1 - Motoare Cu Ardere Interna (Mai) - Introducere

CURS
PCMAI

DR.ING. MARIASIU FLORIN
MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI
BIBLIOGRAFIE
BATAGA, N., BURNETE, N. MOTOARE CU ARDERE INTERNA,

Lito UTCN, 1995
BATAGA, N., s.a. MOTOARE CU ARDERE INTERNA,
Ed.Didac>ca si Pedagogica, Bucures>, 1995.
BOBESCU, Ghe., s.a. MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI
TRACTOARE (vol. I+II+III), Ed.Tehnica, Chisinau, 1996.
NEGREA, D.V. MOTOARE CU ARDERE INTERNA. PROCESE.
ECONOMICITATE. POLUARE, Ed.Sidonia, Timisoara, 1997
N E G U R E S C U , N . , s . a . M O T O A R E C U A R D E R E
INTERNA.PROCESE, Ed.MatrixRom, Bucures>, 1995.
Cele mai u>lizate motoare pentru ac>onarea

autovehiculelor si tractoarelor sunt motoarele
termice cu piston. Prin motor termic cu piston se
intelege motorul cu ardere interna cu piston aat
in miscare alterna>va.
Un motor cu ardere interna (MAI) este denit ca
ind un motor care transforma energia chimica a
combus>bilului in lucru mecanic, lucru mecanic
disponibil la arborele co>t.
Transformarea energiei chimice a combus>bilului
(prin ardere acestuia) in energie mecanica (lucru
mecanic) este inso>ta de o serie de pierderi.
PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA
In condi>ile actuale, in care se pune tot mai acut

problema folosirii ra>onale a combus>bilului la
aprecierea unui motor intereseaza principalii indici
de economicitate:
Randamentul efecDv (>ne seama de pierderile
termice si mecanice ale motorului);
Consumul specic efecDv de combusDbil
(consumul de combus>bil necesar producerii
unei unita> de energie, in g/kWh)
Indicii de economicitate reecta si gradul de
perfec4onare a unui motor.
Al> indici care trebuie lua> in considerare in

aprecierea unui MAI sunt:
Indici de economicitate (costul combus>bilului cu
care func>oneaza, costul motorului, durabilitatea
motorului, cheltuielile de exploatare si repara>e a
motorului);
Indici construcDvi (compac>tatea, puterea volumica
sau litrica, masa volumica sau litrica, masa pe
unitatea de putere);
Indicii de exploatare (siguranta in func>onare,
deservirea usoara, silen>ozitatea, mersul linis>t si
fara trepida>i, pornirea usoara, adaptabilitatea la
trac>une)
Ecienta economica a motorului trebuie

apreciata in complexitatea ei asYel ca chiar daca
prin perfec>onarile aduse motorului poate creste
pretul de cost acestea conduc la scaderea
cheltuielilor de exploatare, intre>nere etc.
CLASIFICAREA M.A.I.
1. Dupa procedeul de aprindere:
Motor cu aprindere prin comprimare (MAC)
aprinderea are loc datorita temperaturii rezultata
prin comprimarea incarcaturii proaspete din cilindru
(aer+combus>bil+gaze reziduale)
Motor cu cap de aprindere (cu cap incandescent)
aprinderea are loc datorita comprimarii incarcaturii
proaspete si datorita temperaturii locale a unui
perete cald)
Motor cu aprindere prin scanteie (MAS)
aprinderea amestecului aer+combus>bil se face de
la o scanteie electrica
2. Dupa starea combusDbilului

Motor cu combusDbil lichid
Motor cu gaz combus>bili sub forma gazoasa
Motor policarburant motorul poate u>liza
combus>bili cu diferite proprieta> de aprindere
Motor cu gaz si injecDe pilot lichida
combus>bilul principal este gazos iar
combus>bilul lichid este u>lizat doar pentru
aprindere
3.Dupa procedeul de formare a amestecului

MAS cu carburator amestecul aer+combus>bil se
realizeaza in afara cilindrilor in carburator
MAS cu injecDe de benzina combus>bilul este
injectat e in tubulatura de admisie a aerului e
direct in cilindru
MAC cu injecDe de motorina aerul este admis si
comprimat in cilindru iar combus>bilul este injectat
in cilindru la sfarsitul procesului de comprimare
Motor cu amestecator (motor cu gaz) amestecul
aer+gaz se realizeaza in exteriorul cilindrului in
echipamentul de amestecare (amestecator).
4.Dupa ciclul motor

Motor in patru (4) Dmpi ciclul de lucru se
realizeaza la patru curse succesive ale pistonului
sau la doua rota>i complete ale arborelui co>t
Motorul in doi (2) Dmpi ciclul de lucru se
realizeaza la doua curse succesive ale pistonului
sau la o rota>e completa a arborelui co>t

5.Dupa procedeul de racire

Motor racit cu aer cilindrii si chiulasa sunt
racite cu aer
Motor racit cu lichid cilindrii si chiulasa sunt
racite cu lichid
6.Dupa modul de acDonare a pistonului

Motor cu simplu efect arderea are loc pe o singura
parte a pistonului
Motor cu dublu efect arderea are loc alterna>v pe
o parte si de alta a ecarui piston
Motor cu pistoane opuse in ecare cilindru exista
cate doua pistoane legate mecanic avand intre ele
uidul de lucru
Motor reversibil sensul de rota>e poate
schimbat prin u>lizarea unui sistem de comanda
Motor cu pistoane libere pistoanele nu sunt
legate mecanic intre ele si nu se transmite putere la
arborele motor. Puterea se transmite sub forma de
gaz cald.
7.Dupa dispunerea cilindrilor

Motor verDcal cilindrii sunt situa> deasupra
arborelui co>t
Motor orizontal cilindrii sunt situa> in acelasi
plan cu arborele co>t
Motor inversat cilindrii sunt situa> sub
arborele co>t
Motor in linie cilindrii sunt dispusi pe un singur
rand
Motor in V cilindrii sunt dispusi pe doua linii in
V, pe un singur arbore co>t
Motor cu cilindrii opusi (boxer) doua randuri

paralele de cilindrii situa> in acelasi plan si
dispusi de o parte si de alta a arborelui co>t
Motor inclinat axele cilindrilor sunt inclinate
fata de un plan ver>cal
Motor in stea motor cu numar impar de
cilindrii dispusi uniform in jurul unui arbore co>t
Motor in X motor cu patru randuri de cilindrii si
un singur arbore co>t
Motor in H motor cu doi arbori co>>, cu patru
randuri de cilindrii dispusi in doua planuri
paralele
Cel mai important criteriu de clasicare din cele

prezentate anterior este cel legat de procesul de
aprindere (MAS si MAC)!!!
Ciclul funcDonal al unui motor in 4 Dmpi
Ciclul func>onal al motorului in 2 >mpi
DEFINITII
pms punct mort superior (pozi>a pistonului
corespunde volumului minim al uidului motor in
cilindru)
pmi punct mort inferior (pozi>a pistonului
corespunde volumului maxim al uidului motor
in cilindru)
Cursa pistonului (S) in mm este spa>ul parcurs
de piston intre cele doua puncte moarte
Alezajul (D) in mm este diametrul cilindrului.
Cilindreea unitara (Vs) volumul descris de

piston intr-o cursa iar cilindreea totala (Vt) este
suma acestor volume pentru cei (i) cilindrii ai
motorului.
Raportul de compresie () denit ca ind

raportul dintre volumul maxim ocupat de uidul
motor (Va) si volumul minim (Vc).
Unghiul de rotaDe al arborelui coDt () oRAC

este unghiul format de cotul arborelui co>t cu
axa cilindrului.
Viteza medie a pistonului (wpm) este viteza cu

care pistonul parcurge doua curse succesive, in
>mpul (60/n)

La motoarele de tractoare si autocamioane
wpm=7,8...12 m/s iar la autoturisme wpm=12...17
m/s.
Tura>a si sarcina motorului denesc regimul de

func>onare al unui motor.
Sarcina este puterea dezvoltata de motor si
preluata (consumata) de autovehicul la un moment
dat. Sarcina se regleaza prin intermediul pedalei de
accelera>e.
Pentru o func>onare stabila a motorului incarcarea
trebuie sa e egala cu sarcina.
Aprecierea valorii sarcinii se realizeaza prin
intermediul coecientului de sarcina (), coecient
care reprezinta raportul dintre puterea efec>va (Pe)
si puterea efec>va con>nua (Pec) a motorului pentru
o tura>e data.
Puterea efecDva conDnua (Pec) este valoarea

maxima a puterii ce poate dezvoltata de motor
in mod con>nuu, la o tura>e data, fara
modicarea indicilor motorului si fara apari>a
unor uzuri anormale.
Puterea efecDva intermitenta Pei poate dezvoltata

de motor pentru intervale scurte de >mp (15 min la
o ora). Puterea conDnua maxima limitata de uzina
constructoare a motorului este puterea nominala
(Pen) la tura>a nominala corespunzatoare (nn).
Sarcina corespunzatoare Pec ( =1) se numeste
sarcina plina, cea corespunzatoare Pei ( =1,1)
sarcina totala iar cea corespunzatoare mersului in
gol Pe=0 ( =0) sarcina nula. Intre sarcina nula si
sarcina plina (0< <1) este domeniul sarcinilor
par4ale iar intre sarcina plina si sarcina totala este
domeniul suprasarcinilor.
Calitatea amestecului (propor>a dintre

combus>bil si aer) se numeste dozaj si se
exprima prin intermediul coecientului de dozaj
(d).
,unde Cc este can>tatea de combus>bil din

amestec iar Ca este can>tatea de aer.
CombusDbil
Dozajul
Coecient de dozaj
Raport aer-combusDbil
Motorina
0.070
14.40
Pacura
0.072
14.00
Benzina
0.068
14.70
Metanol
0.173
5.78
Etanol
0.111
9.00
Metan
0.058
17.24
Hidrogen
0.029
34.48
Daca can>tatea de aer din amestec este cea

minima necesara pentru arderea completa a
combus>bilului dozajul se numeste teoreDc sau
stoichiometric.
Cand can>tatea de aer este in exces dozajul se
numeste sarac iar cand can>tatea de aer este
mai mica decat cea corespunzatoare dozajului
teore>c dozajul se numeste bogat. (termenii de
sarac si bogat se refera la combus2bil!!!)
Aprecierea calita>i amestecului se realizeaza prin

intermediul coecientului de exces de aer ()
care este denit ca ind raportul dintre
can>tatea de aer (L) disponibila pentru arderea a
1 kg de combus>bil si can>tatea minima de aer
(Lmin) necesara pentru arderea teore>ca a 1 kg de
combus>bil
Dozaj teore>c (=1), sarac (>1), bogat (<1)
Coecientul de exces de aer in cazul

motoarelor MAC (Diesel)
Admisie normala
CombusDbil lichid
Supraalimentare
CombusDbil gazos
InjecDe directa
1,31,7
InjecDe indirecta
1,11,4
InjecDe directa
1,52,5
InjecDe indirecta
1,31,7
1,42,2
Principalii indici energeDci ai motorului raporta> la

arborele co>t al motorului sunt :
Le lucrul mecanic efec>v
pe presiunea medie efec>va
Pe puterea medie efec>va
Daca raportarea se face la suprafata pistonului sau

la diagrama indicata avem:
Li lucrul mecanic indicat
pi presiunea medie indicata
Pi puterea medie indicata
Legatura dintre cele doua grupe de indici se

realizeaza prin intermediul randamentului mecanic
(m)
PARAMETRII FUNCTIONALI
Precizarea regimului func>onal al unui motor
reclama determinarea si indicarea simultana a
doi parametrii turaDa si sarcina.
Sarcina motorului poate apreciata prin lucru
mecanic care este produs pe ciclu si cilindru,
lucru mecanic ce poate evaluat pe diagrama de
varia>e a presiunii in cilindrul motorului
(diagrama indicata).
Se deneste presiunea medie indicata (pi) ca

ind raportul dintre lucrul mecanic indicat si
volumul cilindrului motorului
Cu ajutorul pi se pot compara motoarele intre

ele. Cel mai bun motor va cel care realizeaza o
presiune medie indicata cea mai mare.
Cu ajutorul presiunii medii calculate se poate calcula

puterea indicata a motorului (Pi)
(kW)
, unde:
() este numarul de >mpi ai motorului (2 sau 4)

(Vs) cilindreea in litri
(n) tura>a in rot/min
(K) constanta ce depinde de unitatea de masura a lui
(pi),K=30 daca pi este in [MPa], K=300 daca pi este in
[bar].
Puterea indicata (Pi) reprezinta puterea produsa

la nivelul cilindrului motorului iar puterea
furnizata u>lizatorului (puterea efecDva Pe este
mai mica) datorita consumurilor interna ale
motorului (pentru evacuarea gazelor arse si
admisia incarcaturii proaspete, invingerea
frecarilor, antrenarea mecanismelor auxiliare
etc.). Raportul dintre cele doua puteri apreciaza
gradul de perfec>une al construc>ei motorului si
se numeste randament mecanic (m).
Pe baza puterii efec>ve masurate la standul de

proba se poate determina presiunea efecDva
medie (pe)
, sau
Pe baza legaturii dintre putere si moment
, vom avea
(Nm)
INDICI TEHNICO-ECONOMICI
Randamentul efecDv (e) apreciaza calitatea
procesului de transformare a caldurii in lucru
mecanic u>lizabil.
, unde:
Ch consumul orar de combus>bil in kg/h
Hi puterea calorica inferioara a combus>bilului in
kJ/kg
Le lucrul mecanic efec>v produs de motor in kJ/h
La fel, randamentul indicat este dat de rela>a
Legatura dintre randamente este data de rela>a
, ce arata ca randamentul efec>v are doua

componente. O componenta termodinamica (i)
si o componenta mecanica (m)
Economicitatea motoarelor se apreciaza prin

valoarea consumului specic de combus>bil,
denit ca si raportul dintre consumul orar de
c o m b u s > b i l ( C h ) s i p u t e r e a e f e c > v a
corespunzatoare (Pe).
(g/kWh)
INDICII DE PERFORMANTA
Apreciaza gradul de fortare al motorului sau de
compac>tate construc>va a lui.
Puterea litrica (PL) raportul dintre puterea
efec>va maxima si cilindreea totala a motorului
(kW/litru)

200
180
50 kW/dm3
Puterea maxima Pmax [kW]
160
140
40 kW/dm3
120
PL
100
30 kW/dm3
80
60
40
20
0
0
500
1000
1500
2000
2500
Cilindreea totala Vt [cm3]
3000
3500
4000
4500
EvoluDa puterii litrice motoare Diesel VW

70
60
50
2000, 58
PL [kW/litru]
1998, 45
40
1993, 35
30
1976, 25
20
1936, 13
10
0
1880
1897, 0.67
1900
1920
1940
1960
1980
2000
2020
Viteza medie a pistonului (wpm) apreciaza

rapiditatea motoarelor si cons>tuie un criteriu de
apreciere a uzurii motorului (cu cat wpm este mai
mare cu atat durabilitatea motorului scade)
(m/s)
Motoare lente wpm=3...6,5 m/s
Motoare semirapide wpm=6,5...10 m/s
Motoare rapide wpm >10m/s (formula 1 si motoarele
de locomo>va)
Puterea specica (P S ) este un indicator

important pentru forma construc>va a
pistonului. Puterea specica (PS) este raportul
dintre puterea efec>va maxima si aria totala a
suprafetelor transversale ale cilindrilor
motorului.
(W/mm2)
1- piston Al, monobloc

2-piston fonta, monobloc
3-piston compus (mai multe buca> din diferite materiale)
Masa specica (ms) este masa motorului uscat

(fara combus>bil, ulei si lichid de racire) complet
echipat, raportata la puterea efec>va maxima.

(kg/kW)
Puterea pe cilindru (PCIL)

(kw/cilindru)
Masa litrica (mL) masa motorului uscat
raportata la cilindreea totala

(kg/litru)

1 - Motoare Cu Ardere Interna (Mai) - Introducere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 - Motoare Cu Ardere Interna (Mai) - Introducere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS

DR.ING. MARIASIU FLORIN

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

BATAGA, N., BURNETE, N. MOTOARE CU ARDERE INTERNA,

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Cele mai u>lizate motoare pentru ac>onarea

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

In condi>ile actuale, in care se pune tot mai acut

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Al> indici care trebuie lua> in considerare in

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Ecienta economica a motorului trebuie

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

2. Dupa starea combusDbilului

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

3.Dupa procedeul de formare a amestecului

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

4.Dupa ciclul motor

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

5.Dupa procedeul de racire

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

6.Dupa modul de acDonare a pistonului

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

7.Dupa dispunerea cilindrilor

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Motor cu cilindrii opusi (boxer) doua randuri

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Cel mai important criteriu de clasicare din cele

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Ciclul funcDonal al unui motor in 4 Dmpi

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Ciclul func>onal al motorului in 2 >mpi

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Cilindreea unitara (Vs) volumul descris de

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Raportul de compresie () denit ca ind

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Unghiul de rotaDe al arborelui coDt () oRAC

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Viteza medie a pistonului (wpm) este viteza cu

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Tura>a si sarcina motorului denesc regimul de

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Puterea efecDva conDnua (Pec) este valoarea

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Puterea efecDva intermitenta Pei poate dezvoltata

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI