0% au considerat acest document util (0 voturi)
190 vizualizări7 pagini

Cap 05 Proiectarea Blocului Motor

Documentul descrie principiile de proiectare a blocului motor. Blocul motor are rol structural și fixează diverse mecanisme și ansambluri. Rigiditatea și stabilitatea dimensională sunt condiții importante. Există mai multe soluții constructive pentru bloc, în funcție de tipul motorului.

Încărcat de

steal3
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
190 vizualizări7 pagini

Cap 05 Proiectarea Blocului Motor

Documentul descrie principiile de proiectare a blocului motor. Blocul motor are rol structural și fixează diverse mecanisme și ansambluri. Rigiditatea și stabilitatea dimensională sunt condiții importante. Există mai multe soluții constructive pentru bloc, în funcție de tipul motorului.

Încărcat de

steal3
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

PROIECTAREA BLOCULUI MOTOR

Princi pii de proi ect ar e a blocul ui mot or


Din punct de veder e struct ur al blocul mot orului ndeplinet e rolul de
schel et al motorului, el servind la fixarea i ampl as ar ea diverselor
mecani s me i subans a mbl e.
n timpul funcionrii blocul mot orului preia forele i moment el e
dezvolt at e n diferitele mecani s me. De aceea principal el e condiii pe care
trebui e s le ndeplineasc sunt: rigiditat e opti m i stabilitat e dimensional .
a proiect ar ea blocului motor se va avea n veder e c rigiditat ea
mot orului poat e fi obinut prin urmt oar el e met ode: nervur ar ea pereilor
transvers ali n speci al n zona de spri!inire a arborel ui cotit" mrirea
numr ul ui de lagre al arborel ui cotit" prin turnar ea ntr# o pies monobloc a
blocului cilindrilor cu cart erul" prin utilizarea soluiei de cart er tunel.
$ormel e constructive ale blocului mot orului difer n funcie de tipul
mot orului" numr ul i dispuner ea cilindrilor" tipul de rcire" tipul cmilor
de cilindri.
Blocul mot or al mot orul ui rcit cu lichi d
a motoar el e rcite cu lichid cilindrii sunt grupai n blocul cilindrilor
care mpreun cu cart erul se constitui e ntr# o singur pies %fig.&. '.(
)onstruciile cu blocul cilindrilor i cart erul ca piese separ at e sunt
$ig.&.'.*loc mot or
''+
utilizat e numai la motoar e de mare put er e. ,sambl ar ea n acest caz se
realizeaz cu uruburi lungi, care asigur mont a! ul chiulasei cu blocul i
cart erul.
*locul motorului poat e fi proiect at cu cilindri nedemont abili soluie la
care cilindri i blocul se constit ui e ntr# o pies unic i cu cilindri demont abili,
c-nd cilindri se constitui e n piese separ at e care se mont eaz n bloc.
*locul motorului cu cilindri nedemont abili are cost ul de fabricai e i de
$ig.&.../chema dispunerii element ul ui blocului motor
''0
mont a! mai redus, n schi mb est e mai complicat constructiv. n plus soluia
det er mi n apariia de tensiuni interne dup turnar e datorit durat elor i
vitezelor inegal e de rcire a pereilor ext eriori i interiori, de asemene a n
timpul funcionrii apar tensiuni termice mai mari datorit gradi ent ul ui de
temper at ur axial i radial. *locul cu cilindri nedemont abili se utilizeaz la
mot oar el e de autot urisme i autovehicul e uoar e.
*locul cu cilindri demont abili prezint o serie de avant a! e fa de
blocul cu cilindri nedemont abili dintre care cele mai import ant e sunt:
confecionar ea cilindrilor din mat eri al e cu caliti superioar e de rezist en la
uzur" simplificarea turnrii blocului mot or" meni ner ea blocului n cazul
uzurii sau defect rii unuia din cilindri" reducer ea tensiunilor termice ale
cilindrului" se uureaz remedi er ea n cazul uzurii cilindrilor n exploat ar e.
n cazul mot oar el or cu aleza! e mai mari de '.1 mm se utilizeaz
soluia cu cilindri demont abili.
)ilindrii demont abili pot fi de dou tipuri: umed sau uscat.
)ilindrul demont abil umed est e udat la ext erior de ctre lichidul de
rcire. /oluia asigur o bun trans mi t er e a cldurii la lichidul de rcire.
)ilindrul uscat se mont eaz cu str-nger e sau liber n cilindrul prelucrat
n bloc, astfel c el nu est e udat de lichidul de rcire.
2tilizarea cilindrului demont abil de tip uscat mr et e rigiditat ea
blocului motor ceea ce det er mi n mrirea durabilitii mecani s mul ui mot or.
a proiect ar ea element el or blocului motor cu cilindri demont abili se
are n veder e lungimea cilindrului. ,ceast a est e det er mi nat in-nd seama
de condiia ca mant aua pistonului s nu dep eas c marginea inferioar a
cilindrului cu mai mult de '1# '& mm.
n cazul utilizrii cmii demont abil e n blocul motor se prevede un
$ig.&.3./chema dispunerii nervurilor blocului mot or
''4
loca inelar de spri!in a cmii. a proiect ar e se are n veder e c presiunea
dezvolt at pe suprafa a de spri!in nu trebui e s dep eas c 341# 5.1 67mm
.
la blocul din font i '51# '41 67mm
.
la blocul din alia!e de aluminiu.
,naliza struct urii blocului mot or arat c acest a est e constit uit dintr# o
plac superioar %fig.&...( pe care se aeaz chiulasa, o plac intermedi ar
n care se fixeaz part ea inferioar a cilindrilor i care nchide cma a de
lichid de rcire. ,cest e plci sunt legat e ntre ele prin pereii transvers ali
interiori i pereii ext eriori longitudinali, unii cu pereii cart erul ui i corpul
lagr elor paliere ale arborelui cotit.
8entru a asigura rigiditat ea neces ar pereii blocului mot or se
nervur eaz at -t la interior c-t i la ext erior %fig.&.3.( astfel nc-t aceast a se
constit ui e sub form de corp zbrel at.
8roiect ar ea blocului mot or ncepe de la seciunea primului cilindru i
se dezvolt n direci e longitudinal av-nd n veder e dat el e constructive
obinut e n urma calcului termic i dinamic.
$orma cart erul ui se stabilet e pornind de la traiect ori a descris de
punct el e ext erioar e ale bielei n micar ea sa %fig.&. 5.(.
9rosimea pereilor se adopt c-t mai subiri posibil deoar ece nervurile
preiau tensiunile din timpul funcionrii. /e recomand pentru blocurile din
font grosi mi de peret e de 5:& ;mm< i +:4 ;mm< pent ru blocurile din
alia!e de aluminiu.
6ervurile prevzut e pentru mrirea rigiditii blocului vor avea grosimi
cu ':. ;mm< mai mari dec-t grosi mea pereilor ext eriori, ele se racordeaz
$ig.&.5./chema stabilirii formei
cart erului blocului mot or
''=
la perei i suprafe el e de spri!in cu raze mari.
8entru rcirea cilindrilor se prevede o camer de rcire cu grosi me a
strat ul ui de lichid de 5:4 ;mm<. /eciunea camer ei de rcire trebui e s ia n
consider ai e fapt ul c viteza lichidului de rcire nu trebui e s dep eas c 3,&
;m7s<, pentru a nu antrena depunerile care pot obtura canal el e de circulaie.
$orma camer el or de rcire se adopt n aa fel nc-t s se elimine posib
ilitat ea de formar e a pungilor de vapori.
n funcie de cerin el e privind exploat ar ea motorului, camer el e de
rcire pot fi prevzut e cu ferest r e de vizitare nchise cu capace.
a proiect ar ea plcii superioar e se va avea n veder e ca bosa! el e
pent ru uruburile chiulasei i uruburile pentru capacel e lagrelor paliere s
fie c-t posibil colinear e. Diamet rul uruburilor pentru chiulas se situeaz
ntre 4:'. ;mm<, iar ad-nci mea de nurubar e est e %',&:., 1( d
urub
pentru
bloc din font i de %.,&:3,1( d
urub
pent ru bloc din alia! de aluminiu.
agrel e arborel ui cotit se prevd n pereii transver s ali ai blocului i
sunt constituit e din dou pri, separ at e printr# un plan care trece prin axa
fusului palier i est e normal la pereii transvers ali.
agrel e arborel ui cotit pot fi proiect at e n dou variant e: lagre
suspendat e i lagr e rezemat e. >otoarel e de autovehicul e sunt prevzut e
cu lagre din prima cat egori e.
)apacel e lagrelor se centr eaz lateral n bloc %fig.&.&.(, nlimea de
centr ar e fiind de '1:'& ;mm<, pent ru blocul din font i '&:31 ;mm<
pent ru blocul din alia! de aluminiu. 8entru centrar ea capacel or se pot adopt a
i soluii cu tifturi sau buce prizoniere.
n cazul n care se adopt soluia constructiv cu arborel e cu came
ampl as at n bloc, lagrel e acest ui a sunt prevzut e n pereii transvers ali ai
cart erul ui, au forma unor orificii i sunt ntr# un numr mai redus fa de
numr ul lagr elor paliere.
$ig. &.& /chema centrrii capacului lagrului palier
$ig. &.0./chema asambl rii chiulasei
cart erul cu cu blocul cilindrilor i
cart erul mot orului cu uruburi scurt e
$ig.&.+./chema asambl rii chiulasei
cu blocul cilindrilor i cart erul
motorului cu uruburi lungi
'.1
n blocul motor se ampl as eaz o part e din canalizai a instal ai ei de
unger e. ?ampa de ulei strbat e ntregul bloc i est e ampl as at n gener al la
baza cilindrilor av-nd diamet r ul de '....'5 mm" din ea pornesc ramificaii
ctre lagr el e paliere, lagrel e arborel ui cu came i axul culbut orilor,
diamet r ul acest or a fiind de +:4 ;mm<.
8e suprafe el e lateral e ale blocului motor se prevd bosa! e pent ru
asambl ar ea organel or anexe.
8entru a rspunde cerin elor impuse privind siguran a n funcionar e,
blocul mot or se toarn din font cenui e. n cazul proiect rii soluiei cu
cilindri demont abili pentru bloc se prevede o font ieftin m@rcile $
c
.11,
$
c
.51, $
c
.41" iar c-nd cilindrii sunt nedemont abili se utilizeaz font a de
calitat e sau font a uor aliat .
,lia!ele de aluminiu sunt utilizat e pentru motoar e pentru autovehicul e
uoar e.
Blocul mot oar el or rcit e cu aer
a mot oar el e rcite cu aer cilindri sunt individuali i sunt mont ai n
cart erul motorului.
,sambl ar ea cilindrilor cu cart erul mot orului se poat e realiza dup dou
scheme: a( cu uruburi lungi care trec prin chiulas p-n la suprafa a de
aezar e a cart erul ui %fig.&.+.(" b( cu uruburi scurt e printr# o flan de reazem
%fig.&. 0.(.
2leiul neces ar ungerii organel or mont at e pe chiulas se trimit e prin
conduct e ext erioar e sau prin ti!ele mpingt oar e.
Calcul ul blocul ui mot or
n cazul n care se consider blocul mot or sub forma de corp zbrel at ,
$ig. &.4 /eciune prin mot orul rcit
'.'
se calculeaz zabrel el e dup model el e staticii grafice, construci a fiind
format din element e ce sunt imaginat e ca fiind solicitat e numai la traciune
sau compr esi une.
?igiditat ea blocului se calculeaz convenional cu urmt oar ea relaie:
R = F/f. '1
#3
;67mm< %&.'(
unde: F # fora de ncrcar e pe mi!loc"
f # sgeat a maxi m la spri!inirea pe lagrel e ext erne ;mm<.
?ezult at ul nu trebui e s fie mai mic de .1:.& ;67mm<
Dac R est e mai mare de '11:'&1 ;67mm< pericolul apariiei
vibraiilor la ncovoier e est e mai redus.
Datorit faptului c blocul mot orului est e o pies complicat i supus
la solicitri statice i dinamice est e dificil de realizat un calcul exact prin
met ode tradiional e.
Dezvolt ar ea programel or de calculat or cu element finit permit e analiza
solicitrilor i optimizarea soluiei constructive a blocului mot or nc din faza
de proiect ar e.
'..

S-ar putea să vă placă și