendenta a pistonului, figura
1.19.b, caz in care < .
Pi
pmi
x
P
L
pme
Pe
Mi
M
M M
r
O O
Me
e
Figura 1.18.b. Schema mecanismului motor normal cu dezaxare directa
e
P'
e
P
'
P'
'
(a)
(b)
M
O'
O O'
Figura 1.19. Influenta dezaxarii asupra fortei normale

in cursa descendenta (a) si ascendenta (b)
1.2.1.Cinematica manivelei
Cotul arborelui cotit, manivela, descrie o miscare circulara.
Pozitia ei este precizata de unghiul RAC masurat fata de directia axei cilindrului.
Neglij`nd variatiile vitezei unghiulare ale arborelui cotit in regimul stabilizat de functionare a
motorului, pozitia unghiulara a manivelei este precizata de relatia,
rad
n
rad/sec.
30
Derivata deplasarii unghiulare in raport cu timpul este o marime constanta si egala
cu viteza unghiulara a manivelei,
d
ct.
d
Deoarece viteza unghiulara a manivelei este constanta, acceleratia intr-un punct de pe
manivela are numai o componenta normala, dirijata in sens radial, catre axa de rotatie a
arborelui cotit. Aceasta acceleratie variaza liniar de la zero in lungul razei manivelei, ating`nd
la nivelul axei fusului maneton valoarea,
r r 2 m / s 2 .
in care reprezinta timpul masurat in secunde, iar
1.2.2. Cinematica pistonului

Scriem deplasarea pistonului, x, utiliz`nd schema de calcul din figura 1.18.b, dupa
cum urmeaza,
(1.8)
x OPi OP
Din OOPi,
OPi Pi O2 OO2
L r
e2
(1.9)
sau
OPi L2 2Lr r 2 e 2 r
2
L2 2Lr r 2 e 2
2 2 2
r2
r
r
r
2
(1.10)
2
L
e2
1
L
1
1
r 2 1 2 r 2 1 e 2 r 1 e 2
r
r
Vom determina in continuare, termenul OP din relatia 1.8; astfel avem,

OP = OM + MP
(1.11)
Din OMM,
OM OM
cos
OM r cos
(1.12)
OM
r
Din MMP,
M P M P
cos
M P L cos
(1.13)
MP
L
Dar M P M P MP L cos
Putem scrie OP astfel,
(1.14)
OP r cos L cos
Vom exprima cos in functie de unghiul , dupa cum urmeaza:
Din OMM si MMP putem scrie pe MM astfel,
MM MM
OMM : sin
MM r sin
OM
r
MM MM
MMP : sin
MM L sin
MP
L
Dar MM MM MM , M M e MM L sin e
r sin L sin e sin r sin e sin e sin e ,
L
din care se obtine,
cos 1 sin 2 1 2 sin e
(1.15)
Introduc`nd relatia 1.15 in relatia 1.14, se obtine,

1
2
2 (1.16)
OP r cos L 1 2 sin e r cos

1 2 sin e
Din relatiile, 1.8, 1.10 si 1.16, deplasarea pistonului devine,

2
1
2
1
x r 1 e 2 r cos
1 2 sin e (1.17)
Dezvolt`nd in serie expresiile radicalilor din relatia 1.17, se obtine relatia

aproximativa, dar suficienta de calcul pentru deplasarea pistonului,
x r 1 cos 1 cos 2 e sin (1.18)

4
unde termenul re sin ia in considerare influenta dezaxarii.
x
L
pmi
pme
M
r
M
O
Figura 1.20. Schema mecanismului motor normal axat
#n cazul mecanismului motor normal axat a carui schema se prezinta in figura 1.20,
dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 , obtin`nd din relatia 1.17, expresia pentru deplasarea
pistonului.
1
1

x r 1 r cos
1 2 sin 2 (1.19)
sau
1
x r 1 cos 1 1 2 sin 2
(1.20)
Dezvolt`nd expresia radicalului cu formula binomului lui Newton, avem,
1 2 sin 2 1 2 sin 2
1
1
1
1 2 sin 2 4 sin 4 6 sin 6 ...
2
8
16
si tin`nd cont de faptul ca termenii de ordin superior ai acestei serii au valori mici, putem
scrie,
1
1 2 sin 2 1 2 sin 2
2
si inlocuind in relatia 1.20, obtinem,
1 1
x r 1 cos 1 1 2 sin 2 r 1 cos sin 2
2
2
1 cos 2
, se obtine,
2
x r 1 cos 1 cos 2
(1.21)
4
relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

r
x r 1 cos 1 cos 2 x I x II (1.22)
4
unde,
x I r 1 cos ; armonica de ordinul I
}tiind ca sin 2
r
1 cos 2 ; armonica de ordinul II
4
Relatia 1.22 reprezinta relatia de calcul pentru deplasarea pistonului in cazul
mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic deplasarea
pistonului x = f(RAC), figura 1.21, precum si armonicile de ordinul I si II.
Desi metodele de calcul grafic si-au pierdut mult importanta practica, odata cu aparitia
metodelor de calcul computational, determinarea pe cale grafica a deplasarii pistonului are un
interes metodic, fiind utila pentru obtinerea in coordonate p() a diagramei indicate a
motorului, reliefata initial in coordonate p(V).
Deplasarea pistonului poate fi determinata intr-o maniera simpla si suficient de precisa
prin metoda grafica a diagramei bicentrice, utilizata si in determinarea cronomanogramei
p(RAC), dupa cum vom vedea in subcapitolul urmator.
x II
x[mm]
xI[mm]
xII[mm]
0
45
90
135
180
225
270
315
360
Figura 1.21. Reprezentarea grafica a deplasarii pistonului
#n cazul deplasarii pistonului la mecanismul normal axat, constructia grafica a

diagramei bicentrice este prezentata in figura 1.22.
Metodologia de determinare a deplasarii pistonului cu ajutorul diagramei bicentrice,
este urmatoarea: se traseaza cercul de raza OM = r; apoi din centrul O se masoara segmentul
OO1 = r/2 la scara aleasa. Din O1 se traseaza un segment O1M1 cu aceeasi inclinare data de
unghiul i fata de diametrul AB, ca si OM. Proiectia lui M1 pe diametrul AB este M1 si
reprezinta pozitia pistonului la unghiul de rotatie i.
Geometric, din figura 1.22, se poate demonstra ca
AM1 = x r 1 cos 1 cos 2 .

4
Pentru determinarea vitezei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de la

relatia 1.18, si tin`nd cont de faptul ca viteza reprezinta derivata deplasarii in raport cu timpul,
se obtine,
dx dx d dx
v
(1.23)
d d d d
unde, este viteza unghiulara.
Relatia vitezei devine,
v r sin sin 2 e cos

2
pmi A
M
M1 i
O
r/2
i
O1
0
M
i
x
(1.24)
90
180
RAC
M1
pme B
x
Figura 1.22. Determinarea deplasarii pistonului cu ajutorul diagramei bicentrice
#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 ,

obtin`nd din relatia 1.24, expresia pentru viteza pistonului.
v r sin sin 2
(1.25)
2

7
r
(1.26)
sin 2 v I v II
2
unde, v I r sin ; armonica de ordinul I
r
v II
sin 2 ; armonica de ordinul II
2
Relatia 1.26 reprezinta relatia de calcul pentru viteza pistonului in cazul mecanismului
motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic viteza v = f(RAC), figura
1.23, precum si armonicile de ordinul I si II.
Pentru determinarea acceleratiei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de
la relatia 1.24, si tin`nd cont de faptul ca acceleratia reprezinta derivata vitezei in raport cu
timpul, se obtine,
dv dv d dv
(1.27)
a
d d d d
sau
(1.28)
a r2 cos cos 2 e sin
v r sin
w[mm/s]
0
45
90
135
180
225
270
315
360
wI[mm/s]
wII[mm/s]
Figura 1.23. Reprezentarea grafica a vitezei pistonului
#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 ,

obtin`nd din relatia 1.28, expresia pentru acceleratia pistonului.
(1.29)
a r2 cos cos 2
a r2 cos r2 cos 2 a I a II
(1.30)
unde, a I r2 cos ; armonica de ordinul I
a II r2 cos 2 ; armonica de ordinul II
Relatia 1.30 reprezinta relatia de calcul pentru acceleratia pistonului in cazul
mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic acceleratia a =
f(RAC), figura 1.24, precum si armonicile de ordinul I si II.
ac[mm/s2]
acI[mm/s2]
acII[mm/s2]
0
45
90
135
180
225
270
315
360
Figura 1.24. Reprezentarea grafica a acceleratiei pistonului
1.2.2. Cinematica bielei

Deplasarea sau pozitia unghiulara a bielei, raportata la axa cilindrului, in cazul
mecanismului normal dezaxat, este definita de unghiul , si se determina pornind de la relatia,
(1.31)
sin sin e
obtinuta in calculul deplasarii pistonului.
Se obtine,
arcsin sin e
(1.32)
#n cazul mecanismului motor normal axat, e = 0, deci e 0 , obtin`nd,

(1.33)
arcsin sin
Cu ajutorul expresiei 1.33, se reprezinta grafic deplasarea unghiulara = f(RAC),
figura 1.25.
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.25. Reprezentarea grafica a deplasarii unghiulare a bielei
Viteza unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea

deplasarii unghiulare a bielei in raport cu timpul, obtin`nd din relatia 1.32,
b
d d d d
cos
2
d d d d
1 2 sin e
(1.34)
#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e 0 , si avem,

cos
b
(1.35)
1 2 sin 2
Cu ajutorul expresiei 1.35, se reprezinta grafic viteza unghiulara b = f(RAC),
figura 1.26.
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.26. Reprezentarea grafica a vitezei unghiulare a bielei
Acceleratia unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea

vitezei unghiulare a bielei in raport cu timpul, obtin`nd din relatia 1.34,
d
d d db
b b b
(1.36)
d
d d d
db
Pornind de la relatia lui b, vom determina raportul
; astfel putem scrie,
d
9
sin 1 2 sin e cos

db
1 2 sin e
2 2 cos sin e
2 1 2 sin e
2
sin 1 2 sin e 3 cos 2 sin e
2
2
1 sin e 1 2 sin e 2
Dar, cos 1 2 sin e , relatie obtinuta in calculul deplasarii pistonului.

Se obtine,
db sin 3 sin 3 2 3e sin 2 3e 2 sin 3 cos 2 sin 3 e cos 2
d
cos3
2
sin 3 sin 3 2 3e sin 2 3e 2 sin 3 sin 3 sin 3 3e 3 esin
3
cos
2 3e 2 sin 3 sin 3e
sin 3 esin
cos 3
sau
2
3
2
db sin 1 e sin e sin 1
d
cos3
(1.37)
Relatia acceleratiei unghiulare a bielei devine,

b
2 sin 2 1 2 3e sin 2 e sin 1

d b

d
cos 3
(1.38)
#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e 0 , si avem,

2 sin 2 1
(1.39)
b
3
2
2
2
1 sin
Cu ajutorul expresiei 1.39, se reprezinta grafic acceleratia unghiulara b = f(RAC),

figura 1.27.
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.27. Reprezentarea grafica a acceleratiei unghiulare a bielei
10
Curs 2
Cap.1 Dinamica motoarelor cu ardere interna
1.3.Forta de presiune a gazelor
Presiunea gazelor de ardere din cilindru actioneaza asupra pistonului, generand
aparitia fortei de presiune a gazelor, care actioneaza in lungul axei cilindrului si variaza dupa
aceeasi lege ca si presiunea din cilindru.
Se va reprezenta in continuare diagrama indicata desfasurata sau cronomanograma,
pcil=f(RAC), figura 1.28, utilizand metoda diagramei bicentrice.
pcil
pcil
p360+i
p360+i
Ci
RAC
V
360
pmi
O1
Bi
Ai
360+i
pme
Figura 1.28. Determinarea cronomanogramei cu ajutorul diagramei bicentrice
Cunoscand dependenta p(V) din calculul termic al motorului, cu ajutorul diagramei

bicentrice se determina dependenta presiunii din cilindru in functie de unghiul de rotatie al
arborelui cotit, dependenta utila in calculul fortei de presiune a gazelor.
Se construieste un semicerc cu centrul O si raza egala cu raza manivelei, r, pe
diametrul acestuia construindu-se segmentul OO1 = r/2. Centrul O1 devine centrul diagramei
bicentrice.
Cu centrul in O1 se construieste un semicerc de raza arbitrara, care se imparte intr-un
numar de parti, i, prelungindu-se apoi razele O1Bi pana ce intersecteaza semicercul de raza r
in punctele Ai. Dreptele O1Ai fac cu diametrul semicercului mare, unghiurile i, masurate de
la pmi. Proiectiile punctelor Ai pe abscisa dau deplasarile pistonului, xi, in punctele Ci.
Pe verticalele ridicate din Ci, la intersectia cu diagrama p(V), se citesc valorile
presiunilor care corespund unghiurilor i si se transfera aceste valori in sistemul p(RAC),
generand astfel diagrama indicata desfasurata.
Relatia de calcul pentru forta de presiune a gazelor este exprimata astfel:
D 2
(1.40)
Fg
pg N
4
unde, D - diametrul cilindrului in m
pg - presiunea gazelor in N/m2.
Presiunea gazelor pg este data de diferenta dintre presiunea din cilindru pcil si
presiunea din carter pcarter ,
1
pg = p cil - p carter N/m2,

iar forta de presiune a gazelor devine,
D 2
Fg
(1.41)
pcil pcarter
4
unde, pcil - presiunea din cilindru conform cronomanogramei p cil = f(RAC)
pcarter - presiunea din carter, aproximata cu presiunea atmosferica, pcarter p0 = 1105
N/m2.
Cu ajutorul relatiei de calcul se reprezinta grafic forta Fg = f(RAC), graficul avand
aceeasi forma cu cel al presiunii din cilindru.
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.29. Forta de presiune a gazelor. Reprezentare grafica
1.4. Fortele de inertie din mecanismul motor

Fortele de inertie reprezinta un set de forte ce actioneaza in mecanismul motor,
generate de masele in miscare ale componentelor mecanismului. Fortele de inertie se impart
in doua categorii:
-fortele de inertie alternative sau de translatie, generate de masele componentelor
aflate in miscare alternativa de translatie, ma;
-fortele de inertie de rotatie, generate de masele componentelor aflate in miscare de
rotatie, mr.
Pentru inceput vom analiza masele componentelor mecanismului motor aflate in
miscare accelerata.
Piesa din mecanismul motor cu o miscare complexa este biela, cu miscare planparalela, care prin cele doua parti ale sale executa doua tipuri de miscari, si anume, piciorul miscare de translatie, iar capul bielei - miscare de rotatie.
Pentru simplificarea calculului maselor, acestea se inlocuiesc cu un sistem redus,
echivalent cu sistemul de mase real.
#n cazul bielei, pentru realizarea reducerii masei sale, trebuie sa tinem cont de cateva
conditii initiale de lucru.
Prima conditie o reprezinta egalitatea dintre suma maselor reduse echivalente ale
bielei si masa reala a acesteia,
(1.42)
mbi mb
unde,
2
mbi - masa redusa a unei parti, i, a bielei,

mb - masa bielei.
A doua conditie o reprezinta identificarea centrului de greutate al maselor reduse cu
centrul de greutate al bielei,
(1.43)
m bi Li 0
unde,
Li - distanta de la centrul de masa al masei mbi, la centrul de masa al bielei.
A treia conditie o reprezinta egalitatea dintre momentele de inertie ale maselor mbi in
raport cu centrul de masa al bielei si momentul de inertie al masei m b in raport cu acelasi
centru de masa,
(1.44)
mbi Li 2 Ib
unde,
Ib - momentul de inertie al bielei in raport cu centrul de masa al acesteia.
Masa bielei, se va echivala prin doua mase reduse, o masa notata m1 concentrata in
pozitia piciorului bielei,executand o miscare alternativa de translatie, si o masa notata m2
concentrata in pozitia capului bielei, ce executa miscare de rotatie.
Se poate scrie, astfel,
m1 + m2 = mb
(1.45)
Aplicand legea momentului static, se pot determina masele echivalente m1 si m2,
m1L1 = m2L2
(1.46)
Cunoscand ca L1 + L2 = L, si tinand cont de relatia 1.45, se obtine,
L2
m1 m b L
m m L1
b
2
L
(1.47)
Pentru motoarele cu ardere interna pentru automobile, se pot aproxima relatii de calcul
ale maselor concentrate dupa cum urmeaza,
m1 0, 2...0,3 m b , frecvent m1 0, 275m b
(1.48)
m 2 0, 7...0,8 m b , frecvent m 2 0,725m b
Masa bielei se poate determina pornind de la masa raportata a bielei, indicata in

g/cm , care in functie de tipul motorului are valorile,
-MAS: m2b 10...20 .
2
4
m
b
-MAC:
30...40 .
D2
4
Masa componentelor aflate in miscare de translatie este data de relatia,

ma = mgp + m1
(1.49)
unde,
cu,
mgp - masa grup piston; mgp = mp + mbolt + msegmenti,

mp - masa piston.
Masa pistonului se determina cu suficienta precizie cu relatia,
(1.50)
m p p D 3 kg
unde,
D - alezajul
p - densitatea aparenta a pistonului fara segmenti si bolt, cu valori prezentate in
tabelul 1.1.
3
Figura 1.30. Masele reduse ale bielei
Material
Tip motor
p kg/dm3
MAS
0,5...1
MAC
0,9...1,4
MAC
1,6...2,4
Aliaj aluminiu
Fonta
Tabelul 1.1. Densitatea aparenta a pistonului
Masa boltului se determina cu relatia,

mbolt = Vbolt
(1.51)
unde,
- densitate bolt
Vbolt - volumul boltului, Vbolt
d 2 d i2
4
m3,
in care,
d - diametru exterior
di - diametru interior
- lungime bolt.
Masa segmentilor se adopta constructiv dupa cum urmeaza,
- pentru D = 60...90 mm, msegmenti = 20...60 g
- pentru D = 90...120 mm, msegmenti = 60...150 g.
Masa componentelor aflate in miscare de rotatie este data de relatia,
mr = mc + m2
(1.52)
unde,
mc - masa neechilibrata a unui cot, mc = mM + 2mbrat,
in care,
mM - masa fusului maneton
4
mbrat - masa bratului

Pentru simplificarea calculului masei bratului, se ia in considerare masa redusa a
brat .
bratului la axa fusului maneton, m
brat
m
mM
mbrat
j
r
r
k
Figura 1.31. Masa redusa a bratului
brat avem,
Din egalitatea energiilor cinetice ale maselor mbrat si m
2
2
brat r
(1.53)
m brat r m
unde,
r - raza manivelei
- viteza unghiulara arbore cotit.
Se obtine,
brat m brat
m
r
r
(1.54)
Masa manetonului este considerata concentrata pe axa fusului maneton, masa fusului
maneton ramanand neschimbata. Relatia masei neechilibrate a unui cot devine,
brat
(1.55)
mc m M 2m
Masa manetonului se determina cu relatia,
mM
d 2M
M
4
(1.56)
unde,
dM - diametru fus maneton
M - lungime fus maneton
- densitate arbore cotit.
O relatie aproximativa de calcul al masei bratului este,
mbrat = kAh
(1.57)
unde,
k - coeficient care tine seama ca bratul este tesit pe partea opusa fusului maneton;
k0,9
h - grosimea bratului
- densitate arbore cotit
A - aria ce urmeaza conturul ijk, figura 1.31, a suprafetei bratului.
Dupa determinarea maselor mecanismului motor aflate in miscare de rotatie si translatie,

putem investiga fortele de inertie generate de aceste mase.
Fa
Fr
Figura 1.32. Modul de actiune al fortelor Fa si Fr
Forta de inertie alternativa generata de masele componentelor aflate in miscare

alternativa de translatie se calculeaza cu expresia,
3 N (1.58)
Forta Fa poate fi considerata ca fiind suma a doua armonici,
Fa = FaI + FaII
(1.59)
unde,
FaI m a r2 cos - armonica de ordinul I
FaII m a r2 cos 2 - armonica de ordinul II.
Forta de inertie alternativa se reprezinta grafic in functie de unghiul de rotatie al
arborelui cotit, Fa = f(RAC).
Forta de inertie de rotatie generata de masele componentelor aflate in miscare de
rotatie se calculeaza cu expresia,
(1.60)
Fr m r r 2 N
fiind constanta ca marime.
Fa[N]
0
45
90
135
180
225
270
315
FaI[N]
360
FaII[N]
Figura 1.33. Reprezentarea grafica a fortei de inertie de translatie
1.5. Fortele rezultante din mecanismul motor

Forta rezultanta, F, care actioneaza asupra pistonului este data de suma dintre forta de
presiune a gazelor Fg si forta de inertie Fa.
F = Fg + Fa
(1.61)
unde Fg si Fa sunt date de relatiile 1.41, respectiv 1.58.
Se prezinta in figura 1.34, schema fortelor rezultante ce actioneaza asupra
mecanismului motor.
Forta rezultanta F, se reprezinta grafic in functie de unghiul de rotatie al arborelui
cotit, RAC, figura 1.35.
Forta rezultanta se descompune in doua componente, astfel:
- componenta Fb, orientata dupa axa bielei
- componenta Fn, perpendiculara pe axa cilindrului
F (+) (-) F
Fn (+)
P
Fn
Fn (-)
F
Fb
Fb (-)
Fb (+)
dh
M
FR
FR (-)
-Ft
Ft
O
-Fn
FR (+)
Ft (+)
Ft (-)
Fb
FR
Ft
F
Fb
Figura 1.34. Fortele rezultante si modul de actiune in mecanismul motor
Forta normala Fn actioneaza asupra pistonului, exercitand apasarea pistonului pe

cilindru, generand astfel forta de frecare dintre piston si cilindru, dand nastere uzurii pieselor
respective. Pentru micsorarea fortei Fn se utilizeaza mecanisme normale dezaxate, dupa cum
s-a vazut in subcapitolul 1.2.
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.35. Variatia fortei rezultante
Relatiile de calcul pentru Fb si Fn sunt:

F
F
cos
1 2 sin 2
sin
Fn F tg F
1 2 sin 2
(1.62)
Fb
(1.63)
Din relatia 1.63 se deduce faptul ca F n scade in momentul descresterii unghiului , sau
cresterii lungimii bielei; solutie constructiva pentru mecanismul motor ce prezinta
dezavantajul gabaritului si masei mari, intalnita mai des in cazul motoarelor cu aprindere prin
comprimare, motoarele cu aprindere prin scanteie folosind in general biele scurte, cu
dezavantajul cresterii fortei de frecare si implicit al uzurii.
Deplasand vectorul Fb, figura 1.34, din punctul P in punctul M, obtinem doua
componente ale acesteia, una dupa directia normala pe manivela si tangenta la fusul maneton,
notata Ft - forta tangentiala, si cealalta dupa directia razei manivelei, notata FR - forta radiala.
Relatiile de calcul pentru componentele lui Fb sunt,
sin
Ft Fb sin F
Fb sin 1 2 sin 2 cos (1.64)
FR Fb cos F
cos
cos
cos
Fb cos 1 2 sin 2 sin 2
(1.65)
Fortele Fb si Fn, precum si fortele Ft si FR se reprezinta grafic in functie de RAC,

figura 1.36, respectiv, 1.37.
Fn
Fb
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.36. Variatia fortei normale si fortei din biela
FR
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Ft
Figura 1.37. Variatia fortei tangentiale si fortei radiale
Fortele generale care actioneaza asupra fusurilor maneton si palier se vor analiza in
cadrul studiului arborelui cotit.
1.6. Momentul motor

Forta Ft deplasata in centrul de rotatie O al arborelui cotit, figura 1.34, genereaza un
cuplu al carui moment M m reprezinta momentul motor instantaneu al unui monocilindru, fiind
dat de relatia,
Mm = Ftr Nm
(1.66)
unde r reprezinta raza manivelei.
Din relatia de calcul se observa faptul ca reprezentarea grafica a momentului
monocilindric, in functie de RAC, are aceeasi forma cu reprezentarea grafica a fortei Ft.
Forta Fn deplasata in centrul O, genereaza un cuplu al carui moment Mb reprezinta
momentul motor de balansare sau de rasturnare, dat de relatia,
Mb = -Fndh Nm
(1.67)
unde d h reprezinta distanta de la axa arborelui cotit la pozitia P a pistonului, figura 1.34.
Mm
Mm med
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.38. Variatia momentului motor instantaneu al motorului monocilindric
Momentul motor al monocilindrului se transmite arborelui cotit, iar momentul de

balansare se transmite reazemelor motorului. Putem scrie momentul cuplului motor astfel,
M m Ft r F
F tg
sin
cos
sin
sin
r F
r Fn
sin sin
r
cos
sin
sin
sin
(1.68)
r Fn d h M b
de unde se observa ca momentul motor Mm are aceeasi marime cu momentul de balansare si

este de sens contrar acestuia.
Momentul motor monocilindric este o functie periodica, de perioada egala cu perioada
unui ciclu motor care in cazul motoarelor in patru timpi, m=4, este c = 720RAC, iar pentru
motoare in doi timpi, m=2, este c = 360RAC.
Valoarea medie a momentului motor al monocilindrului se determina cu expresia,
1
M
m
c
(1.69)
sau utilizand puterea indicata a monocilindrului, Pim, astfel,

9550 Pim
M
m
n
Nm
(1.70)
unde Pim kW = Pi / i, Pi reprezentand puterea indicata a motorului policilindric, iar i,

numarul de cilindri.
Momentul motor mediu al monocilindrului reprezinta momentul invariabil in timp
care dezvolta in perioada c, acelasi lucru mecanic ca si momentul motor instantaneu real.
Variatia momentului motor pentru motoarele policilindrice, tine cont de anumite
ipoteze de lucru initiale, si va fi analizat in cadrul studiului arborelui cotit.
10
Cap.2. Echilibrarea motoarelor
2.1. Ordinea de aprindere

Ordinea de aprindere reprezinta modul de succesiune al cilindrilor in sensul derularii
ciclurilor motoarelor cu ardere interna, altfel spus, stabilirea succesiunii timpilor de lucru ai
cilindrilor, definitoriu pentru acest aspect fiind determinarea configuratiei arborelui cotit.
Configuratia arborelui cotit reprezinta modul de dispunere al fusurilor manetoane pe
arbore, longitudinal si in jurul axei sale, pentru aceasta fiind necesara analiza proiectiilor
manivelelor, pe un plan perpendicular pe axa arborelui. Astfel se obtine o constructie
geometrica denumita steaua manivelelor.
Consecinta unei functionari uniforme a motorului o constituie conditia uniformitatii
aprinderilor, ce impune ca manivelele sa fie uniform distribuite in jurul axei de rotatie, sub
unghiuri unic determinate pentru fiecare configuratie a arborelui cotit.
Configuratia arborelui cotit se realizeaza tinand sema si de posibilitatea obtinerii unei
variante optime de echilibrare. In acest sens, un caz aparte il constituie configuratia
longitudinala a arborilor cu fusurile manetoane dispuse in oglinda, altfel spus, cu manivelele
dispuse simetric fata de un plan care este normal la axa arborelui cotit si o intersecteaza la
mijlocul arborelui. Arborii cotiti ce prezinta o astfel de configuratie se numesc arbori cu plan
central de simetrie.
Pot exista mai multe variante de configuratii pentru arborele cotit, fiecare din aceste
variante constructive generand mai multe posibilitati de aprindere. Alegerea variantei optime
de aprindere, se face conform unor criterii de selectie, cum ar fi, incarcarea lagarelor arborelui
cotit la un nivel minim, micsorarea efectelor vibratiilor ce apar in ansamblul motor, si altele.
Primul criteriu enuntat, presupune ca aprinderile succesive sa nu aiba loc in cilindri
alaturati, daca acest lucru este posibil, astfel dintr-un numar oarecare de variante de aprindere
pentru o configuratie a unui arbore cotit, se va alege acea varianta care prezinta cel mai mic
numar de aprinderi succesive in doi cilindri alaturati.
2.1.1. Motoare cu arhitectura in linie
Motoarele cu ardere interna cu arhitectura in linie, prezinta dispunerea cilindrilor pe
un singur rand, dupa cum se observa in figura 2.1.
iesire de putere
Figura 2.1. Dispunerea si numerotarea cilindrilor

pentru motoare cu arhitectura in linie
La motoarele pentru automobile se prefera numerotarea cilindrilor incepand de la

extremitatea motorului opusa celei la care este plasat volantul.
Se cunoaste perioada unui ciclu motor; in cazul motoarelor in patru timpi
c=720RAC, iar pentru motoare in doi timpi c=360RAC. Configuratia arborelui cotit
presupune alcatuirea stelei manivelelor, pentru aceasta luandu-se in considerare valoarea
unghiului dintre manivele, si implicit, a unghiului dintre aprinderile succesive care se produc
in cilindrii motorului.
Unghiul dintre aprinderi pentru motoarele in patru timpi, m=4, este dat de relatia,
a=c/i=720/i, iar unghiul dintre manivele este egal cu unghiul dintre aprinderi in cazul
motoarelor cu numar par de cilindri, m=a=720/i, manivelele fiind dispuse doua cate doua in
faza, iar pentru motoarele cu numar impar de cilindri, m=a/2=360/i.
Pentru motoarele in doi timpi, m=2, ordinea de aprindere este unica, manivelele
ajungand consecutiv in pozitia de aprindere, a=m=c/i=360/i.
1.Motor in patru timpi cu doi cilindri. Pentru acest tip de motor, se prezinta varianta
cu m=a=720/2=360.
-ordine de aprindere: 1-2
1 2
1
2
Figura 2.2. Steaua manivelelor si configuratia longitudinala, i=2, m=4
2.Motor in patru timpi cu trei cilindri. a=720/3 =240, m=a/2=120.

-ordine de aprindere:
1-2-3
1
3.Motor in patru timpi cu patru cilindri. m=a=720/4=180.

(a) -ordine de aprindere:
13
1-2-3-4
1-4-3-2
2 4
(b) -ordine de aprindere:
1-3-2-4
1-4-2-3
2
12
34
(c) -ordine de aprindere:
1 4
1-2-4-3
1-3-4-2
2 3
4.Motor in patru timpi cu cinci cilindri. a=720/5 =144, m=a/2=72.

-ordine de aprindere: 1-2-4-5-3
1
4
5.Motor in patru timpi cu sase cilindri. m=a=720/6=120.

1-3-5-2-4-6
1-3-6-2-4-5
1-4-5-2-3-6
1-4-6-2-3-5
1 2
6
4
5
3
1-2-4-3-6-5
1-2-5-3-6-4
1-6-4-3-2-5
1-6-5-3-2-4
1 3
5
6
4
3
(c) -ordine de aprindere:
1-5-3-6-2-4
1-2-3-6-5-4
1-2-4-6-5-3
1-5-4-6-2-3
16
4
5
6.Motor in patru timpi cu opt cilindri. m=a=720/8=90. Pentru motorul cu opt

cilindri, se va prezenta si modul in care se obtine ordinea de aprindere, pentru varianta de
configuratie longitudinala a arborelui cotit cu plan central de simetrie, figura 2.7.a.,
metodologia prin care se determina ordinea de aprindere fiind similara si pentru celelalte
variante de motoare cu arhitectura in linie.
Se considera pozitionarea fusului maneton al cilindrului 1 in pmi, adica manivela 1,
cand se considera conventional ca are loc aprinderea. Se roteste arborele cotit in sensul acelor
de ceas, cu valoarea unghiulara dintre aprinderi, ajungand in pmi manivelele 3 si 6, ambele
variante de aprindere fiind posibile. Se roteste arborele in continuare cu 90, si ajung in pmi
manivelele 2 si 7. Variantele de aprindere pentru manivelele 2 si 7 se iau in considerare
ambele, atat ca succesiune ce urmeaza aprinderea in momentul pozitionarii manivelei 3 in
4
pmi, cat si ca urmare a pozitionarii manivelei 6. Continuand rotatia arborelui cu 90, ajung in
pmi manivelele 4 si 5, ambele variante fiind posibile si urmand ca succesiune la aprindere
dupa fiecare din variantele pozitionarii anterioare la pmi a manivelelor 2 si 7.
Se obtine o etapizare secventiala pentru ordinea de aprindere, dupa cum urmeaza,
2
3
7
La urmatoarea rotatie cu 90, ajung din nou in pmi,

manivelele 1 si 8. Intrucat in cilindrul 1 a avut loc aprinderea,
singura alternativa de aprindere este in cilindrul 8, dupa
aceasta, la urmatoarea rotatie de 90, odata cu pozitionarea in
pmi din nou a manivelelor 3 si 6, se observa ca urmeaza la
aprindere in cazul fiecarei variante obtinute, manivela care nu
a participat la procesul de aprindere pana in aceast pas de
rotatie al arborelui cotit.
4
5
4
1
2
6
7
5
4
5
4
La urmatoarele doua rotatii, in mod similar, ajung in pmi manivelele 2 - 7 si 4 - 5,

fiecare participand la aprindere in cazul fiecarei variante, tinand cont de participarea celeilalte
manivele pana la acest pas al procesului, obtinandu-se ordinea de aprindere completa pentru
toti cilindrii motorului, prezentata in cele ce urmeaza,
5 8 6 7 4
4 8 6 7 5
5 8 6 2 4
4 8 6 2 5
5 8 3 7 4
4 8 3 7 5
5 8 3 2 4
4 8 3 2 5
3
1
6
Cu urmatoarea rotatie de 90, ajung din nou in pmi manivelele 1 si 8, si incepe un nou
ciclu motor. La motorul in patru timpi cu opt cilindri se intalnesc opt variante de ordine de
aprindere.
1-6-2-5-8-3-7-4
1-6-2-4-8-3-7-5
1-3-2-5-8-6-7-4
1-3-2-4-8-6-7-5
1-3-7-5-8-6-2-4
1-3-7-4-8-6-2-5
1-6-7-5-8-3-2-4
1-6-7-4-8-3-2-5
18
3
6
5
4
2 7
8
3
6
4
1-2-4-6-8-7-5-3
1-2-4-3-8-7-5-6
1-2-5-6-8-7-4-3
1-2-5-3-8-7-4-6
1-7-4-6-8-2-5-3
1-7-4-3-8-2-5-6
1-7-5-6-8-2-4-3
1-7-5-3-8-2-4-6
1 8
2
7
3
6
45
8
2
7
3
6
4
7.Motor in doi timpi cu doi cilindri. m=a=360/2=180.

1-2
8.Motor in doi timpi cu trei cilindri. m=a=360/3=120.

1-2-3
1
9.Motor in doi timpi cu patru cilindri. m=a=360/4=90.

1-4-2-3
1
4
3
3
2
2
10.Motor in doi timpi cu cinci cilindri. m=a=360/5=72.

1-5-2-3-4
1
5
1
4
11.Motor in doi timpi cu sase cilindri. m=a=360/6=60.

1-6-2-4-3-5
1
6
3
4
5
2
3
4
In continuare, se prezinta ordinea de lucru a cilindrilor, ce reprezinta succesiunea

fazelor de lucru tinand cont de derularea timpilor ciclului motor pentru fiecare cilindru in
parte, si de decalajul unghiular dintre aprinderi. Pentru determinarea modului in care lucreaza
cilindrii pe perioada unui ciclu motor, trebuie considerate initial, o configuratie si o ordine de
aprindere, prestabilite. Ordinea de lucru reliefeaza un mod important de reprezentare si
investigare a functionarii unui motor cu ardere interna. Ordinea de lucru se reproduce intuitiv
sub forma tabelara a schemei sau diagramei de lucru a cilindrilor.
Se va exemplifica in cele ce urmeaza, modul de obtinere a diagramei de lucru pentru
un motor cu opt cilindri in linie in patru timpi, metodologia de obtinere a diagramei fiind
similara pentru orice configuratie de arbore cotit a unui motor cu arhitectura in linie.
Consideram astfel, configuratia arborelui cotit prezentata in figura 2.7.a si ordinea de
aprindere 1-6-2-5-8-3-7-4. Se cunosc valorile unghiulare ce descriu configuratia arborelui si
anume m=a=720/8=90.
Nr.
cilindri
Diagrama de lucru a cilindrilor

0 90
180
270
360
450
RAC
540
630
720
540
270
90
450
630
180
360
Figura 2.13. Ordinea de lucru a cilindrilor pentru i=8, m=4
In tabelul ce indica diagrama de lucru, se dispun mai intai parametrii cunoscuti.

Astfel, pe primul rand se indica unghiul de rotatie al arborelui cotit pentru perioada
unui ciclu motor, divizat in intervale egale cu decalajul dintre aprinderi, a=90.
Pe prima coloana se dispun intervalele ce corespund numarului de cilindri ai
motorului, in cazul de fata, 8 intervale sau randuri pentru cei 8 cilindri.
Pentru fiecare interval corespunzator unui cilindru, se dezvolta schema de lucru pentru
acel cilindru.
Conventional, se dispun timpii de lucru in ordinea derularii a unui ciclu motor,
admisie (A) - comprimare (C) - destindere (D) - evacuare (E), pornind cu dispunerea timpilor
pentru fiecare cilindru in parte, din momentul in care are loc aprinderea, urmand cronologic
ordinea de aprindere si respectand intervalul de 180 de derulare al fiecarui timp motor.
Pe ultima coloana a diagramei se stabileste momentul unghiular a pozitiei initiale a
timpului de lucru in care se gaseste oricare din cei opt cilindri pe perioada unui ciclu motor,
tinand cont de derularea cronologica a unui ciclu motor pe prima perioada unghiulara dintre
doua aprinderi, in acest caz, 0-90.
2.1.2. Motoare cu arhitectura in V

Motoarele cu ardere interna cu arhitectura in V, prezinta dispunerea cilindrilor pe doua
randuri sau linii, dupa cum se observa in figura 2.14, putand fi considerate ca doua motoare in
linie cu i/2 cilindri, asezate in doua plane care intersecteaza axa arborelui cotit sau ca i/2
motoare in V cu 2 cilindri fiecare.
Motoarele cu cilindri in V, prezinta anumite particularitati constructive, referitoare la
modul de amplasare a bielelor pe fusul maneton, implicit la gradul de incarcare al fusului
maneton, la unghiul format de cele doua linii de cilindri si la configuratia arborelui cotit.
Des intalnite la motoarele pentru autovehicule rutiere sunt solutiile de arbori cotiti cu
cate doua biele asezate pe fiecare fus maneton in parte si solutiile cu biela centrala si biela tip
furca pe fiecare fus maneton.
Solutiile de arbore cotit cu doua biele pe fus maneton, implica un grad de incarcare a
fusului diferit fata de motoarele in linie cu o singura biela pe fusul maneton.
Unghiul dintre liniile de cilindri se noteaza cu si se determina pornind de la conditia
de uniformitate a aprinderilor.
8
Se cunoaste perioada unui ciclu motor, notata cu c, iar decalajul unghiular dintre
aprinderi a=c/i.
Pentru respectarea conditiei de uniformitate a aprinderilor, unghiul dintre liniile de
cilindri trebuie sa fie =c/i, sau un multiplu al acestuia.
Considerand cazul unui motor in patru timpi in V, unghiul dintre aprinderi se poate
scrie,
4 2
a
(2.1)
i
i
2
ceea ce reprezinta unghiul dintre aprinderi pentru un motor in doi timpi cu i/2 cilindri.
Acest lucru conduce la faptul ca arborele cotit al unui motor cu i cilindri in V, in patru
timpi, are configuratia unui arbore cotit al unui motor cu i/2 cilindri in linie, in doi timpi.
Ordinea de aprindere si ordinea de lucru a cilindrilor pentru motoarele cu arhitectura
in V, se stabileste tinand cont de aceleasi criterii prezentate anterior sectiunii 2.1.2.
iesire de putere
iesire de putere
i
i j
i j k
i 1 i j 1 i j k 1
i
i j
i 1 i j 1
3
i3
2
i2
1
i 1
i3
i j 3
2
1
i2
i 1
i j 2
i j 1
Figura 2.14. Dispunerea si numerotarea cilindrilor pentru motoare cu arhitectura in V si W
Se prezinta in continuare ordinea de aprindere precum si diagrama de lucru a

cilindrilor, in cazul unui motor in V cu opt cilindri in patru timpi, m=a=720/8=90 si
=720/8=90.
4 linia I
3
6
90 5
2
1
8 linia II
7
1 5
3 7
4 8
26
linia I
linia II
1 5
3
3
4
8
2 6
1
5
2
6
8
3
5
6
7
2
7
Figura 2.15. Configuratia arborelui cotit, i=8, m=4
Ordinea de aprindere se dezvolta conform schemei prezentate mai jos, tinand cont de
configuratia arborelui cotit prezentate in figura 2.15,
9
2
3
4 8 5 7 6
6 8 5 7 4
4 8 5 2 6
6 8 5 2 4
4 8 3 7 6
6 8 3 7 4
1
5
7
4 8 3 2 6
6 8 3 2 4
Se considera astfel, configuratia arborelui cotit prezentata in figura 2.15 si ordinea de

aprindere 1-3-7-4-8-5-2-6, obtinand diagrama de lucru dupa cum urmeaza,
Nr.
cilindri
Diagrama de lucru a cilindrilor

0 90
180
270
360
450
540
630
720
RAC
180
630
450
270
90
540
360
Figura 2.16. Ordinea de lucru a cilindrilor pentru i=8, m=4
2.1.3. Motoare cu arhitectura in stea

Motoarele cu cilindrii dispusi in forma de stea in patru timpi, prezinta o particularitate
constructiva ce consta in configuratia arborelui cotit cu un singur fus maneton in cazul
motoarelor cu un singur rand de cilindri, si cu doua fusuri manetoane in cazul motoarelor cu
doua randuri de cilindri.
1-3-5-2-4
1
Figura 2.17. Schema si ordinea de aprindere pentru motorul in stea i=5, m=4
10
Datorita conditiilor de regularitate si uniformitate care se impun motorului, numarul

de cilindri ai motorului cu un singur rand de cilindri este impar, aprinderile urmand succesiv
la intervalul a=720/i, in doua rotatii complete ale arborelui cotit, unghiul dintre axele
cilindrilor fiind =360/i.
Numarul de cilindri pentru un motor in stea cu doua randuri, este par.
In figura 2.17 se prezinta ordinea de aprindere a cilindrilor pentru un motor cu i=5, in
conformitate cu notatiile din figura, pentru care, a=720/5=144 si =360/5=72.
11
Curs 4
2.2. Notiuni generale privind echilibrarea motoarelor
Un motor se considera echilibrat, daca reactiunile care se transmit reazemelor sunt
constante ca marime, directie si sens, privind functionarea in regim stabil. Neechilibrarea
maselor intr-un motor, induce in acesta vibratii si deformatii nedorite care pot provoca
supraincarcari ale componentelor acestuia.
Echilibrarea maselor se refera la toate masurile folosite pentru a echilibra total sau
partial fortele si momentele de inertie ale mecanismului motor.
Din analiza dinamica se observa ca la functionarea motorului raman libere, adica se
transmit reazemelor si motorului, urmatoarele forte si cupluri.
2.2.1.Momentul de balansare
Momentul de balansare sau rasturnare, Mb, reprezinta asa cum s-a descris si in calculul
dinamic, un moment oscilant de reactie, ce actioneaza asupra reazemelor motorului.
Este generat de forta normala Fn, si poate fi contracarat doar in cazuri exceptionale.
Mb = Fn dh
(2.2)
y
x
z
Figura 2.18. Modul de actionare al momentului de balansare
y
Fn
Fa
dh
Figura 2.19. Modul de actiune

al fortelor libere din
mecanismul motor
Fr
Fry
Frx
Pentru un motor cu numarul de cilindri i 1,

M bi Fri d h
(2.3)
2.2.2.Fortele de inertie libere

Fortele de inertie, Fa, cuprind doua componente armonice, FaI si FaII, care constituie
cauzele aparitiei reactiunii motorului.
y
x
z
Figura 2.20. Modul de actiune a fortelor de inertie
Fa m a r2 cos cos 2
FaI m a r2 cos
FaII m a r2 cos 2
Pentru un motor cu i 1,
Fai m a r2 f i
(2.4)
(2.5)
unde f i cos cos 2 i .

2.2.3.Momentele de inertie libere
Momentele de inertie libere, Mi, apar doar la motoarele cu numar de cilindri i 1 si
sunt cauzate de fortele de inertie alternative FaI si FaII, precum si de fortele de rotatie
centrifuge de componente Frx si Fry.
(2.6)
Fr m r r2
Pentru i = 1,
Frx m r r2 sin
2
Fry m r r cos
Pentru i 1,
Frxi r2 m ri sin i
2
Fryi r m ri cos i
(2.7)
(2.8)
Componentele momentelor de inertie libere sunt:

1.Moment de basculare longitudinal, ce actioneaza dupa axa X, numit si moment de
galopare sau de tangaj, notat cu Mt = MRx. Este generat de fortele de inertie Fa si de
componenta fortei de rotatie Fry.
x
z
Figura 2.21. Modul de actiune al momentului de tangaj
M t r2 a i m ri cos i m a f i
(2.9)
M t M tr M ta
(2.10)
unde,
M tr r2 a i m ri cos i
2
2
M ta r a i m a f i m a r a if i
2.Moment de ruliu sau de serpuire, dupa axa Y. Se noteaza cu Mr = MRy. Este
generat de componenta fortei de rotatie Frx.
y
x
z
Figura 2.22. Modul de actiune al momentului de ruliu
M r r2 a i m ri sin i
(2.11)
2.2.4. Efectele maselor libere

Efectele Masele libere pot fi eliminate prin sisteme de rotatie de echilibrare, proces
destul de complex si rar, atat in cazul fortelor de inertie libere, cat si in cazul momentelor de
inertie libere.
Efectul Masele de rotatie sunt cele mai usor de echilibrat, prin contragreutati care se
opun fortelor centrifuge.
Masele oscilante alternative genereaza forte care variaza periodic si care se rotesc
pentru ordinul I la viteza arborelui cotit si cu dublul vitezei arborelui cotit, pentru ordinul II.
Echilibrarea poate fi obtinuta prin utilizarea sistemelor de rotatie. Contragreutatile
necesare pentru a echilibra masele de rotatie, pot fi crescute valoric cu un anumit procent al
masei alternative, astfel incat forta alternativa ce actioneaza in directia miscarii cilindrilor sa
fie contracarata. Procentajul acestei forte de inertie apare dupa axa X.
Rata componentei fortei de inertie ce este contracarata dupa axa Y, la valoarea initiala
de ordinul I a fortei de inertie, este numita rata de echilibrare, tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Rata de echilibrare
Y
X
0%
50%
100%
mr
mr + 0,5ma
mr + ma
Forta de inertie
reziduala (Y) de
ordinul I FIy
ma r2
0,5ma r2
Forta de inertie
reziduala (X) de
ordinul I FIx
0,5ma r2
ma r2
Marimea
contragreutatii mG
Fa
Mr = MRy
x
z
Fa
Frx
Frx
Fry
Fr
2
y
Fry = Fr Frx = 0
Fry
Fr
Mt = MRx
1
y
X
Fa
x
Mb
Z
Figura 2.23. Modul de actiune al fortelor si momentelor pentru un motor policilindric
2.3. Echilibrarea motorului monocilindric

Fortele libere care actioneaza asupra unui monocilindru, sunt:
Fa FaI FaII m a r2 cos cos 2 (2.12)
F m r r2 sin
Fr m r r2 rx
.
2
Fry m r r cos
(2.13)
Forta FaI se echilibreaza printr-o forta avand aceeasi lege de variatie, dar fiind mereu
de sens opus cu FaI. Se dispune o contragreutate de masa mcg si se observa ca forta Fcgy
echilibreaza FaI, figura 2.24. Insa, ramane libera componenta Fcgx ce actioneaza dupa axa X.
Deci, forta FaI este partial deplasata din planul axei cilindrului, in planul perpendicular
pe ea. Pentru echilibrarea completa a lui FaI se foloseste sistemul de rotatie din figura 2.25.
Fa
Fr
Fry
Frx
Fcgx mcg r2 sin
x
2
Fcgy m cg r cos
Fcg mcg r2
Figura 2.24
2.3.1.Echilibrarea fortei Fr
Se echilibreaza prin montarea a doua contragreutati pe bratele arborelui, de masa mcg,
la distanta de axa arborelui.
2Fcg Fr 2m cg 2 m r r2
(2.14)
1
r
m cg m r
2
Fa
ma
FcgIIx
mcg2
FcgII
FcgIIy
FcgIx
FcgI
FcgIIx
FcgIIy
1
mcgI
mcg2
FcgIy
mcgI
Fr FcgIy
FcgII
FcgIx
FcgI
Fsx
Fcgx
mcg
ms
Fcg
Fs
Fcgy
Fsy
Figura 2.25
2.3.2.Echilibrarea fortei FaI

Se echilibreaza partial cu contragreutati ms montate pe brate.
Datorita contragreutatilor suplimentare ms, forta FaI se echilibreaza cu forta Fsy.
Forta Fs are componentele,
Fsx Fs sin
Fsy Fs cos
Avem,
m a r2 cos 2m s2 cos
(2.15)
(2.16)
1
r
ma
2
Insa , forta Fsx ramane libera, deci neechilibrata in plan orizontal. In practica se
utilizeaza doua contragreutati ce au masa egala cu jumatate din masa pieselor cu miscare
alternativa.
11
r
ms ma
(2.17)
2 2
Fortele libere ce raman, au aceeasi valoare maxima absoluta in planul axului

cilindrului, cat si in planul perpendicular pe acesta.
Masa optima de echilibrare este,
1
1
r
m ocg m cg m s m r m a
(2.18)
2
2
Conform sistemului de angrenaje din figura 2.25, fortele FcgIx si FcgIIx se echilibreaza
reciproc, iar fortele FcgIy se echilibreaza cu forta FaI,
ms
2FcgIy FaI 2mcg112 cos m a r2 cos

m cg1
1
r
ma
2
1
(2.19)
2.3.3.Echilibrarea fortei FaII

Se echilibreaza cu masele ce se rotesc cu 2 si fac cu verticala unghiul 2.
2FcgIIy FaII 2m cg 2 2 (2) 2 cos 2 m a r2 cos 2
1
r
m cg 2 m a
8
2
. (2.20)
2.4. Echilibrarea motoarelor policilindrice

cu arhitectura in linie
2.4.1.Echilibrarea fortei Fr
La motoarele cu i cilindri in linie cu aprinderi uniform repartizate, fortele Fr au
rezultanta nula; se echilibreaza reciproc, fara mase de echilibrare. Sunt constante ca marime,
egale pentru toti cilindrii si sunt in faza cu manivelele.
2.4.2.Echilibrarea momentului Mrot

Momentul fortelor de rotatie Fr, notat Mrot, este compus din momentul de ruliu M r dat
de componenta fortei de rotatie Frx si momentul Mtr, componenta a momentului de tangaj, dat
de componenta fortei de rotatie Fry.
Mrot = Mr + Mtr
(2.21)
Momentul rotitor M rot se poate scrie sub forma,
M r M rot sin
(2.22)
M tr M rot cos
y
mrotech
Mr
Mrot
Mtr
(xoy)
(ROT)
Mrotech
mrotech
(yoz)
Figura 2.26
Momentul Mrot se echilibreaza cu un vector rotitor Mrotech egal si de semn contrar,

figura 2.26. La motorul cu numar par de cilindri in patru timpi,
cu
aprinderi
uniform
repartizate, Mrot este nul. Pentru motoarele cu numar impar de cilindri, Mrot se echilibreaza
respectand conditia de inchidere atat a poligonului fortelor centrifuge, cat si a poligonului
vectorilor momentelor fortelor centrifuge. Este necesar pentru echilibrare ca suma acestor
momente sa fie egala cu zero.
Momentul rotitor se determina astfel:
-se descompun fortele Fr in doua componente dupa x si y.
-se calculeaza momentele Mr si Mtr in planele (yoz) si (xoz), se face insumarea vectoriala,
apoi se determina unghiul de decalaj, intre planele (yoz) si (ROT).
-masele de echilibrare mrotech se dispun in planul (ROT) astfel incat momentul cuplului de
forte pe care il produc, sa fie de sens opus momentului Mrot.
-momentul rotitor de echilibrare Mrotech se produce deci cu o pereche de mase de echilibrare
mrotech ce se rotesc in acelasi sens cu arborele cotit, cu aceeasi viteza unghiulara si se
situeaza in planul (ROT).
7
In cazul in care poligonul momentelor nu se inchide, deci cand momentele fortelor

centrifuge nu se echilibreaza, se obtine o echilibrare completa cu ajutorul a doua
contragreutati asezate in opozitie pe arborele cotit, in planul de actiune al momentului care
urmeaza sa fie echilibrat si astfel dimensionate incat fortele lor centrifuge sa dea un moment
egal si de sens contrar.
2.4.3.Echilibrarea fortei Fa
La motorul normal axat in patru timpi cu i cilindri in linie, i fiind par, cu aprinderi
uniform repartizate, toate fortele de inertie al caror ordin nu este un multiplu intreg de
jumatatea numarului de cilindri i/2, au o rezultanta nula; fortele de inertie de ordin multiplu
intreg de jumatatea numarului de cilindri i/2, au o rezultanta egala cu de i ori forta de inertie
pentru un cilindru.
La motorul normal axat in doi timpi cu i cilindri in linie, cu aprinderi uniform
repartizate, toate fortele de inertie al caror ordin nu este un multiplu intreg de i cilindri, au o
rezultanta nula; fortele de inertie al caror ordin este un multiplu intreg de i cilindri au o
rezultanta egala cu de i ori forta de inertie pentru un cilindru.
i
i
i
k 2 ; F 0
1
-motor in patru timpi,
(2.23)
i
i
k i ;
1 F 0
2
i
i
;
1 Fi 0
-motor in doi timpi,

(2.24)
i
i
k i ;
1 F 0
Echilibrarea fortelor Fa ridica problema insumarii fortelor Fai generate in fiecare din
cei i cilindri, adica problema determinarii rezultantei R a Fai . Insumarea este dificila
deoarece fortele Fai desi lucreaza numai dupa axa cilindrului, sunt variabile ca marime si sens.
Se recurge astfel, la insumarea armonicilor Fi din fiecare cilindru si se obtine
rezultanta armonicilor de un ordin dat , R pentru toti cilindrii,
i
R Fi
(2.25)
2.4.4.Echilibrarea momentului Ma
La motoarele normal axate in patru timpi cu i cilindri in linie, cu aprinderi uniform
repartizate, cu arbore cu plan central de simetrie, momentul fortelor Fa este nul. La motoarele
normal axate in doi timpi cu i cilindri , cu aprinderi uniform repartizate, cu arbore cu plan
central de simetrie, momentul Ma este nul.
Curs 5
2.4.5.Proceduri de echilibrare pentru diferite motoare cu ardere interna
1.Motorul cu trei cilindri in patru timpi

i = 3, m = 4, a = 4/3 = 240 RAC, = a/2 = 120 RAC
-echilibrare Fr
Fr 0
Fr1
3
Fr2
Fr3
Fr1
60
Fr1
Fr2
60
Fr3
Fr2
Fr3
Forta Fr se echilibreaza din constructia arborelui cotit.

Fr Fr3 Fr1 cos 60 Fr2 cos 60 0 ; Fr1 Fr2 Fr3
-echilibrare FaI
FaI1
FI1
FI1
FI3
FaI3
F 0
I
120
120
FI3
FI2
FaI2
FI2
axa cilindrilor
FaI1 m a r2 cos FI1 cos

Poligonul fortelor FaI este format din vectorii amplitudinilor FI1, FI2, FI3, decalate cu
120.
aI
FI1 cos FI2 cos 120 FI3 cos 240 0
FI1 FI2 FI3 m a r2
S-a tinut cont de faptul ca fortele de ordinul I se rotesc la viteza arborelui cotit,
diagrama directiilor de ordinul I fiind prezentata mai jos; decalaj unghiular .
1
120
240
2
-echilibrare FaII
Se tine cont la echilibrarea acestor forte, de faptul ca se rotesc cu o turatie dubla fata
de cea a arborelui cotit. Pentru obtinerea diagramei directiilor de ordinul II, se tine seama de
decalajul unghiular care devine 240 intre pozitionarea directiilor manivelelor de ordinul II;
decalaj unghiular 2.
1
diagrama directiilor de ordinul II
240
240
2
II
3
FaII1
FII2
FII1
FaII2
120
FII1
120
FII3
FaII3
FII3
FII2
axa cilindrilor
FaII1 m a r2 cos 2 FII1 cos 2
aII
FII1 cos 2 FII3 cos 2 120 FII 2 cos 2 240 0
FII1 FII2 FII3 m a r2
-echilibrare Mrot
Fortele centrifuge si de ordinul I si II dau nastere unor momente care provoaca
oscilatia motorului in jurul centrului de greutate, care nu se echilibreaza. Centrul de greutate
se afla in acelasi plan cu forta Fr2, deci momentul Mrot2 nu exista.
Fr1
a
Fr2
Fr3
Vectorul care reprezinta momentul este considerat indreptat in sens invers

trigonometric. Se rotesc momentele cu 90 inapoi pana se suprapun peste manivelele
corespunzatoare.
Se obtine schema,
Mrot3
Mrot1
Mrot1
Mrot1
Mrot3
2 3
Mrot3
Corespunzator sensului de actiune al momentelor, se construieste poligonul

momentelor. Pentru a gasi M rot ca directie, marime si sens, se roteste in sensul invers
trigonometric cu 90.
Mrot3
Mrot1
rot
M 0
rot
Analitic se poate scrie,
M
M
a Fr a Fr
rot
rot
a Fr 3
2 a Fr a Fr cos120
Momentul Mrot se echilibreaza cu contragreutati.

-echilibrare MaI
MI3
M aI
1
MI1
MI1
120
MI3
3
120
aI
axa cilindrilor
diagrama
directiilor de ordinul I
poligonul
momentelor M aI
FaI m a r2 cos FI cos

M aI FaI a FI a cos M I cos
aI
M aI1 M aI3 M I cos M I cos 240

3
Analitic, se dezvolta calculul lui M aI,
aI
m a r2 b cos b a cos 120 b 2a cos 240
3
3
m a r2 b cos b a cos
sin b 2a cos
sin
2
2
2

2
m a r a 0,866sin 1, 5cos
120
120
a
Maximul expresiei,
dM aI
m a r2 a 0,866 cos 1,5sin 0
d
tg 0,578 sau 330
Deci, M a Im ax 1, 732m a r2a
-echilibrare MaII
FaII m a r2 cos 2 FII cos 2
M aII FaII a FII a cos 2 M II cos 2
1, 732m a r2 a
Echilibrarea momentelor MaI si MaII se face cu mase suplimentare dispuse pe roti cu
viteza unghiulara , respectiv 2.
Analitic se obtine
aI Im ax
MII3
1
240
2
aII
240
MII1
3
II
M II1
aII
MII3
Diagrama directiilor de ordinul II
Poligonul momentelor MaII
2.Motorul cu patru cilindri in patru timpi

i = 4, m = 4, a = = 180 RAC
Fr
Fr
Fr
Fr
-echilibrarea Fr
Fortele Fr se echilibreaza din constructia arborelui cotit.
Fr 0
-echilibrarea FaI
Se pleaca de la diagrama directiilor de ordinul I
FaI 0
1 4
FaI1
FaI4
FaI4
FaI2
2
2 3
FaI2 FaI3
FaI1
FaI3
axa cilindrilor
aI
m a r2 cos cos 180 cos 180 cos 360 0
-echilibrarea FaII
FaII1
FaII2
FaII3
FaII4
aII
Diagrama directiilor de ordinul II
F
F
aII
4m a r2 cos 2
4FII cos 2
Fortele FaII se echilibreaza prin roti dispuse excentric.
aII
-echilibrarea Mrot
M rot 0
1 4 Mrot1 Mrot4
Mrot1
Mrot1
Mrot4
Mrot3
Mrot4
Mrot2
Mrot4
Mrot3
2 3 Mrot2 Mrot3
Mrot1
Mrot2
Mrot2
Mrot3
-echilibrarea MaI
M I 0 M aI 0
1 4
MI1 MI4
2 3
MI2 MI3
MI1
MI4
MI3 MI4
MI1
MI2
MI2
MI3
-echilibrarea MaII
M II 0 M aII 0
MII1
MII4
MII2
MII4
MII1
MII3
MII1 MII2 MII3 MII4
MII2
MII3
3.Motorul cu sase cilindri in patru timpi

i = 6, m = 4, a = = 120 RAC
1
16
2
5
4
3
-echilibrarea Fr
Fr1 Fr6
Fr 0
Fr6
Fr3
Fr2
Fr4
Fr1
Fr4
Fr2
Fr5
Fr3
Fr5
-echilibrarea FaI
FI1 FI6
FaI 0
FI6
FI3
FI2
FI4
FI1
FI4
FI2
FI5
FI3
FI5
-echilibrarea FaII
FII 0 FaII 0
FII1 FII6
F II6
FII3
FII2
FII4
FII1
FII4
FII2
FII5
FII3
FII5
-echilibrarea Mrot
M rot 0
Mrot5
1 6
Mrot1
Mrot2
Mrot1 Mrot6
2
4
5
Mrot3 3
Mrot4
Mrot6
Mrot5
Mrot4
Mrot1
Mrot6
Mrot2
Mrot3 Mrot4 Mrot5
Mrot2
Mrot3
-echilibrarea MaI
M I 0 M aI 0
MI1
MI6
MI2
MI4
MI5
MI1
MI6
MI3
MI2
MI4
MI5
MI3
-echilibrarea MaII
M II 0 M aII 0
MII1
MII6
MII4
MII1
MII5
MII2
MII4
MII6
MII5
MII3
MII2
MII3
2.5.Echilibrarea motoarelor policilindrice

cu arhitectura in V
Studiul echilibrarii motoarelor cu arhitectura in V se simplifica pe baza observatiei ca
pot fi considerate ca formate din doua unitati cu cilindri in linie, asezate in doua plane care
trec prin axa arborelui cotit si sunt inclinate intre ele cu unghiul .
Fortele F din fiecare linie de cilindri dau cate o rezultanta Rs sau Rd si cate un
moment Ms si Md, fiecare marime fiind situata in planul respectiv al cilindrilor.
Rezultanta tuturor armonicilor de ordin pentru cele doua linii de cilindri se obtine
insumand rezultantele din fiecare linie. #n mod asemanator apare problema insumarii
momentelor.
Astfel, un motor cu i cilindri in V, adica i/2 cilindri pe fiecare linie, se poate
reprezenta din punct de vedere al echilibrajului, printr-un motor cu doi cilindri in V. Axele
celor doi cilindri fac un unghi egal cu unghiul dintre linii, iar in fiecare cilindru lucreaza
rezultanta armonicilor de ordin dintr-o linie de cilindri si momentul rezultant al armonicilor
din linia respectiva.
Deci, pentru echilibrarea motorului este necesar sa se echilibreze fiecare linie de
cilindri, adica, Rs = Rd = 0 ; Ms = Md =0.
Echilibrarea fiecarei linii ce cilindri se bazeaza pe principiile enuntate si stabilite la
motoarele in linie, dar, la insumarea rezultantelor din cele doua linii apar diverse cazuri
specifice dupa cum urmeaza.
La motorul normal axat in V, cu cilindri opusi, = , toate fortele de inertie de ordin
par se anuleaza, ramanand libera doar forta de inertie de ordinul I. #ntrucat cilindrii sunt
opusi, armonica I se echilibreaza grupand convenabil cilindrii. Rezulta ca motorul cu patru
cilindri opusi realizeaza o echilibrare totala a fortelor Fa.
Rezultanta fortelor de inertie de ordinul I descrie un cerc daca unghiul = /2. #n
acest caz, ea se anuleaza cu ajutorul unei mase de echilibrare care se roteste cu arborele.
Fortele de inertie de ordinul = (2k+1) / dau o rezultanta nula dupa bisectoarea
profilului V. Fortele de inertie de ordinul = 2k/ dau o rezultanta nula dupa o directie
normala pe bisectoarea profilului V.
Echilibrarea momentelor fortelor Fr la motorul cu i cilindri in V este identica cu
echilibrarea acelorasi momente la motorul cu i/2 cilindri in linie, deoarece arborele cotit are
i/2 manivele.
Fortele Fr se autoechilibreaza la solutia de arbore cotit cu manivelele in opozitie,
deoarece manivelele sunt distribuite uniform in jurul axei de rotatie, fiind respectata conditia
de uniformitate a aprinderilor.
Cand arborele cotit are manivelele in faza, rezultanta fortelor Fr este nula daca i = 8k.
Daca i = 4, arborele cotit are i/2 coturi, adica are un singur grup cu doua manivele in faza, iar
fortele Fr se echilibreaza cu mase de echilibrare.
Daca i 8k, manivelele nu sunt in faza si se distribuie uniform in jurul axei de rotatie.
#n toate cazurile este posibila descarcarea lagarelor prin mase de echilibrare.
Pentru echilibrarea momentelor fortelor Fa se tine seama ca asupra motorului lucreaza
doua momente rezultante M s si Md care au aceeasi amplitudine, o diferenta de faza care
depinde de si lucreaza in planuri care se intersecteaza.
Pentru simplificare, nu se urmareste anularea momentului rezultant total, ci anularea
momentelor rezultante din fiecare linie.
Curs 6
Cap.3. Pistonul
Pistonul functioneaza in conditii de temperatura si presiune ridicate, fiind supus unor
importante solicitari termice si mecanice.
Pistonul andeplineste urmatoarele functii: preia forta de presiune a gazelor si lucrul
mecanic generat de aceasta si le transmite arborelui cotit, prin intermediul mecanismului
motor; preia reactiunile generate de biela si le transmite suprafetei cilindrului; asigura cu
ajutorul segmentilor etansarea camerei de ardere; evacueaza o parte din caldura dezvoltata
prin arderea combustibilului; contine partial sau integral camera de ardere; creeaza miscarea
dirijata a gazelor in cilindru.
3.1. Constructia pistonului
Figura 3.1. Partile componente ale pistonului
Pistonul se compune din urmatoarele parti: capul pistonului care reprezinta partea
superioara a acestuia, ce preia presiunea gazelor; regiunea port-segmenti, notata pe scurt RPS,
ce reprezinta partea pistonului prevazuta cu canale in care se introduc segmentii; mantaua,
parte a pistonului care ghideaza pistonul in cilindru si transmite forta normala; umerii
pistonului, in care se fixeaza boltul.
Forma constructiva a pistonului este prezentata sugestiv in doua sectiuni, dupa axa
boltului, si dupa axa perpendiculara pe axa boltului, in figura 3.2.
Figura 3.2. Forma constructiva a pistonului
3.1.1. Capul pistonului

Este partea care inchide spatiul cu volum variabil al camerei de ardere si preia
presiunea gazelor. Forma capului pistonului depinde in mare masura de tipul motorului si de
tipul camerei de ardere.
La MAS, cea mai larga utilizare o are capul cu forma plata, figura 3.3.a, sau cu
degajare in forma de cupa, datorita simplitatii si a suprafetei minime de schimb de caldura.
Forma bombata, figura 3.3.b, rezista mai bine solicitarilor mecanice, dar are o suprafata de
schimb de caldura mai mare. La motoarele in doi timpi, cu baleiaj prin carter, capul pistonului
este bombat sau profilat, figura 3.3.c, pentru andeplinirea rolului suplimentar de distributie.
La MAC cu camere divizate capul pistonului este de forma aproape plata, pentru
camere nedivizate, capul pistonului ia forma unei cupe, figura 3.3.e,f, sau se muleaza dupa
forma jetului, figura 3.3.d.
Capul pistonului se nervureaza la interior, pentru a mari rigiditatea acestuia, nervurile
favorizand antr-o anumita masura evacuarea caldurii; in prezent, se utilizeaza nervuri numai
in planul de oscilatie al bielei.
Figura 3.3. Forme ale capului de piston
La pistoanele pentru MAC se urmareste in primul rand descarcarea termica a primului

segment, care este predispus la coxare mai mult decat la MAS.
In acest scop, pentru a ampiedica orientarea fluxului de caldura numai catre primul
segment se racordeaza larg capul pistonului la RPS, figura 3.4.a, cu raza de racordare
R=(0,05...0,1)D.
Tot pentru protejarea canalului primului segment ca si a segmentului ansusi, canalul se
dispune cat mai jos fata de partea superioara a capului (20...30 mm), de obicei sub marginea
sa inferioara, figura 3.4.b. Deoarece materialul din dreptul canalului primului segment asi
pierde mai usor duritatea si suporta atacul agentilor corozivi, o solutie foarte eficienta de
protejare a lui, o constituie utilizarea unor insertii de metal, de forma unui inel cu canelura,
figura 3.4.c, sau a unui disc inelar de otel, figura 3.4.d.
Alte posibilitati de protejare a primului canal sau a RPS, sunt prezentate in figura
3.4.e...j. In general la MAS solutiile mentionate nu sunt utilizabile, deoarece complica
constructia pistonului, lipsa solutiilor speciale la MAS fiind justificata de solicitarea mai
redusa a capului pistonului.
2
Figura 3.4. Metode pentru protejarea capului pistonului si a RPS
3.1.2. Mantaua pistonului

Mantaua pistonului transmite forta normala peretilor cilindrului si ghideaza pistonul in
miscarea sa; de aceea se mai numeste si manta de ghidare.
Presiunea pe suprafata mantalei se distribuie neuniform pe un sector de 80...100,
figura 3.5.a, intrucat forta normala lucreaza intr-un singur plan. In dreptul boltului, mantaua
se evazeaza, figura 3.5.b, deoarece suprafata laterala pe sectorul nu preia practic forta
portanta. Se reduc astfel frecarea, pericolul de gripaj si masa pistonului. Evazarea trebuie
acceptata si pentru a permite dilatarea umerilor pe directia axei lor.
In timpul functionarii, mantaua ia forma eliptica, aceasta deformare evitandu-se prin
confectionarea initiala a pistonului sub forma eliptica cu ovalitatea maxima 0; axa mare a
elipsei se plaseaza pe directia normala la axa boltului, figura 3.5.c, iar o lege de distributie a
jocurilor pe directia radiala se arata in figura 3.5.d.
Figura 3.5. Distributia fortei normale pe manta si a ovalitatii radiale
Pentru a micsora temperatura mantalei, in scopul de a reduce jocul intre cilindru si

aceasta, o solutie curenta consta in separarea mantalei de capul pistonului practicand o
taietura intr-un plan normal pe axa pistonului, sub canalul segmentului de ungere.
Prin acest procedeu, fluxul de caldura este impiedicat sa se deplaseze spre manta si
temperatura acesteia scade cu 30...50%, figura 3.6, de aceea solutia se numeste piston cu
manta rece.
Fig.3.6. Variatia temperaturii la un piston cu manta rece (1) si cu manta fara taietura
transversala (2)
Dezavantajele solutiei cu manta rece constau in aceea ca RPS are un nivel ridicat de
temperatura, iar pistonul in ansamblu, o rigiditate insuficienta.
4
O alta solutie eficienta este mantaua elastica. In acest scop, se taie mantaua in lungul
ei, figura 3.7.a, si se confectioneaza peretii mantalei cu o grosime redusa, ( 2 mm). La rece,
mantaua se monteaza cu joc mic, iar la cald, taietura preia dilatarile. Aceasta solutie a permis
realizarea unor jocuri de montaj de 0,08...0,1 mm.
In timpul functionarii, dilatarile repetate ale mantalei duc la deformari permanente, iar
mantaua asi pierde elasticitatea si nu mai preia forta normala.
Dezavantajul se inlatura practicand o taietura incompleta oblica, figura 3.7.b,
prevazuta la capat cu un orificiu care inlatura concentrarea tensiunilor, solutia combinandu-se
de obicei cu precedenta si se obtine o taietura in forma de T sau , figura 3.7.c.
Figura 3.7. Solutii de piston cu manta rece si elastica
Figura 3.8. Pistoane cu insertii metalice
O alta solutie o reprezinta utilizarea pistoanelor cu placute de metal.

Solutia presupune inserarea metalica de otel cu continut de 36% Ni si 64% Fe, ce are
un coeficient de dilatare liniara de 30 de ori mai mic decat al aluminiului. Placutele sunt
inserate in regiunea umerilor sau pe conturul pistonului.
3.1.3. Umerii pistonului

Umerii pistonului trebuie sa aiba o rigiditate mare, altfel se produce deformarea lor, a
capului si a canalelor pentru segmenti.
Rigiditatea se obtine prin intermediul nervurilor care transmit direct forta de la capul
pistonului la umerii mantalei si micsoreaza deformarea, figura 3.9.a.
Nervurile de legatura au forme diferite, figura 3.9.b. La pistoanele matritate, nervurile
se exclud; in acest caz, partea interioara a capului pistonului este racordata larg la RPS pe
toata periferia.
Figura 3.9. Solutii pentru rigidizarea locasurilor boltului
Diferite solutii constructive pentru pistoane la MAS, respectiv MAC, sunt prezentate
in figurile 3.10, respectiv 3.11.
Figura 3.10. Forme constructive de pistoane pentru MAS
Figura 3.11. Forme constructive pentru pistoane MAC
3.1.4. Materiale pentru pistoane

Datorita conditiilor de lucru materialele pentru pistoane trebuie sa satisfaca o serie de
cerinte si anume: rezistenta la temperatura inalta si sarcini variabile, densitate mica, buna
conductibilitate termica, coeficient de dilatare redus, rezistenta ridicata la uzura,
prelucrabilitate usoara.
Materialele care satisfac cerintele impuse pistoanelor, sunt aliajele de aluminiu, pe
baza de siliciu, denumite silumin, si pe baza de cupru, denumite duraluminiu.
Pistoanele pentru motoarele de autovehicule se fabrica din aliaje de aluminiu, fonta si
uneori otel.
Aliajul silumin este de trei feluri: hipoeutectic, cu siliciu mai putin de 11,7%; eutectic,
cu siliciu intre 11,7...13,5%; hipereutectic, cu siliciu intre 13,5...25%. Cresterea continutului
de siliciu pana la 12% imbunatateste caracteristicile mecanice si proprietatile anticorozive ale
aliajului; siliciul antreneaza o reducere sensibila a coeficientului de dilatare a aliajului.
Aliajele hipereutectice au un coeficient de dilatare foarte redus, calitati analte de
antifrictiune, duritate ridicata la temperaturi mari, densitate mai mica si mareste refractaritatea
materialului. Se utilizeaza pentru pistoane rigide, cu o incarcare termica mare, andeosebi la
motoare supraalimentate. Aliajul duraluminiu are un continut de cupru de 8...12%. Cuprul
este principalul element de durificare a aliajului si mareste deasemenea conductibilitatea lui.
Pistoanele din aliaje de aluminiu, se supun tratamentelor termice, de calire,
imbatranire sau ambele, care le ridica duritatea si rezistenta mecanica.
S-au elaborat mai multe criterii de apreciere a materialului de piston. Unul dintre ele al
constituie factorul de solicitare termica, care include proprietatile implicate in fenomenul de
formare a tensiunilor de origine termica. Fonta este rar utilizata in prezent in constructia
motoarelor de automobile si tractoare.
La motoarele supraalimentate se utilizeaza si pistoane din doua aliaje, capul din fonta
sau otel pentru a rezista la cald; mantaua din aliaj de aluminiu cu greutate specifica redusa si
proprietati inalte antifrictiune.
3.2. Analiza mecanica a pistonului
Figura 3.12. Influenta fortei de frecare asupra pozitiei pistonului in cilindru

(a); deformarea pistonului (b) si (c) si distributia locala a eforturilor unitare, (d...f)
La motoarele in patru timpi, portiunea din mantaua pistonului situata sub ultimul
segment, are numai rolul de a asigura o buna ghidare a pistonului. Aceasta portiune din manta
va avea o temperatura mai scazuta si se va dilata mai putin.
Mantaua de ghidare a pistonului transmite cilindrului in primul rand forta transversala
data de inclinarea bielei, precum si apasarea gazelor ce se strecoara intre piston si cilindru pe
fata opusa celei in lungul careia se face aplicarea pistonului pe cilindru.
Figura 3.13. Producerea loviturilor pistonului pe cilindru

8
In timpul cursei de comprimare, pentru sensul de rotatie adoptat in figura 3.13,

contactul intre piston si cilindru se face, in lungul fetei a-b, iar in timpul cursei de destindere,
in lungul fetei a-b.
In vecinatatea punctului mort, in timpul schimbarii contactului, pistonul, al carui cap
are inertie mai mare, ia o pozitie anclinata, ca in figura.
Primul contact cu cilindrul se produce in regiunea punctului y, care serveste ca centru
instantaneu de rotatie, pana in momentul in care sub influenta apasarii gazelor si a anclinarii
bielei, pistonul se aplica cu lovitura pe fata a-b a cilindrului.
Intensitatea acestei lovituri este cu atat mai mare cu cat presiunea gazelor si jocul
dintre piston si cilindru au valori mai importante.
In acest interval de timp, segmentii au o anclinare fata de axa cilindrului, contactele
lor cu acesta facandu-se prin muchiile lor ascutite. Rezulta o distrugere a peliculei de ulei si o
sporire a uzurii, mai ales pe fata de contact a-b pe care alunecarea se face pe o distanta x mai
mare.
Sub actiunea fortei de frecare Ff ce ia nastere in timpul curselor de compresie si
destindere sub influenta fortei normale Fn, figura 3.12.a, pistonul are tendinta de a lua o
pozitie anclinata fata de cilindru si sa exercite o apasare neuniforma pe acesta.
Miscarea alternativa transversala care aplica pistonul pe cilindru ca si bascularea lui,
produc vibratia cilindrului, insotita de zgomote caracteristice, denumite batai ale pistonului.
S-ar putea obtine in timpul cursei de destindere o repartitie uniforma a presiunilor pe
cilindru, in cazul in care reactiunea R = Fn a cilindrului, ar fi aplicata ca in figura 3.12.a, la
mijlocul mantalei de ghidare a-b-b-a, deci la distanta a sub axa boltului.
In acest caz, va fi satisfacuta relatia Fna=Ffr, sau, substituind Ff = Fn , a = r, in
care este coeficientul de frecare. Pentru a realiza o distributie uniforma a presiunilor in
timpul cursei de compresie, ar trebui ca axa boltului sa fie situata cu a = r sub mijlocul
mantalei de ghidare, conditie opusa celei corespunzatoare cursei de destindere.
Intrucat Fn este mai mare in timpul cursei de destindere, se alege pozitia axului
boltului astfel incar sa se obtina apasari uniforme in timpul acestei curse.
3.3. Analiza termica a pistonului

Datorita actiunii gazelor cu temperatura ridicata, pistonul se incalzeste intens, suferind
deformatii in urma dilatarilor termice.
In acelasi timp, pistonul cedeaza o parte din caldura, cea mai mare parte evacuandu-se
la nivelul RPS, ( 60...75%); repartizarea temperaturii in diferitele zone ale pistonului fiind
neuniforma, figura 3.14.
Figura 3.14. Distributia fluxului de caldura din piston si liniile de curgere a caldurii
Se observa in figura 3.14, ca traiectoriile liniilor de curgere a caldurii au originea pe

fata capului pistonului din camera de ardere, majoritatea strabatand prin fetele inferioare ale
locasurilor, in segmenti, si din acestia, prin fetele lor laterale, la cilindru.
Numai o mica parte din caldura primita de capul pistonului ajunge la segmenti prin
fetele lor superioare sau la cilindru prin contactul acestuia cu mantaua pistonului.
In figura 3.15 sunt redate liniile de variatie si repartitie a temperaturilor in directia
radiala, pe capul unor pistoane din aliaje usoare, si in directie axiala, pe mantaua lor.
Echilibrul termic al pistonului, depinde de regimul de functionare al motorului.
Astfel, reducerea sarcinii si a turatiei micsoreaza nivelul temperaturilor din piston,
figura 3.16, deoarece in primul caz se reduce doza de combustibil, iar in al doilea caz se
reduce numarul de rotatii ale arborelui cotit in unitatea de timp.
Fig. 3.15. Repartitia temperaturilor in pistoane din aliaje usoare pentru motoare in patru timpi
10
Figura 3.16. Dependenta temperaturii din centrul capului de piston de regimul functional
La alegerea profilului dupa care se prelucreaza la rece pistonul, se tine seama de faptul
ca, pe capul pistonului se anregistreaza in timpul functionarii, temperaturi sensibil mai mari
decat ale cilindrului si mai ales decat ale extremitatii dinspre carter a acestuia. Se tine seama
si de faptul ca materialul pistonului are de multe ori un coeficient de dilatare mai mare decat
al cilindrului. Diametrele in stare rece ale sectiunilor pistonului, se vor alege astfel incar in
timpul functionarii ele sa poata trece fara pericol de gripare prin cele mai reci sectiuni ale
cilindrului.
Pentru a preveni griparea sau blocarea pistonului in cilindru, din cauza dilatarilor,
chiar la regim nominal, se pastreaza intre cele doua piese un joc, numit jocul la cald, notat .
La sarcini si turatii reduse, la mersul in gol, pistonul este rece, si jocul diametral , numit
jocul la rece, se amplifica, iar pistonul functioneaza cu zgomot. La montaj, jocul diametral ,
numit si jocul de montaj este de cateva ori mai mare decat .
Diferenta intre temperatura in functionare si temperatura la montaj sau la rece,
produce dilatarea pistonului radial si longitudinal. Dilatarea longitudinala da pistonului forma
tronconica, figura 3.17.a; dilatarea mai mare a capului si a RPS, figura 3.17.b, creeaza
pericolul gripajului si compromite asezarea corecta a segmentilor fata de oglinda cilindrului,
prin anclinarea canalului fata de planul normal la axa cilindrului.
Concentrarea de material in dreptul umerilor mantalei produce o dilatare radiala
inegala; mantaua ia forma ovala, figura 3.17.c, cu axa mare a elipsei pe directia locasurilor
boltului.
Figura 3.17. Deformarea pistonului si jocurile functionale
11
In tabelul de mai jos, se prezinta jocurile pistonului la montaj si in functionare,dupa

cum urmeaza,
Tabelul 3.1. Jocurile pistonului
Tipul jocului
ps
Jocul pistonului
Aluminiu
Fonta
Jocuri la rece
(0,0035...0,004)D
0,0045...0,0055)D
pi
(0,0006...0,0008)D
(0,0013...0,0015)D
ps
Jocuri la cald
(0,002...0,003)D
(0,003...0,004)D
pi
(0,0002...0,0004)D
(0,0009...0,0013)D
12
3.4. Calculul pistonului

3.4.1. Dimensiunile caracteristice ale pistonului
Se prezinta in figura de mai jos, schema de calcul a pistonului.
Figura 3.18. Dimensiunile caracteristice ale pistonului
Cu notatiile din figura 3.18, se adopta dimensiunile principale, tabelul 3.2, dupa care
se efectueaza un calcul de verificare a diferitelor parti ale pistonului.
Tabelul 3.2. Dimensiunile pistonului
Raport
MAS
MAC
L1/D
0,5...0,7
0,55...1,1
L/D
0,5...0,8
0,5...1,2
H/D
0,8...1,1
0,8...1,8
h/D
0,06...0,12
0,1...0,22
/D
0,08...0,1
0,14...0,2
b/D
0,3...0,5
0,3...0,5
ds/D
0,3...0,45
0,4...0,7
dl/D
0,73...0,78
0,73...0,78
13
3.4.2. Efortul unitar de incovoiere la extremitatea capului pistonului

Calculul consta in verificarea tensiunii de incovoiere, in planul diametral,
considerandu-l ca o placa circulara liber sprijinita pe un contur inelar, de grosime constanta,
de diametru egal cu diametrul interior al capului si incarcata cu o sarcina uniform repartizata,
data de presiunea maxima a gazelor p g max.
Pentru determinarea efortului unitar de incovoiere se considera sarcina concentrata in
centrul de greutate al semicercului, iar reactiunea in centrul de greutate al conturului cercului.
Se obtine relatia de calcul,
d
i 0,75 p g max 1 i
2
MPa
(3.1)
unde p g max se introduce in MPa, iar di si in mm.

Valorile admisibile sunt, adm = 20...60 MPa pentru aluminiu, si adm = 40...200 MPa
pentru fonta.
3.4.3. Efortul unitar in sectiunea A-A
Partea de etansare A-A se verifica la compresiune, tinandu-se seama de slabirea
sectiunii prin orificii pentru evacuarea uleiului.
Se foloseste relatia,
D2
c pg
(3.2)
4 AA
unde AA reprezinta aria neta a sectiunii periculoase, si se calculeaza cu relatia,
DS2 d i2
n d DS d i
(3.3)
AA
4
2
an care DS este diametrul exterior al pistonului in dreptul segmentului de ungere si se
determina cu relatia,
(3.4)
DS D 2 t 2
cu,
t = grosimea radiala a segmentului,
2 = jocul radial al segmentului,
di = diametrul interior al pistonului,
n = numarul de orificii radiale; n = 4...14
d = diametrul orificiului de evacuare a uleiului; d = 2...5 mm.
Valorile admisibile sunt, adm = 20...40 MPa pentru aluminiu, si adm = 60...80 MPa
pentru fonta.
3.4.4. Presiunea specifica pe manta
Mantaua pistonului se verifica prin presiunea specifica p max, determinata in ipoteza ca
forta normala Fn max actioneaza pe suprafata proiectata pe planul longitudinal al pistonului.
Fn max
pm
(3.5)
DL
Valorile admisibile sunt, p adm = 0,3...0,7 MPa.
14
3.4.5. Diametrul pistonului la montaj

Se determina in asa fel incat sa se asigure jocul la cald necesar functionarii normale
a pistonului. Jocul la cald este egal cu diferenta dimensiunilor cilindrului si pistonului dupa
dilatarea lor,
D Dp D 1 c t c t 0 Dp 1 p t p t 0 (3.6)
de unde rezulta relatia de calcul pentru diametrul pistonului in stare rece,
Dp
D 1 c t c t 0
1 p tp t0
(3.7)
care poate fi particularizata pentru diferitele nivele ale pistonului, in special pentru capul
pistonului si pentru partea inferioara a mantalei.
Alegand jocul la cald, rezulta diametrul pistonului la montaj, relatia 3.7, apoi putand fi
calculat jocul la rece cu relatia urmatoare,
= D - Dp
(3.8)
15
Curs 7
Cap.4. Segmentii
Segmentii sunt piese inelare, cu diferite sectiuni, montate in canalele destinate in
piston regiunii port-segmenti, avand principala functie de a etansa camera de ardere.
Segmentii care impiedica scaparea gazelor din cilindru spre carter se numesc segmenti de
compresie, iar cei care impiedica trecerea uleiului din carter spre camera de ardere se numesc
segmenti de ungere. Segmentii de ungere servesc si la reglarea si distribuirea uniforma a
uleiului pe oglinda cilindrului; de aceea se mai numesc segmenti raclori.
4.1. Constructia segmentilor

4.1.1. Segmentii de compresie
Exista o mare varietate de tipuri constructive de segmenti de
compresie, dupa cum se poate observa in figura 4.1.
Segmentii de compresie cu sectiunea dreptunghiulara, figura 4.1.a,
prezinta dezavantaje privind raclarea peliculei de ulei datorita muchiilor
ascutite, si o perioada mare de rodaj, deoarece segmentul se aplica pe
toata inaltimea.
Primul dezavantaj se inlatura prin racordarea muchiilor
segmentului, iar al doilea dezavantaj se inlatura dezvoltand o presiune
specifica mai mare pe suprafata laterala. In acest scop, se micsoreaza
inaltimea de reazem a segmentului pe cilindru.
Pentru a reduce inaltimea h, o prima solutie consta in inclinarea
suprafetei laterale a segmentului cu un unghi = 25...45, figura 4.1.b;
sau determinarea unei inaltimi pe suprafata laterala mai mica, h < h,
figura 4.1.c, sau prevederea unor degajari pe suprafata laterala, figura
4.1.d.
Figura 4.1.
Solu\ii
constructive
pentru segmentul
Tesind ambele muchii ale segmentului, figura 4.1.e, se reduce inaltimea de reazem, cu
forma optima a segmentului bombat, figura 4.1.f.
Segmentii cu sectiune nesimetrica, figura 4.1.g,h, se numesc segmenti de torsiune,
acesti segmenti rasucindu-se in canal, sprijinindu-se cu muchiile pe suprafetele de lucru,
realizand o presiune mare de contact necesara prevenirii vibratiei si inchiderii ermetice a
canalului, atenuandu-se pericolul de blocare. O solutie eficienta contra blocarii segmentului o
constituie segmentul trapezoidal, figura 4.1.i,j. In acest caz canalul segmentului se prelucreaza
si el in forma de trapez.
Durabilitatea segmentului creste prin acoperirea suprafetei laterale cu un strat
protector de crom, figura 4.1.k,l, sau molibden, figura 4.1.m. In acelasi scop se prevad canale
pe suprafata laterala in care se introduc insertii de cositor, bronz sau oxid de fier cu
grafit, benzi feroxate, figura 4.1.n,o.
4.1.2. Segmentii de ungere

Se caracterizeaza printr-o presiune medie ridicata de contact cu oglinda cilindrului, ca
urmare a inaltimii mici a suprafetei de sprijin; jocuri mici intre capetele segmentului si piston,
si prezenta cavitatilor in care se aduna uleiul evacuat de pe peretii cilindrului.
Constructiv, segmentii de ungere se grupeaza in doua clase: segmenti neperforati si
segmenti cu sectiunea radiala perforata.
Segmentul neperforat evacueaza o cantitate mica de ulei, figura 4.2.a; segmentii
perforati utilizandu-se in cazul in care este necesara evacuarea unei cantitati sporite de ulei,
figura 4.2.b.
In figura 4.3 se prezinta solutii constructive pentru segmentii de ungere.
Figura 4.2. Actiunea si tipul de gaurire a segmentului de
Figura 4.3.
Solu\ii
constructiv
e pentru
ungeresegmentul
de ungere
4.1.3. Segmentii cu expandor

Pentru a mari presiunea cu care segmentul apasa pe oglinda cilindrului mai ales la
scaderea elasticitatii proprii, ca urmare a uzurii, se folosesc segmenti cu expandoare.
Expandorul reprezinta un element elastic care se monteaza in spatele segmentului, in canal, in
forma sa cea mai simpla fiind de tip poligonal, figura 4.4.a, sau de forma speciala, figura
4.4.c,d,e.
4.1.4. Materiale pentru segmenti
Materialul pentru segmenti trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: calitati bune
de alunecare pentru a atenua pierderile mecanice in conditiile frecarii semifluide si a preveni
gripajul; duritate ridicata pentru a prelua sarcinile mari de contact si pentru a rezista la uzura
adeziva si abraziva; rezistenta mecanica ridicata la temperaturi relativ mari; modul de
elasticitate superior la temperaturi relativ mari, invariabil in timp, pentru a preveni vibratia.
Cea mai buna solutie de compromis ce satisface cerintele enuntate, o constituie fonta,
iar in cazurile in care fonta nu poate satisface cerintele de rezistenta mecanica se utilizeaza
otelul; la MACuri supraalimentate, primul segment suporta sarcini termice mari, si in
2
asemenea cazuri se utilizeaza segmenti de otel. Pentru a imbunatati comportarea la alunecare,

otelul se grafitizeaza.
Pentru marirea durabilitatii segmentului, acesta se protejeaza cu straturi superficiale
metalice; cromare in scopul maririi rezistentei la uzura; sau plumbuire, cadmiere, pentru
asigurarea imbunatatirii conditiilor de rodaj.
Figura 4.4. Segmentii de ungere cu expandor
4.2. Analiza functionala a segmentului

In timpul functionarii segmentului, asupra sa actioneaza forte radiale si axiale, figura
4.5.
Figura 4.5. Fortele care actioneaza asupra segmentului

in prezenta peliculei de ulei intre segment si cilindru
Rezultanta fortelor axiale este,

R a Fga Fi Ff Fg
(4.1)
unde,
Fga - rezultanta fortelor produse de gazele de ardere pe cele doua fete ale segmentului
prin presiunile pgs si pgi,
Fi - forta de inertie,
Ff - forta de frecare,
Fg - forta masica.
Rezultanta Ra in timpul functionarii, isi schimba sensul, aplicand segmentul pe cele
doua flancuri.
Fenomenul se numeste pulsatia segmentului si provoaca lovituri si uzuri pe suprafetele
de contact, compromitand etansarea, deoarece se intrerupe contactul intre segment si
flancurile canalului.
Figura 4.6. Intreruperea contactului segmentului cu flancurile canalului
Rezultanta fortelor radiale este:

R r Fe Fe Fgr Ff
(4.2)
unde,
Fe - forta elasticitatii proprii,
Fe - tensiunea suplimentara introdusa de pelicula de ulei,
Fgr - forta produsa de presiunea gazelor,
Ff - forta de frecare.
In mod normal, rezultanta Rr ar trebui sa aplice segmentul pe oglinda cilindrului.
Totusi segmentul efectueaza miscari radiale sub influenta presiunii din pelicula de ulei
si a abaterilor formei geometrice a cilindrului.
S-a constatat experimental, ca de la anumite turatii, numite turatii critice, se
inregistreaza o crestere exagerata a pierderilor de gaze, o crestere sensibila a consumului de
ulei, insotite de zgomote caracteristice unor lovituri.
Aceste manifestari se explica prin aparitia vibratiei segmentului, care poate fi axiala
sau radiala.
Figura 4.7. Actiunea de etansare a segmentilor
Ansamblul segmentilor functioneaza ca un labirint: spatiile dintre segmenti servesc

pentru destinderea gazelor si prelungesc drumul parcurs de ele; sectiunile reduse creeaza
rezistente mari de trecere. Efectul de labirint al ansamblului de segmenti este ilustrat de
variatia presiunii in lungul RPS, figura 4.7.
In timpul functionarii segmentii se incalzesc, in special primul segment, denumit si
segment de foc. Temperatura segmentului variaza radial, avand valoarea minima pe suprafata
laterala de contact, figura 4.8.a. Pe directia axiala, temperatura segmentului este practic
aceeasi.
Figura 4.8. Fluxul de caldura prin segment
4.3. Calculul segmentilor

4.3.1.Determinarea dimensiunilor caracteristice
Figura 4.9. Dimensiunile segmentului la montaj si in stare libera
La prelucrarea segmentilor, la asezarea lor pe piston si la introducerea in cilindru a

pistonului cu segmentii montati pe el, in acestia iau nastere tensiuni.
Tensiunile vor depinde de metoda de prelucrare a segmentului, de procedeul de
asezare pe piston, de grosimea sa in directie radiala, t, si de distanta intre capete, masurata pe
fibra medie in stare libera, S0. Este evident ca la anumite procedee de prelucrare si asezare a
segmentului pe piston se pot alege valori pentru t si S0 , pentru care tensiunile atat la
prelucrare, cat si la asezare pe piston sa fie aproape uniforme.
Valorile t si S0 ce satisfac aceasta conditie se pot determina in baza expresiilor din
teoria segmentilor,
D
m
E
0,5 0, 2 2
(4.3)
t
H
H iadm
unde:
D - diametrul cilindrului, in mm,
m - coeficient care depinde de metoda de montare a segmentului pe piston; el
caracterizeaza scaderea tensiunilor in segment, la montarea sa prin diverse procedee; daca la
desfacerea segmentului dupa primul procedeu, figura 4.10, se adopta tensiunea in segment
6
egala cu unitatea, m=1, atunci la folosirea procedeelor 2 si 3 tensiunea in segment va fi de

1,57 si respectiv de doua ori mai mica,
E - modul de elasticitate, Efonta aliata = 1,2105 MPa, Efonta cenusie = 110 5 MPa,
i adm - rezistenta admisibila la incovoiere a materialului, E = 300...400 MPa,
2
H
m,
gc
in care g reprezinta un coeficient care depinde de procesul de prelucrare, gstrunjire = 1,25; iar c
este un coeficient ce depinde de curba de presiune a segmentului, c = 1,74.
Figura 4.10. Schema diferitelor procedee de asezare a segmentilor pe piston
Inaltimea axiala b, se adopta dupa cum urmeaza, la segmentii de etansare, b = 1,5...4

mm, la segmentii de ungere, b = 3,5...6,5 mm.
Distanta intre capete masurata pe fibra medie in stare libera, se determina din expresia,
2 3
S0
(4.4)
D 1, 4
t
2 gmc t
D 1
t
unde este un coeficient care depinde de curba de presiune a segmentului, = 0,196.
Pentru ca segmentul in timpul functionarii sa exercite asupra oglinzii cilindrului o
anumita repartitie a presiunii, se executa in stare libera cu o curbura variabila, figura 4.9.
Dupa cum rezulta din figura 4.9.b, raza exterioara este,
r=D/2
(4.5)
iar raza medie,
Dt
r0
(4.6)
2
Fibra medie a segmentului in stare libera se poate determina si reprezenta in forma
grafica, daca se urmareste deplasarea relativa a unui punct N din fibra medie a segmentului in
stare montata, de coordonate r0, , in pozitia N de coordonate 0, 0, cand segmentul este in
stare libera, figura 4.11. Deplasarea relativa se compune din deplasarea radiala u si deplasarea
unghiulara , definite prin relatiile,
u B t D t S0
(4.7)
B D S0
r0
(4.8)
Figura 4.11. Schema de calcul pentru forma libera a segmentului
Cu relatiile 4.7 si 4.8 se poate reprezenta fibra medie in stare libera, intrucat,
0 = r0 +u
(4.9)
0 = -
(4.10)
Valorile coeficientilor B si D sunt,
30
60
90
120
150
180
Bt+Dt
0,1175
0,1281
0,1540
0,1814
0,1913
0,1744
0,1176
B+D
0,0634
0,1369
0,2250
0,3241
0,4219
0,5
Tabelul 4.1. Valorile coeficientilor B si D
4.3.2. Determinarea epurei de presiune
Figura 4.12. Curba de presiune pe periferia segmentului
Distributia presiunii radiale pe periferia segmentului, denumita pe scurt curba de

presiune a segmentului, se precizeaza comod intr-un sistem de coordonate polare presiuneunghi, figura 4.12. Se alege ca dreapta de referinta, axa x-x care trece prin centrul O si prin
mijlocul rostului de dilatare. Drept sectiune de referinta se alege sectiunea situata pe axa x-x,
la partea opusa rostului de dilatare, sectiunea A-A.
Presiunea intr-o sectiune oarecare , dezvoltata de elasticitatea proprie a segmentului
este p E. Variatia presiunii radiale a segmentului se exprima analitic prin intermediul seriilor
trigonometrice, din cauza formei complicate a curbei de presiune.
Functia de presiune este,
pE p0 p2 cos 2 p 3 cos 3 ... p n cos n
(4.11)
Presiunea p0 constituie insasi presiunea medie elastica pE calculata prin integrarea
curbei in intervalul = 0..., adica,
1
p 0 p E p E d
(4.12)
0
Ea reprezinta partea constanta a presiunii pE, restul expresiei fiind corectia acestei
presiuni. In mod practic, valoarea presiunii pE se determina cu relatia,
S
0, 425 E 0
t
(4.13)
pE
3
D
D
3 1
t
t
Valoarea presiunii pE se determina cu relatia,

(4.14)
p E p E
unde are valorile in tabelul 4.2.
0
1,051
30
1,047
60
1,137
90
0,896
120
0,454
150
0,67
180
2,861
Tabelul 4.2. Valorile coeficientului
4.3.3. Tensiunea la montaj

Prin desfacerea segmentului pentru montaj, in segment apar eforturi unitare care
depind de procedeul de desfacere, avand valoarea maxima in sectiunea A-A, opusa rostului,
figura 4.12.
Relatia de calcul a tensiunii este,
S0
2 E 1
3
max
(4.15)
2
m D 1
t
Valorile admisibile se incadreaza in intervalul, adm = 400...450 MPa.
4.3.4. Jocurile segmentului

Sunt necasare asigurarea urmatoarelor jocuri: jocul axial 1 si jocul radial 2, figura
4.13, ale caror valori sunt date in tabelul 4.3, precum si jocul deeschiderii la montaj 3, figura
4.9.b.
Figura 4.13. Jocurile segmentilor
Jocul 3 se determina cu relatia,

3 3 D s t s c t c
(4.16)
unde,
3 - jocul la capete in stare calda, 3 = (0,0005...0,001)D,
s = c = (10...12)10 -6 1/K,
ts = 150...240 K,
tc = 80...100 K, pentru racire cu apa,
tc = 170...250 K, pentru racire cu aer.
Segment
Segment
compresie 1
Segment
compresie 2
Segment
compresie 3
Segment
ungere
1 mm
0,11...0,2
2 mm
0,3...0,7
0,09...0,15
0,06...0,1
0,03...0,8
0,5...1,5
Tabelul 4.3. Valorile jocurilor segmentului
10
Curs 8
Cap. 5. Boltul
Boltul sau axul pistonului, este organul de legatura prin intermediul caruia se
transmite forta de presiune de la piston la biela asigurand miscarea relativa dintre cele doua
piese.
5.1. Constructia boltului

Forma boltului este impusa de considerente de masa, rigiditate si fabricatie. La
motoarele de turatie ridicata, din cauza fortei de inertie, se reduce la minimum grosimea
peretilor, 2...15 mm, si se obtine un bolt cu pereti subtiri, la care ruperile longitudinale de
ovalizare sunt cele mai frecvente. Pentru a mari rigiditatea boltului, acesta se confectioneaza
sub forma unui solid de egala rezistenta.
Figura 5.1. Forme constructive ale boltului
Constructia boltului depinde in mare masura de tipul imbinarii piston-bolt-biela.

Imbinarea se realizeaza prin trei metode distincte de montaj: 1. bolt flotant, 2.bolt fix in piston
si liber in piciorul bielei, 3. bolt fix in piciorul bielei si liber in piston. Solutiile 1 si 3 au
raspandirea cea mai mare prin avantajele pe care le ofera.
Materialul pentru bolt, trebuie sa fie tenace, pentru a rezista la solicitarea prin soc, si o
duritate mare a suprafetei exterioare pentru a rezista la uzura.
Pentru a satisface aceste cerinte se utilizeaza oteluri carbon si oteluri aliate. Suprafata
boltului se cementeaza pe adancimea de 0,5...1,5 mm, urmata de calire si revenire. Astfel,
rezistenta la oboseala creste cu 15...20%; iar prin nitrurare pe ambele suprafete, cu 35...45%.
5.2. Analiza functionala a boltului

Boltul dezvolta forte de inertie care incarca piesele mecanismului motor. De aici se
impune o prima cerinta, ca masa acestuia sa fie cat mai mica.
Boltul lucreaza in conditii grele de solicitare mecanica, fiind incarcat de forta de
presiune a gazelor si de forta de inertie dezvoltata de piston.
Intr-o sectiune transversala, apar solicitari de incovoiere care produc deformarea
boltului dupa axa sa longitudinala, figura 5.2.a. Solicitari de incovoiere apar si in sectiune
1
longitudinala, determinand aparitia deformarii de ovalizare, figura 5.2.b. Solicitarea de

ovalizare produce ruperea boltului in plan longitudinal, figura 5.2.c.
Experienta arata ca deformarea de ovalizare a boltului produce nu numai ruperea lui,
dar si a piciorului bielei, figura 5.2.d, iar deformarea de incovoiere produce ruperea
locasurilor boltului din piston in sectiunea A-A, figura 5.2.a.
Figura 5.2. Deformatiile boltului
5.3. Calculul boltului

5.3.1. Dimensionarea boltului
Cu notatiile din schema de calcul prezentata in figura 5.3 si cu specificatia ca D
reprezinta diametrul cilindrului, se stabilesc dimensiunile caracteristice ale boltului,
prezentate in tabelul 5.1.
Figura 5.3. Schema de calcul a boltului
Bolt flotant
MAS
l/D
MAC
0,8...0,87
lb /D
0,3...0,4
0,32...0,42
d/D
0,24...0,28
0,34...0,38
di/d
0,65...0,75
lp/lb
0,6...0,75
0,55...0,65
Tabelul 5.1. Dimensiuni caracteristice bolt
5.3.2. Verificarea la uzura

Criteriul principal pentru verificarea rezistentei la uzura il reprezinta marimile
presiunilor specifice in piciorul bielei p b, si in umerii pistonului, p p.
Schema de calcul este aratata in figura 5.3. Se accepta conventional ca forta care
solicita boltul este forta maxima a gazelor Fg max atenuata de forta maxima de inertie a masei
pistonului Fap,
D2
F Fg Fap
p g mp r2 1
(5.1)
4
unde mp reprezinta masa pistonului, iar valorile minime si maxime ale fortei F determinanduse pentru valorile minima si maxima ale fortei Fg, respectiv pg.
Presiunea in piciorul bielei este data de relatia,
F
p b max
(5.2)
d lb
Presinea din locasurile pistonului este data de relatia,
F
p p max
(5.3)
2 d lp
Valorile admisibile sunt, p b adm = 25...90 MPa, pp adm = 15...55 MPa.
5.3.3. Verificarea la incovoiere
Se determina momentul incovoietor la mijlocul boltului si se calculeaza efortul unitar
maxim de incovoiere cu relatia,
F l 2 b 1,5 lb
(5.4)
d i 4
1, 2 d 1
d
unde b = l - 2lp, valorile minime si maxime ale efortului unitar determinandu-se pentru
valorile minima si maxima ale fortei F, i adm = 250...500 MPa.
Verificarea la incovoiere cuprinde si determinarea coeficientului de siguranta in
conditiile solicitarilor variabile; in cazul boltului flotant incarcarea variaza dupa ciclul
simetric, pentru calculul coeficientului de siguranta utilizandu-se relatia,
1
cb
1...2, 2
(5.5)
k
ia
unde,
-1 - rezistenta la oboseala,-1 = (0,4...0,55)r ,
k - coeficientul efectiv de concentrare la solicitari variabile, k = 1,
- factorul dimensional, = 0,8...0,95,
- coeficientul de calitate al suprafetei, = 1,1...2,5,
3
ia
i max i min
2
, amplitudinea eforturilor unitare.
5.3.4. Verificarea la forfecare

Efortul unitar la forfecare se determina in sectiunile amplasate in jocurile intre partile
frontale ale umerilor pistonului si a bucsei bielei cu relatia,
d d 2
0,85 Fmax 1 i i
d d
(5.6)
di 4
2
d 1
d
cu valorile admisibile, adm = 100...220 MPa.
5.3.5. Calculul la ovalizare

Ovalizarea se studiaza in ipoteza ca boltul este o grinda curba in sectiunea
transversala, incarcata cu o sarcina distribuita sinusoidal p = p0sin, figura 5.4.
Figura 5.4. Repartitia sarcinii la ovalizare
Deoarece ipoteza nu este riguros exacta, rezultatele se corecteaza majorand forta F cu

un coeficient k ce depinde de raportul dimensiunilor = di / d, figura 5.5.
Figura 5.5. Variatia eforturilor unitare de ovalizare in bolt
Valorile extreme ale eforturilor unitare de incovoiere in punctele caracteristice 1, 2, 3,

4, figura 5.5.a, se determina cu relatiile,
Fmax
Fmax
1 ld 1 2 ld 2
(5.7)
Fmax
Fmax
4
4
3
3
ld
ld
unde valorile lui sunt calculate in figura 5.5.b.
Se accepta tensiunile admisibile, adm = 150...300 MPa.
Deformatia de ovalizare se determina cu relatia,
3
0, 09 Fmax 1
(5.8)
k [mm]
l E 106 1
unde E modulul de elasticitate in MPa, forta Fmax in N, l in m, iar k se determina din diagrama
5.5.b.
Deformatia de ovalizare este limitata de griparea boltului, max , in care

2
=(0,0005...0,0001)d in mm.
max
5.3.6. Jocul de montaj

Jocurile boltului depind de tipul imbinarii cu pistonul si biela. Jocul de montaj in
umerii pistonului se determina cu relatia,
(5.9)
b t b t 0 p t p t 0 d
unde tb reprezinta temperatura boltului, tp temperatura pistonului.
Jocul de montaj intre boltul flotant si piciorul bielei este de 0,005...0,03 mm.
Curs 9
Cap. 6. Biela
Biela este organul mecanismului motor care transmite forta de presiune a gazelor de la
piston la arborele cotit si transforma miscarea alternativa de translatie a pistonului in miscarea
de rotatie a arborelui cotit.
6.1. Constructia bielei

6.1.1. Constructia piciorului bielei
E
Figura 6.1. Forma constructiva a piciorului bielei
Piciorul bielei are forma unui tub, in partea superioara a acestuia prevaz`ndu-se o zona
de material in exces, E, pentru corectarea masei. Piciorul bielei trebuie sa fie suficient de
rigid, in acest scop marindu-se raza de racordare intre picior si corp, sau se deplaseaza axa
boltului fata de axa piciorului. In cazurile imbinarii cu bolt flotant sau fix in umerii pistonului,
in piciorul bielei se introduce o bucsa montata prin str`ngere. Daca presiunea dintre bolt si
bucsa atinge valori ridicate, bucsa se monteaza flotanta.
6.1.2. Constructia corpului bielei
Pentru a rezista la solicitarea de compresiune si a elimina efectul de flambaj, capul
bielei are sectiunea transversala de forma unui dublu T cu talpile paralele cu planul de
incastrare. Unele biele au alezat prin corp un canal de ungere, in cazul ungerii prin presiune.
Figura 6.2.Forme ale sec\iunii transversale
6.1.3. Constructia capului bielei

Capul bielei trebuie sa aiba rigiditate superioara, conditionata de functionarea normala
a cuzinetului; sa aiba o masa redusa pentru a genera forte de inertie mici; sa aiba dimensiuni
reduse, acestea determin`nd conturul carterului si fac posibila la montaj sau demontaj trecerea
bielei prin cilindru; sa aiba o racordare larga cu corpul pentru a atenua efectul de concentrare
a tensiunilor.
Capul bielei este sectionat, capacul separ`ndu-se dupa un plan normal sau inclinat fata
de axa bielei; prinderea acestuia fac`ndu-se prin doua sau patru suruburi din partea capacului,
fiind astfel usor accesibila. La motoarele cu cilindri in V, daca bielele care lucreaza pe acelasi
maneton sunt alaturate, capul lor este identic cu cel al bielelor pentru motoarele in linie. In
cazul ambielajului in furca, una din biele are capul normal, iar cealalta in furca. La unele
biele, pentru a micsora dimensiunile capului, se folosesc suruburi fara piulite. La motoarele
pentru autovehicule se folosesc pe scara larga cuzinetii subtiri, formati din doua parti
semicilindrice; se confectioneaza din banda de otel cu continut redus de carbon cu grosimea
0,9...2,5 mm, pe suprafata interioara aplic`ndu-se un material antifrictiune. Cuzinetul se aplica
cu str`ngere, 0,04...0,08 mm, ceea ce asigura un contact mai bun cu capul bielei necesar
pentru evacuarea caldurii.
6.1.4. Materiale pentru biela
Biela se confectioneaza din otel carbon de calitate, otel aliat cu elemente de aliere Cr,
Mn, Mo, Ni, V, Ti, aliaj usor - duraluminiu -, fonta cu grafit nodular. Aliajele pe baza de titan
sunt des utilizate in prezent pentru bielele supuse la solicitari mari, in special la motoarele
folosite in competitiile auto.
}uruburile din biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire cu rezistenta la
rupere de 70...80 daN/mm2. Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronzuri cu
rezistenta ridicata la uzare si rupere.
6.2. Analiza functionala
Biela este supusa la solicitari variabile. Asupra bielei actioneaza fortele de presiune ale
gazelor si de inertie a grupului piston. Marimea sarcinii aplicate impune bielei o conditie
fundamentala, sa posede o rezistenta mecanica superioara. Sub actiunea fortelor, partile
componente ale bielei se deformeaza diferit.
Forta de presiune produce in corpul bielei o deformatie remanenta care, micsor`nd
lungimea L dintre axele piciorului si capului, impiedica miscarea libera a acesteia, (a).
Sub actiunea aceleiasi forte, corpul bielei se deformeaza astfel inc`t se compromite
paralelismul axelor, (b), efectul de flambaj, ceea ce constituie cauza principala a uzarii
lagarelor.
Sub actiunea fortelor axiale de inertie, piciorul si capul bielei se ovalizeaza (c), ceea ce
creeaza pericolul de gripaj.
2
Fortele de inertie tangentiale proprii incovoaie corpul bielei in planul de oscilatie, (d).
Din punct de vedere functional, o deosebita importanta o reprezinta lungimea L a
bielei. Bielele lungi conduc la forte normale mai reduse, solutia conduc`nd in schimb la
marirea inaltimii motorului, la reducerea rigiditatii bielei si la aparitia unor solicitari
importante de flambaj. Bielele scurte au o rigiditate sporita, iar efectul de flambaj este practic
nesemnificativ.
6.3. Calculul bielei

6.3.1. Calculul piciorului bielei
Dimensiunile caracteristice ale piciorului bielei sunt,
de, di - diametrele exterior si interior ale piciorului
s, sb - grosimile radiale ale partii superioare a capului si a bucsei
lb - latimea piciorului
lb
A. Tensiunile de intindere
ie
c
Fa
ii
(a)
(b)
Piciorul bielei este solicitat la intindere de catre forta Fap ce are o repartitie uniforma,
ca in figura (a),
Fap m p r2 1
Pentru studiul intinderii, piciorul este aproximat cu o bara curba incastrata in regiunea
C-C, (a).
3
In sectiunea periculoasa C-C, c 90...130:

-momentul incovoietor:
M C Fap rm f1 c
f1 c 0,542 0, 0268c 0, 072 cos c 0,0459c cos c
-forta normala
N C Fapf 2 c
f 2 c 0, 072 0,0458c cos c 0,5sin c

Tensiunile de intindere:
1
6rm s
kN C
ie
2M C
l bs
s 2rm s
1
6rm s
ii l s 2M C s 2r s kN C
b
m
r r
rm e i
2
Ep Ap
k
EpA p EbA b
unde, E p E OL 2,1 105 MPa picior
E b E Bz 1,15 105 MPa bucsa
A p lb s ; A b l b s b
B. Tensiuni de compresiune
Piciorul bielei este solicitat la compresiune de catre fortele Fap si Fgmax,
D 2
FC Fg max Fap
p g max m p r2 1
4
Forta FC are o repartitie sinusoidala in partea inferioara a piciorului.
ce
ci
c
C
C
FC
In sectiunea periculoasa C-C:

-momentul incovoietor
M C M O N Orm g c FC rm g 2 c
g1 c 1 cos c
g 2 c
sin c c
1
sin c cos c
2
-forta normala
N C N O cos c Fc g 2 c
Tensiunile de compresiune:
1
6rm s
kN C
ce
2M C
lb s
s 2rm s
6rm s
ci l s 2M C s 2r s kN C
b
m
Momentul M O si forta N O se determina din diagrama urmatoare.
C. Tensiunile produse de str`ngerea bucsa-picior

Str`ngerea totala m+t o reprezinta suma dintre str`ngerea la montaj calculata dupa
teoria tuburilor fretate, m, si str`ngerea determinata de diferenta de dilatare dintre bucsa si
picior, t.
Presiunea de str`ngere este,
pf
m t
2
e
2
e
2
i
2
i
d d
d i2 d 2
d d
2
2
d d
di
i
Ep
Eb
in care,
m 0,004...0,008 mm
t d i b p t pb
b = Bz = 1810 -6 1/K ; p = OL = 1010 -6 1/K
= coeficientul lui Poisson, = 0,3
tpb = temperatura picior biela, tpb 100...150C
Presiunea p f determina tensiunile f calculate cu formula lui Lam,
2d i2
p
f
fe
d 2e d i2
2
2
p de di
f
fi
d e2 d i2
D. Coeficientul de siguranta
Se determina dupa ciclul asimetric, in fibra exterioara la incastrare,
1t
c
2,5...5
k
m
unde,
-1t = limita la oboseala
k = factor de concentrare
= factor dimensional
= coeficient de calitate a suprafetei
= coeficientul tensiunilor
= amplitudinea eforturilor unitare
min
max
2
m = efortul unitar mediu
min
m max
2
max = fe + ie
min = fe - ce
6.3.2. Calculul corpului bielei

Se determina dimensiunile caracteristice ale corpului, dupa cum urmeaza,

H II 0, 5...0, 6 d
H III 1,1...1, 35 H II
H H III
H I II
2
adopt`ndu-se conform figurii (b), dimensiunile h, B, a, b.
(b)
(a)
A. Calculul la oboseala
Corpul bielei este supus la intindere de forta de inertie maxima a maselor cu miscare
de translatie,
Fa m a r2 1
si la compresiune de forta Fcp egala cu diferenta fortei maxime de presiune a gazelor Fg si a
fortei de inertie maxime a maselor cu miscare de translatie Fa,
D 2
Fcp Fg max Fa
p g max m a r2 1
4
In sectiunea I-I calculam,
-efortul unitar de intindere
F
t a , A 2Ba h B b
A
-efortul unitar de compresiune
Fcp
c
A
-eforturile unitare de flambaj, in planul de oscilatie y-y si in planul de incastrare x-x
F
fx fy f k f cp , k f 1,1...1,5
A
B. Coeficientul de siguranta
1t
c
2...2, 5
k
m
max f
min t
6.3.3. Calculul capului bielei
Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie Fac a maselor cu
miscare de translatie si a maselor cu miscare de rotatie care se afla deasupra planului de
separare.
Fac r2 m a 1 m 2 m cp
cu mcp = masa capac, mcp (0,25...0,3)m2
Calculul se face consider`nd ca sectiunea periculoasa este situata la un unghi de
aproximativ 130 in zona de racordare a capului bielei cu corpul acesteia.
Forta de intindere se repartizeaza pe periferia capacului dupa o lege sinusoidala.
Efortul unitar in fibra interioara in sectiunea de calcul este,
0, 4
0, 023 lc
Fac
A cp A cuz
Icuz
1
W
cp

I
cp
unde,
Icp, Icuz = momentele de inertie ale sectiunilor capacului si cuzinetului
Acp, Acuz = ariile sectiunilor capacului si cuzinetului
Wcp = modulul de rezistenta al sectiunii capacului
lc = distanta dintre axele suruburilor.
Curs 10
Cap. 7. Arborele cotit
7.1. Fortele care actioneaza asupra fusurilor arborelui cotit
Determinarea fortelor care actioneaza asupra fusurilor arborilor cotiti este necesara
pentru dimensionarea corecta a fusurilor si lagarelor. Aceasta se impune pentru a se evita
incalzirea lagarelor si a se asigura pelicula necesara de ulei. De asemenea, se poate stabili si
pozitia orificiului pentru ulei.
Fortele care actioneaza asupra arborelui cotit sunt variabile pe intreg parcursul de
desfasurare a ciclului motor.
Asupra fusurilor arborelui cotit actioneaza, in afara fortei din biela Fb, si fortele FB si
Fc, determinate de masele cu miscare de rotatie, FB generata de masa partii din biela cu
miscare de rotatie, m2, iar Fc generata de masa neechilibrata a cotului arborelui cotit.
FB = -m2r2 si Fc = -mcr2
(7.1)
|in`nd cont de forta FR, se pot scrie rezultantele fortelor rotative, astfel,
- forta ce actioneaza asupra fusului maneton,
FRM = FR + FB = FR - m2r2
(7.2)
- forta ce actioneaza asupra fusului palier,
FRP = FRM + Fc = FR + FB + Fc = FR + Fr = FR - mrr2
(7.3)
Pentru a determina sarcina totala care revine asupra fusurilor si lagarelor arborelui
cotit in mod curent, se utilizeaza metoda diagramei polare sau vectoriale, care ia in
considerare toate fortele care actioneaza asupra fusului respectiv, fortele presiunii gazelor si
fortele de inertie.
7.1.1. Diagrama polara a fusului maneton
Daca asupra unui fus maneton, lucreaza o singura biela, atunci fusul este solicitat de
forta din biela Fb si de forta centrifuga determinata de masa bielei aferenta manetonului, F B.
#ntruc`t cele doua forte actioneaza pe directii diferite, ele se insumeaza vectorial pentru a
determina solicitarea rezultanta a fusului.

(7.4)
R M Fb FB
Constructia grafica ce permite insumarea vectoriala a celor doua forte, se numeste
diagrama polara a fusului maneton.
Se considera un sistem de axe FR - Ft, care se roteste impreuna cu arborele cotit, tin`nd
cont pentru forte de regula semnelor precizata in subcapitolul 1.5, figura 1.34.
Figura 7.1. Constructia diagramei polare a fortelor care actioneaza asupra fusului maneton
Din compunerea la scara a fortelor Ft si FR se obtine forta Fb. Din centrul O in

sensul pozitiv al axei FR, se aseaza la scara vectorul +FB, obtin`ndu-se polul O. Unind O cu
v`rful vectorilor Fb se obtin vectorii rezultanti RM.
Diagrama polara a fusului maneton se construieste pe baza observatiei ca, intruc`t in
timpul functionarii manetonul alearga pe suprafata cuzinetului bielei, se poate presupune ca
manetonul este fix, iar biela se roteste in sens invers, efectele ram`n`nd neschimbate.
Prin unirea succesiva a tuturor v`rfurilor vectorilor Fb, se obtine diagrama polara a
fusului maneton, figura 7.2.
OP
'
Figura 7.2. Diagrama polara a fusului maneton
Metodologia de trasare a diagramei polare pentru fusul maneton este urmatoarea:

- cu centrul in M se construieste un cerc de raza egala cu lungimea bielei, MP0 = L
- se duce un diametru vertical, si pe acesta se aseaza segmentul MO egal cu raza
manivelei r, la o scara aleasa
- cu centrul in O, se construieste un cerc de raza arbitrara OA0 ce se imparte intr-un
numar de diviziuni unghiulare, de exemplu 12 parti egale pentru o diviziune unghiulara de
30RAC
- se construiesc OAi, i = 1...12 si se prelungesc p`na intersecteaza cercul mare in
punctele Pi
- se unesc punctele Pi cu M, obtin`ndu-se astfel mecanismul motor in 12 pozitii
- pe directia MO se fixeaza, la o scara aleasa a fortelor, forta FB cu originea in M si
v`rful vectorului O, acesta devenind noul pol al diagramei polare
- segmentele PiM reprezinta axa bielei in 12 pozitii pe care se fixeaza fortele Fb la
scara, cu originea in M, in sensul lor real dat de semnul + sau - al valorii fortei, corelat cu
conventia de semne din figura 1.34.
2
- unind O cu v`rfurile lui Fb se obtin rezultantele RM

- unind v`rfurile fortelor Fb sau cele ale rezultantelor RM se obtine diagrama polara a
fusului maneton.
Pe baza diagramei polare se construieste in coordonate carteziene RM = f(), variatia
fortei rezultante RM, cu ajutorul careia se determina valoarea maxima RMmax si medie RMmed a
rezultantelor.
k
R
R Mmed
(7.5)
unde,
Rk este valoarea rezultantei corespunzatoare fiecarei diviziuni de unghi adoptata, iar
k, numarul de diviziuni unghiulare.
R
Raportul M max caracterizeaza gradul de soc al incarcarii lagarului, fiind cuprins in
R Mmed
limitele 2...3.
Pe baza diagramei polare se construieste diagrama de uzura, in ipoteza ca uzura este
proportionala cu fortele care actioneaza asupra fusului maneton. #n acest sens, se traseaza un
cerc care reprezinta sectiunea fusului. La periferia acestui cerc, se aduc fortele rezultante RM,
v`rful vectorilor constituind punctele de aplicatie pentru fiecare rezultanta, consider`ndu-se ca
rezultantele se distribuie pe cerc, conventional, 60 de ambele parti ale punctului de aplicatie.
Rezultantele se aseaza pe cerc, prin translatie in plan, din diagrama polara, pastr`ndu-si
directia, marimea si sensul, conditionate si de faptul ca directia fiecarei rezultante trebuie sa
treaca prin centrul cercului ce reprezinta fusul maneton. Distributia unghiulara de ambele parti
alepunctelor de aplicatie pentru fiecare rezultanta in parte, se reprezinta conventional in
interiorul cercului prin f`sii circulare, de grosime proportionala cu marimea rezultantelor. Se
obtin astfel diagramele de uzura, ca in figurile de mai jos. Diagrama de uzura indica zona
celor mai mici presiuni exercitate asupra fusului si deci locul unde trebuie practicat orificiul
pentru debitarea uleiului.
Figura 7.3. Constructia diagramei de uzura a fusului maneton
7.1.2. Diagrama polara a fusului palier

Rezultanta RP a fortelor ce actioneaza asupra unui fus palier se construieste tin`nd
seama de pozitia manivelelor in jurul axei de rotatie, de ordinea de aprindere si de numarul
fusurilor paliere.
Se noteaza cu RPi rezultantele fortelor dezvoltate de fiecare cilindru, care actioneaza

asupra fusului palier. Ele se obtin, tin`nd cont ca asupra fusului palier se transmite, in afara de
fortele Fb si FB, forta centrifuga dezvoltata de masa neechilibrata a unui cot, Fc.

(7.6)
R P Fb FB Fc Fb Fr
Rezultantele RPi se citesc din diagrama polara a fusului maneton, figura 7.2,
substituind segmentul MO = FB, cu segmentul MOP = Fr, prin unirea lui OP cu v`rfurile
vectorilor Fb.
R
Datorita fortelor RPJ, asupra fusurilor paliere apar reactiunile R Pi Pi .
2
RP1
2RP12
RP1
RP1
RP2
R P2
RP2
RP2
R12
RP1
Figura 7.4. Determinarea reactiunilor asupra fusului palier
Forta RPij care care solicita un fus palier se determina pentru fiecare caz in parte,
intruc`t se tine seama la compunerea vectoriala a rezultantelor RPi si RPj a doua manetoane
alaturate de ordinea de aprindere si de decalajul unghiular dintre cele doua manivele; decalaj
generat de ordinea de lucru a cilindrilor.
Compunerea grafica si trasarea diagramei polare a fusului palier are urmatoarea
succesiune: se pozitioneaza diagrama polara a fusurilor manetoane pe cele doua brate
adiacente cu punctele OP in centrul fusului palier, apoi insum`ndu-se vectorial rezultantele
RPi si RPj dupa regula paralelogramului, obtin`ndu-se rezultanta ce solicita fusul palier RPij, la
o valoare dubla de cea reala intruc`t s-a considerat compunerea rezultantelor RPi si RPj , si nu a
reactiunilor acestora, RPi si RPj.
Pe baza diagramei astfel obtinute, se construieste in coordonate carteziene RPij = f(),
variatia fortei rezultante RPij, cu ajutorul careia se determina valoarea maxima RPijmax si medie
RPijmed, astfel,
k
R
R Pijmed
(7.7)
unde,
Rk este valoarea rezultantei corespunzatoare fiecarei diviziuni de unghi adoptata, iar
k, numarul de diviziuni unghiulare.
Deoarece conditiile de lucru ale fusurilor paliere sunt mai grele dec`t ale
R
manetoanelor, se calculeaza gradul de soc al incarcarii lagarului, Pijmax , care nu trebuie sa
R Pijmed
depaseasca valoarea 2.
Pe baza diagramei polare in mod similar constructiei diagramei de uzura a fusului
maneton, se traseaza diagrama de uzura a fusului palier.
4
(a)
(b)
Figura 7.5. Diagrama de uzura a fusului palier fara contragreutati (a) si cu contragreutati (b)
Contragreutatile influenteaza gradul de incarcare al fusului palier, dupa cum se

observa si in figura 7.5, in cazul unui cot echilibrat, forta Fc care intervine in calculul
rezultantei, devenind Fce = Fc + 2Fcg, in care Fcg reprezinta forta centrifuga a contragreutatii,
Fcg = - mcgrcg2
(7.8)
unde,
2 sin R 12 R1R 2 R 22
rcg
3
R1 R 2
mcg R 12 R 22 h , 2 130...150
R2 = dP/2 + 6...12 mm
R1 = r + d M/2 + 4...6 mm.
Se prezinta in cele ce urmeaza, un exemplu de calcul al diagramei polare a fusului
palier pentru un motor in 6 cilindri pentru palierul situat intre manivelele 1 si 2.
#n acest caz, decalajul dintre aprinderi este a = 120 = .
Se adopta ordinea de aprindere 142635.
Se descrie ordinea de lucru a cilindrilor.
i
0
120
1
2
240
A
D
A
E
360
480
600
D
720
E
C
RAC
480
240
600
5
6
C
D
C
D
D
E
E
A
E
A
120
360
Diagramele polare ale fusurilor 1 si 2, ale rezultantelor RP1 si RP2 sunt identice, si se
pozitioneaza pe axele bratelor cu punctele OP pe fusul palier, in centrul comun.
Se insumeaza RP1 si RP2 tin`nd cont de faptul ca cilindrul 2 are un decalaj de 480 fata
de cilindrul 1.
Astfel se obtine,

0 480
2R 0P12 R P1
R P2
15 15 495
2R P12 R P1 R P 2
......................
90 90 570
2R P12 R P1 R P 2
......................
240 240 720
2R P12 R P1 R P 2
......................
720 720 480
2R P12 R P1 R P2
Compunerea vectoriala se observa in figura de mai jos, tin`nd seama de faptul ca

vectorii rezultantelor obtinute sunt de doua ori mai mari, intruc`t s-au compus rezultantele RP1
si RP2, si nu reactiunile lor.
R 90
P1
2R 90
P12
R 570
P2
Figura 7.6. Diagrama polara a fusului palier
7.2. Momentele ce actioneaza asupra

fusurilor arborelui cotit
#n subcapitolul 1.6, s-a determinat modul de calcul al momentului motor al unui
cilindru, Mm, urm`nd sa se analizeze modul de obtinere al momentului motor al policilindrului
M.
S-a vazut faptul ca momentul motor instantaneu al unui cilindru, Mm, este functie
periodica de perioada c = 720 pentru un motor in 4 timpi, c, perioada unui ciclu motor.
Momentul motor al unui motor policilindric, M , se determina tin`nd cont de
urmatoarele observatii:
1. cilindrii sunt identici, deci dezvolta acelasi moment motor Mm
2. toti cilindrii lucreaza asupra aceluiasi arbore cotit
3. intr-o perioada c in fiecare cilindru se produce o aprindere
4. aprinderile sunt decalate uniform in interiorul unei perioade, pentru a asigura o
functionare uniforma a motorului
5. aprinderile fiind uniform decalate, deci si momentele motoare vor fi uniform
decalate.
Conditiile 4 si 5, reliefeaza in primul r`nd definirea unei marimi fundamentale pentru
motorul policilindric, decalajul unghiular dintre aprinderi, si modul de insumare a momentelor
motoare la un policilindru. #n intervalul a se reproduce in cilindri diferiti ciclul motor
efectuat de catre piston, adica au loc toate portiunile corespunzatoare momentului motor Mm.
Momentul motor instantaneu rezultant al unui policilindru, M, poate fi calculat prin
insumarea in intervalul a, a tuturor valorilor momentului motor al monocilindrului, decalate
unghiular in raport cu ordinea de aprindere. Pentru aceasta este comod sa se foloseasca
metoda tabelara.
Momentul motor mediu al policilindrului va fi,
iM
9550 Pi Nm
M
(7.9)
m
n
Se prezinta in cele ce urmeaza, un exemplu de calcul al momentului motor al unui
motor policilindric cu 6 cilindri in linie.
Decalajul unghiular dintre aprinderi este a = 120, configuratia arborelui cotit este cea
din figura 2.6.c, capitolul 2, si ordinea de aprindere adoptata 153624. Ordinea de lucru a
cilindrilor este,
i
0
120
240
A
360
C
D
480
C
D
D
E
600
D
720
E
A
E
A
RAC
0
240
480
120
A
D
A
E
C
E
C
A
D
A
D
C
E
C
600
360
#n conformitate cu ordinea de lucru a cilindrilor, deci a decalajului unghiular dintre

acestia, se tabeleaza momentele sub forma tabelului de mai jos, preciz`nd ca momentele
M1...M6 reprezinta momentul motor Mm dispus pentru fiecare cilindru in functie de decalajul
unghiular aferent.
Momentul final obtinut, M G = M, adica momentul pe palierul final la iesirea de
putere a arborelui, reprezinta momentul policilindric, care este de perioada egala cu a = 120,
figura 7.7.
Tabel 7.1. Determinarea momentului motor pentru un motor cu 6 cilindri in linie
Figura 7.7. Variatia momentului policilindric pentru un motor in 6 cilindri
Curs 11
7.3. Uniformizarea miscarii arborelui cotit. Calculul volantului
Atat momentul motor, cat si viteza unghiulara a arborelui cotit, chiar la un regim stabil
de lucru, au varia\ii periodice, ca urmare a varia\iilor presiunii din cilindru, ale for\elor de
iner\ie ale maselor cu miscare de transla\ie si a schimbarii continue a pozi\iilor elementelor
mecanismului biela-manivela.
Cum func\ionarea autovehiculelor se realizeaza in bune condi\ii la tura\ii si cupluri de
antrenare aproape constante, este necesar sa se ia masuri de uniformizare a acestor marimi. #n
acest scop, intre arborele cotit al motorului si transmisie se intercaleaza un acumulator de
energie mecanica, sub forma unui volant.
Pentru a analiza gradul de varia\ie a momentului motor se utilizeaza coeficientul de
neuniformitate al momentului exprimat prin rela\ia:
M
M min
(7.10)
max
unde, Mmax - valoarea maxima a momentului motor policilindric

Mmin - valoarea minima a momentului motor policilindric
- valoarea medie a momentului motor policilindric.
M
Reprezentand curbele M = f(RAC) pentru motoare cu numar diferit de cilindri, se

observa faptul ca uniformitatea momentului creste odata cu marirea numarului de cilindri,
intrucat momentul mediu se apropie valoric de momentul maxim, figura 7.8.
Mm
i=1
M
m
RAC
M
i=4
RAC
M
i=6
RAC
M
i=12
RAC
Figura 7.8. Influen\a numarului de cilindri asupra
coeficientului de neuniformitate a momentului motor
Varia\ia vitezei unghiulare func\ie de rota\ia arborelui cotit la un regim stabil de lucru,
se apreciaza prin gradul de neuniformitate, exprimat prin raportul,
1
max min
(7.11)
med
Studiul uniformizarii tura\iei si cuplului motor se analizeaza cu ajutorul ecua\iei
energiei, care exprima rela\ia dintre varia\iile energiei cinetice din mecanismul motor, in
func\ie de energia produsa si de energia consumata.
Ecua\ia energiei poate fi scrisa sub forma:
2 20
2
2
(7.12)
t
t
t
t

Fg ds Fr ds Ff ds G dsg
E E0 m
0
v g vg 0
Ig
in care,
E, E0 - totalul energiilor cinetice in momentele t si t0, inmagazinate in organele
mecanismului motor
v, v0 - viteza centrului de greutate al piesei in momentele t si t0
, 0 - vitezele unghiulare ale pieselor care se rotesc in jurul centrelor de greutate la t
si t0
Fg - for\a produsa de presiunea gazelor din cilindru
Fr - for\a rezistenta din mecanismul antrenat
Ff - for\a rezistenta ce consuma un lucru mecanic egal cu cel de frecare
G - greutatea pieselor in miscare.

Opera\iile de insumare sub semnul se extind la toate piesele mecanismului; termenii
din membrul al doilea al ecua\iei reprezinta lucrurile mecanice ale for\elor din mecanism.
Calculele se simplifica inlocuind masele si for\ele din sistem, prin mase reduse si for\e
echivalente aplicate in centrul fusului maneton si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele
condi\ii:
- energia cinetica a masei reduse mr trebuie sa fie egala in fiecare moment cu suma
energiilor cinetice a totalita\ii pieselor in miscare.
- lucrul mecanic produs in fiecare moment de for\a inlocuitoare, trebuie sa fie egal cu
cel produs de for\a inlocuita.
v2
- masele inlocuitoare, care se calculeaza cu formula de reducere m r m 2 , sunt
vr
intotdeauna finite, intrucat vr 0.
Ecua\ia energiei in cazul alegerii centrului de pe axa fusului maneton ca punct de
reducere, ia forma,
1
d mv 2 Ft r d Ftr r d Ftf r d G t r d (7.13)

2
unde,
Ft - for\a tangen\iala transmisa manetonului de apasarea gazelor pe piston
Ftr - for\a tangen\iala rezistenta de la masina antrenata
Ftf - for\a tangen\iala rezistenta din maneton, care consuma un lucru mecanic egal cu
cel de frecare
Gt - for\a redusa tangen\iala datorata greuta\ii pieselor in miscare.
Pentru ca Ftf si Gt sunt mult mai mici in raport cu celelalte doua, se pot neglija, astfel
incat se ob\ine,
1
d mv 2 Ft Ftr r d
(7.14)
2
sau
r 2 d m2 Ft Ftr r d
2
(7.15)
r 2 d m2 M m M mr d
2
(7.16)
sau
Momentul motor Mm se reprezinta grafic pe 0...720RAC asa cum s-a prezentat in

cadrul sec\iunii dinamicii motorului.
Mm
RAC
Figura 7.9. Reprezentarea momentului motor M m pentru i=1 cilindru
Dupa cum s-a precizat in subcapitolul 7.2, se determina momentul motor policilindric,
reprezentand mai jos, momentul policilindric M pentru un motor cu i=4 cilindri in linie.
ALS
M
RAC
Figura 7.10. Reprezentarea momentului motor policilindric M si

eviden\ierea ariei reprezentate de lucrul mecanic suplimentar
Pornind de la diagrama momentului motor policilindric se poate spune ca, lucrul

mecanic suplimentar inmagazinat de volant LS, este reprezentat de aria hasurata ALS, fiind
propor\ional cu aceasta.
Lucrul mecanic L S reprezinta diferen\a dintre energia cinetica maxima si minima a
volantului,
v2
v2
LS m v max m v min
(7.17)
2
2
unde v este viteza periferica a volantului, v = R, in care R reprezinta raza volantului; atunci,
2 2min
LS m v R 2 max
(7.18)
2
3
Momentul de iner\ie maxim al volantului este Iv = mvR2, rela\ia 7.18 devenind,

2 2min
LS I v max
(7.19)
2
sau
2
(7.20)
LS I v med
Pornind de la rela\ia 7.20 se poate scrie momentul de iner\ie astfel,

LS
A LS
Iv
sau I v
(7.21)
2
med
2med
Dar Iv = mvR2
sau
Iv
G v D v2
g 4
(7.22)
in care,
Gv - greutatea volantului
Dv - diametrul cercului centrelor masice ale obezii volantului.
Rela\ia 7.22 se mai poate scrie,
m v D v2 4 I v
#nlocuind 7.21 in 7.23 se ob\ine,
A LS
m v D 2v 4
2med
(7.23)
sau
2
4 A LS m v D v2 med
Masa volantului este,
m v bhD v
si inlocuind in 7.24 avem,
2
4 A LS b h D v D v2 med
sau
4 A LS
Dv 3
b h 2med
(7.24)
(7.25)
Aria ALS rezulta prin planimetrare din diagrama momentului M, figura 7.10, ca fiind
.
aria situata deasupra dreptei M
Se poate calcula cu rela\ia,

Nm
grd rad (7.26)
A LS Nm A LS mm 2 k M
k mm 180 grd
mm
Dupa determinarea diametrului centrelor masice ale obezii volantului, Dv, se pot
calcula diametrele exterior si interior De si Di, astfel,
h
h
De D v
; Di D v
(7.27)
2
2
Diametrul exterior De trebuie sa satisfaca condi\ia de viteza periferica. Astfel, se
limiteaza viteza periferica a volantului pentru a evita compromiterea acestuia sub efectul
D
for\elor centrifuge; v max e .
2
h
De
Dv
b
Figura 7.11. Elementele dimensionale ale volantului
Calculul derulat cu ajutorul diagramei momentului motor si al for\ei tangen\iale este

afectat de unele erori de simplificare:
- nu s-a \inut seama de varia\ia cu unghiul a energiei cinetice a maselor cu miscare
alternativa, admi\andu-se o masa redusa medie constanta mr
- s-a adoptat o valoare constanta a vitezei unghiulare , cu toate ca ea variaza intre
max si min.
Un calcul mai exact al volantului se poate efectua cu ajutorul ecua\iei energiei pusa
sub forma generala, cea a expresiei 7.12.
Practic, trebuie determinata si construita diagrama E-mr, energie cinetica-mase reduse,
unde pe abscisa se considera masele reduse ale elementelor mecanismului biela-manivela,
variabile cu unghiul RAC si pe ordonata, valorile corespunzatoare ale energiei cinetice
inmagazinate in mecanismul motor si in volant, dependente si ele de unghiul RAC.
Ecua\ia energiei se poate scrie simplificat,
E - E0 = LS
sau
E = E0 + LS
(7.28)
Valoarea energiei cinetice inmagazinate la un moment dat in mecanismul motor va fi,
m v2
E r
(7.29)
2
Lucrul mecanic suplimentar ce trebuie inmagazinat de volant se calculeaza astfel,
LS = Lg - Lr
(7.30)
Lucrul mecanic rezistent Lr al mecanismului antrenat este,
t

L r Fr ds
0
si se calculeaza prin integrarea de obicei grafica a rela\iei, sau in cazul in care cuplul rezistent
Mr este constant avem,
Lr = Mrt = Mr.
Lucrul mecanic efectuat de for\a gazelor Lg este,
t

Lg Fg ds
0
si se calculeaza din diagrama indicata prin integrare grafica.

Pentru un motor in patru timpi se prezinta diagrama lucrului mecanic astfel ob\inuta,
precizand faptul ca este mai avantajos sa se transpuna cele patru curbe integrate intr-o
diagrama Lg-, extinsa pe durata unui ciclu motor, figura 7.12.
Lg
destindere
evacuare
admisie
compresie
Lg
LS
Lg
Lr
Lr
0
0
3 6 9
12
180
24
36
360
540
48
720 RAC
Figura 7.12. Diagrama lucrului mecanic integrat
Masa redusa totala a mecanismului motor este,

mr = mrA + mrv + mrb +mra
(7.31)
in care,
m rA masa redusa a arborelui
G
I
m rA rA A2
g
r
m rv masa redusa a volantului
I
m rv v2
r
m rb
m rb
masa redusa a partii din biela in miscare de rotatie

L
m rb 1 m b m 2
L
masa redusa a pieselor cu miscari alternative de translatie
2
m ra m a
m a sin sin 2
2
r
sau
2
m ra m a sin 2 sin sin 2
sin 2 2
4
care dezvoltata in serie Fourier, devine,

1 2
2
m ra m a
cos 4 .
m a cos cos 2 cos 3
2
2
8
2 8
2
Reprezentarea diagramei maselor reduse se face in modul urmator: pe axa absciselor

2
se masoara in sens pozitiv segmentele; OA = mrv, AB = mrA, BC = mrb, CD 1 ma ,
2 8
si in continuare din D in sens pozitiv, rI ma - vector rotitor al armonicii de ordinul I; si in

2
1
sens negativ, rII m a - vector rotitor cu 2 al armonicii de ordinul II, rIII ma - vectorul
2
2
rotitor cu 3 al armonicii de ordinul III, rIV ma - vector rotitor cu 4 al armonicii de

8
ordinul IV. Armonicile de ordin superior se pot neglija.

#n sensul ordonatelor se masoara unghiul cu care se roteste arborele cotit si se
traseaza curbele armonicilor rI...rIV, apoi prin insumarea algebrica a par\ii constante OD cu
abscisele acestor armonici, se ob\ine varia\ia mr-, figura 7.13.
(-)
(+)
RAC
rII
rI
rIII
rIV
8 (120)
7 (105)
6 (90)
5 (75)
mr
4 (60)
3 (45)
2 (30)
1 (15)
A
mrv
B
mrA
C
mrb
1 2

ma
2 8
Figura 7.13. Diagrama maselor reduse
Dupa determinarea diagramelor LS- si mr-, se poate trasa diagrama energiei E-mr.
Construc\ia diagramei E-mr pentru un motor monocilindric in patru timpi este reprezentata in
figura 7.14.
E-
E = E0 +
L
ma
Figura 7.14. Diagrama E-mr pentru un

monocilindru
mr in patru
#n figura 7.15 se prezinta diagrama E-mr pentru un motor cu patru cilindri
timpi.
EE = E0 +
min
mr
max
Figura 7.15. Diagrama E-mr pentru i=4 in patru timpi
Se observa ca forma si dimensiunile diagramei nu sunt influen\ate de termenii

constan\i ai maselor reduse si de valoarea termenului constant E0 din ecua\ia energiei.
Numai termenii variabili ai maselor reduse, adica valorile armonicilor si valorile
surplusurilor de lucru mecanic influen\eaza forma si dimensiunile diagramei E-mr.
Dupa trasarea diagramei E-mr se poate studia si calcula gradul de neuniformitate sau,
la un grad de neuniformitate dat, greutatea redusa a volantului.
tg max tg min
tg med
; tg med
tg max tg min
(7.32)
Pentru determinarea aproximativa a greuta\ii volantului se poate folosi rela\ia

semiempirica:
k 0,75
G v 9 104
Pi
(7.33)
v 2t n
unde,
Gv - greutatea volantului in daN
Pi - puterea indicata in CP
- coeficient ce \ine seama de tipul motorului, MAS = 0,15 si MAC = 0,25
vt - viteza tangen\iala a centrului de greutate al sec\iunii volantului
8
n - tura\ia nominala a motorului

k - coeficient care de pinde de numarul de cilindri ai motorului
i
1,512
0,515
0,206
0,146
0,0261
0,0157
Tabelul 7.2
Curs 12
7.4. Constructia arborelui cotit
Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscare de rotatie si
transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de fortele din mecanismul motor.
La motoarele policilindrice arborele cotit insumeaza lucrul mecanic produs de fiecare
cilindru si il transmite utilizatorului. Arborele cotit antreneaza in miscare unele sisteme
auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi, egal cu numarul cilindrilor la
motoarele in linie si cu jumatatea numarului de cilindri la motoarele in V, precum si din doua
sau mai multe fusuri de reazem, numite fusuri palier (1). Fiecare cot este alcatuit din doua
brate (2) si un fus intermediar, numit fus maneton (3), care se articuleaza cu capul bielei. In
anumite cazuri, la extremitatile bratelor se prevad mase de contragreutate pentru echilibrare
(4). Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea catre utilizator se numeste parte
posterioara sau iesire de putere (5); in opozitie cu ea, cealalta extremitate (6) se numeste parte
frontala, figura 7.16.
Dintre toate organele motorului, arborele cotit suporta cele mai mari solicitari. Sub
actiunea fortelor de presiune a gazelor si a fortelor de inertie, in elementele arborelui cotit
apar solicitari de intindere, compresiune, incovoiere si rasucire. Din cauza solicitarilor de
incovoiere, arborele cotit se deformeaza astfel incat compromite coaxialitatea fusurilor si
cuzinetilor. Lipsa de coaxialitate a fusurilor, determinata de uzura lagarelor si rigiditatea
insuficienta a carterului ca si de rigiditatea insuficienta a bratului insusi, poate provoca
ruperea cotului prin incovoiere, figura 7.17.
Solicitarea la vibratii torsionale este de asemenea periculoasa; functionarea
arborelui la rezonanta produce adesea ruperi caracteristice, indeosebi la ultimul fus palier,
precum si uzuri suplimentare ale fusurilor si cuzinetilor.
(2)
(6)
(1)
(3)
(4)
(5)
Figura 7.16. Partile componente ale arborelui cotit
Figura 7.17. Deformatia unui cot al arborelui cotit
Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile

arborelui. Arborii cotiti forjati se fabrica din otel; cei turnati se confectioneaza din fonta sau
otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a cotului,
solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibila utilizarea otelurilor nealiate si
anume otelul de calitate cu continut mediu de carbon, OLC; sau oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo,
V, cu o rezistenta la rupere superioara. Se utilizeaza mai multe varietati de fonta pentru arborii
cotiti, fonta modificata, fonta maleabila perlitica si fonta aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu.
Calitatile arborelui cotit, confectionat din otel forjat sunt imbunatatite considerabil
prin tratament termic, termochimic sau prelucrare mecanica superficiala; pe aceste cai se
mareste duritatea superficiala a fusurilor, in vederea maririi rezistentei la uzura si a limitei de
oboseala.
7.5. Calculul arborelui cotit

7.5.1.Calculul la presiune specifica si incalzire
Pentru a preveni expulzarea peliculei de ulei dintre fusuri si cuzineti, presiunea
specifica maxima pe fus se limiteaza. Presiunea specifica maxima pe fusul maneton si palier
se determina prin relatiile:
R
(7.34)
pM max M max
d M lM
R
p P max P max
(7.35)
d PlP
Presiunile specifice medii au expresiile:
R
p M med M med
(7.36)
d M lM
R
(7.37)
pP med P med
d P lP
In relatiile 7.34...7.37, fortele RM si RP au fost determinate la calculul dinamic al
arborelui cotit in subcapitolul 7.1, iar dM , d P si lM, lP reprezinta diametrele respectiv lungimile
fusurilor maneton si palier. Valorile admisibile ale acestor presiuni depind de materialul
antifrictiune al cuzinetilor.
Verificarea la incalzire se apreciaza cu aproximatie pe baza coeficientului de uzura
exprimat prin produsul:
2
dM n
k M p Mmed
60
(7.38)
dP n
k P p Pmed
(7.39)
60
unde este un coeficient care ia in considerare oscilatiile bielei, = 1,037...1,085, iar n
reprezinta turatia de calcul. Se considera valorile admisibile 1000...1500 mdaN/cm2s.
7.5.2. Calculul la oboseala

Arborele cotit care are mai mult de doua reazeme reprezinta o grinda simplu rezemata,
static nedeterminata. Dificultatile de calcul ale reactiunilor, impun adoptarea unei scheme
simplificate a incarcarii arborelui cotit, ce il considera ca fiind o grinda discontinua, alcatuita
dintr-un numar de parti egal cu numarul de coturi. Calculul se efectueaza in urmatoarele
ipoteze:
- fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
- momentele incovoietoare in reazeme se neglijeaza
- in reazemul din stanga cotului considerat, actioneaza un moment de rasucire Ms
numit si moment de intrare, care reprezinta suma momentelor de torsiune ale coturilor care
preced cotul considerat.
Conform figurii 7.18 se adopta datele caracteristice din tabelul 7.3.
dMi
dM
lP
d Pi
lM
dP
h
l
Figura 7.18. Dimensiunile caracteristice ale elementelor arborelui cotit
Dimensiunea caracteristica
MAS
-linie-
MAS
-V-
MAC
-linie-
Lungimea cotului l
Diametrul fusului palier dP
MAC
-V-
(1,1...1,25)D
(1,2...1,4)D
(1,1...1,4)D
(1,2...1,4)D
(0,6...0,8)D
(0,63...0,75)D
(0,7...0,9)D
(0,7...0,75)D
Lungime fus palier intermediar lP
(0,5...0,6)dP
(0,4...0,7)d P
(0,45...0,6)d P
(0,4...0,65)dP
Lungime fus palier extrem l P
(0,74...0,8)dP
(0,7...0,88)dP
(0,7...0,85)d P
(0,6...0,86)dP
Diametru fus maneton dM
(0,55...0,7)D
(0,57...0,66)D
(0,64...0,75)D
(0,65...0,7)D
Lungime fus maneton l M
(0,45...0,6)dM
(0,8...1,1)dM
(0,7...1)dM
(0,8...1)dM
Diametru interior dMi
(0,6...0,8)dM
(0,6...0,8)dM
(0,6...0,75)dM
(0,6...0,75)dM
Grosimea bratului h
(0,15...0,3)dM
(0,15...0,3)dM
(0,2...0,35)dM
(0,2...0,35)dM
Latimea bratului b
(1,7...1,9)dM
(1,7...1,9)dM
(1,5...2)dM
(1,5...2)dM
Tabelul 7.3.
FB
FM
Fbr
Fbr
FRd
Ft
FRs
Ftd
FR
Fts
Md
a
Ms
a
Fcg
Fcg
l/2
l/2
Figura 7.19. Schema fortelor pentru calculul unui cot al arborelui cotit
A.Calculul la oboseala al fusului palier

Fusurile paliere sunt supuse la torsiune si incovoiere. Deoarece acestea sunt scurte,
calculul se face numai la torsiune fara a lua in considerare tensiunile de incovoiere.
Valoarea momentului de torsiune care actioneaza pe fiecare fus palier se determina
tabelar pe baza calculului dinamic prezentat in subcapitolul 7.2.
Momentul de intrare la cotul cu numarul de ordine este,
j1
Ms
Fr
tj
(7.40)
j1
Momentul de iesire (de reactiune) din cotul va fi,

M d M s Ft r
(7.41)
Calculul se organizeaza intr-un tabel care permite urmarirea variatiei momentelor M1,
M2,..., Mf (moment fus final) in functie de RAC in vederea extragerii valorilor maxime si
minime. Fiecare coloana se obtine din coloana precedenta la care se adauga momentul produs
de forta tangentiala. La insumare se tine cont de ordinea de aprindere, deci de decalajul fortei
Ftj intre cilindri.
De exemplu, pentru un motor cu i=6 cilindri in linie, cu ordinea de aprindere 153624,
se obtine tabelul 7.1 prezentat in calculul dinamic din subcapitolul 7.2.
Din tabel, se extrag valorile Mmax si Mmin, apoi calculandu-se eforturile unitare
maxim si minim, precum si coeficientul de siguranta.
Eforturile unitare maxim si minim sunt date de relatiile,
M max
P max W
P
(7.42)
min
P min
WP
unde,
WP este modulul de rezistenta polar,
WP
d 4P d 4Pi
16 d P
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia,

1
c
(7.43)
k
v m

in care,
k
2,5 ; = 1,1...1,4 ; -1 = (0,5...0,65)-1 ;
2
-1 = (0,45...0,55)r ; 1 0 ;
0

0 = (1,7...2)-1; v max min ; m max min .
2
2
B.Calculul la oboseala al fusului maneton

Ca si la fusul palier, fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Deoarece
actiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, se determina separat
coeficientii de siguranta la incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta.
Pentru manetonul se determina:
- forta tangentiala la manetonul ,
sin( )
Ft F
(7.44)
cos
- forta normala la manetonul ,
FN FR FB FM
(7.45)
in care,
cos( )
FR F
; FB m 2 r2 ; FM mM r2 .
cos
Reactiunile din reazemul stang sunt,
Fts 0,5 Ft
(7.46)
FRs 0,5 FN Fbr Fcg
(7.47)
Momentul incovoietor in planul cotului este,

l
M z 0,5 l FRs Fbr Fcg a

(7.48)
2
M oz
Mz
Mt
M ot
o
n
Figura 7.20. Schema pentru determinarea momentului in planul orificiului de ungere
Momentul incovoietor in planul tangential este,

l
M t Fts
(7.49)
2
Momentul incovoietor in planul orificiului de ungere va fi,
(7.50)
M o M oz M ot M z cos M t sin
Eforturile unitare de incovoiere maxim si minim sunt,
M o max
max
W
(7.51)
o
M
min
min
W
cu,
4
d 3M d Mi
1
W
.
32 d M
Momentul rezultant M este o suma vectoriala,
(7.52)
M M z Mt
Intrucat M reprezinta o functie de , el este un vector rotitor, de marime variabila;

odata cu el se roteste si fusul maneton astfel incat calculul se complica. Se obtine o
simplificare daca se alege un ciclu conventional de solicitare si anume un ciclu simetric
determinat astfel; se calculeaza M 2 M 2z M 2t pentru diferite unghiuri si se retine valoarea
2
max
. Vom avea M max
2
max
; M min
2
max
In cazul fusurilor motoarelor cu orificii pentru ulei, dealtfel cazul general, calculul se
simplifica deoarece solicitarea la extremitatea orificiului, in planul care contine axul lui este
maxima, din cauza concentrarii de tensiuni.
In cazul general, axa orificiului este decalata fata de planul cotului cu unghiul .
Componentele vectorilor moment M ot si M oz , dupa axa n-n, normala la axa orificiului o-o se
insumeaza algebric si se obtine momentul rezultant M o , relatia 7.50.
Este convenabil sa se organizeze calculul intr-un tabel care permite extragerea
valorilor M o max si M o min .
RAC
FN
FRs
0,5lFRs
Mz
M oz
Ft
Mt
M ot
M o
0
15
...
720
Tabelul 7.4

1
c
(7.53)
k
v m

in care k = 1,9...2; = 0,7...0,8; = 0,65...0,75; 0,1.
La torsiune, momentul va fi,
M Ms Fts r
Eforturile unitare de torsiune sunt,
M max
max W
M min
min
WP
(7.54)
(7.55)
unde,
WP este modulul de rezistenta polar,
d 4M d 4Mi
.
WP
16 d M
Daca orificiul fusului maneton are o excentricitate, e, atunci modulul de rezistenta

polar va fi,
d3M
1
WP
1 4
(7.56)
16
unde,
Mi
dM
4 2
32 2
2
1
1 2
1 2 1 4
2
2
4
6
2
2
4
6
8
10
12
48 1 2 3 2 3 64 2 12 19 28 18 14 3
1 2 1 4 1 6
2
4
6
8
1 1 1 1
d Mi
(7.57)

1
c
(7.58)
k
v m

Valorile parametrilor din relatia 7.58 sunt prezentati la fusul palier.
Coeficientul de siguranta global este,
c c
c .
c2 c2
(7.59)
C.Calculul la oboseala al bratului

Momentul incovoietor in planul cotului este,
(7.60)
M ib FRs a
Momentul de torsiune,
M b Fts a
(7.61)
Efortul normal de incovoiere si compresiune,

M
F
ib Rs
(7.62)
Wb A b
unde,
b h2
; Ab b h .
6
Eforturile unitare normale de incovoiere si compresiune maxim si minim,
1
6a
max FRs max bh 2 bh
(7.63)
1
6a
F

Rs min
2
min
bh
bh
Wb
Coeficientul de siguranta la incovoiere,

1
c
k
v m

(7.64)
Efortul unitar tangential de torsiune,
M b
(7.65)
k Wb
unde k are valorile descrise in figura 7.21.
Efortul unitar tangential de torsiune maxim si minim este,
0,5 a Ft max
max
k Wb
(7.66)
0,5 a Ft min
min
k Wb
k
0,3
0,28
0,26
0,24
0,22
0,2
0
6 b/h
Figura 7.21. Valorile coeficientului k
Coeficientul de siguranta la torsiune,

1
c
k
v m

Coeficientul global de siguranta,
c c
c .
c2 c2
(7.67)
(7.68)

Curs Motoare Ccmai

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Motoare Ccmai

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 - C.C.M.A.I.

Cap. 1. Dinamica motoarelor cu ardere interna

Raportul de comprimare descrie de c`te ori se micsoreaza volumul cilindrului, adica de

rad/sec, RAC reprezent`nd unghiul de rotatie pe care il

1.2. Cinematica mecanismului motor

Figura 1.18.a. Modul de dezaxare al unui mecanism biela-manivela

Pentru derularea acestui studiu, se considera doua ipoteze simplificatoare, si anume,

Figura 1.19. Influenta dezaxarii asupra fortei normale

in care reprezinta timpul masurat in secunde, iar

1.2.2. Cinematica pistonului

Vom determina in continuare, termenul OP din relatia 1.8; astfel avem,

din care se obtine,

cos 1 sin 2 1 2 sin e

Introduc`nd relatia 1.15 in relatia 1.14, se obtine,

OP r cos L 1 2 sin e r cos

Din relatiile, 1.8, 1.10 si 1.16, deplasarea pistonului devine,

Dezvolt`nd in serie expresiile radicalilor din relatia 1.17, se obtine relatia

x r 1 cos 1 cos 2 e sin (1.18)

unde termenul re sin ia in considerare influenta dezaxarii.

Figura 1.20. Schema mecanismului motor normal axat

Dezvolt`nd expresia radicalului cu formula binomului lui Newton, avem,

x r 1 cos 1 1 2 sin 2 r 1 cos sin 2

relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

Figura 1.21. Reprezentarea grafica a deplasarii pistonului

#n cazul deplasarii pistonului la mecanismul normal axat, constructia grafica a

AM1 = x r 1 cos 1 cos 2 .

Pentru determinarea vitezei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de la

v r sin sin 2 e cos

#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 ,

relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

Figura 1.23. Reprezentarea grafica a vitezei pistonului

#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e 0 ,

Figura 1.24. Reprezentarea grafica a acceleratiei pistonului

1.2.2. Cinematica bielei

#n cazul mecanismului motor normal axat, e = 0, deci e 0 , obtin`nd,

Figura 1.25. Reprezentarea grafica a deplasarii unghiulare a bielei

Viteza unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea

#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e 0 , si avem,

Figura 1.26. Reprezentarea grafica a vitezei unghiulare a bielei

Acceleratia unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea

sin 1 2 sin e cos

Dar, cos 1 2 sin e , relatie obtinuta in calculul deplasarii pistonului.

Relatia acceleratiei unghiulare a bielei devine,

2 sin 2 1 2 3e sin 2 e sin 1

#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e 0 , si avem,

Cu ajutorul expresiei 1.39, se reprezinta grafic acceleratia unghiulara b = f(RAC),

Figura 1.27. Reprezentarea grafica a acceleratiei unghiulare a bielei

Figura 1.28. Determinarea cronomanogramei cu ajutorul diagramei bicentrice

Cunoscand dependenta p(V) din calculul termic al motorului, cu ajutorul diagramei

pg = p cil - p carter N/m2,

Figura 1.29. Forta de presiune a gazelor. Reprezentare grafica

1.4. Fortele de inertie din mecanismul motor

mbi - masa redusa a unei parti, i, a bielei,

m 2 0, 7...0,8 m b , frecvent m 2 0,725m b

Masa bielei se poate determina pornind de la masa raportata a bielei, indicata in

Masa componentelor aflate in miscare de translatie este data de relatia,

mgp - masa grup piston; mgp = mp + mbolt + msegmenti,

Figura 1.30. Masele reduse ale bielei

Tabelul 1.1. Densitatea aparenta a pistonului

Masa boltului se determina cu relatia,

mbrat - masa bratului

Figura 1.31. Masa redusa a bratului

Dupa determinarea maselor mecanismului motor aflate in miscare de rotatie si translatie,