Sunteți pe pagina 1din 73

1

Cuprins
Capitolul 1 Alegera a 10 motoare similar cu cel impus prin tema2
Capitolul 2 Stabilirea formei functional constructive.............................................................................. 4
2.1 Metoda de calcul ........................................................................................................................... 6
2.2 Evaluarea rapiditatii motorului ..................................................................................................... 7
2.3 Calculul proceselor de schimbare a gazelor .................................................................................. 8
2.4 Trasarea diagramei ciclului .......................................................................................................... 14
2.5 Indicii tehnico-economici ai motorului ....................................................................................... 14
2.6 Bilantul energetic al motorului .................................................................................................... 16
Capitolul 3 Calculul Dinamic ............................................................................................................ 18
3.1 Alegerea tipului de mecanism biela-manivela ...................................................................... 18
3.2 Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor .................................................. 18
3.3 Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor ......................................... 19
3.4 Calculul fortelor si a momentului care actioneaza asupra echipamentului mobil al unui
cilindru ............................................................................................................................................... 20
3.5 Calculul momentului motor rezultant ......................................................................................... 24
3.6 Diagrama polara a fusului maneton ............................................................................................ 26
3.7 Diagrama de uzura a fusului maneton ........................................................................................ 29
Capitolul 4 Dimensionarea mecanismului motor ............................................................................... 32
4.1 Calculul si constructia segementilor de compresie ..................................................................... 32
4.2 Calculul si constructia boltului .................................................................................................... 35
4.3 Calculul si constructia pistonului ................................................................................................. 43
4.3.1 Stabilirea dimensiunilor........................................................................................................ 43
4.3.2 Calculul pistonului ................................................................................................................ 44
4.4 Calculul si constructia bielei ........................................................................................................ 48
4.4.1 Alegerea materialelor ........................................................................................................... 48
4.4.2 Calculul piciorului bielei ....................................................................................................... 48
4.4.3 Calculul capului bielei ........................................................................................................... 54
4.4.4 Calculul corpului bielei ......................................................................................................... 59
4.5 Calculul si constructia arborelui cotit .......................................................................................... 61
4.5.1 Stabilirea formei generale .................................................................................................... 61
4.5.2 Calculul de verificare a arborelui cotit ................................................................................. 62

2
















3

Tema de proiect C.c.m.a.i.

Proiectare generala a unui motor cu ardere interna pentru tractiune rutiera in
4 timpi, racit cu lichid avand urmatoarele caracteristici si performante:
Tip: MAC
Puterea: Pe=55 [kw]
Turatia: n=3100 rpm
Numar cilindrii: 4
Dispunere: linie
Raport de comprimare : = 19
Presiune de alimentare: Ps=0,1 [MPa]
Coeficientul de exces de aer: =1,4
Procedeu de ardere: IDp
Utilizare: Tractor



Student : Botezan Ionut Adrian
Facultatea : Transporturi
An :III
4

Capitolul 2 Stabilirea formei functional constructive
Formula functional constructive cuprinde ansamblul solutiilor de principiu care confera
motorului o anumita individualitate.
Motorul proiectat face parte, dupa puterea nominaal si utilizare, din categoria motoare cu
aprindere prin comprimare (MAC) pentru autovehicule rutiere.
- Numarul de timpi ai ciclului motor
Motoarele in 2 timpi au avantajul unor puteri litrice ridicate si al simplitatii constructive
prin absenta mecanismului de distributie. In schimb prezinta dezavantajele unui
randament efectiv redus din cauza desfasurarii schimbarii gazelor in conditii mai dificile.
Pentru aceste motive motoarele in 2 timpi si-au gasit utilizarea numai la motoarele la care
cele doua dezavantaje devin preponderente. In consecinta pentru motorul proiectat s-a
adoptat ciclul in 4 timpi.
- Combustibil utilizat
S-a ales combustibilul de natura petroliera, motorina, amestecul aer-combustibil avand loc
in interiorul cilindrului prin injectie la sfarsitul cursei de comprimare.
- Tipul de admisie
Motoarele in 4 timpi pot avea admisie normala (aspiratie) sau fortata (supraalimentare).
Supraalimentarea a aparut initial ca metoda de refacere a puterii la altitudine.
La motorul proiectat s-a adoptat admisia normal.


- Procedeul de ardere si coeficientul de exces de aer ()
Procedeul de ardere in volum se poate realiza in camera de ardere unitare (injectie directa)
sau divizate ( cu camera separate de preardere, separata de vartej, rezerva de aer).
La motorul proiectat s-a adoptat procedeul de ardere al injectiei directa in volum.
Corespunzator acestui procedeu de ardere s-a ales coeficientul de exces de aer = 1.5.
5

- Raportul de comprimare ()
Cresterea raportului de comprimare reprezinta principalea cale de sporire a economicitatii
motorului cu ardere interna.
La MAC valoarea maxima a raportului de compriare este limitata de nivelul solicitarilor
termice si mecanice acceptabile. De aceea motoarele cu injectie directa utilizeaza valori
mai reduse pentru raportul de comprimare.
In acest context, tinand seama de realizarile in domeniu s-a optat pentru =19.
- Raportul dintre cursa pistonului (S) si diametrul cilindrului (D)
Raportul =S/D influenteaza mult performantele motoarelor, tendinta generala in
dezvoltarea motoarelor fiind de reducere.
Tinand seama de influentele aratate si de faptul ca la MAC regimul de presiuni din
cilindru este mai ridicat decat la MAS si turatiile sunt mai reduse am ales =1,1 .
- Numarul de cilindri si dispunerea lor
Motoarele usoare de tractiune rutiera sunt rar monocilindrice ( MAS motociclete, MAS si
MAC cu utilizari stationare de putere mica). Cresterea numarului de cilindri ,I duce la un
moment motor mai uniform si un echilibru mai bun, reducerea alezajului permite turatii
mai ridicate. Se complica constructia si intretinerea motorului. Uzual la categoria de
motoare in cauza se utilizeaza dispunerea cilindrilor in linie vertical, inclinat sau
orizontalcare este cea mai simpla, sau in ,V care este mai compacta.
La motorul proiectat s-a optat pentru o dispunere in linie, i=4.




6

2.1 Metoda de calcul
Se utilizeaza metoda ciclului teoretic corectat , care este mai expeditiva dar a carei precizie
depinde de alegerea corespunzatoare , din date statistice a unui numar relatic mare de
parametrii.
In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului teoretic , pentru motorul cu
aprindere prin compresie:








Ipoteze simplificatoare ce caracterizeaza ciclul teoretic :
Evacuarea fortata (b-g) si admisia (s-a) izobare , la p
g
>p
0
(p
s
), respective p
a
<p
0
(p
s
);
Comprimarea (a-c) si destinderea (z-b), politrope de exponent constant ,m
c
respective
m
d
;
Arderea la MAC izocora faza rapida (c-y) si izobara cea moderata ( y-z);
Evacuarea libera (b-b) izocora in PME de la sfarsitul cursei de destindere
Supapele se deschid si se inchid in punctele moarte ale mecanismului motor
Declansarea injectiei (MAC) in PMI de la sfarsitul cursei de comprimare(se
neglijeaza avansul)


7


2.2 Evaluarea rapiditatii motorului
Se porneste de la alegerea puterii litrice , pentru motoare cu aprindere prin compresie
MAC cu destinatia tractor, puterea litrica ia valori in intervalul 14,36.30 [kW/l]. Se
adopta puterea litrica (P
1
)
P
1=
20 [KW/l]
Cunoscand puterea litrica (P
1
) se poate determina cilindreea motorului cu ajutorul
formulei: V=

[dm
3
]
Cilindree 2.07 l

Raportul =S/D se alege in functie de tipul motorului si utilizarea acestuia, asfel pentru
motorul cerut prin tema de proiect parametrul .Se va opta pentru valoarea de:
raportul psi S/D 1.1 -

Se stie ca cilindreea totala a motorului se poate calcula cu formula :
+

= =
4 4
3 2
D
i S
D
i V i V
s t
t t
,de aici rezulta ca
S
V
D
S


=
t
6
10 4

Alezaj 82 mm


Si S= D
Cursa 99 mm

Cunoscand cursa pistonului si turatia motorului se poate calcula viteza medei a
pistonului:

[m/s].
Viteza medie a pistonului 10.23 m/s

8


2.3 Calculul proceselor de schimbare a gazelor

2.3.1 Schimbul de gaze

a) Evacuarea
La calculul schimbului de gaze pe durata evacuarii trebuie alesi 2 parametrii, si anume:
1)Presiunea in timpul evacuarii fortate p
g


Pentru motoarele rapide cu admisie normal(atat MAS cat si MAC), presiunea in
timpul evacuarii fortate se recomanda sa se aleaga in intervalul(1,05.1,15) p
0
, unde
p
0
reprezinta presiunea atmosferica, p
0
=0.1MPa
Se va alege o valoare medie din interval, de1,1 p0, adica pg=0.1 MPa
Presiunea de evacuare 0.11 MPa

2)Temperatura la sfarsitul evacuarii(T
g
)

Pentru MAC, temperatura la sfarsitul evacuarii se recomanda sa se aleaga in intervalul
700-900K. In cazul motorului ce se va proiecta T
g
=600K
Temperatura gaze arse 600 K


b) Admisia
In cazul calculului de schimb de gaze in procesul de admisie, se calculeaza o serie de
parametrii:
1)Coeficientul de umplere(
v
q
) si presiunea la sfarsitul admisiei(p
a
)
Pentru calculul coeficientului de umplere, se recurge la alegerea presiunii la sfarsitul admsiei
(p
a
) iar apoi se calculeaza(
v
q
) cu formula:
9



Pentru calcul se tine cont de valorile coeficientilor : k=1,4, p
0
=0.1MPa , T
0
=298K.
Valoarea presiunii de alimentare(p
0
) este data in tema de proiect ca fiind
Presiune alimentare 0.1 MPa

Temperatura mediului ambiant se considera 294K.


Temperatura dupa suflanta 294 K

Dupa efectuarea calculului, valoarea gradului de umplere rezulta.
Etav aspirat 1


2) Coeficientul de gaze de ardere reziduale( )
Acest coeficient se calculeaza cu relatia:


In urma calculului a rezultat valoarea coeficientului de gaze de ardere reziduale:
gama 0.027







10

3)Temperatura la sfarsitul admisiei (T
a
)
Pentru a calcula temperature la sfarsitul admisiei, se utilizeaza relatia:

Dupa efectuarea calculului , temperature la sfarsitul admisiei are valoarea:

Ta = 294.00 K
c) Comprimarea
Pentru evalaurea procesului de comprimare se calculeaza parametrii corespunzatori punctului
c, si anume presiunea la sfarsitului comprimarii (ps) si temperatura la sfarsitul comprimarii
(Tc).
Primul pas in calculul celor doi parametri este alegerea exponentului politropic de
comprimare (mc).
Valoarea exponentului politropic de comprimare se poate alege din intervalul 1,30...1,36
pentru MAC.
In cazul motorului proiectat de adopta valoarea de
Exponentul politropic de comprimare 1.35

Calculul presiunii de la sfarsitul comprimarii se relaizeaza cu ajutorul relatiei:
p
c
= p
a
c
m
c

Dupa finalizarea calculului se recomanda ca valoarea presinuii de la sfarsitul comprimarii sa
se situeze in intervalul 3,5...6 [MPa], in cazul unui MAC cu admisie normala. In cazul
motorului proiectat valaorea acestui parametru are valorea de 5.32 [MPa].
pc 5.32 Mpa

Pentru calculul temperaturii de la sfarsitul comprimarii se utilizeaza relatia:

T
c
= T
a
c
m
c

1


Temperatura de la sfarsitul comprimarii se recomanda a se situa in intervalul
700...1100 [K] pentru MAC cu admisie normala.
11


La motorul proiectat acest parametru are valoarea de 720,85 K.

Tc 823.97 K


d)Ardere

1) Compozitia gazelor de ardere

c h o Hi delta Hi Hireal
0.857 0.133 0.01 41855 0 41855


Coeficientul de utilizare a caldurii (z) trebuie sa fie cuprins in intervalul
0,70..0,88 pentru MAC cu admisie normala.
Pentru motorul proiectat coeficientul de utilizare a caldurii are valoarea de 97.631.
Csi 97.631
Cantitatea teoretica de aer se determina cu formula:
1 | c h o |
L
l =

+



|
0,21

4

\12 32 .

Aer teoretic 0.745


Cantitatea reala de aer se determina cu formula:

L = L
l


Aer real 0,0010 kg/ciclu






Cantitatea de gaze de ardere se determina cu formulele:


12




Compusi

participatii
CO2 0.0714 0.104
CO 0.0000 0.000
H20 0.0665 0.097
N2 0.5889 0.741
O2 0.0313 0.059
Total 0.689 1

Cantitatea totala de gaze de ardere este:
Total 0.689

Coeficientul chimic de variatie molara se determian cu formula:

c
=
N
f

> 1
L +
1

114


coef var molara 1.066

Coeficientul total de variatie molara se determina cu relatia:

=
N
f
+ N
g

=
+
c

N
0
+ N
g
1 +


1 < <
c


coef total var
molara 1.065




2) Parametrii de stare de la sfarsitul arderii

Temperatura la sfarsitul arderii se determina cu formula:


13


Tz 283.73

Presiunea la sfarsitul arderii se determina cu formula:


pz 18.31


Presiunea medie efectiva se calculeaza cu relatia :

p
e
=q
m
p
i


Valoarea randamentului mecanic (m) pentru MAC se situeaza intre limitele 0.8...0.85. Pentru
motorul impus prin tema s-a adoptat valoarea:
randament mecanic 0.84

Presiunea medie efectiva va fi:

Presiunea medie efectiva 1.08 MPa


f) Destinderea
In cazul destinderii se calculeaza presiunea de la sfarsitul destinderii (pd) si
temperatura de la sfarsitul destinderii (Td). Realizarea acestor calcule se face dupa alegerea
exponentului politropic de destindere (md), parametru cu valori cuprinse intre 1,25...1,35
pentru MAC cu admisie normala. Pentru motorul dat s-a ales valoarea:
Exponentul politropic de comprimare 1.35

Presiunea, respectiv temperatura de la sfarsitul destinderii se calculeaza cu relatiile:
(2.22)



Valorile obtinute prin calcul sunt:
Pd 0.4 Mpa
Td 1171.06 K
14



2.4 Trasarea diagramei ciclului




2.5 Indicii tehnico-economici ai motorului

Parametri indicati
a) Randamentul indicat pentru MAC aspirat se afla in intervalul 0,28...0,34. Acest parametru se
determina cu formula:


RM=8315 [J / kmol K]
Randamente indicat 0.49

b) Consumul specific indicat se determina cu relatia:
c
i
=
3,6 10
6

[ g/kwh]
q
i
H
i

Consumuri indicat 0.49 kg/kwh
Parametri efectivi
0
5
10
15
20
25
0 100 200 300 400 500 600
p

[
M
P
a
]

Volumul [cm
3
]
Presiunea (MPA)
15

a) Randamentul efectiv ia valori intre 0,35...0,48 pentru MAC aspirat. Acest parametru se
calculeaza cu formula: q
e
=q
i
q
m

Randament
efectiv 0.41

b) Consumul specific efectiv de combustibil pentru MAC aspirat trebuie sa se afle in intervalul
270...330 [g/kWh]. El se determina cu relatia:

c) Consumul orar de combustibil se determina cu formula:



Consum
orar 12.08 kg/h

d) Puterea litrica


Putere litrica

27.73 KW/l


e) Puterea specifica Puterea specifica se determina folosind relatia :



f) Puterea pe cilindru
Puterea pe cilindru se calculeaza cu formula:
P =
P
e

=
50
= 16,66
kW (

( cil
i

3

cil
16

2.6 Bilantul energetic al motorului

Bilantul energetic al motorului se face pentru arderea unui kilogram de combustibil.
Caldura disponibila se compune din caldura transformata in lucru mecanic efectiv, caldura
pierduta prin sistemul de racire, caldura pierduta prin gazele de ardere, caldura pierduta prin
ardere incompleta, si caldura reziduala.


Qtotal

41855.00 100.00%
Caldura transformata in lucru mecanic efectiv:


Q efectiv

17280.19 41.29%
Caldura pierduta prin sistemul de racire:



Q racire

7277.70 17.39%
Caldura pierduta prin gazele de ardere:


Unde:


Iar j =

pentru MAC.


17

Q evacuare

14005.65 33.46

Tev 1031

Itev 33234.73

It0 8153,07

It0'aer 8165,147

It0aer 8297,906
Caldura pierduta prin ardere incompleta:



Q incomplet

0.00 0.00
Caldura reziduala:



Q rest

3291.46 7.86%

In general trebuie respectate urmatoarele procentaje:

q qe qr qg qin qrez
MAC % 29-42 15-35 25-45 - 2-5






18

Capitolul 3 Calculul Dinamic

3.1 Alegerea tipului de mecanism biela-manivela
Mecanismul biela-manivela cu piston portant,de tip normal este solutia
prezenta la dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate.
Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a
fortelor de inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al
unui cilindru (F
itr
) nu contine armonicile de ordin impar, p > 1 (p=3,5,7..).
3.2 Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor
Mecanismul cu biele lungi (1/5 ) conduce la o reducere a valorii maxime
a fortei normale N,care aplica pistonul portant pe cilindru,motiv pentru care se
utilizeaza in general la MAC. Astfel se recomanda =

pentru MAC.
In cazul motorului ce se va proiecta,s-a ales =



Raportul r/lb 0.25

=

[mm]
R=

[mm]
unde R-raza manivelei [mm] , L-lungimea bielei [mm], S-cursa pistonului
Din relatiile de mai sus rezulta raza manivelei R=

si lungimea bielei L=198




19


3.3 Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor

Se realizeaza prin dimensionarea acestora calculul aproximativ al volumelor si alegerea
materialelor pentru cunoasterea densitatii.Valorile obtinute se compara cu datele statistice.
Pornind de la expresia densitatii aparente a pistonului:

p
=

]
unde D alezajul cilindrului [mm] , m
p
- masa pistonului [kg] si prin alegerea valorii
acesteia conform intervalului 1,2...1,4 pentru MAC .
Pentru calculul masei pistonului s-a ales ca densitatea aparenta a pistonului sa aiba
valoarea
p
=1.3 [

] . Masa pistonului se poate exprima astfel:


m
p=


unde

p
=1.3 [

] D=99 [mm]
Din relatia de mai sus rezulta valoarea masei pistonului m
p
=1,262 [kg]
unde
p
a fost ales anterior. Pentru valoarea alezajului de D=99 [mm],masa pistonului are valoarea
m
p
=1,262 [kg] .
Se poate exprima si masa grupului piston conform relatiei:
m
gp
=(1,21,5) m
p
[kg]
Masa grupului piston s-a obtinut inmultind masa pistonului cu un coeficient avand valoarea
de 1,4 ,rezultatul obtinut inmultinandu-se la randul lui cu masa grupului piston.
Din relatia de mai sus valoarea masa grupului piston este m
gp
=0.932 [Kg] .
masa grup piston 0.932 Kg
Din date statistice se poate calcula masa bielei,

,cunoscand masa raportata a acesteia

pentru MAC,conform expresiei:

[Kg]
unde D-alezajul cilindrului [mm].
20

Masa raportata a bielei s-a considerat egala cu

0,25


Din calcul a rezultat valoarea masei bielei

[Kg]
masa biela 1,32 Kg

Masa in miscare de translatie,

, are expresia




Masa in miscare de translatie va avea valoarea


Pentru verificare se poate determina masa in translatie raportata,conform relatiei:

= 0,25..0,55 pentru MAC


Din aceasta relatie rezulta masa in translatie raportata:



3.4 Calculul fortelor si a momentului care actioneaza asupra
echipamentului mobil al unui cilindru
Pe baza diagramei indicate a ciclului teoretic corectat in coordonatele p-V se determina cu
ajutorul unei constructii grafice, bazata pe expresia aproximativa a deplasarii pistonului, variatia
presiunii p a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie al arborelui cotit din in pe
toata durata ciclului.
Calculul fortelor si momentului motor indicat al unui cilindru se face tabelar. Fortele din
mecanismul biela-manivela ce se cer a fi determinate sunt prezentate mai jos:
D = alezajul cilindrului [mm]


forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie


[N]
Unde

masa aflata in miscare de translatie [kg] ,

acceleratia pistonului [


pentru mecanismul biela-manivela axat.

[m] raza manivelei


[rad/s] viteza unghiulara a manivelei


21

=R/L , ales anterior ( [ transformat in radiani )

[N] forta in lungul bielei


Unde este deplasarea bielei,oblicitatea ei masurata ca valoarea unghiulara intre axa
cilindrului si axa bielei. Pentru mecanismul biela-manivela axat aceasta are expresia:
[rad]
[N] forta normal


[N] forta in lungul manivelei


[N] forta tangentiala
momentul motor ,

[m].
Aceste valori se vor centraliza intr-un tabel. Se mai determina:


TABE

forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie (necesara la constructia diagramei
polare a fusului maneton).

[N]
Unde

[Kg] masa capului de biela.


Dupa realizarea tabelului se verifica puterea motorului:

[Kw]

[Nm]
Se va calcula eroarea dupa relatia:

|


Unde

puterea primita prin tema de proiect [kW].


Cu ajutorul datelor din tabel se pot construi urmatoarele grafice:
22



-40000
-20000
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
0 90 180 270 360 450 540 630 720
F
o
r
t
a

[
N
]

Alfa [
o
RAC]
Forte
Forta de presiune (N) Forta de inertie (N)
23


-2000
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
-40000
-20000
0
20000
40000
60000
80000
100000
0 90 180 270 360 450 540 630 720
N

{
N
]

K

[
N
]

Alfa [
o
RAC]
Forte
K (N)
24



3.5 Calculul momentului motor rezultant

Aprinderile fiind uniform repartizate in perioada functionala a motorului,momentele


aferente celor i cilindri sunt decalate unghiular cu valoarea:

- care este si perioada


momentul motor resultant :


Cilindrii 1 2 3 3 Rez
Alfa Moment m1 m2 m3 M4 Mrez
1 0.00 0.00 -383.4366763 512.9437498
2.25311E-13
129.51
10 -189.09 -189.09 -381.1154591 461.480354
-67.27243125
-108.73
20 -363.98 -363.98 -338.2330435 384.2596871
-139.7371403
-317.95
30 -471.24 -471.24 -250.9018575 294.8714949
-206.4635612
-427.27
40 -493.89 -493.89 -126.4432236 200.3648739
-262.4698411
-419.97
50 -432.78 -432.78 16.44842223 104.7896971
-301.0837645
-311.55
60 -305.14 -305.14 148.8141871 9.513978245
-314.5885657
-146.82
70 -139.17 -139.17 235.9122445 -70.35243807
-295.721743
26.38
80 33.39 33.39 244.963058 -148.0733438
-239.8597356
130.28
90 184.61 184.61 157.5022091 -223.4738781
-147.4133927
118.64
-600
-400
-200
0
200
400
600
-40000
-20000
0
20000
40000
60000
80000
100000
0 90 180 270 360 450 540 630 720
M

[
N
m
]

Z
,

T
[
N
]

alfa [
o
RAC]
Forte si momente
Z(N)
25

100 295.52 295.52 -4.247474974 -292.0592706
-25.68796229
-0.79
110 358.06 358.06 -121.0363251 -346.1479106
110.6215994
-109.12
120 373.98 373.98 -19.49097877 -375.3490641
240.9004056
-20.86

Momentul motor rezultant mediu se determina analitic:

[Nm]
Momentul motor rezultant mediu va avea valoarea :
Moment mediu
59.72 13.75448


Se poate verifica inca o data puterea motorului:

[kW]
Se va calcula eroarea , care nu trebuie sa depaseasca 5%.

|

,unde

reprezinta puterea data prin tema.



Cu ajutorul datelor din tabel,se realizeaza urmatoarele grafice:


26






3.6 Diagrama polara a fusului maneton
Diagrama polara a fusului maneton serveste la verificarea sumara la presiune
maxima si incalzire a fusului si la incovoiere. Diagrama reprezinta variatia ca
marime si directie a fortei aplicata de biela pe suprafata fusului maneton:


Valorile fortei

vor fi tabelate,calculate din

in

unghi rotatie
arbore cotit, conform relatiei :

[N]
Astfel se poate stabili valoarea maxima, notata

, respectiv valoarea
medie,

, determinata analitic prin expresia:
-1000
-500
0
500
1000
1500
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
M
r
e
z

[
N
m
]

Alfa [
o
RAC]
Mrez
M
27

[N]
Dupa calcularea tabelului ce va urma se vor obtine valoarea maxima si
media a fortei



R
m max
=

52833.89
R
m med
=26316.94


Alfa K (N) Z(N) T(N) M(Nm)
0 -18140.57 -18140.57 0.00 0.00
10 -17718.00 -17298.81 -3831.29 -208.81
20 -16476.89 -14944.65 -6938.68 -378.16
30 -14495.91 -11549.37 -8760.34 -477.44
40 -11901.88 -7769.49 -9016.09 -491.38
50 -8862.45 -4291.06 -7754.35 -422.61
60 -5574.39 -1675.89 -5316.50 -289.75
70 -2247.14 -250.99 -2233.08 -121.70
80 917.49 -68.04 914.97 49.87
90 3747.10 -936.78 3628.11 197.73
100 6117.69 -2512.93 5577.75 303.99
110 7965.78 -4406.70 6635.86 361.65
120 9290.65 -6277.14 6849.36 373.29
130 10146.25 -7889.68 6379.60 347.69
140 10625.26 -9131.17 5433.05 296.10
150 10839.12 -9990.77 4203.68 229.10
160 10897.86 -10521.84 2838.01 154.67
170 10892.94 -10799.45 1424.06 77.61
180 10884.34 -10884.34 0.00 0.00
190 10898.39 -10804.86 -1424.77 -77.65
200 10920.15 -10543.36 -2843.82 -154.99
210 10891.09 -10038.68 -4223.84 -230.20
220 10722.42 -9214.66 -5482.73 -298.81
230 10308.20 -8015.61 -6481.43 -353.24
240 9543.19 -6447.77 -7035.54 -383.44
250 8343.95 -4615.90 -6950.89 -378.82
260 6670.65 -2740.07 -6081.91 -331.46
270 4546.37 -1136.59 -4402.00 -239.91
280 2071.33 -153.61 -2065.63 -112.58
290 -566.98 -63.33 563.43 30.71
28

300 -3081.04 -926.28 2938.50 160.15
310 -5049.72 -2444.99 4418.33 240.80
320 -5828.71 -3804.95 4415.45 240.64
330 -4362.98 -3476.13 2636.69 143.70
340 919.37 833.88 -387.16 -21.10
350 10364.63 10119.41 -2241.22 -122.15
360 62522.47 62522.47 0.00 0.00
370 63021.16 61530.14 13627.51 742.70
380 42386.51 38444.85 17849.64 972.81
390 21979.41 17511.72 13282.85 723.92
400 11581.70 7560.48 8773.54 478.16
410 7144.03 3459.02 6250.79 340.67
420 5943.95 1786.99 5668.97 308.96
430 6438.73 719.16 6398.44 348.71
440 7731.77 -573.38 7710.48 420.22
450 9276.06 -2319.02 8981.51 489.49
460 10736.55 -4410.19 9788.96 533.50
470 11925.58 -6597.28 9934.55 541.43
480 12766.43 -8625.52 9411.81 512.94
490 13264.98 -10314.79 8340.55 454.56
500 13482.67 -11586.77 6894.13 375.73
510 13510.31 -12452.90 5239.64 285.56
520 13444.41 -12980.52 3501.18 190.81
530 13367.85 -13253.12 1747.60 95.24
540 13335.88 -13335.88 0.00 0.00
550 10969.99 -10875.84 -1434.13 -78.16
560 10975.12 -10596.44 -2858.13 -155.77
570 10916.70 -10062.28 -4233.77 -230.74
580 10703.25 -9198.19 -5472.92 -298.27
590 10224.68 -7950.67 -6428.91 -350.38
600 9369.50 -6330.41 -6907.49 -376.46
610 8044.97 -4450.51 -6701.83 -365.25
620 6197.11 -2545.55 -5650.16 -307.93
630 3826.60 -956.65 -3705.09 -201.93
640 996.91 -73.93 -994.17 -54.18
650 -2167.95 -242.14 2154.39 117.41
660 -5495.54 -1652.18 5241.31 285.65
670 -8784.03 -4253.08 7685.73 418.87
680 -11823.89 -7718.58 8957.01 488.16
690 -14418.33 -11487.56 8713.45 474.88
700 -16399.63 -14874.58 6906.15 376.39
710 -17640.95 -17223.58 3814.63 207.90
720 -18063.60 -18063.60 0.00 0.00

Tabele cu Z,K,T,M
Cu ajutorul datelor din tabel se realizeaza urmatoarele grafice:
29








3.7 Diagrama de uzura a fusului maneton


Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta exagerat forma fusului in
sectiune transversala la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei
optime a orificiului de ulei (in zona de uzura minima).
Se considera uzura direct proportionala cu valoarea

considerata uniform
distribuita pe un arc din periferia fusului de

fata de punctul de
aplicatie al

).




-100000
-80000
-60000
-40000
-20000
0
20000
-50000 -40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000 50000
Z
[
N
]

T [N]
Diagrama polara
30















0.00E+00
2.00E+05
4.00E+05
6.00E+05
8.00E+05
1.00E+06
1.20E+06
1.40E+06
1.60E+06
0 50 100 150 200 250 300 350 400
S
u
m
a

f
o
r
t
e
l
o
r

unghi
Diagrama de uzura
t
31

















-2500000
-2000000
-1500000
-1000000
-500000
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
-2500000-2000000-1500000-1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000
Diagrama de uzura coordonate polare
32

Capitolul 4 Dimensionarea mecanismului motor

4.1 Calculul si constructia segementilor de compresie

In ceea ce priveste numarul de segmenti la motorul de tip MAC ce se va proiecta,se vor utiliza 2
segmenti de compresie si 1 segment de ungere.

4.1.1 Alegerea materialului pentru segmenti

Marca standard Rezistenta la rupere Modul de elasticitate Coeficient dilatare
E [MPa]
IKA 500 (10..13) (11,6..13,2)
S-a ales ca material de constructie a segmentilor IKA, cu modulul de elasticitate 12,4.

4.1.2 Calculul segmentului de compresie
4.1.2.1 Stabilirea dimensiunilor
a. Grosimea radiala a

Pentru valoarea alezajului cuprinsa in intervalul (90...108) [mm] se va alege
grosimea radiala in intervalul (3,8,.. 4,5) [mm]. Deoarece alezajul cilindrului are 99
mm, s-a ales valoarea grosimii radiale
a 4 mm

b. Inaltimea h
Pentru aceeasi valoare a alezajului, se impune ca inaltimea segmentului cu
sectiune dreptunghiulara sa aibe valoarea
h 3 mm

c. Inaltimea muchiilor tesite
33

Pentru a evita raclarea excesiva a uleiului de pe peretele cilindrului,muchiile
segmentului cu sectiune dreptunghiulara vor fi tesite la 45
0
. Pentru aceeasi
valoare a alezajului,inaltimea tesiturilor se impune a fi
h1 0.3 mm
Procedeul de tesire se efectueaza si in partea segmentului care se introduce in
canalul portsegment al pistonului, de data aceasta cu inaltimea tesiturii avand
aceeasi valoare cu h
1
h2 0.3 mm
Dupa alegerea acestor parametri, se vor verifica solicitarile la care sunt supusi
segmentii. Pentru aceasta verificare, se va incepe prin alegerea fortei F
t.
Pentru
diametrul alezajului intre 90...108 mm forta F
t
se alege in intervalul (24,5...28) N.
Se va alege valoare F
t=
27N
Pentru verificarea solicitarilor la care este supus segmentul, s-a optat pentru
varianta a de distributie a presiunii elastice pe suprafata laterala a segmentului.
In continuare, se calculeaza efortul unitar la montaj,
m.
Acesta nu trebuie sa
depaseasca rezistenta admisibila. Valoarea rezistentei admisibile se alege din
intervalul (200...300) MPa. S-a optat pentru valoarea de 200 MPa.

sigma
admisibil 200 Mpa

Pentru a calcula p
E
se utilizeaza relatia : p
E
=


Rezulta valoarea pentru presiunea medie elastica:
pe 0.13 Mpa

Efortul unitar la montaj se va calcula cu relatia:


34

Se va folosi valoarea lui K de 1,742 corespunzatoare tipului de segment cu
sectiune dreptunghiulara. Din calcul rezulta valoarea pentru efortul unitar in
timpul functionarii:
Sigma F 343.27 Mpa

4.1.2.2 Rostul de dilatare in stare libera

Valoarea rostului in stare libera se calculeaza cu relatia:
S
0
=


s0 15.97 mm

b. in functionare
Pentru MAC, rostul de dilatare in functionare ia valori in intervalul
(0,0023...0,0040)D.
Pentru calculul acestei valori se va inmulti valoarea alezajului cu o valoare
intermediara din intervalul (0,0023...0,0040), in cazul segmentilor proiectati
S=0,0025.
sf 0.21 mm

c. la montaj
Calculul rostului de dilatare la montaj se va efectua cu ajutorul relatiei:
S=

(




)

(




)

unde - Ts se alege din intervalul (500..545)K. S-a ales Ts = 500K.
-
cil
este situat in intervalul (11..12)10
-6
. S-a ales
cil
=11*10
-6
[ K
-1
]
-T
cil
se alege din intevalul (350..380)K. Se allege T
cil
.=350K

sm 0.84 mm

35



4.2 Calculul si constructia boltului
4.2.1 Alegerea materialului pentru constructia boltului

In functie de solicitarile la care este supus boltul si in functie de tensiunea de
rupere, se recomanda sa se aleaga un otel aliat. Caracteristicile mecanice al
materialul se vor adopta din STAS 791-80.
Pentru modelul proiectat, boltul se va fabrica din 40Cr10 calit CIF.
Material
Nume 40 Cr 10

sigma
rupere


750

4.2.2. Predimensionarea boltului
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
-60.00 -40.00 -20.00 0.00 20.00 40.00 60.00
R

R
Forma libera
36

La predimensionarea boltului, se vor extrage urmatoarele rapoarte:
- Raportul diametru exterior / alezaj (d/D);
- Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = di/d);
- Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D);
- Raportul lungime bolt / alezaj (L/D).

De asemenea, se va mai alege jocul boltului in umerii pistonului (j) si presiunile
admisibile in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa).
Pentru motoarele de tip MAS, boltul este fix, fiind montat cu joc fata de biela.
La motorul ce se va proiecta, solicitarile sunt relativ mari si, pentru siguranta, se
vor alege valori din zona superioara a intervalelor recomandate pentru parametri
alesi, sau chiar vor depasi aceste intervale.
a) Raportul diametru exterior / alezaj (d/D)
Pentru MAC, valorile recomandate se situeaza in intervalul 0,34...0,38.
S-a ales valoarea de 0,35 pentru acest parametru..
Cunoastem ca alezajul are valoarea de 82 [mm], deci diametrul exterior
are valoarea de:
d

25 mm

b) Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = di/d)

La MAC, acest parametru are valori cuprinse in intervalvul 0,52...0,58. S-a optat
pentru valoarea de 0,55 .
_ 0.55
Va rezulta diametru interior al boltului:19,5 mm
c) Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D)
In cazul acestu raport, se va tine cont de tipul montajului boltului pe biela si pe
umerii pistonului. Pentru MAC, boltul este fix, iar valoarea acestui raport se
recomanda a fi in intervalul 0,32...0.42. S-a ales valoarea de 0,37.
Astfel, se obtine valoare lungimii de sprijin in piciorul bielei:
b 3

mm

37

d) Raportul lungime bolt / alezaj (L/D)
In cazul boltului flotant, pentru MAC, se recomanda valori intre 0,8...0.93. Pentru
a obtine o lungime potrivita se alege valoarea maxima a intervalului drept valoarea
raportului. Raport :0.85
Se obtine o lungimea totala a boltului:
l 0.9

mm

e) Jocul boltului (j)
Valoarea acestu joc se alege in intervalul 1...2 [mm], influentand limita maxima a
deplasarii in urma solicitarii la incovoiere a blotului. Solicitarile, fiind destul de
mari, exista posibilitatea unei incovoieri apreciabile, si de aceea s-a considerat
valoarea acestui joc de 1 mm.
j 1 mm

f) Presiunea admisibila in piciorul bielei
Pentru cazul unui MAC, pistonele fiind din aliaj usor, valoarea presiunii admisibile
se stiueaza in intervalul 25...50 MPa.
pbmax 50 MPa

g) Presiunea admisibila in umerii pistonului
In cazul pistoanelor din aliaj usor, se recomanda ca presiunea admisibila sa se
incadreze in intervalul 20...50 MPa.
pamax 50 MPa

4.2.3 Verificarea presiunii in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa)

Forta de calcul are formula:

Unde:
38


Valoare fortei :
F= 90844.02 N
Se definesc:
- a lungimea de sprijin in umerii pistonului
a =
l b


2

a 23 mm


- b lungimea de sprijin in piciorul bielei
b = B 2 j
Din tabel se va alege b si se va calcula B.
B 39mm
Din calcul rezulta ca B = 43 [mm].
Forta se considera distribuita uniform in lungul si in jurul suprafetelor de sprijin pe
jumatate din circumferinta:
p =
F
s p

a
2ad
a,admisibil




p =
F
s p



b
bd
b,admisibil


pa= 77.45 MPa
pb= 142.50 MPa


4.2.4 Verficarea de rezistenta a boltului

La boltul fix se considera ca ciclul de incarcare este alterant simetric.
Coeficentul de siguranta la oboseala trebuie sa apartina intervalului (1...2,2) si
este dat de relatia:
c
o
=

o
1
>

c
o ,admisibil
|

o
o
m ax


c
o




= 1 coeficient efectiv de concentrare


= 1,5...2,5 coeficient de calitate a suprafetei, pentru bolt cementat si lustruit

Pentru s-a ales valoarea de 2.
39

factor dimensional. Din figura de mai jos, pentru bolt din otel aliat fara
concentratori (curba 2), va rezulta

= 0,84.







Fig. 4.4 Diagrama de alegere a factorului dimensional

max
efort unitar maxim
Pentru 500<
r
<700 [MPa] vom avea:
o
1
= o
r
0,5|MPa| )
Pentru materialul ales:

Sigmar 750 MPa
Rezulta ca:
Sigma-1 375 MPa
Dupa efectuarea calculului, rezulta valoarea coeficientului de siguranta la oboseala:
Coeficient
Coeficient
oboseala
1.89

a) Verificarea la incovoiere se face static ca si la oboseala iar sarcina se considera
distribuita liniar in lungul boltului, in umeri si uniform in piciorul bielei.

De aceasta verificare s-a tinut cont in cadrul verificarii la oboseala, rezultand un
coeficient satisfacator, astfel boltul va rezista la incovoiere.

b) Verificarea la forfecare forta taietoare maxima se realizeaza in zona jocului
40

dintre piciorul bielei si umerii pistonului, iar efortul unitar maxim la periferia
boltului in plan normal la axa pistonului.
Dupa formula lui Juravski:
t

=
0.85F (1 + X + X
2
)
<t

max
d
2
(1 X
2
)
admisibil
Pentru materialul ales pentru constructia boltului s-a considerat ca:
tauad 120 MPa
Efectuand calculul, rezulta:
tmax 105.3 MPa
S-a calculat, de asemenea, coeficientul de siguranta la forfecare avand urmatoarea
relatie:




Coeficient
forfecare
1.14


c) Verificarea la ovalizare sarcina se considera sinusoidal distribuita pe jumatate
din periferia boltului in plan transversal.
Efortul maxim se realizeaza in fibra interioara la =0, ca in figura de mai jos:








Fig. 4.5 Distributia sarcinii pe bolt
41



Unde:



Trebuie respectata conditia:
Pentru K=1,449

rezulta:
omax= 174.4 MPa
Se observa ca valoarea lui max este mai mica decat valoarea tensiunii admisibile pentru un ciclu
alternant simetric, astfel boltul prezinta o ovalizare in limitele admisibile.

Sigma-1 375 MPa

4.2.5 Verificarea deformatiei

Deformatia maxima de ovalizare se produce in plan normal la axa pistonului.
0,09 F k | 1 + x |
3

A
'
f =



| s
E l \ 1 x . 2
Unde A
'
= (0,001 ...0,005 )d

Jocul de montaj este :
A =
A
'
+ d |o
b
(T
b
T
p
) o
p
(T
p

T
0
)|

1
+ o
p
(T
p
T
0
)

42


Unde:
-
b =
(10,5...12)10
-6
este coeficientul de dilatare al boltului;
-
p
este coeficientul de dilatare al materialului pistonului;
- T
b
temperatura boltului care are valoarea de 425[K];
- T
p
temperatura umerilor pistonului care ia valori intre 425...475 [K];
- T
0
= 300 [K].

Daca boltul e flotant sau fix in piciorul bielei, deformatia f nu trebuie sa depaseasca
jocul diametral din umerii pistonului pentru a se evita griparea.
Cand pistonul este fabricat din material usor se obtine adesea < 0 deoarece T
p >
T
b
si

b <

p
. Rezulta, deci, necesitatea asigurarii strangerii la rece. Astfel jocul de montaj trebuie sa
asiguro o crestere a diametrului orificiilor din umeri cel putin egala cu strangerea in modul,






Se recomanda ca Tpm sa ia valori in intervalul 355...395[K].
Daca montajul se face racind boltul, temperatura acestuia trebuie sa respecte conditia:

Din calcule, rezulta:
k= 1.449

admisibil coeficient
fb 22.235 zecimi 10.5 0.47









43

4.3 Calculul si constructia pistonului
4.3.1 Stabilirea dimensiunilor
Pentru motorul de tip MAC de proiectat s-au ales urmatoarele date din intervalele recomandate:
Calculul pistonului

Date initiale

marimi geometrice

D raport 82 mm

L 1.2 98 mm

Hc 0.8 66 mm

Lm 0.9 74 mm

d 1.17 14 mm

H1 0.15 12 mm

H 0 3 mm

H2 0.04 3 mm

A 0 4 mm

B 7 mm

Aev 1.6 mm^2

delta 0.0009 1.287 mm

Gmanta 3 mm

d_gaura ungere 3 mm

n_gauri 3 -

Cursa 99 mm

dumeri 1.5 39 mm

dbolt 0.31 25.5 mm


44





4.3.2 Calculul pistonului

4.3.2.1. Calculul capului pistonului

D |1 + o
c

(T T )| A
'


D
c
=
cil 0 c

1 + o
p
(T
p
T
0
)




a) Diametrul capului pistonului

Dcap 81.62 mm

c
- coeficientul de dilatare al materialului cilindrului
Coef dilatare 0.000021 "-" 1.10E-05

c
- coeficientul de dilatare al materialului pistonului
T
cil
- temperatura cilindrului = 386...395 [K] racire cu lichid
T
cil
540 K


45

c

jocul la cald in fucntionare = (0,002...0,004)D


T
p
= T
cp
= 525...625 [K] aliaj usor
Tpiston 600 K
b) Verificarea la rezistenta



1 Solicitari mecanice capul pistonului se considera incastrat solicitat cu o sarcina
uniform distribuita egala cu presiunea maxima a gazelor
Eforturile unitare iau valorile extreme la margine:
- Pe directie radiala:
3 p
max
D
2

= (70...170 )|MPa|

o
r
=
i s

o
adm


max
16 o
2



Tip Pozitie Mecanic Termic Suma
Coeficienti
de
siguranta

radial
centru 42.99 -84.31 -41.32 1.73

margine 64.64 -41.31 23.33 2.57





tangential
centru 42.99 -84.31 -41.32 1.73
margine 21.33 102.88 124.21 1.03


46


4.3.2.2 Calcului regiunii port segmenti

Se verifica static la comprimare sub actiunea fortei maxime de presiune a
gazelor, Fc, si la intindere sub actiunea fortei maxime de inertie a partii din piston de
masa corespunzatoare capului regiunii port-segmenti,Fi, situata deasupra sectiunii de
calcul:

F = t D
2
p |N |
c
4
m ax


F =m R e
2
(1 + A)|N|
i p

Sectiunea periculasa, de calcul, este cea slabita de canalizatia de evacuare a uleiului
raclat de segmentul de ungere.

O =
t
(D
u
2
D
i
2

)v o
u


D
u
D
i



4 2

numarul gaurilor de ungere de diametru d
su
= 2...3 mm

d_gaura
ungere

3
n_gauri

10

D
u
= D 2 A
D
f
= D
u
2o
s


cmax
=


cadm

imax
=


iadm


Regiunea port segmenti



omega 1033.27 Eforturi

Fc -81433 N 78.81 MPa 1.02
Fi 9070 N 8.78 MPa 6.47
47

4.3.2.3 Calculul mantalei

a) Diametrul mantalei


Tm temperatura mantalei = 373...413 [K]
m = p coeficientul de dilatare al materialului pistonului
m- jocul la cald in functionare = (0,0003...0,0013)D
m = D-Dm = 0,2...0,7
D
manta
82.50
b) Verificarea presiunii maxime pe manta





Mantaua

Coef. Sig
pmax= 0.42 MPa 1.93
4.3.2.4 Calculul umerilor pistonului

Se verifica sumar, static la forfecare sub actiunea fortei maxime de presiune a
gazelor:


48





4.4 Calculul si constructia bielei
4.4.1 Alegerea materialelor
Marca Rezistenta la rupere
prin tractiune

r
[MPa]
Limita de curgere

c
[MPa]
Alungirea
A

[%]
30MoCrNi20 1250...1450 1050 9
E=21x10
4
[MPa]
otel
Modulul de elasticitate al materialului

4.4.2 Calculul piciorului bielei
4.4.2.1 Predimensionare
Diametrul exterior se alege in intervalul (1,3...1,7)d pentru MAC.

deb 39 mm

Diametrul interior al piciorului bielei se determina cu formula:
b pi
h d d 2 + = unde h
b
este grosimea bucsei de bronz. Ea trebuie aleasa in intervalul
(0,075...0,085)d pentru MAC.
db 25.5 mm
Grosimea minima a peretelui este:
2
min
pi pe
d d
h

=
Dupa efectuarea calculelor rezulta:
deb 39 mm
hp 7.7 mm
hb 2.8 mm
Alte dimensiuni importante sunt:
dpi 34.45 mm
b 25 mm
Pentru determinarea razei de racordare cu corpul bielei, , si pozitia sectiunii minime a
corpului , x
p
, si unghiul de incastrare, si , se vor alege doua dintre ele si vor rezulta
celelalte doua, folosind formulele:

+
+
= +
pe
p
d
L
5 , 0
5 , 0
cos
+
|
|
.
|

\
|
+ = sin
2

pe
p
d
x

Umerii pistonului


Coef. Sig
tau= 27.13 MPa 1.11
49

=30...40
=90...130
unghi inceput 110
raza de
racordare 80
temp. de lucru 110
Se alege si latimea corpului bielei in partea piciorului, L
p
=(0,48...0,6)d.
4.4.2.2 Verificarea de rezistenta
a) Efortul unitar maxim produs de forta care intinde biela
( )| | N R m F
gp i
A + = 1
2
e
( ) | | Nmm r F M
m i
4
0
10 297 3 , 3

=
( ) | | N F N
i
4
0
10 8 5720

=
F
i
este considerata uniform distribuita pe jumatatea superioara a piciorului bielei. Efortul
unitar maxim apare in fibra exterioara in zona de racordare cu corpul la un unghi +
p
=, unde
se alege intre 15...25.
Forta de intindere
-
18140.6 N
( )
0
6
1
2
6
2
max , ,
>
(

+
+
+
= > =
h
N k
h r h
h r
M
m
m
p i adm i r
o o o

( )
( )

+ =
+ =


N N r M M
F
N N
m
i
0 0
0
cos sin
2
cos

2
pi pe
m
d d
r
+
= - raza fibrei medii
( ) ( ) ( ) | |
2 2 2
sin cos + + =
e i e
r r r h
pi i
pe e
d r
d r
5 , 0
5 , 0
=
=

k fractiunea din forta normala, Np, preluata de piston
h E
h E
k
b b

+
=
1
1

Unghiul M0t N0t hp Mtfi Ntfi sigma e t sigma I t

90 0.0 -9070.3 7.7 0
-
9070.29 -28 MPa -28 MPa
91 -144.6 -9055.8 7.7 178.6593
-
9069.16 -28 MPa -27 MPa
92 -289.1 -9041.3 7.7 302.8343
-
9065.77 -27 MPa -27 MPa
93 -433.7 -9026.7 7.7 372.5443
-
9060.14 -27 MPa -27 MPa
94 -578.3 -9012.2 7.7 387.8217
-
9052.24 -27 MPa -27 MPa
50

95 -722.9 -8997.7 7.7 348.7113 -9042.1 -27 MPa -27 MPa
96 -867.4 -8983.2 7.7 255.271 -9029.7 -27 MPa -27 MPa
97 -1012.0 -8968.7 7.7 107.5716
-
9015.06 -28 MPa -28 MPa
98 -1156.6 -8954.2 7.7 -94.3033
-
8998.17 -28 MPa -28 MPa
99 -1301.1 -8939.7 7.7 -350.258
-
8979.05 -29 MPa -29 MPa
100 -1445.7 -8925.2 7.7 -660.182
-
8957.69 -29 MPa -30 MPa
101 -1590.3 -8910.7 7.7 -1023.95 -8934.1 -30 MPa -31 MPa
102 -1734.9 -8896.1 7.7 -1441.44
-
8908.29 -31 MPa -32 MPa
103 -1879.4 -8881.6 7.7 -1912.49
-
8880.26 -33 MPa -34 MPa
104 -2024.0 -8867.1 7.7 -2436.95
-
8850.01 -34 MPa -35 MPa
105 -2168.6 -8852.6 7.7 -3014.64
-
8817.57 -35 MPa -37 MPa
106 -2313.1 -8838.1 7.7 -3645.38
-
8782.92 -37 MPa -39 MPa
107 -2457.7 -8823.6 7.7 -4328.98
-
8746.09 -38 MPa -41 MPa
108 -2602.3 -8809.1 7.7 -5065.21
-
8707.08 -40 MPa -43 MPa
109 -2746.9 -8794.6 7.7 -5853.86 -8665.9 -42 MPa -46 MPa
110 -2891.4 -8780.0 7.7 -6694.69
-
8622.55 -44 MPa -48 MPa
111 -3036.0 -8765.5 7.7 -7587.45
-
8577.06 -46 MPa -51 MPa
112 -3180.6 -8751.0 7.7 -8531.9
-
8529.43 -49 MPa -54 MPa
113 -3325.1 -8736.5 7.8 -9527.74
-
8479.66 -51 MPa -57 MPa
114 -3469.7 -8722.0 7.8 -10574.7
-
8427.79 -53 MPa -59 MPa
115 -3614.3 -8707.5 7.8 -11672.5 -8373.8 -55 MPa -62 MPa
116 -3758.9 -8693.0 7.9 -12820.8
-
8317.73 -57 MPa -65 MPa
117 -3903.4 -8678.5 8.0 -14019.3
-
8259.58 -59 MPa -67 MPa
118 -4048.0 -8663.9 8.1 -15267.6
-
8199.36 -60 MPa -70 MPa
119 -4192.6 -8649.4 8.2 -16565.5
-
8137.09 -62 MPa -72 MPa
120 -4337.1 -8634.9 8.3 -17912.5
-
8072.79 -63 MPa -74 MPa
121 -4481.7 -8620.4 8.4 -19308.3
-
8006.46 -64 MPa -76 MPa
122 -4626.3 -8605.9 8.6 -20752.6
-
7938.13 -65 MPa -77 MPa
123 -4770.9 -8591.4 8.8 -22244.8
-
7867.82 -66 MPa -78 MPa
124 -4915.4 -8576.9 9.0 -23784.7 - -66 MPa -79 MPa
51

7795.53
125 -5060.0 -8562.4 9.2 -25371.8
-
7721.28 -66 MPa -80 MPa
126 -5204.6 -8547.8 9.4 -27005.6 -7645.1 -66 MPa -80 MPa
127 -5349.1 -8533.3 9.7 -28685.8 -7567 -65 MPa -80 MPa
128 -5493.7 -8518.8 10.0 -30411.9 -7487 -65 MPa -80 MPa
129 -5638.3 -8504.3 10.3 -32183.4
-
7405.12 -63 MPa -79 MPa
130 -5782.9 -8489.8 10.6 -33999.9
-
7321.38 -62 MPa -78 MPa


-27 MPa -27 MPa

-66 MPa -80 MPa


66 MPa 80 MPa
Sigma_min= -147.93 MPa
b) Efortul unitar maxim produs de forta care comprima biela

F
c
este considerata sinusiodala si distribuita pe jumatatea inferioara a piciorului. Eforul unitar
maxim se realizeaza tot in fibra exterioara, in zona de racordare la unghiul (in general se
considera diferit de ).
i c
F
D
F =
max
2
4

t

( )
0
6
1
2
6
' 2
'
max , ,
<

+
+
+
= > =
h
N k
h r h
h r
M
p
m
m
p c adm c r
o o o

( ) ( ) ( )
( )

+ =
(


|
.
|

\
|
+ =
' '
0
'
0
'
'
0
'
cos sin
2
cos
p m p
o
p
o rad
p
c o
p
N N r M M
F
N N
t
t


Sigma_max= 237.817 MPa

Unghiul M0c N0c hp Mcfi Ncfi
sigma e
C
sigma I
C

90 0.0 31646.1 7.7 0 31646 98 MPa 98 MPa
91 504.4 31595.5 7.7 -623 31642 96 MPa 96 MPa
92 1008.8 31544.9 7.7 -1057 31630 95 MPa 94 MPa
93 1513.2 31494.2 7.7 -1300 31611 94 MPa 94 MPa
94 2017.6 31443.6 7.7 -1353 31583 94 MPa 93 MPa
95 2522.0 31393.0 7.7 -1217 31548 94 MPa 94 MPa
96 3026.4 31342.3 7.7 -891 31505 95 MPa 95 MPa
97 3530.9 31291.7 7.7 -375 31453 96 MPa 96 MPa
98 4035.3 31241.0 7.7 329 31395 98 MPa 98 MPa
99 4539.7 31190.4 7.7 1222 31328 100 MPa
101
MPa
52

100 5044.1 31139.8 7.7 2303 31253 103 MPa
104
MPa
101 5548.5 31089.1 7.7 3573 31171 106 MPa
108
MPa
102 6052.9 31038.5 7.7 5029 31081 109 MPa
113
MPa
103 6557.3 30987.9 7.7 6673 30983 113 MPa
118
MPa
104 7061.7 30937.2 7.7 8502 30878 118 MPa
123
MPa
105 7566.1 30886.6 7.7 10518 30764 123 MPa
129
MPa
106 8070.5 30836.0 7.7 12719 30644 128 MPa
136
MPa
107 8574.9 30785.3 7.7 15104 30515 134 MPa
144
MPa
108 9079.3 30734.7 7.7 17672 30379 140 MPa
152
MPa
109 9583.7 30684.1 7.7 20424 30235 147 MPa
160
MPa
110 10088.2 30633.4 7.7 23358 30084 154 MPa
169
MPa
111 10592.6 30582.8 7.7 26473 29925 162 MPa
179
MPa
112 11097.0 30532.2 7.7 29768 29759 170 MPa
188
MPa
113 11601.4 30481.5 7.8 33242 29585 177 MPa
198
MPa
114 12105.8 30430.9 7.8 36895 29404 184 MPa
207
MPa
115 12610.2 30380.3 7.8 40725 29216 192 MPa
217
MPa
116 13114.6 30329.6 7.9 44732 29020 198 MPa
226
MPa
117 13619.0 30279.0 8.0 48913 28818 205 MPa
235
MPa
118 14123.4 30228.4 8.1 53269 28607 211 MPa
243
MPa
119 14627.8 30177.7 8.2 57797 28390 216 MPa
250
MPa
120 15132.2 30127.1 8.3 62497 28166 221 MPa
257
MPa
121 15636.6 30076.5 8.4 67367 27934 225 MPa
263
MPa
122 16141.0 30025.8 8.6 72405 27696 228 MPa
269
MPa
123 16645.4 29975.2 8.8 77612 27451 230 MPa
273
MPa
124 17149.9 29924.6 9.0 82984 27199 231 MPa
276
MPa
125 17654.3 29873.9 9.2 88522 26939 231 MPa
278
MPa
126 18158.7 29823.3 9.4 94222 26674 230 MPa
279
MPa
127 18663.1 29772.7 9.7 100084 26401 228 MPa 279
53

MPa
128 19167.5 29722.0 10.0 106107 26122 225 MPa
278
MPa
129 19671.9 29671.4 10.3 112288 25836 221 MPa
276
MPa
130 20176.3 29620.8 10.6 118625 25544 217 MPa
272
MPa


231 MPa
279
MPa

94 MPa 93 MPa


231 MPa
279
MPa
c) Eforturile unitare produse de boltul presat in picior (bolt fix in biela si montat cu joc in
umerii pistonului)
Presiunea de fretaj se determina cu relatia:
| | MPa
E
d d
d d
E
d d
d d
d
s s
p
bolt
bolt i bolt e
bolt i bolt e
pi pe
pi pe
pi
bolt
f
(
(
(
(
(

+
+
+

+
=

2
_
2
_
2
_
2
_
2 2
2 2
0

pf= 7.63 MPa
s
0
= 4...8 [m] strangerea initiala
s
z
=( ) ( )
0
T T d
pi bolt
o o - strangerea termica
T = 375...425 [K] temperatura in functionare

bolt
= 1,2x10
-5
[K
-1
] coeficientul de dilatare termica a boltului
= 10
-5
[K
-1
] coeficientul de dilatare termica a bielei
coeficientul lui Poisson
Efortul de fretaj in fibra exterioara este:
| | MPa
d d
d
p
adm f
pi pe
pi
f f
150 ... 100
2
,
2 2
2
= s

= o o
d) Coeficientul de siguranta la oboseala:
1
1
>
+ +
=

m
c
o o
c
|o
o
o v
o
o


2
max , c i
m
o o
o
+
=
54

2
max , c i
o o
o
v

=
f i
o o o + =
max , max

f c
o o o + =
max , min

2
min max
o o
o
+
=
n

2
min max
o o
o
i

=

= 0,12...0,2

k
= 1

-1
= 350...370 [MPa] otel aliat
coef. de sig 1.16

4.4.2.3 Verificarea deformatiei
Sageata maxima in planul normal la axa bielei se determina cu relatia:
( )
( )
bolt
o o
pi m
m i
p
d r b E
r F
f A s


= 5 , 0 90
2 10
6 , 9 2
3 5
3

sageata
maxima 0.092283 mm
4.4.3 Calculul capului bielei
a) Daca planul de separare a capacului este normal la axa bielei ( MAC cu z suruburi
se recomanda z=2 ), forta care revine unui surub este :
z
F
F
ic
s
=
Fs 2.7 19000.1 N
F
ic
forta maxia de intindere a capului bielei

( ) | |
2
max
1 e + A + = R m m m F
c A t ic


m
t
[kg] masa pieselor in miscare de translatie

m
A
[kg] masa partii din biela in rotatie

m
c
[kg] masa capului bielei

Fic= 14074.2 N
B b A
m m m =
m
B
= 0,275m
b
; m
b
= masa bielei
m
c
= (0,2...0,3)m
A

Forta de prestrangere initiala se incadreaza in intervalul (2...3)F
s
[N]:
55

F0 1.7
-
11963.0 N
Forta suplimentara in exploatare este in intervalul (0,15...0,25)F
s

[N]
Forta maxima in exploatare se determina cu formula:
] [
'
0
N F F F
s
+ =
E

b) Predimensionarea surubului

Diametrul minim al surubului se determina cu formula:
c
s
F c
d
o t

=
E
15 , 1
4

c = 2,5...4 - coeficient de siguranta la curgere
sigma c 800 MPa
db 9.5 mm
d0 10 mm
S-a ales surubul M10.

c) Verificarea la oboseala


| | MPa
d
F
s
4
2 max
t
o
E
=
| | MPa
d
F
s
4
2
0
min
t
o =
2
min max
o o
o
v

=

2
min max
o o
o
+
=
m

sigmamax 268.1 MPa
sigma min 168.8 MPa
sigmav 49.6 MPa
sigmamed 218.4 MPa
Se vor alege:


= 4...5,5;


= 0,8...1;
= 0,2.
Se vor calcula:
m c m
o
o

o
o

o
o
v o v
>

+
=

1
; ;
1

56


Astfe se determina:

beta0= 1.5

epasilon= 1

gama= 1.2
Se calculeaza coeficientul de siguranta:
m
c
c
o o
c
|
o
v
o
o
o
+ +
=
coef.sig= 2.98






4.4.3.1 Predimensionarea capului bielei


Dimensiunile capului sunt strans legate de cele ale fusului maneton (d
m
, L
m
),
alezaj, D, si diametrul exterior al filetului suruburilor. Diametrul manetonului:

d
m
= (0,56...0,72)D MAC in linie.
dm 54 mm
L
m
= (0,5...0,6)d
m
MAC in linie.
lm 45.1 mm
Fusul maneton se verifica sumar la presiune maxima si incalzire, cunoascand
valorile max si mediu, R
m,max
si R
m,med
ale reactiunilor din diagrama polara a acestuia:

1) Presiunea maxima

57

| | MPa
L d
R
p
m m
m
m
42 ... 20
'
max ,
max ,
s

=
L
m
= L
m
lungimea portanta a fusului maneton

2) Presiunea medie


| | MPa
L d
R
p
m m
med m
med m
100 ... 30
'
,
,
s

=
3) Coeficientul de uzura

130 ... 110
3
3
,
=
(

=
s
MJ
w p k
m med m f

(


=
s
m n d
w
m
m
60
t
- viteza periferica a fusului maneton
Diametrul interior al capului:

cu m c
h d d 2 + =
dmi= 1.2

Grosimea cuzinetului, h
cu
= (0,06...0,1)d
m

hcu 4.32 mm
Grosimea capului:


2
c ce
c
d d
b

=
latime
biela 44.1 mm
Raza de racordare cu corpul,
c
, pozitia sectiunii de incastrare si a sectiunii maxime a
corpului, x
c
, se stabilesc analogic cu cele ale piciorului:
L
c
= (1,1...1,35)L
p
latimea corpului bielei in partea capului, Lp fiind adoptat la calcului piciorului
lc 72 mm
4.4.3.2 Verificarea de rezistenta a capului bielei
Se face la intindere sub actiunea fortei F
c
, sinusoidal distribuita pe jumatatea
inferioara a capului. Folosind relatiile pentru grinzi drepte, efortul unitar in sectiunea de
racordare este:
| | MPa
A
N k
W
M k
A
c
n
C
M
ic
300 ... 100
0 0
= s

= o o
58

( )| |
( )| |

N F N
Nmm
L F
M
o
c ic
o
c
c ic

3 792 10
62 83 , 0
2
10
3
0
3
0

M0 34134.3 Nmm
N0 680.0 N

2
c ce
c
d d
L

= distanta intre axele suruburilor

+
=
|
|
.
|

\
|
+
=
c
cu
N
c
cu
M
h
h
k
h
h
k
1
1
1
1
3

Km 0.44
Kn 0.25
| |
3
2
6
mm
h b
W
c c
c
= modulul de rezistenta
| |
2
mm h b A
c c c
= aria sectiunii
Wc= 1164 mm3
Ac= 582 mm2

b
c
latime cap biela
latime
biela 44.1 mm
sigmaic 9.12 MPa
c_comp= 87.70 -
4.4.3.3 Verificarea deformatiei capului
Sageata maxima, in plan normal la axa bielei este:
( )
( )
cu
o o
c
cu c
c ic
c
l l E
l F
f A s
+

= 5 , 0 90
10
5 , 1 2
6
3

fc= 0.06 mm

| |
4
3
12
mm
bh
l
c
c
= momentul de inertie al sectiunii capului
| |
4
3
12
mm
h b
l
cu c
cu
= momentul de inertie al cuzinetului
59

cu
= (0,0003...0,003)d
m


4.4.4 Calculul corpului bielei

4.4.4.1 Dimensiunile corpului bielei

Dinemsiunile corpului bielei se determina pentru picior (indice p), pentru cap
(indice c) si mediu (indice M).

B = 0,75 H
p, c, M

a = 0,16 H
p, c, M

h = 0,666 H
p, c, M

e = 0,583 H
p, c, M

H
picior
= (0,48...1)d
c
latime corp picior
Hp= 28 mm
H
cap
= (1,1...1,35)H
p
latime corp cap
Hc 47 mm
Se verifica la oboseala prin intindere compresiune in sectiunea minima si medie
(in care se considera si flambajul ce insoteste comprimarea, in planul de miscare si cel de
incastrare)
- In sectiunea minima (m)

| | MPa
A
F
a
m
c
m
400 ... 200
max ,
= s = o o
| | mm a L Ba A
p
2 2 + =
| | MPa
A
F
m
i
m
=
min ,
o
F
i
valoarea de la calculul piciorului

3 ... 2
1
=
+ +
=

m
c
o o
c
|
o
o v
o
o
o


1
, , , ,

+ o c |
o o o
- se considera aceleasi de la piciorul bielei

2
min , max , m m
o o
o
v

=
2
min , max , m m
m
o o
o
+
=
sigma v 60.50 Mpa
Sigma med 50.96 Mpa

60


ccap 5.15 -
- In sectiunea medie (M), in planul de miscare

| | MPa
A
F F
a
M
iBM c
M
400 ... 200
max ,
= s

= o o
( )
M M M M M M
a H a a B A 2 2 + =
z
M
z
I
A L
c k

+ =
2
1
( )( )
| |
4
3 3
12
2
mm
a H a B H B
I
M M M M M M
z

=
c = 0,0002...0,0005


M
iBM c
M
A
F F +
=
max ,
o
( ) | || | N x V R V F
x t iBM
2
2
2
1 A A + = e
(

=
3
85 , 7
dm
kg

| |
3
2 1
dm V V V
t
+ =
( ) | |
3 2 2
1
4
dm b d d V
pe
=
t
- volumul piciorului
| |
3
2
2
'
dm
d L
x A V
e
p M
|
.
|

\
|
+ = -volum corp intre sectiunea medie si picior
( )
c p
x x L L + = '
4
'
5 , 1
2
pe
p
d L
x x

+ =
3 ... 2
1
=
+ +
=

m
z
c
o o
c
|
o
o v
o
o
o

2
min , max , M M
o o
o
v

=
2
min , max , M M
m
o o
o
+
=
64 , 0 = - strunjit fin

o o o
c | + , , - au aceleasi valori ca la picior


61

sigma v 54.06 MPa
Sigma med 23.69 MPa


ccorp 6.05 -


4.5 Calculul si constructia arborelui cotit

4.5.1 Stabilirea formei generale

4.5.1.1 Predimensionarea arborelui cotit




Dimensiuni
coturi Cot 1 Cot 2 Cot 3 Cot 4 Cot 5 Cot 6 Cot 7
l 1.30 1.30 1.30 1.30
dp 0.80 0.80 0.80 0.80 0.80
lp 0.40
62

dpi
dm 0.65 0.65 0.65 0.65 0.65 0.65
lm 0.55 0.55 0.55 0.55
dmi
b 0.28 0.28 0.28 0.28
h 1.2 1.2 1.2 1.2
ro

Dimensiuni
coturi Cot 1 Cot 2 Cot 3 Cot 4 Cot 5 Cot 6 Cot 7
l 107 107 107 107
dp 66 66 66 66 66
lp 15 15 15 15 85.28 0
dpi 0 0 0 0 0 0 0
dm 54 54 54 54 54 54
lm 46 46 46 46
dmi 0 0 0 0 0 0
grosime brat 23 23 23 23 0 0
latime brat 99 99 99 99
ro 0 0 0 0 0 0 0
4.5.1.2 Stabilirea formei si a ordinii de aprindere

Ordinea de
aprindere
dreapta stinga
pozitia
coturilor
1 1 0 0
2 3 0 180
3 2 0 180
4 4 0
4.5.1.3 Stabilirea dimensiuilor contragreutatilor
Cot Brat raza unghi
1
s 164 60
d 164 60
2
s 164 60
d 164 60
3
s 164 60
d 164 60
s 164 60
4 d 164 60
4.5.2 Calculul de verificare a arborelui cotit

4.5.2.1. Stabilirea elementelor de calcul

Fusurile maneton se numeroteaza consecutiv de la extremitatea din fata cu 1, 2, 3...i, iar
cele palier cu 0, 1, 2...i (cand alterneaza cu cele maneton).

63

4.5.2.1.1 Momentele de resucire care solicita fusurile

Palier:

=
=
j
z
z pj
M M
1


Mz momentul motor dezvoltat de cilindrul z (momentele Mz au aceiasi variatie cu unghiul
dar decalate potrivit ordinii aprionderilor)

Maneton:

=
+ =
1
1
5 , 0
j
z
j z mj
M M M

Va rezulta : Mp0 = 0 (neglijnad momentul transmis instalatiilor auxiliare si anexe prin
extremitatea din fata a arboerlui cotit).

=
= =
i
z
z rez pic
M M M
1

Mm1 = 0,5M1 Mp1 = M1
Mm2 = M1 + 0,5M2 Mp2 = M1 + M2
Mm3 = M1 + M2 + 0,5M3 Mp3 =M1 + M2 + M3 etc...

4.5.2.1.2 Reactiunile de pe fusurile palier

Se considera arborele echipat cu contragreutati identice in prelungirea tuturor bratelor.


a) Pentru paliere extreme (ex. j = 0)

( )
r P
F Z Z =
1 0
5 , 0
1 0
5 , 0 T T
P
=

Unde Z
1
si T
1
sunt Z,T din calculul dinamic.

( )
c b m A r
F F F F F + + = 2
,


b) Pentru palierele intermediare (ex. j = 1)

( ) sin cos cos
2
1
2 2 1 1
T F Z F Z Z
r r P
+ + =
( ) sin sin cos
2
1
2 2 1 1 r P
F Z T T T + + =
64

Unde Z
2
, T
2
sunt aceleasi cu Z,T de la calculul dinamic, dar decalate fata de Z
1
si T
1

potrivit ordinii de aprindere.

F
r
fortele de inertie ale amselor in miscare de rotatie, inclusiv a contragreutatilor;
F
r
= 0 daca contragreutatile echilibreaza 100% celelalte forte (F
A
, F
m
, F
b
, a partii din biela
in rotatie a manetonului respectiv bratului).

4.5.2.2 Vefificarea sumara la incalzire si presiunea maxima a fusurilor arborelui cotit

- Presiunea maxima:
| | MPa
l d
R
p
f f
f
f
'
max
max

=
- Presiunea medie:
| | MPa
l d
R
p
f f
fmed
fmed
'

=

Unde: l
p
lungimea portanta a fusului

f
raza de racordare a fusului cu bratul

] [ 2
'
mm l l
p p p
= - pentru paliere
] [ 2
'
mm l l
m m m
= - pentru manetoane

R
fmax
si R
fmed
se determina sin diagrama polara a fusului considerat.
pf pf mediu
coef.
pres coef. Kf
maneton 21.12 4.97 5.95 7.17
1 4.03 1.17 4.96 8.64
2 2.91 0.33 6.87 16.34
3 3.28 1.12 6.10 8.86
4 15.38 4.84 1.30 4.26
5 9 1.84 4.45 2.31
- Coeficientul de uzura (k
f
)

| | s m
n d
W
f
f f
/
60
10
3

=

t
- viteza periferica relativa in lagar
Pentru paliere
f
=
p
=1

3
f fmed f
W p R =

P
fmax
= 20...42 [MPa] pentu MAC


coeficient pres 20,00
65

Coeficientul de uzura are valori, in functie de material, in urmatoarele intervale:
- Alaij de Sn: k
f
= 75...95
5 , 0
3
|
.
|

\
|
s
MJ

- Alaij de Al: k
f
= 95...110
5 , 0
3
|
.
|

\
|
s
MJ

- Bronz cu Pb turnat: k
f
= 75...80
5 , 0
3
|
.
|

\
|
s
MJ

- Bronz cu Pb placat: k
f
= 110...130
5 , 0
3
|
.
|

\
|
s
MJ

Kf 280,00

kf coef. Kf
maneton 39.06 7.17
1 32.41 8.64
2 17.14 16.34
3 31.61 8.86
4 65.80 4.26

5 47.53 2.31


4.5.2.3 Verificarea de rezistenta a arborelui cotit

4.5.2.3.1 Fusurile palier

Fusurile palier se verifica la obiseala numai la rasuciere sub actiunea momentului M
p
(),
precizat anterior, in sectiunile care contin concentratori de tensiuni: racordare cu bratul cu raza
p

(SR) si a orificiului de ulei de diametru d
0
(SU).
Coeficientul de siguranta este:


m v
c
t t
c
|
t
t
t
t
t
+ +

=
1




2
min max
t t
t

=
v


2
min max
t t
t
+
=
m

66


p
P
W
M
min max,
min max,
= t

(
(

|
|
.
|

\
|

=
4
3
1
16
p
pi p
p
d
d d
W
t

1
1
2
0

= +
t
t
t

( )
o t
| | 6 , 0 ... 4 , 0 =
( ) 1 2 1
0
+ =
T
| |
o





4.5.2.3.2 Fusurile maneton

Fusurile maneton se verifica la oboseala atat la rasucire cat si la incovoiere in SN si SU.

a) Coeficientul de siguranta la rasucire, sub actiunea momentului M
m
(), se face
similar ca la c

.


Wm
M
P min max,
min max,
= t
(
(

|
|
.
|

\
|
=
4
3
1
16
m
mi m
m m
d
d d
W
t

m
mi
d
d
= o
m mi
d d
e
e

=
2
_






tau m ctau

Cot 2 2.52 56.26
Cot 3 5.01 28.21
Cot 4 7.52 18.79
Cot5 12.07 11.61
67









Sigmav Sigmam Csigma Csuma
Cot 1 42.37 28.52 11.13 7.90
Cot 2 37.46 -14.62 14.39 12.08
Cot 3 43.36 14.60 11.32 6.20
Cot 4 65.09 21.93 7.54 5.66

a) Coeficientul de siguranta la incovoiere

m v
c
o o
c
|
o
o
o
o
o
+ +

=
1

2
min max
o o
o

=
v

2
min max
o o
o
+
=
m

i
i
W
M
min max,
min max,
= o
2
m
i
W
W =
1 2
0
1
= +

o
o
o


M
i
momentul incovoietor

2
0
m
l
l = - pentru motoare cu cilindri in linie

68











- In sectiunea SR (punctul B)

( )
2 2
min max, min max,
b
F F b
l
Z M
c b
p
P i
+
|
|
.
|

\
|
+ = c

- In sectiunea SU (punctul A)

( ) ( )

cos
2
0 0 min max, min max,
|
.
|

\
|
+ + + + = l
b
F F l b l R M
c b p i

Sigmav Sigmam Csigma Csuma
Cot 1 11.55 -0.04 11.37 10.79
Cot 2 2.24 -0.60 14.09 14.36
Cot 3 19.60 11.59 14.22 10.26
Cot4 55.31 16.61 9.47 8.80


a) Coeficientul de siguranta total
2 2
t o
t o
c c
c c
c
+

=
E


In cazul in care i
c
>3(i
c
numarul de coturi ale arborelui cotit), se pot lua in calcul, sumar,
tensiunile suplimentare produse de vibratia torsionala, considerand in locul lui c

(atat la
fusurile palier cat si la cele maneton) un coeficinet de siguranta efectiv.

d
ef
c
c

o
=
69

( ) 2 08 , 0 1 + =
c d
i - coeficient de amplificare dinamica
Csuma
Cot 1 10.79
Cot 2 14.36
Cot 3 10.26
Cot 4 8.80
4.5.2.4 Datele necesare calculului coeficientilor de siguranta
Arborele cotit va fi fabricat din otel aliat 18MoCrNi13. Proprietaile
acestui material sunt:

- Rezistenta la rupere:
r
= 1100...1450 [MPa]



- Rezistenta la oboseala:
-1
= 380...500[MPa]

1 0
6 , 1

= o o
] [ 320 ... 300 6 , 0 ) 35 , 0 ... 25 , 0 (
1 1
MPa
r
= = =

o o t
] [ 220 ... 190 ) 2 ... 8 , 1 (
1 0
MPa = =

t t

- Coeficientul de sensibilitate al materialului: q = 1
- Ceoficientul teoretic de concentrare:
- pentru orificul de ulei cu d
0
= (0,1...0,33)d
f
-> 2...3
- pentru raza de racordare
f
/ d
f
: 0,0625 -> 1,75

0,125 -> 1,5
0,25 -> 1,2
0,5 -> 1,1
- Factorul de calitate al suprafetei: = 1,1...1,3 pentru fusuri ecruisate
= 1,2...1,7 pentru fusuri calite CIF

- Factorul dimensional:


Dimensiune [mm]

[MPa]

[MPa]

Csuma
10.79
14.36
10.26
8.80
70

20 0,90 0,88
30 0,85 0,83
40 0,80 0,78
50 0,75 0,72
100 0,65 0,60
500 0,55 0,50
Valorile uzuale pentru coeficinetii de siguranta, pentru motoare de automobil sunt:
- Pentu fusul palier c

= 3...4
- Pentru fusul maneton c

= 1,7...3
4.5.2.5 Bratele

Bratele se verifica la obosela atat la solicitari de rasucire cat si longitudinale in planul
tangent la suprafata palierului, normal la planul cotului si cel de miscare, in punctul C de
racordare cu fusul. Cand bratele sunt identice din punct de vedere constructiv, solicitarea in C
este aceiasi (se verifica un singur brat).


71


In functie de raportul h / b se calculeaza
br



h / b
br
h / b
br

1 0,208 3 0,267
1,5 0,231 4 0,282
1,75 0,239 6 0,299
2 0,246 8 0,307
2,5 0,258 10 0,313
a) Coeficientul de siguranta la solicitari longitudinale c



( )
hb
F Z
hb
b l Z
c p p p

+
+
=
min max,
2
min max,
min max,
3
o
L s e h ref o o o oo o o o
| | | | | | | =









curba curba

1 0,8 5 0,6
2 0,75 6 0,55
3 0,7 7 0,5
4 0,65 8 0,4

Acoperirea fusurilor:

R
d d
s
p m

+
=
2


Se aleg valori pentru
L s e h ref o o o oo o o
| | | | | | , , , , , din curbele de mai jos:

72





2
pi m
d d
R L
+
= - pentru paliere negaurite
73

2
m
d
R L = - pentru paliere gaurite
a) Coeficientul de siguranta la rasucire c



( )
2
min max,
min max,
2 b h
b l
br
p P
X
+
=
t
t
br
X - coeficientul lui Saint Venant
L s e h ref t t t to t t t
| | | | | | | =
Valorile coeficientilor
L s e h ref t t t to t t
| | | | | | , , , , , se aleg din figurile de mai jos:

si

se aleg din detele prezentate la verificarea fusurilor (h dimensiunea de rerefinta) iar =


0,7...0,8 pentru brate neprelucrate mecanic sau = 0,9...1,0 in cazul bratelor prelucrate mecanic.


tauv taum Ctau
Cot 1 1.35 0.91 257.10
Cot 2 1.02 0.61 354.68
Cot 3 0.61 0.09 772.43
Cot4 6.43 0.15 153.67