UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA

CATEDRA DE AUTOVEHICULE SI MOTOARE

PROIECT la Calculul si constructia motoarelor cu ardere interna II

Tema: Motor cu aprindere prin scanteie

Student: Besliu Abel- David

Sectia AR Anul IV, grupa 1181

Indrumator: Sef. lucr. dr. ing. RADU Sebastian

1.BLOCUL MOTOR

1.2.Proiectarea blocului motor:

Din punct de vedere structural blocul motorului îndeplineşte rolul de schelet al motorului, el
servind la fixarea şi amplasarea diverselor mecanisme şi subansamble.

La proiectarea blocului motor se va avea în vedere că rigiditatea motorului poate fi obtinută

prin următoarele metode: nervurarea peretilor transversali în special în zona de sprijinire a
arborelui cotit; mărirea numărului de lagăre al arborelui cotit; prin turnarea într-o piesă
monobloc a blocului cilindrilor cu carterul; prin utilizarea solutiei de carter tunel. Formele
constructive ale blocului motorului diferă în functie de tipul motorului; numărul şi dispunerea
cilindrilor; tipul de răcire; tipul cămăşilor de cilindri.

1.3Blocul motor al motorului răcit cu lichid:

Blocul motorului poate fi proiectat cu cilindri nedemontabili solutie la care cilindri şi blocul se
constituie într-o piesă unică şi cu cilindri demontabili, când cilindrii se constituie în piese
separate care se montează în bloc. Blocul motorului cu cilindri nedemontabili are costul de
fabricatie şi de montaj mai redus, în schimb este mai complicat constructiv. În plus solutia
determină aparitia de tensiuni interne după turnare datorită duratelor şi vitezelor inegale de
răcire a peretilor exteriori şi interiori, de asemenea în timpul functionării apar tensiuni termice
mai mari datorită gradientului de temperatură axial şi radial. Blocul cu cilindrii nedemontabili
se utilizează la motoarele de autoturisme şi autovehicule uşoare.

Fig.1.1.Blocul motor
Blocul cu cilindri demontabili prezintă o serie de avantaje fată de blocul cu cilindri
nedemontabili dintre care cele mai importante sunt: confectionarea cilindrilor din materiale
cu calităti superioare de rezistentă la uzură; simplificarea turnării blocului motor; mentinerea
blocului în cazul uzurii sau defectării unuia din cilindri; reducerea tensiunilor termice ale
cilindrului; se uşurează remedierea în cazul uzurii cilindrilor în exploatare.

Fig.1.2.Schema dispunerii elementului blocului motor

În cazul motoarelor cu alezaje mai mari de 120 mm se utilizează solutia cu cilindri

demontabili. Cilindrii demontabili pot fi de două tipuri: umed sau uscat.

Pentru a asigura rigiditatea necesară pereţii blocului motor se nervurează atât la interior cât
şi la exterior astfel încât aceasta se constituie sub formă de corp zăbrelat. Proiectarea
blocului motor începe de la sectiunea primului cilindru şi se dezvoltă în directie longitudinală
având în vedere datele constructive obtinute în urma calcului termic şi dinamic.

Fig.1.3.Schema dispunerii nervurilor blocului motor

Forma carterului se stabileşte pornind de la traiectoria descrisă de punctele exterioare ale
bielei în mişcarea sa.

Fig.1.4.Schema formei carterului blocului motor

Grosimea peretilor se adoptă cât mai subtiri posibil deoarece nervurile preiau tensiunile din
timpul functionării. Se recomandă pentru blocurile din fontă grosimi de perete de 4…5 [mm]
şi 6…8 [mm] pentru blocurile din aliaje de aluminiu. Nervurile prevăzute pentru mărirea
rigiditătii blocului vor avea grosimi cu 1…2 [mm] mai mari decât grosimea peretilor exteriori,
ele se racordează la pereti şi suprafetele de sprijin cu raze mari.

Pentru răcirea cilindrilor se prevede o cameră de răcire cu grosime a stratului de lichid de 4…8
[mm]. Sectiunea camerei de răcire trebuie să ia în consideratie faptul că viteza lichidului de
răcire nu trebuie să depăşească 3,5 [m/s], pentru a nu antrena depunerile care pot obtura
canalele de circulatie. Forma camerelor de răcire se adoptă în aşa fel încât să se elimine
posibilitatea de formare a pungilor de vapori.

La proiectarea plăcii superioare se va avea în vedere ca bosajele pentru şuruburile chiulasei şi

şuruburile pentru capacele lagărelor paliere să fie cât posibil colineare. Diametrul şuruburilor
pentru chiulasă se situează între 8…12 [mm], iar adâncimea de înşurubare este
(1,5…2,0)dşurub pentru bloc din fontă şi de (2,5…3,0)dşurub pentru bloc din aliaj de aluminiu.

Fig.1.5.Bloc motor din fonta

Lagărele arborelui cotit pot fi proiectate în două variante: lagăre suspendate şi lagăre
rezemate. Motoarele de autovehicule sunt prevăzute cu lagăre din prima categorie. Capacele
lagărelor se centrează lateral în bloc , înăltimea de centrare fiind de 10…15 [mm], pentru
blocul din fontă şi 15…30 [mm] pentru blocul din aliaj de aluminiu. Pentru centrarea
capacelor se pot adopta şi solutii cu ştifturi sau bucşe prizoniere.

Fig.1.6.Schema capacului lagarului principal

În cazul în care se adoptă solutia constructivă cu arborele cu came amplasat în bloc, lagărele
acestuia sunt prevăzute în peretii transversali ai carterului, au forma unor orificii şi sunt într-
un număr mai redus fată de numărul lagărelor paliere.

În blocul motor se amplasează o parte din canalizatia instalatiei de ungere. Rampa de ulei
străbate întregul bloc şi este amplasată în general la baza cilindrilor având diametrul de
12...14 mm; din ea pornesc ramificatii către lagărele paliere, lagărele arborelui cu came şi axul
culbutorilor, diametrul acestora fiind de 6…8 [mm]. Pe suprafetele laterale ale blocului motor
se prevăd bosaje pentru asamblarea organelor anexe.

1.4. Blocul motoarelor răcite cu aer:

La motoarele răcite cu aer cilindri sunt individuali şi sunt montati în carterul motorului.
Asamblarea cilindrilor cu carterul motorului se poate realiza după două scheme:

a) cu şuruburi lungi care trec prin chiulasă până la suprafaţa de aşezare a carterului;

Fig.1.7. Schema asamblării chiulasei cu blocul cilindrilor şi carterul

motorului cu şuruburi lungi
b) cu şuruburi scurte printr-o flanşă de reazem .

Fig.1.8. Schema asamblării chiulasei carterul cu cu blocul cilindrilor şi

carterul motorului cu şuruburi scurte
1.5.Materiale pentru blocul motor:

Pentru a răspunde cerintelor impuse privind siguranta în functionare, blocul motor se toarnă
din fontă cenuşie. În cazul proiectării solutiei cu cilindri demontabili pentru bloc se prevede o
fontă ieftină m\rcile Fc200, Fc240, Fc280; iar când cilindrii sunt nedemontabili se utilizează
fonta de calitate sau fonta uşor aliată. Aliajele de aluminiu sunt utilizate pentru motoare
pentru autovehicule uşoare.

In blocurile de motor din fontă , este posibil pentru a reduce greutatea printr-o combinație de

optimizare a structurii și turnarea cu pereți subțiri. Cu această tehnică de turnare,grosimea

peretelui de aproximativ 3 mm este în general posibilă. În comparație, pereții blocurilor de

motor din fontă au în mod normal o grosime de la 4,0 la 5,5 mm.

Fig.1.9.Materiale pentru blocul motor

Blocul motor din fonta este realizat prin procesul de turnare in nisip.
1.6.Bloc motor 1.4 MPI:
Blocul motor ce se afla in componenta motorului de 1.4 MPI,raspandit pe o gama variata de

autovehicule(Renault,Dacia),este confectionat din fonta de calitate prin procesul de turnare.

Fig.1.10.Bloc motor Logan 1.4 MPI

Acest bloc motor este racit cu lichid si este constituit dintr-o piesa unica cu 4 cilindrii

nedemontabili,avand un cost de fabricatie si de montaj foarte redus.Nu este prevazut cu

canale de racire intre cilindrii.

 BIBLIOGRAFIE

1.Proiectarea motoarelor pentru autovehicule- Corneliu COFARU, Nicolae ISPAS, Mircea

NĂSTĂSOIU ,Horia ABĂITĂNCEI ,Horea-Răzvan ANCA, Mihai DOGARIU, Anghel CHIRU
,Vladimir ENI.
2. Internal Combustion Engine- Basics, Components, Systems, and Perspectives-
Richard van Basshuysen and Fred Schäfer.
3.www.DailyDriven.ro