Sunteți pe pagina 1din 111

Curs 1 - C.C.M.A.I. Cap. 1. Dinamica motoarelor cu ardere interna

1.1. Introducere asupra marimilor caracteristice ale motoarelor

S-a observat in descrierea functionarii motoarelor cu piston in doi timpi, m =2, si patru timpi, m =4, utilizarea expresiilor "limita inferioara/superioara a cursei pistonului", inteleg`nd prin acestea, pozitiile extreme pe care le atinge pistonul in deplasarea sa in cilindru. #n dezvoltarea curselor ascendente sau descendente, pistonul are o miscare de translatie, limitele deplasarii acestuia purt`nd numele de "puncte moarte". Punctul mort interior, notat cu pmi, defineste pozitia extrema a pistonului corespuzatoare volumului minim ocupat de fluidul de lucru, echivalenta limitei superioare a cursei ascendente a pistonului. Punctul mort exterior, notat cu pme, defineste pozitia extrema a pistonului corespuzatoare volumului maxim ocupat de fluidul de lucru, echivalenta limitei inferioare a cursei descendente a pistonului. Cursa pistonului reprezinta deplasarea acestuia intre doua puncte moarte consecutive. Se noteaza cu S si se masoara in mm. Diametrul cilindrului in interiorul caruia pistonul efectueaza miscarea de translatie, se numeste alezaj, not`ndu-se cu D si se masoara in mm.

Raportul format de cursa si alezaj, reprezinta un parametru important al motorului, fiind dat de relatia,

 

S

(1.1)

 

D

,

in functie de valoarea acestuia, motoarele put`nd fi clasificate astfel:

motoare subpatrate, <1

motoare patrate, =1

motoare suprapatrate, >1.

Valoric, pentru MAS, = 0,77 1,4;

1,5.

pentru MAC, = 0,96

Cu ajutorul cursei S si al alezajului D, suntem in masura de a aprecia volumul generat

de catre piston in cilindru, prin deplasarea sa intre pmi si pme. Acest volum se numeste capacitate cilindrica sau cilindree unitara, si este exprimat prin relatia,

V

S

D

2

4

S

mm 3

(1.2)

Suma cilindreelor unitare ale cilindrilor unui motor, poarta numele de cilindree totala

sau litraj, fiind data de relatia, V t = iV S

unde i reprezinta numarul de cilindri ai motorului. Volumul minim ocupat de fluidul motor, se noteaza cu V C , si reprezinta volumul camerei de ardere, iar volumul maxim din cilindru, notat V A , este dat de suma cilindreei unitare si a volumului camerei de ardere,

(1.3)

V A = V S + V C

V

S

 1

,

(1.4)

put`nd introduce astfel notiunea de raport de comprimare, reprezent`nd raportul dintre volumul maxim ocupat de fluidul motor si volumul camerei de ardere, dat de relatia,

 

V

A

V

C

V

S

V

C

V

C

 

1

V

S

V

C

(1.5)

Raportul de comprimare descrie de c`te ori se micsoreaza volumul cilindrului, adica de c`te ori se comprima fluidul de lucru la deplasarea pistonului din pme in pmi. Pentru MAS,

valoric avem = 6

O alta marime importanta pentru motoarele cu ardere interna, o reprezinta numarul de turatii efectuate de arborele cotit intr-un minut, denumita pe scurt turatie si notata cu n, conduc`ndu-ne la alt parametru care caracterizeaza rapiditatea si constructia motoarelor, si anume, viteza medie a pistonului.

Consider`nd faptul ca la o rotatie a arborelui cotit, pistonul parcurge spatiul 2S, putem exprima viteza medie a pistonului astfel,

12;

iar pentru MAC, = 15

23.

v

med

2S 2Sn 2r  n 2    60 60 30   n
2S
2Sn
2r
 n
2
60
60 30 
n

r

m/s(1.6)

unde,

- viteza unghiulara a arborelui cotit, data de relatia,



d  2   n   d  60 30 n
d
2
n
d
60 30
n

rad/sec,  RACreprezent`nd unghiul de rotatie pe care il

face manivela arborelui cotit cu axa cilindrului, iar este timpul;

r

- raza manivelei arborelui cotit, r = S/2, introdusa in relatia 1.6 in m;

n

- turatia motorului masurata in rot/min.

#n continuare introducem un parametru constructiv care influenteaza cinematica mecanismului motor si reprezinta raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei, dat de relatia,

 

r

S

(1.7)

L

2L

unde L reprezinta lungimea bielei. Raportul constructiv are aproximativ valorile 1/3 bielei, si implicit gabaritul motorului.

1/5,

acestea influent`nd lungimea

1.2. Cinematica mecanismului motor

Scopul analizei cinematice si dinamice a mecanismului motor il reprezinta determinarea sarcinilor externe care actioneaza asupra elementelor mecanismului, pe baza carora se pot cerceta eforturile interne ce apar in piesele ansamblului motor. La motoarele pentru autovehicule, mecanismul motor este un mecanism biela- manivela de tip normal. Un asemenea mecanism, figura 1.18.a, este format din manivela r, biela L si pistonul articulat de biela prin intermediul unui bolt.

pmi pme A  L B r e   O e ' B' x
pmi
pme
A
L
B
r
e
O
e
'
B'
x
p
x
p

Figura 1.18.a. Modul de dezaxare al unui mecanism biela-manivela

Pentru derularea acestui studiu, se considera doua ipoteze simplificatoare, si anume, functionarea motorului in regim stabilizat ceea ce presupune faptul ca turatia motorului este

invariabila in timp, si in al doilea r`nd, viteza unghiulara a arborelui cotit este considerata constanta, intruc`t variatiile vitezei unghiulare, rezultate din neuniformitatea momentului motor in regim stabilizat sunt suficient de reduse, astfel inc`t se poate adopta aceasta ipoteza initiala de lucru. Toate marimile determinate si calculate prin analiza cinematica si dinamica se vor exprima in functie de unghiul de rotatie RACal arborelui cotit, si se va considera momentul initial de calcul, acela in care pistonul se afla in punctul mort interior. #n acest subcapitol, se vor prezenta legile de miscare ale manivelei, pistonului si bielei pentru cazul generalizat al mecanismului motor normal cu dezaxare directa, cu particularizarile corespunzatoare pentru mecanismul motor normal axat. Mecanismul motor normal dezaxat reprezinta cazul general pentru mecanismul la care axele cilindrilor prezinta o dezaxare fata de axa arborelui cotit, dupa cum se observa in figura 1.18.a, iar mecanismul motor normal axat reprezinta mecanismul motor la care axele cilindrilor intersecteaza axa arborelui cotit. Dezaxarea mecanismului poate fi directa, figura 1.18.a, (OAB), in care axa cilindrului este dezaxata fata de axa de rotatie a arborelui cotit in sensul de rotatie al acestuia, sau inversa, (OAB'), la care axa cilindrului este dezaxata fata de axa de rotatie a arborelui cotit in sens contrar. Mecanismul motor dezaxat este utilizat in scopul descresterii fortei normale a pistonului in cursa descendenta de destindere, care reprezinta cursa motoare, si este mai des utilizat la motoarele in patru timpi. Se caracterizeaza prin coeficientul dezaxarii relative, dat de relatia,

e e   0,05 0,3 r cu e > 0, unde e reprezinta valoarea
e
e 
 0,05
0,3
r
cu e > 0, unde e reprezinta valoarea dezaxarii.
#n figura 1.19 se prezinta influenta dezaxarii asupra fortei normale care aplica pistonul
pe cilindru, in cursa descendenta , figura 1.19.a, observ`ndu-se faptul ca unghiul  > , forta
normala av`nd o valoare scazuta in cazul mecanismului dezaxat fata de valoarea sa in cazul
mecanismului axat, aceasta forta cresc`nd ca valoare, in cursa ascendenta a pistonului, figura
1.19.b, caz in care  < .
P
i
pmi
x
P
P
S
L
pme
P e
M
i
M
M
M
r
O
O
M e
e
Figura 1.18.b. Schema mecanismului motor normal cu dezaxare directa
e M
e
M

e P' P '  M  O O'
e
P'
P
'
M
O O'
P' P '   O O'
P'
P
'
O O'

(a)

(b)

Figura 1.19. Influenta dezaxarii asupra fortei normale in cursa descendenta (a) si ascendenta (b)

1.2.1.Cinematica manivelei Cotul arborelui cotit, manivela, descrie o miscare circulara. Pozitia ei este precizata de unghiul RACmasurat fata de directia axei cilindrului. Neglij`nd variatiile vitezei unghiulare ale arborelui cotit in regimul stabilizat de functionare a motorului, pozitia unghiulara a manivelei este precizata de relatia,

    rad

in care reprezinta timpul masurat in secunde, iar

Derivata deplasarii unghiulare in raport cu timpul este o marime constanta si egala cu viteza unghiulara a manivelei,

n

30

 

rad/sec.

d

 ct.

d

Deoarece viteza unghiulara a manivelei este constanta, acceleratia intr-un punct de pe manivela are numai o componenta normala, dirijata in sens radial, catre axa de rotatie a arborelui cotit. Aceasta acceleratie variaza liniar de la zero in lungul razei manivelei, ating`nd

la nivelul axei fusului maneton valoarea,

r

 r 

2

m /s

2

.

1.2.2. Cinematica pistonului Scriem deplasarea pistonului, x, utiliz`nd schema de calcul din figura 1.18.b, dupa cum urmeaza,

sau

x  Din OOP i , OP  OP i 2 2 OP  P
x 
Din OOP i ,
OP  OP
i
2
2
OP 
P O  OO
i
i

(1.8)

  L  r  2 2  e (1.9)
L  r
2 2
 e
(1.9)
2 2 2 O  P  L  2Lr  r  e i
2
2
2
O  P
L
2Lr
r
e
i
2
2
L
L
e
r 
2
 
1
2
 
r
 
r
r
2 2 2 L 2Lr r e  r     2 2
2
2
2
L
2Lr
r
e
r
2
2
2
2
r
r
r
r
2
1
1
2
r
2
 
1
e 
r
 
 

(1.10)

2  1  2  1  e      
2
1
2
1
e 
 
 

Vom determina in continuare, termenul OP din relatia 1.8; astfel avem,

OP = OM+ MPDin OMM,

(1.11)

cos

 

OM

OM

OM

r

OM

 

r

cos

(1.12)

Din MMP,

M  P MP M  P

cos

Dar

 

M  P L

M P

M  P

L cos

 

L cos

M P

(1.13)

Putem scrie OP astfel,

OP r cos   L cos

(1.14)

Vom exprima cosin functie de unghiul , dupa cum urmeaza:

Din OMM si MMP putem scrie pe MM astfel,

OM M : sin



MM

MM

MM

 r

sin

OM r MM  MM   M  MP : sin   
OM
r
MM

MM

 M  MP : sin
 
MM
 
L sin
MP
Dar
MM
 
MM
 
M  M
L
, M  M
 
e
MM
 
L sin
 
e
r
sin

e
e
r
sin
 
L sin
 
e
sin


sin


sin

e
L
L
din care se obtine,
2
2
cos  
1 sin
 
1 
sin   e
 2
(1.15)

,

Introduc`nd relatia 1.15 in relatia 1.14, se obtine,

O P

r

cos



L

1



2

sin



e

2

r

  (1.16)   2 2 cos  1 1  sin  e
(1.16)
2
2
cos

1 1

sin

e 
 
 

Din relatiile, 1.8, 1.10 si 1.16, deplasarea pistonului devine,

x

r

2  1  2  1  e      
2
1
2
1
e
 
 

r

 

 

1



2

sin

 

2

cos



cos  1  e

1



e

 

 

(1.17)

relatia

aproximativa, dar suficienta de calcul pentru deplasarea pistonului,

Dezvolt`nd

in

serie

expresiile

radicalilor

din

1.17,

se

obtine

relatia

x r     1  cos    1  cos
x
r
1
cos
 
1
cos 2
 
esin 
4
 
(1.18)
unde termenul resin
 ia in considerare influenta dezaxarii.
x
M
L
r
pmi
P
pme
M
O
S

Figura 1.20. Schema mecanismului motor normal axat

#n cazul mecanismului motor normal axat a carui schema se prezinta in figura 1.20, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e0 , obtin`nd din relatia 1.17, expresia pentru deplasarea pistonului.

sau

x

x

r

r

 1   1 2 2  1  r cos  1 
1
1
2
2
1
r
cos

1

sin
 
 
 
1
2
2
1
cos

1
1

sin
 
  

 

(1.19)

(1.20)

Dezvolt`nd expresia radicalului cu formula binomului lui Newton, avem,

2 2 1  sin
2
2
1

sin



1



2

sin

2

1 2
1
2

 

1

1

2

sin

2

 1

4

2 8

sin

4



1

16

6

sin

6

si tin`nd cont de faptul ca termenii de ordin superior ai acestei serii au valori mici, putem scrie,

1 2 2 2 2 1  sin    1 sin  2
1
2
2
2
2
1

sin
  
1
sin
2

si inlocuind in relatia 1.20, obtinem,

x

r

1

cos



1

1

1

1

2

2

sin

2







r

 

1

}tiind ca

x

r

1

sin

2

 

1

cos 2

2

cos



4

1

cos 2

, se obtine,

  

cos



2

sin

2

(1.21)

 

relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

unde,

x

r

1

cos

 

r

4

1

cos 2

 

x

I

x

x I r 1cos ; armonica de ordinul I

II

(1.22)

x

r

II 4

1

cos 2

; armonica de ordinul II

relatia de calcul pentru deplasarea pistonului in cazul

mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic deplasarea pistonului x = f(RAC), figura 1.21, precum si armonicile de ordinul I si II. Desi metodele de calcul grafic si-au pierdut mult importanta practica, odata cu aparitia metodelor de calcul computational, determinarea pe cale grafica a deplasarii pistonului are un

interes metodic, fiind utila pentru obtinerea in coordonate p() a diagramei indicate a motorului, reliefata initial in coordonate p(V). Deplasarea pistonului poate fi determinata intr-o maniera simpla si suficient de precisa prin metoda grafica a diagramei bicentrice, utilizata si in determinarea cronomanogramei p(RAC), dupa cum vom vedea in subcapitolul urmator.

Relatia

1.22

reprezinta

x[mm] xI[mm] xII[mm] 0 45 90 135 180 225 270 315 360 Figura 1.21. Reprezentarea
x[mm] xI[mm] xII[mm] 0 45 90 135 180 225 270 315 360 Figura 1.21. Reprezentarea
x[mm]
xI[mm]
xII[mm]
0
45
90
135
180
225
270
315
360
Figura 1.21. Reprezentarea grafica a deplasarii pistonului

#n cazul deplasarii pistonului la mecanismul normal axat, constructia grafica a diagramei bicentrice este prezentata in figura 1.22. Metodologia de determinare a deplasarii pistonului cu ajutorul diagramei bicentrice, este urmatoarea: se traseaza cercul de raza OM = r; apoi din centrul O se masoara segmentul OO 1 = r/2 la scara aleasa. Din O 1 se traseaza un segment O 1 M 1 cu aceeasi inclinare data de unghiul i fata de diametrul AB, ca si OM. Proiectia lui M 1 pe diametrul AB este M 1 si reprezinta pozitia pistonului la unghiul de rotatie i . Geometric, din figura 1.22, se poate demonstra ca

x

r

1

cos

4

1

cos 2

  .

AM 1 =



Pentru determinarea vitezei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de la relatia 1.18, si tin`nd cont de faptul ca viteza reprezinta derivata deplasarii in raport cu timpul, se obtine,

 

dx

 

dx

 

d

 

dx

 

v



 

d

d

d

d

unde, este viteza unghiulara.

Relatia vitezei devine,

(1.23)

     v  r sin  sin 2  e cos
 
v
 r
sin

sin 2

e cos
2
 
(1.24)
pmi
A
0
 i
90
180
x
M
M
x
RAC
M
1 
 i
M 1
O
r/2
 i
O 1
pme
B
x

Figura 1.22. Determinarea deplasarii pistonului cu ajutorul diagramei bicentrice

#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e0 , obtin`nd din relatia 1.24, expresia pentru viteza pistonului.

v

r

sin



2

sin 2

  

(1.25)

relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

unde,

v

r

sin

 

r



sin 2

 

 

2

v

I

v

II

v I rsin ; armonica de ordinul I

v II

r



2

sin 2

; armonica de ordinul II

(1.26)

Relatia 1.26 reprezinta relatia de calcul pentru viteza pistonului in cazul mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic viteza v = f(RAC), figura 1.23, precum si armonicile de ordinul I si II.

Pentru determinarea acceleratiei pistonului in cazul mecanismului dezaxat, plecam de la relatia 1.24, si tin`nd cont de faptul ca acceleratia reprezinta derivata vitezei in raport cu timpul, se obtine,

dv dv d  dv a      (1.27) d  d
dv
dv
d
dv
a 

(1.27)
d
d
d
d
2
sau
a
 r
cos    cos 2  esin
(1.28)
w[mm/s]
0
45
90
135
180
225
270
315
360
wI[mm/s]
wII[mm/s]
Figura 1.23. Reprezentarea grafica a vitezei pistonului

#n cazul mecanismului motor normal axat, dezaxarea are valoarea, e = 0, deci e0 , obtin`nd din relatia 1.28, expresia pentru acceleratia pistonului.

a r

2

cos    cos 2

(1.29)

relatie ce poate fi scrisa ca suma a doua armonici, sub forma,

unde,

a r

a

a

2

2

cos   r  cos 2  a

I

a

II

I

r

2 cos ; armonica de ordinul I

II

2

r cos 2 ; armonica de ordinul II

(1.30)

Relatia 1.30 reprezinta relatia de calcul pentru acceleratia pistonului in cazul mecanismului motor normal axat, cu ajutorul careia se poate reprezenta grafic acceleratia a = f(RAC), figura 1.24, precum si armonicile de ordinul I si II.

0 45 90 135 180 225 270 315 360
0
45
90
135
180
225
270
315
360
ac[mm/s2] acI[mm/s2] acII[mm/s2]
ac[mm/s2]
acI[mm/s2]
acII[mm/s2]

Figura 1.24. Reprezentarea grafica a acceleratiei pistonului

1.2.2. Cinematica bielei Deplasarea sau pozitia unghiulara a bielei, raportata la axa cilindrului, in cazul mecanismului normal dezaxat, este definita de unghiul , si se determina pornind de la relatia,

sin    sin   e

obtinuta in calculul deplasarii pistonului. Se obtine,   arcsin   sin   e 

(1.31)

(1.32)

#n cazul mecanismului motor normal axat, e = 0, deci e 0 , obtin`nd,

  arcsin sin

(1.33)

Cu ajutorul expresiei 1.33, se reprezinta grafic deplasarea unghiulara = f(RAC), figura 1.25.

0 90 180 270 360 450 540 630 720 Figura 1.25. Reprezentarea grafica a deplasarii
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.25. Reprezentarea grafica a deplasarii unghiulare a bielei

Viteza unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea deplasarii unghiulare a bielei in raport cu timpul, obtin`nd din relatia 1.32,

 

b

d

d

d

d

d

d

d

d



cos

1  2  sin e    2

1



2

sin

e



2



(1.34)

#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e0 , si avem,

 

b

 cos  2 2 1  sin 
cos
2
2
1

sin



(1.35)

Cu ajutorul expresiei 1.35, se reprezinta grafic viteza unghiulara b = f(RAC), figura 1.26.

0 90 180 270 360 450 540 630 720 Figura 1.26. Reprezentarea grafica a vitezei
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.26. Reprezentarea grafica a vitezei unghiulare a bielei

Acceleratia unghiulara a bielei pentru mecanismul dezaxat, se obtine prin derivarea vitezei unghiulare a bielei in raport cu timpul, obtin`nd din relatia 1.34,

 

b

d

b

d

b

d

d

b

d

d

 

d

d



(1.36)

Pornind de la relatia lui b , vom determina raportul

d

b

d

; astfel putem scrie,

   

2

 

2

 

2

cos

sin



e

 



sin

 

1

 

2

sin

 

 

 

 

e

cos

     
   

e

2

 

d

b

 

2

2

1



2

sin



d

1



2

sin



e

2

 



sin

 

1

 

2

sin

 

e

2

 

3

2

sin

 

e

 

 

cos

 

 

1



2

sin



e

2

 
 

1



2

sin



e

2

 
   

Dar,

 

cos

Dar,   cos   1   2  sin   e  

1 

2

sin   e

2

 

, relatie obtinuta in calculul deplasarii pistonului.

d

b

d

Se obtine,



sin

  

3 sin

3

  

2

3

esin

2

  

3

e

2

sin

  

3

cos

2

sin

  

3

ecos

2

cos

3



sin

  

3

sin

3

2

  

3

esin

2

  

3

e

2

sin

  

3

sin

  

3

sin

3

3

    

e

3

esin

2

 

cos

3



sin

  

3

esin

2

  

3

e

2

sin

  

3

sin

  

3

e

 

c os

3

sau

d

b

d



sin

    

1

2

3

e

sin

2

 

esin

 

1

cos

3

(1.37)

Relatia acceleratiei unghiulare a bielei devine,

 

b

d

b

d



2

 

sin

  

2

1

2

 

3

e

sin

2



esin



1

cos

3

(1.38)

#n cazul mecanismului normal axat, e = 0, deci e0 , si avem,

 

b

2 2  sin     1  3  2 2 2
2
2

sin
  
1
3
2
2
2
1

sin

(1.39)

Cu ajutorul expresiei 1.39, se reprezinta grafic acceleratia unghiulara b = f(RAC), figura 1.27.

0 90 180 270 360 450 540 630 720
0
90
180
270
360
450
540
630
720

Figura 1.27. Reprezentarea grafica a acceleratiei unghiulare a bielei

Curs 2 Cap.1 Dinamica motoarelor cu ardere interna

1.3.Forta de presiune a gazelor

Presiunea gazelor de ardere din cilindru actioneaza asupra pistonului, generand aparitia fortei de presiune a gazelor, care actioneaza in lungul axei cilindrului si variaza dupa aceeasi lege ca si presiunea din cilindru. Se va reprezenta in continuare diagrama indicata desfasurata sau cronomanograma, p cil =f(RAC), figura 1.28, utilizand metoda diagramei bicentrice.

p cil p cil p p 360+i 360+i C i V RAC 360 360+ i
p cil
p cil
p
p 360+i
360+i
C i
V
RAC
360
360+ i
pmi
O
O 1
pme
B i
A i
S

Figura 1.28. Determinarea cronomanogramei cu ajutorul diagramei bicentrice

Cunoscand dependenta p(V) din calculul termic al motorului, cu ajutorul diagramei bicentrice se determina dependenta presiunii din cilindru in functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit, dependenta utila in calculul fortei de presiune a gazelor. Se construieste un semicerc cu centrul O si raza egala cu raza manivelei, r, pe diametrul acestuia construindu-se segmentul OO 1 = r/2. Centrul O 1 devine centrul diagramei bicentrice. Cu centrul in O 1 se construieste un semicerc de raza arbitrara, care se imparte intr-un numar de parti, i, prelungindu-se apoi razele O 1 B i pana ce intersecteaza semicercul de raza r in punctele A i . Dreptele O 1 A i fac cu diametrul semicercului mare, unghiurile i , masurate de la pmi. Proiectiile punctelor A i pe abscisa dau deplasarile pistonului, x i , in punctele C i . Pe verticalele ridicate din C i , la intersectia cu diagrama p(V), se citesc valorile presiunilor care corespund unghiurilor i si se transfera aceste valori in sistemul p(RAC), generand astfel diagrama indicata desfasurata. Relatia de calcul pentru forta de presiune a gazelor este exprimata astfel:

unde,

D

2

N

D - diametrul cilindrului in mp g - presiunea gazelor in N/m 2 .

F

g

4

p

g

(1.40)

Presiunea gazelor p g este data de diferenta dintre presiunea din cilindru p cil si presiunea din carter p carter ,

p g = p cil - p carter

N/m 2 ,

iar forta de presiune a gazelor devine,

F

g

D

2

4

p

cil

p

carter

(1.41)

unde,

p cil - presiunea din cilindru conform cronomanogramei p cil = f(RAC) p carter - presiunea din carter, aproximata cu presiunea atmosferica, p carter p 0 = 110 5

N/m 2 .

Cu ajutorul relatiei de calcul se reprezinta grafic forta F g = f(RAC), graficul avand aceeasi forma cu cel al presiunii din cilindru.

avand aceeasi forma cu cel al presiunii din cilindru. 0 90 180 270 360 450 540

0

90

180

270

360

450

540

630

720

0 90 180 270 360 450 540 630 720

Figura 1.29. Forta de presiune a gazelor. Reprezentare grafica

1.4. Fortele de inertie din mecanismul motor

Fortele de inertie reprezinta un set de forte ce actioneaza in mecanismul motor, generate de masele in miscare ale componentelor mecanismului. Fortele de inertie se impart in doua categorii:

-fortele de inertie alternative sau de translatie, generate de masele componentelor aflate in miscare alternativa de translatie, m a ; -fortele de inertie de rotatie, generate de masele componentelor aflate in miscare de rotatie, m r . Pentru inceput vom analiza masele componentelor mecanismului motor aflate in miscare accelerata. Piesa din mecanismul motor cu o miscare complexa este biela, cu miscare plan- paralela, care prin cele doua parti ale sale executa doua tipuri de miscari, si anume, piciorul - miscare de translatie, iar capul bielei - miscare de rotatie. Pentru simplificarea calculului maselor, acestea se inlocuiesc cu un sistem redus, echivalent cu sistemul de mase real. #n cazul bielei, pentru realizarea reducerii masei sale, trebuie sa tinem cont de cateva conditii initiale de lucru.

Prima conditie o reprezinta egalitatea dintre suma maselor reduse echivalente ale bielei si masa reala a acesteia,

unde,

m

bi

m

b

(1.42)

m bi - masa redusa a unei parti, i, a bielei, m b - masa bielei.

A doua conditie o reprezinta identificarea centrului de greutate al maselor reduse cu

centrul de greutate al bielei,

unde,

m

bi

L 0

i

(1.43)

L i - distanta de la centrul de masa al masei m bi , la centrul de masa al bielei.

A treia conditie o reprezinta egalitatea dintre momentele de inertie ale maselor m bi in

raport cu centrul de masa al bielei si momentul de inertie al masei m b in raport cu acelasi

centru de masa,

m

bi

2

L I

i

b

(1.44)

unde,

I b - momentul de inertie al bielei in raport cu centrul de masa al acesteia. Masa bielei, se va echivala prin doua mase reduse, o masa notata m 1 concentrata in

pozitia piciorului bielei,executand o miscare alternativa de translatie, si o masa notata m 2 concentrata in pozitia capului bielei, ce executa miscare de rotatie.

Se poate scrie, astfel,

m 1 + m 2 = m b

Aplicand legea momentului static, se pot determina masele echivalente m 1 si m 2 ,

m 1 L 1 = m 2 L 2

Cunoscand ca L 1 + L 2 = L, si tinand cont de relatia 1.45, se obtine,

(1.45)

(1.46)

m

m

1

2

m

b

m

b

L

2

L

L

1

L

 

 

(1.47)

Pentru motoarele cu ardere interna pentru automobile, se pot aproxima relatii de calcul ale maselor concentrate dupa cum urmeaza,

m

1

m

2

0, 2

0,7

0,3

0,8

m

m ,frecvent

,frecvent

b

b

m

m

1

2

0,275m

0,725m

b

b

(1.48)

Masa bielei se poate determina pornind de la masa raportata a bielei, indicata in g/cm 2 , care in functie de tipul motorului are valorile,

unde,

cu,

unde,

-MAS:

m

b

de tipul motorului are valorile, unde, cu, unde, -MAS: m b  10 20 . -MAC:

10

20

.

-MAC:

m

b

valorile, unde, cu, unde, -MAS: m b  10 20 . -MAC: m b  30

30

40

.

Masa componentelor aflate in miscare de translatie este data de relatia,

m a = m gp + m 1

(1.49)

m gp - masa grup piston; m gp = m p + m bolt + m segmenti , m p - masa piston. Masa pistonului se determina cu suficienta precizie cu relatia,

m

p

  D

p

3

kg

D - alezajul

(1.50)

p - densitatea aparenta a pistonului fara segmenti si bolt, cu valori prezentate in tabelul 1.1.

Figura 1.30. Masele reduse ale bielei Material Tip motor  p  kg/dm 3 

Figura 1.30. Masele reduse ale bielei

Material

Tip motor

p kg/dm 3

 

MAS

0,5

1

Aliaj aluminiu

MAC

0,9

1,4

Fonta

MAC

1,6

2,4

Tabelul 1.1. Densitatea aparenta a pistonului

Masa boltului se determina cu relatia,

m bolt = V bolt  

unde,

in care,

- densitate bolt

V

bolt - volumul boltului,

d

- diametru exterior

d

i - diametru interior

V bolt

d

2

d

2

i

4

(1.51)

m 3 ,

- lungime bolt. Masa segmentilor se adopta constructiv dupa cum urmeaza,

unde,

in care,

- 90

pentru D = 60

mm, m segmenti = 20

- 120

pentru D = 90

mm, m segmenti = 60

60

g

150

g.

Masa componentelor aflate in miscare de rotatie este data de relatia,

m r = m c + m 2

(1.52)

m

c - masa neechilibrata a unui cot, m c = m M + 2m brat ,

m

M - masa fusului maneton

m brat - masa bratului

Pentru simplificarea calculului masei bratului, se ia in considerare masa redusa a

bratului la axa fusului maneton,

m

brat

.

i m m M brat m brat j r r k h Figura 1.31. Masa
i
m
m M
brat
m brat
j
r
r
k
h
Figura 1.31. Masa redusa a bratului
Din egalitatea energiilor cinetice ale maselor m brat si
m
2
2
m
 r   m
 r 
(1.53)
brat
brat
unde,
r
- raza manivelei
 - viteza unghiulara arbore cotit.
Se obtine,
r 
m
m
(1.54)
brat
brat
r

brat

avem,

Masa manetonului este considerata concentrata pe axa fusului maneton, masa fusului maneton ramanand neschimbata. Relatia masei neechilibrate a unui cot devine,

unde,

unde,

k0,9

m

c

m

M

2m

brat

(1.55)

Masa manetonului se determina cu relatia,

m

M

d

2

M

4 M

(1.56)

d M - diametru fus maneton

M - lungime fus maneton

O

m brat = kAh

- densitate arbore cotit.

relatie aproximativa de calcul al masei bratului este,

(1.57)

k

- coeficient care tine seama ca bratul este tesit pe partea opusa fusului maneton;

h

- grosimea bratului

- densitate arbore cotit

A

- aria ce urmeaza conturul ijk, figura 1.31, a suprafetei bratului.

Dupa determinarea maselor mecanismului motor aflate in miscare de rotatie si translatie, putem investiga fortele de inertie generate de aceste mase.

F a   
F
a

F r

Figura 1.32. Modul de actiune al fortelor F a si F r

Forta de inertie alternativa generata de masele componentelor aflate in miscare alternativa de translatie se calculeaza cu expresia, 3 N(1.58) Forta F a poate fi considerata ca fiind suma a doua armonici,

F a = F aI + F aII

(1.59)

unde,

cos - armonica de ordinul I cos 2 - armonica de ordinul II. Forta de inertie alternativa se reprezinta grafic in functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit, F a = f(RAC).

aI

F

aII

 m r

a

 m r

a

2

F

2

Forta de inertie de rotatie generata de masele componentelor aflate in miscare de rotatie se calculeaza cu expresia,

Nfiind constanta ca marime.

F

r

 m r 

r

2

(1.60)

Fa[N] FaI[N] 0 45 90 135 180 225 270 315 360 FaII[N]
Fa[N]
FaI[N]
0
45
90
135
180
225
270
315
360
FaII[N]

Figura 1.33. Reprezentarea grafica a fortei de inertie de translatie

1.5. Fortele rezultante din mecanismul motor

Forta rezultanta, F, care actioneaza asupra pistonului este data de suma dintre forta de presiune a gazelor F g si forta de inertie F a .

F = F g + F a

(1.61)

unde F g si F a sunt date de relatiile 1.41, respectiv 1.58.

schema fortelor rezultante ce actioneaza asupra

mecanismului motor. Forta rezultanta F, se reprezinta grafic in functie de unghiul de rotatie al arborelui

cotit, RAC, figura 1.35. Forta rezultanta se descompune in doua componente, astfel:

- componenta F b , orientata dupa axa bielei

- componenta F n , perpendiculara pe axa cilindrului

Se

prezinta

in

figura

1.34,

F (+) (-) F F n (+) P F n F n (-) F b
F (+)
(-) F
F n (+)
P
F n
F n (-)
F b (-)
F
F b
F b (+)
d h
M
F R
F R (-)
F t (+)
-F t
F t
F R (+)
F t (-)
O
-F n
F b
F R
F t
F
F b

Figura 1.34. Fortele rezultante si modul de actiune in mecanismul motor

Forta normala F n actioneaza asupra pistonului, exercitand apasarea pistonului pe cilindru, generand astfel forta de frecare dintre piston si cilindru, dand nastere uzurii pieselor respective. Pentru micsorarea fortei F n se utilizeaza mecanisme normale dezaxate, dupa cum s-a vazut in subcapitolul 1.2.

0 90 180 270 360 450 540 630 720 Figura 1.35. Variatia fortei rezultante Relatiile
0 90 180 270 360 450 540 630 720 Figura 1.35. Variatia fortei rezultante
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.35. Variatia fortei rezultante

Relatiile de calcul pentru F b si F n sunt:

F

b

F

n

F F  cos  2 2 1  sin   sin  F
F
F
cos 
2
2
1

sin
sin
F
tg

F
2
2
1

sin

(1.62)

(1.63)

Din relatia 1.63 se deduce faptul ca F n scade in momentul descresterii unghiului , sau cresterii lungimii bielei; solutie constructiva pentru mecanismul motor ce prezinta dezavantajul gabaritului si masei mari, intalnita mai des in cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare, motoarele cu aprindere prin scanteie folosind in general biele scurte, cu dezavantajul cresterii fortei de frecare si implicit al uzurii. Deplasand vectorul F b , figura 1.34, din punctul P in punctul M, obtinem doua componente ale acesteia, una dupa directia normala pe manivela si tangenta la fusul maneton,

notata F t - forta tangentiala, si cealalta dupa directia razei manivelei, notata F R - forta radiala. Relatiile de calcul pentru componentele lui F b sunt,

F

t

F

R

F sin

b

 

F cos

b

 

F

sin



cos

F

cos



cos

F sin

b

F

b

cos

  cos    F sin b  F b  cos  



cos    F sin b  F b  cos    



cos

sin

2

(1.64)

(1.65)

Fortele F b si F n , precum si fortele Ft si F R se reprezinta grafic in functie de RAC, figura 1.36, respectiv, 1.37.

in functie de  RAC, figura 1.36, respectiv, 1.37. Fn Fb 0 90 180 270 360
Fn Fb 0 90 180 270 360 450 540 630 720 Figura 1.36. Variatia fortei
Fn
Fb
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.36. Variatia fortei normale si fortei din biela
FR Ft 0 90 180 270 360 450 540 630 720 Figura 1.37. Variatia fortei
FR
Ft
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Figura 1.37. Variatia fortei tangentiale si fortei radiale

Fortele generale care actioneaza asupra fusurilor maneton si palier se vor analiza in cadrul studiului arborelui cotit.

1.6. Momentul motor

Forta F t deplasata in centrul de rotatie O al arborelui cotit, figura 1.34, genereaza un cuplu al carui moment M m reprezinta momentul motor instantaneu al unui monocilindru, fiind dat de relatia,

M m = F t r Nmunde r reprezinta raza manivelei. Din relatia de calcul se observa

monocilindric, in functie de RAC, are aceeasi forma cu reprezentarea grafica a fortei F t . Forta F n deplasata in centrul O, genereaza un cuplu al carui moment M b reprezinta momentul motor de balansare sau de rasturnare, dat de relatia,

faptul ca reprezentarea grafica a momentului

(1.66)

M b = -F n d h Nm

(1.67)

unde d h reprezinta distanta de la axa arborelui cotit la pozitia P a pistonului, figura 1.34.

0 90 180 270 360 450 540 630 720
0
90
180
270
360
450
540
630
720
Mm Mm med
Mm
Mm med

Figura 1.38. Variatia momentului motor instantaneu al motorului monocilindric

Momentul motor al monocilindrului se transmite arborelui cotit, iar momentul de balansare se transmite reazemelor motorului. Putem scrie momentul cuplului motor astfel,

M

m

F

F

t

tg



r

F

sin



cos

sin



sin

r

F

n

r

F

sin



sin

cos

sin

sin



sin

r

F

n

d

h

r

 

M

b

(1.68)

de unde se observa ca momentul motor M m are aceeasi marime cu momentul de balansare si este de sens contrar acestuia. Momentul motor monocilindric este o functie periodica, de perioada egala cu perioada unui ciclu motor care in cazul motoarelor in patru timpi, m =4, este c = 720RAC, iar pentru motoare in doi timpi, m =2, este c = 360RAC. Valoarea medie a momentului motor al monocilindrului se determina cu expresia,

M

m

1 M

c

c

0

m

d

(1.69)

sau utilizand puterea indicata a monocilindrului, P im , astfel,

M

m

9550 P

im

n

Nm

(1.70)

unde P im kW= P i / i, P i reprezentand puterea indicata a motorului policilindric, iar i, numarul de cilindri. Momentul motor mediu al monocilindrului reprezinta momentul invariabil in timp care dezvolta in perioada c , acelasi lucru mecanic ca si momentul motor instantaneu real. Variatia momentului motor pentru motoarele policilindrice, tine cont de anumite ipoteze de lucru initiale, si va fi analizat in cadrul studiului arborelui cotit.

Cap.2. Echilibrarea motoarelor

2.1. Ordinea de aprindere

Ordinea de aprindere reprezinta modul de succesiune al cilindrilor in sensul derularii ciclurilor motoarelor cu ardere interna, altfel spus, stabilirea succesiunii timpilor de lucru ai cilindrilor, definitoriu pentru acest aspect fiind determinarea configuratiei arborelui cotit. Configuratia arborelui cotit reprezinta modul de dispunere al fusurilor manetoane pe arbore, longitudinal si in jurul axei sale, pentru aceasta fiind necesara analiza proiectiilor manivelelor, pe un plan perpendicular pe axa arborelui. Astfel se obtine o constructie geometrica denumita steaua manivelelor. Consecinta unei functionari uniforme a motorului o constituie conditia uniformitatii aprinderilor, ce impune ca manivelele sa fie uniform distribuite in jurul axei de rotatie, sub unghiuri unic determinate pentru fiecare configuratie a arborelui cotit. Configuratia arborelui cotit se realizeaza tinand sema si de posibilitatea obtinerii unei variante optime de echilibrare. In acest sens, un caz aparte il constituie configuratia longitudinala a arborilor cu fusurile manetoane dispuse in oglinda, altfel spus, cu manivelele dispuse simetric fata de un plan care este normal la axa arborelui cotit si o intersecteaza la mijlocul arborelui. Arborii cotiti ce prezinta o astfel de configuratie se numesc arbori cu plan central de simetrie. Pot exista mai multe variante de configuratii pentru arborele cotit, fiecare din aceste variante constructive generand mai multe posibilitati de aprindere. Alegerea variantei optime de aprindere, se face conform unor criterii de selectie, cum ar fi, incarcarea lagarelor arborelui cotit la un nivel minim, micsorarea efectelor vibratiilor ce apar in ansamblul motor, si altele. Primul criteriu enuntat, presupune ca aprinderile succesive sa nu aiba loc in cilindri alaturati, daca acest lucru este posibil, astfel dintr-un numar oarecare de variante de aprindere pentru o configuratie a unui arbore cotit, se va alege acea varianta care prezinta cel mai mic numar de aprinderi succesive in doi cilindri alaturati.

2.1.1. Motoare cu arhitectura in linie Motoarele cu ardere interna cu arhitectura in linie, prezinta dispunerea cilindrilor pe un singur rand, dupa cum se observa in figura 2.1.

i iesire de putere 4 3 2 1 Figura 2.1. Dispunerea si numerotarea cilindrilor pentru
i
iesire de putere
4
3
2
1
Figura 2.1. Dispunerea si numerotarea cilindrilor
pentru motoare cu arhitectura in linie

La motoarele pentru automobile se prefera numerotarea cilindrilor incepand de la extremitatea motorului opusa celei la care este plasat volantul. Se cunoaste perioada unui ciclu motor; in cazul motoarelor in patru timpi c =720RAC, iar pentru motoare in doi timpi c =360RAC. Configuratia arborelui cotit presupune alcatuirea stelei manivelelor, pentru aceasta luandu-se in considerare valoarea unghiului dintre manivele, si implicit, a unghiului dintre aprinderile succesive care se produc in cilindrii motorului. Unghiul dintre aprinderi pentru motoarele in patru timpi, m =4, este dat de relatia, a =c /i=720/i, iar unghiul dintre manivele este egal cu unghiul dintre aprinderi in cazul motoarelor cu numar par de cilindri, m =a =720/i, manivelele fiind dispuse doua cate doua in faza, iar pentru motoarele cu numar impar de cilindri, m =a /2=360/i. Pentru motoarele in doi timpi, m =2, ordinea de aprindere este unica, manivelele ajungand consecutiv in pozitia de aprindere, a =m =c /i=360/i.

1.Motor in patru timpi cu doi cilindri. Pentru acest tip de motor, se prezinta varianta cu m =a =720/2=360. -ordine de aprindere: 1-2

1 2 
1
2

1

2

Figura 2.2. Steaua manivelelor si configuratia longitudinala, i=2, m =4

2.Motor in patru timpi cu trei cilindri. a =720/3 =240, m =a /2=120.

-ordine de aprindere:

2

1  3
1
3

1-2-3

1 2 3
1
2
3

Figura 2.3. Steaua manivelelor si configuratia longitudinala, i=3, m =4

3.Motor in patru timpi cu patru cilindri. m =a =720/4=180.

(a) -ordine de aprindere: 1-2-3-4 1-4-3-2 1 3  1 3 2 4 2 4
(a)
-ordine de aprindere:
1-2-3-4
1-4-3-2
1 3
1
3
2
4
2
4
(b)
-ordine de aprindere:
1-3-2-4
1-4-2-3
1 2  1 2 3 4 3 4
1
2
1
2
3
4
3
4

(c) -ordine de aprindere:

1-2-4-3

1-3-4-2 1 4  1 4 2 3 2 3
1-3-4-2
1
4
1
4
2
3
2
3

Figura 2.4. Steaua manivelelor si configuratia longitudinala, i=4, m =4

4.Motor in patru timpi cu cinci cilindri. a =720/5 =144, m =a /2=72. -ordine de aprindere: 1-2-4-5-3

1  1 4 5 5 4 2 3 2 3
1
1
4
5
5
4
2
3
2
3

Figura 2.5. Steaua manivelelor si configuratia longitudinala, i=5, m =4

5.Motor in patru timpi cu sase cilindri. m =a =720/6=120.

(a)

-ordine de aprindere:

1-3-5-2-4-6

 

1-3-6-2-4-5

1-4-5-2-3-6

1-4-6-2-3-5

1 2 3 6 4 5
1
2
3
6
4
5

1

2

1 2 3 4 5 6 (b) - ordine de aprindere: 1-2-4-3-6-5     1-2-5-3-6-4 1-6-4-3-2-5
1 2 3 4 5 6 (b) - ordine de aprindere: 1-2-4-3-6-5     1-2-5-3-6-4 1-6-4-3-2-5
1 2 3 4 5 6 (b) - ordine de aprindere: 1-2-4-3-6-5     1-2-5-3-6-4 1-6-4-3-2-5
1 2 3 4 5 6 (b) - ordine de aprindere: 1-2-4-3-6-5     1-2-5-3-6-4 1-6-4-3-2-5
1 2 3 4 5 6 (b) - ordine de aprindere: 1-2-4-3-6-5     1-2-5-3-6-4 1-6-4-3-2-5
1 2 3 4 5 6 (b) - ordine de aprindere: 1-2-4-3-6-5     1-2-5-3-6-4 1-6-4-3-2-5

3

4

5

6

(b)

-ordine de aprindere:

1-2-4-3-6-5

 
 

1-2-5-3-6-4

1-6-4-3-2-5

1-6-5-3-2-4

 

1

3

 
2 5 6 4
2
5
6
4
2 5 6 4 

 

1

3

  1 3   2 5 6 4    1 3 2 4 5 6

2

4

5

6

(c)

-ordine de aprindere:

1-5-3-6-2-4

 

1-2-3-6-5-4

1-2-4-6-5-3

1-5-4-6-2-3

1 6

 2 4 5 3 1 6 2 3 4 5
2
4
5 3
1
6
2 3
4
5

Figura 2.6. Steaua manivelelor si configuratia longitudinala, i=6, m =4

6.Motor in patru timpi cu opt cilindri. m =a =720/8=90. Pentru motorul cu opt cilindri, se va prezenta si modul in care se obtine ordinea de aprindere, pentru varianta de configuratie longitudinala a arborelui cotit cu plan central de simetrie, figura 2.7.a., metodologia prin care se determina ordinea de aprindere fiind similara si pentru celelalte variante de motoare cu arhitectura in linie. Se considera pozitionarea fusului maneton al cilindrului 1 in pmi, adica manivela 1, cand se considera conventional ca are loc aprinderea. Se roteste arborele cotit in sensul acelor de ceas, cu valoarea unghiulara dintre aprinderi, ajungand in pmi manivelele 3 si 6, ambele variante de aprindere fiind posibile. Se roteste arborele in continuare cu 90, si ajung in pmi manivelele 2 si 7. Variantele de aprindere pentru manivelele 2 si 7 se iau in considerare ambele, atat ca succesiune ce urmeaza aprinderea in momentul pozitionarii manivelei 3 in

pmi, cat si ca urmare a pozitionarii manivelei 6. Continuand rotatia arborelui cu 90, ajung in pmi manivelele 4 si 5, ambele variante fiind posibile si urmand ca succesiune la aprindere dupa fiecare din variantele pozitionarii anterioare la pmi a manivelelor 2 si 7.

Se obtine o etapizare secventiala pentru ordinea de aprindere, dupa cum urmeaza,

2 3 7 1 2 6 7
2
3
7
1
2
6
7

5

4

5

4

5

4

5

4

La urmatoarea rotatie cu 90, ajung din nou in pmi, manivelele 1 si 8. Intrucat in cilindrul 1 a avut loc aprinderea,

singura alternativa de aprindere este in cilindrul 8, dupa

aceasta, la urmatoarea rotatie de 90, odata cu pozitionarea in

pmi din nou a manivelelor 3 si 6, se observa ca urmeaza la aprindere in cazul fiecarei variante obtinute, manivela care nu

a participat la procesul de aprindere pana in aceast pas de

rotatie al arborelui cotit.

La urmatoarele doua rotatii, in mod similar, ajung in pmi manivelele 2 - 7 si 4 - 5, fiecare participand la aprindere in cazul fiecarei variante, tinand cont de participarea celeilalte manivele pana la acest pas al procesului, obtinandu-se ordinea de aprindere completa pentru toti cilindrii motorului, prezentata in cele ce urmeaza,

1

2 3 7 2 6 7
2
3
7
2
6
7

5

8

6

7

4