Sunteți pe pagina 1din 5

Numele …BESLIU…ABEL…DAVID……………………….

Grupa…1181………………………………

Foaie de lucru - LUCRAREA 3

TIMPII ȘI CICLURILE MOTOARELOR

Aplicație

1. Într-un motor cu ardere mixtă, aerul e aspirat la presiunea p 1 = 0,85 (bar) şi


temperatura t1 = 50 (oC).

Se dau:
V1
 raportul de compresie   = 8;
V2
p 3 T3
 raportul de creştere a presiunii    = 2;
p 2 T2
V4 T4
 raportul de injecţie    = 1,2;
V3 T3
 exponentul adiabatic k = 1,4;
 turaţia n = 2000 [rot/min[;
 constanta caracteristică a aerului R= 287 [J/kg.K];
 masa aerului m =1 . 10-3 [m3].

Să se determine:
a) Parametrii specifici de stare în punctele caracteristice ale ciclului;
b) Căldura primită de ciclu;
c) Lucrul mecanic obţinut pe ciclu de funcţionare;
d) Randamentul termic al ciclului.

1
Fig. 1. Ciclul teoretic al motorului

În primul rând se transformă presiunea p1 din (bar) în [N/m2] și temperatura relativă t1


măsurată în (oC) în temperatură absolută T1 măsurată în [K]:

Transformarea presiunii din (bar) în [N/m2]:


N 
1(bar )  1 10 5  2 
m 

p1 = 0,85 bar =......85000........................[N/m 2]

Transformarea temperaturii relative măsurată în ( oC) în temperatură absolută


măsurată în [K]:

T1 = t1 + 273,15 = ....323,15..................... [K]

a) Calculul parametrilor specifici de stare în punctele caracteristice ale


ciclului.

Parametrii specifici de stare sunt presiunea p [N/m2], volumul V [m3], și temperatura


T [K]. Ciclul motor în cazul acesta are 5 puncte caracteristice, de la 1 la 5, așa încât vor
fi calculate 5 presiuni, 5 volume și 5 temperaturi. Valorile obținute se vor trece în tabelul
de mai jos:

Puncte Presiune Volum Temperatură


caracteristice p [N/m2] V [m3] T [K]
1 85000 0,001 323,15
2 1562215 0,000125 742,27
3 3124430 0,000125 1484,54
4 3124430 0,00015 1781,448
5 218710,1 0,001 833,717
Pornind de la ecuația de stare a gazului ideal, se calculează volumul V 1:
2
Ecuația de stare: p1  V1  m  R  T1

m  R  T1
V1   ……0,001……………………….[m3]
p1

Din relația de calcul a raportului de compresie  se determină volumul V : 2

V
V 2  1  ……0,000125………………….………….[m3]

k k
Din relația specifică transformării adiabate p1  V1  p2  V2 se determină presiunea p1:
k
V 
p 2  p1   1   p1   k  .........1562215..................[N/m 2]
 V2 

k 1 k 1
Din relația specifică transformării adiabate T1 V1  T2  V2 se determină
tempertura T1:

k 1
V 
T2  T1   1   T1   k 1  ..........742,27.................... [K]
 V2 

Transformarea 2-3 fiind izocoră (la volum constant), rezultă că:

V2  V3  ……………0,000125………….………………….….[m3]

Din relația de calcul a raportului de creștere a presiunii  se determină presiunea p3


și temperatura T3 :

p 3    p 2  ...........3124430..........................................[N/m 2]

p
T3  T2  3  T2    .......1484,54.................................... [K]
p2

Transformarea 3-4 fiind izobară (la presiune constantă), rezultă că:

p3  p4  .......3124430...................................................[N/m 2]
Din relația de calcul a raportului de injecție  se determină volumul V4 și temperatura
T4:

V4    V3  ………0,00015……………….……………….….[m3]

3
V
T4  T3  4  T3    ...........1781,448................................... [K]
V3

Transformarea 5-1 fiind izocoră (la volum constant), rezultă că:

V5  V1  …………0,001………………….……………….….[m3]

k 1 k 1
Din relația specifică transformării adiabate T4  V4  T5  V5 se determină
tempertura T5:

k 1
V 
T5  T4   4 
  ....833,717.............................................. [K]
 V5 

k k
Din relația specifică transformării adiabate p4  V4  p5  V5 se determină presiunea p5:

k
V 
p 5  p 4   4   ...............218710,1..................................[N/m 2]

 V5 

b) Căldura primită în procesul arderii mixte, va fi determinată prin însumarea


căldurilor Q2-3 și Q3-4:

Q  Q23  Q34

Căldura primită pe transformarea izocoră 2-3 se va determina în funcție de masa


 
gazului, căldura specifică la volum constant c v  717,5 J kg  K  și de variația de
 
temperatură.

Q23  m  c v   T3  T2   ………532,57………………..…..[J]
Căldura primită pe transformarea izobară 3-4 se va determina în funcție de masa
 
gazului, căldura specifică la presiune constantă c p  1004,5 J kg  K  și de variația de
 
temperatură.

Q3 4  m  c p   T4  T3   …………298,23……………..…..[J]

Căldura toatală primită pe ciclu va fi:

Q  Q 23  Q3 4  ………830,8………….……………..…..[J]

4
c) Lucrul mecanic specific al ciclului se calculează în funcție de căldura
primită Q și căldura cedată Q0:

L  Q  Q0

Căldura cedată se va determina în funcție de masa gazului, căldura specifică la


 
volum constant c v  717,5 J kg  K  și de variația de temperatură.
 

Q0  Q51  m  c v   T1  T5   …366,33…………..…..[J]

Lucrul mecanic specific al ciclului:

L  Q  Q0  ………464,47……………..………………..…..[J]

d) Randamentul termic al ciclului se calculează în funcție de căldura primită Q


și lucrul mecanic L:

L
  ……464,47/830,8=0,55……………………=………0,55………………%
Q

S-ar putea să vă placă și