LICEUL TEHNOLOGIC PETRU RARES

TARGU FRUMOS. JUDETUL IASI

PROIECT
DE ABSOLVIRE A EXAMENULUI DE
CERTIFICATE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE-NIVEL 2

CANDIDAT:

INDRUMATOR:
ING.STIFII IOAN

CALIFICAREA: MECANIC AUTO

-2014-
TEMA PROIECTULUI
ORGANELE FIXE ALE
MECANISMULU MOTOR
(documentatie tehnica si
realizare practica)









CUPRINS






















BIBLIOGRAFIE


1. Automobile (cunoastere,intretinere si reparare) Editura didactica si pedagogica
Bucuresti
2. Saviuc, S., Groza, Al., Metode i lucrri practice pentru repararea automobilelor, Editura
Tehnic, Bucureti, 1985
3. Cristescu, D., Rducu, V., Motorul pentru automobile i tractoare. Construcie i
tehnologie, Editura Tehnic, Bucureti, 1978
4. Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul, Editura Tehnic, Bucureti, 1986
Dnescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere intern, Editura Didactic i













Mecanismul motor

Rolul si partile componente
Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau manivela-piston), transforma
miscarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de
rotatie continua a arborelui cotit.
Partile componenete ale mecanismului motor sunt:
organele fixe: blocul motor1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul de admisie si colectorul de
evacuare, semicuzinetii lagarului palier 10 (vezi fig 1)









Organele fixe ale mecanismului motor



Blocul motor (fig3), constituie scheletul motorului, fiind prevazut cu
brate sau locasuri pentru suportul de fixare pe cadrul automobilului.
Constructiv este format din blocul cilindrilor (in partea superioara) si
carterul (in partea inferioara); poate fi sub forma unei piese compacte
(autocamioane Roman, Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele
Dacia, Fiat Skoda, Peugeot, Volkswagen) chiar daca la unele din ele
este amplasat transversal fata dde axa longitudinala a automobilului
sau demontabil, cum ar fi motorul M 036 Oltcit Club sau Trabant.
Se obtine prin turnare din fonta cenusie cind cilindrii sunt demontabili
(amovibili) sub forma de camasi de cilindru (motoarele D-79705
autocamion Roman, Dacia 1300), sau din fonta aliata pentru motoarele
cu cilindrii turnati cu blocul (Fiat, Lada). La unele autoturisme blocul
motor poate fi turnat din aliaje de aluminiu (Skoda si cum vom vedea
mai tirziu in lucrare si la alte automobile).
La autoturismul Oltcit, cilindrii sunt turnati din fonta cu aripioare de
racire, iar carterul, este turnat din aliaj de aluminiu, sub presiune.
Dupa turnare, blocul motor se prelucreaza in interior si exterior pentru
asanblarea diverselor componente ale motorului.
Blocul motor este prevazut cu locasuri interioare ale cilindrilor 1, cu
pereti verticali despartitori ale lagarelor paliere pentru arborele cotit2
(formate din doua parti jumatate solidara cu blocul si cealalta sub
forma de capac asamblat cu suruburi); lagarele pot fi cu cuzineti sau
rulmenti (Trabant, Wartburg, la care capacele nu mai sunt separate, ci
solidare cu carterul inferior). Numarul lagarelor paliere este determinat
in general de numarul de cilindrii dupa formula n+1 (7 pentru motorul
D-797-05, 5 pentru motorul 102.00), plasate in partea inferioara a
peretilor despartitori ai cilindrilor, pentru rigidizarea blocului; sunt
insa si exceptii (si aceste exceptii fac in prezent "regula jocului" ),
unde numarul acestora poate fi = n-1, - 3 lagare paliere la Oltcit, 3
lagare cu rulmenti la Wartburg sau chiar diferit (la motorarele moderne
in W). Locasurile 3 sunt destinate pentru algarele arborelui cu came
(sub forma de bucse presate). De remarcat este faptul ca locasurile
paliere ale arborelui cotit si cele ale arborelui cu came se realizeaza
simultan in carter pentru a asigura coaxialitatea lor.
Canalele 4 sunt destinate circulatiei uleiului, iar canalele 5 pentru
circulatia lichidului de racire; de asemenea sunt prevazute locasurile
11 pentru tacheti, iar in partea anterioara carterul 6 prin capacul 8,
inchide angrenajul distributiei; aripile laterale 10, sunt destinate fixarii
blocului pe cadrul automobilului. La Dacia suporturile laterale sunt
demontabile, din tabla, pentru montarea motorului pe caroserie. In
toate cazurile se folosesc suporti elastici, din cauciuc.
Partea posterioara a blocului este prelucrata plan incit sa permita
montarea prin suruburi a carterului ambreiajului.
Partea inferioara este de asemenea prelucrata plan, pentru asamblarea
cu suruburi a baii de ulei, etansata prin garnitura sau mastic siliconic.
Prelucrarea plana a partii superioare 7 a blocului, asigura montarea cu
suruburi sau prezoane a chiulasei 2, prin intermediul unei garnituri de
etansare.



In interiorul blocului sunt amenajate prin turnare si apoi uzinate alte
locasuri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese
ruptor distribuitor, filtru de ulei, pompa de ulei, pompa de injectie,
etc.
Blocul motor este de o mare diversitate constructiva, avind forma
adaptata dupa pozitia cilindrilor fata de axa longitudinala, astfel:
Grosimea peretilor blocului variaza in functie de solicitarea dinamica
respectiva (la MAC mai mare ca la MAS). Pentru rigidizare sunt
realizate din turnare, nervuri interioare.
La autoturismul Oltcit Club blocul mototr are o constructie deosebita;
cei patru cilindri ai motorului, din fonta aliata, prevazuti cu aripioare
de racire, separati intre ei, sunt montati orizontal pe carterul comun,
turnat din aliaj de aluminiu sub presiune; acesta are planul de separatie
vertical iar etansarea celor doua semicartere, care includ si baia de ulei,
se face cu solutie speciala (Locktite). Carterul este prevazut cu aripi de
fixare a motorului prin intermediul a trei suporturi elastice.Pentru
lagarele arborelui cotit blocul este prevazut cu trei locasuri.
O constructie deosebita are si carterul motorului D2165 HMU 8, ce
echipeaza autobuzele DAC - motorul fiind montat sub podea,
orizontal, avind dispusa o alta asamblare a anexelor (pompa, tubulatura
de admisie, compresor de aer, etc); baia de ulei este plasata lateral iar
pentru captarea uleiului ce se scurge din circuit, este prevazut cu doua
cuva speciale in partea inferioara - fata de carterul motorului D2156
HMN 8 (fig 1 a) de pe camionul Roman.







Motor cu cilindrii in linie











Cilindrii
Cilindrul 7 (fig 1 si 4), realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea
ciclului motor, in interiorul lui deplasindu-se linear pistonul. Cilindrii
pot fi turnati odata cu bloc carterul (inamovibili-Lada si Fiat), sau
demontabili (amovibili), ca la majoritateea motoarelor moderne, sub
forma de camasi de cilindru 3; se obtin prin turnare, din fonta aliata
prelucrati fin la interior (oglinda motorului), iar cei amovibili au fost
prevazuti la exterior cu canale (sau prelucrare speciala), destinate
montarii inelelor de etansare a camasilor de racire, din cauciuc, hirtie
sau cupru.
Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea
suprafetei de contact cu aerul de racire (Oltcit, Trabant). O remarca
pentru automobilul Oltcit Special care are doi cilindrii orizontali
cilindrii au depus pe suprafata interioara, electrolitic, un strat de
Nikasil (nichel-crom-cobalt-siliciu), cu grosimea de cca. 0,1 mm,
pentru a mari rezistenta la uzura si a micsora jocul dintre piston si
cilindru, respectiv pentru cresterea fiabilitatii.


Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar camasile demontabile pot
fi uscate (D-2156HMN8) sau umede (in contact cu apa de racire), la
cea mai mare parte a motoarelor (D 79705, ARO-L25, Dacia, etc).
La motoarele in doi timpi, cilinndrii au prevazute ferestre speciale de
baleiaj pentru admisia si evacuarea fluidului motor.
Camasile de cilindri amovibile se monteaza in bloc prin presare, avind
suprafete de ghidare in acest scop. Denivelarea gulerului fata de
suprafate superioara a blocului motor este asigurata prin garnituri
(Dacia 1310) sau prin ghidarea etansa pe scaunele respective; aceasta
denivelare poate fi deasupra blocului (D 79705, Dacia1310, ARO-
L25), sau sub planul de asamblare a blocului cu chiulasa (D 2156
HMN 8), asigurind o buna etansare la stringerea chiulasei.
Numerotarea cilindrilor se face, in general, incepind de la volant.
Foarte important este respectarea ovalitatii si conicitatii alezajului
cilindrilor, dupa prelucrarea finala.
Numarul cilindrilor este in general par (6 in linie pentru D 797-05, D-
2156 HMN 8, 8 in V pentru SR 211, 6 in V pentru D 2156 MTN 8R al
camionului DAC, 4 in linie pentru Dacia, Skoda, Fiat, etc), dar poate fi
si impar 3 sau 5 ( 5 la Audi 200 Turbo, Mercedes).
Chiulasa (fig5), acopera cilindrul, realizind impreuna cu pistonul
spatiul de lucru inchis al fluidului motor. Se confectioneaza prin
turnarea din fonta aliata ( D-797-05, D2156 HMN 8, ARO) sau din
aliaje de aluminiu (Dacia 1310, Skoda, Fiat) si poate fi comuna pentru
toti cilindrii sau divizata grupata pentru 1, 2 sau mai multi cilindri (la
motoarele moderne in V sau W.




Chiulasa seste prevazuta la partea inferioara cu cavitatile 1, care
formeaza impreuna cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor
este diferita dupa tipul motorului.

Unele motoare au camera de ardere plasata partial in chiulasa si partial
in capul pistonului, iar altele numai in capul pistonului sau in chiulasa,
cu forme arhitectonice diverse. In partea anterioara, chiulasa are o
cavitate 2, pentru termostat, iar in partea posterioara 3 sau laterala,
pentru traductorul termometrului de apa, Orificiile pentru apa ale
chiulasei coincid cu cele din bloc, in vederea asigurarii circulatiei
lichidului de racire din bloc in chiulasa.
Este prelucrata la partea inferioara 4, perfect plan pentru etansarea la
asamblarea cu blocul cilindrilor, etansare asigurata de garnitura de
chiulasa. Montarea chiulaseai se face prin buloane sau prezoane 5, care
se string intr-o anumita ordine, incepind de la centru spre exterior (in
cruce sau circular). Partea superioara este prelucrata si prevazuta cu
orificii filetate 6, pentru asamblarea suportilor axei culbutorilor, care
vor fi protejati de un capac din tabla sau turnat din aliaj de aluminiu,
etansat cu chiulasa printr-o garnitura; de obicei capacul culbutorilor
este prevazut cu un orificiu cu buson pentru alimentarea cu ulei a
motorului. Lateral, chiulasa se prelucreaza si permite montarea
colectorului de admisie 7 si evacuare 8, etanse prin intermediul unor
garnituri termoplastice.
Chiulasa are de asemenea o serie de locasuri cum sunt cele pentru
ghidurile supapelor 9; acestea sunt executate din fonta, asamblate prin
presare.
La MAC, chiulasa are orificii pentru plasarea injectoarelor 10 iar la
unele motoare, orificii filetate pentru bujiile incandescente (ARO, D
127 si L-27, Mercedes). La MAS, are orificii filetate pentru bujii. La
motoarele cu injectie de benzina, chiulasa este prevazuta cu orificii
speciale pentru injectoarele de benzina.
Chiulasa motorrelor in 4 timpi, cu supapee in cap, au in partea
inferioara locasurile scaunelor de supapa 12, inamovibile la cele din
fonta, sau amovibile sub forma unor inele din fonta sau otel, montate
prin fretare. Scaunele sunt prelucrate pe o adincime de 1,2 1,4 mm,
la 45
0
, pentru asigurarea suprafetei de etansare cu contrascaunele
supapelor, la asamblarea lor. Numarul scaunelor de supapa este in
general cite doua pentru fiecare cilindru, dar poate fi si mai mare la
motoarele moderne (3 pina la 5).
Garnitura de chiulasa (fig 6) asigura etanseitatea intre blocul de
cilindri si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze, apa, ulei; ea
trebuie sa aiba proprietati termoplastice, sa permita transmiterea
caldurii, sa fie rezistenta la presiunea gazelor. Grosimea ei este de 1,3
4 mm iar forma copiaza forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii
corespunzatoare.






Se confectioneaza din clingherit sau azbest grafitat cu sau fara insertie
metalica, azbest imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama,
mai rar din aluminiu.
Orificiile pentru cilindri, uneori si a celor pentru circulatia lichidelor
sunt armate cu tabla de cupru alama sau aluminiu.
Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulasa.
Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la
supapele de admisie prin canalele din chiulasa, asigurind o repartitie
uniforma in cilindri si omogenitate (pentru amestecul carburant).
Pentru preincalzire, colectorul are o regiune de contact cu colectorul de
evacuare, in forma de T, formind pata calda. La unele constructii,
exista o clapeta de reglare a gazelor de evacuare in regiunea petei
calde.
Colectorul de evacuare asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o
destindere si racire rapida. La colector sunt racordate teava si toba de
esapament.
Ambele colectoare pot fi montate pe aceeasi parte a chiulasei, sau la
unele motoare fluxul este transversal (colectoarele sunt plasate de o
parte si de alta a chiulasei Mercedes 190, D 797-05).







INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI
REPARAREA ORGANELOR FIXE ALE
MOTORULUI

INTRETINEREA ORGANELOR FIXE



Intretinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operatii de: verificari,
strangeri, control si verificarea starii tehnice a blocului motor, chiuloasei,
colectoarelor de admisie si evacuare, a etansarii garniturilor de chiuloasa si
colectoarelor, precum si fixarea motorului pe cadrul automobilului.
Operatiile de intretinere si periodicitatea acestorora sunt:

- strangerea suruburilor sau prezoanelor de fixare a suportilor axului,
culbutorilor la fiecare 50000 km (sau la nevoie)
- strangerea chiuloasei, la rece la fiecare 50000

- suruburile sau prezoanele chiuloasei se strang in ordinea indicata de
fabricant, dar in general se incepe cu cele de la mijloc si apoi in cruce pana
la cele extreme


















































































-



strangerea
capacului
culbutorilor, capacului tachctilor la fiecare 30000 km (sau la nevoie) ;
- stringerea colectoarclor de admisic de evacuare si a tubulaturii aferente. la fiecare 50 000
km (sau la ncvoie) ;
- verificarca fixarii motorului pc suponii cadrului sau a caroserici automobilului ;

- veriticarea ctansitatii imbinarilor chiulasei Capacului, baii de ulei etc.

- controlul integritatii constructiei si funcionale ale componentelor organelor fixe




. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE ORGANELOR FIXE

ARDEREA GARNITURI DE CHIULOASA ,datorita prelucrarii incorecte a suprafetelor de
etansarc dintre blocul motor si chiulasa, strangerii incorecte sau insuficicnte a chiulasei (cea
mai frecventa). montarii necorespunzatoare a gamiturii, detonatiilor motorului etc.
Depistarea fenomenului se constata prin:

- scaderea nivelului apei din instalatia de racire, care va aparea in baia de ulei, al carui
nivel creste, insa emulsionat ;
- prezenta u1eiului in bazinul superior al radiatorului, datorita impingerii lui de pe cilindri
in camasa de racire cu apa de catre gaze ;
- rateuri ritmice in carburator (la MAS) cand arderea s-a produs la garnitura intre doi
cilindrii alaturati datorita imprumutului cu gaze de la un cilindru la celalalt ;
- existenta gazelor comprimate in instalaria de racire (bule in bazinul superior al
radiatorului sau in vasul de expansiune (la aceclcraria moturului) ;
- intreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe elctrozii bujiei (M.A.S).

Rcmedierea consta in demuntarea chiulasei si inlucuirea garniturii de chiulasa de catre
sofer sau in atelier, respectind regulile de montaj si stringere.
Fiulrarea sauI spurgerea chioasci sau blocului motor. fie in peretii exteriori. fie in zona
supapelor. datorita: supraincailzirii mutorului ca urmanre a functionarii indelungate la turatii
si sarcini mari: reglajelor incorecte sau infundarii partiale a canalelor apei de racire: turnarii
apei reci cand motorul este supraincalzit din lipsa de apei la nivel in instalatia de racire sau
pornirii motorului fara apa: inghetarii apei in instalatie cand pe timp rece. nu a fast golita.
Depistarea fenomenului se constata prin:

- funetionarea neregulata a motorului, cand datorita fisurilor interioare dintre peretii
cilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe electrozii bujiilor si se produc intreruperi
la aprindere; se observa totodata scaderea nivelui lichidului de racire, cresterea nivelului
uleiului (emulsionat ; datorita apei) si picaturi de ulei in apa din instalatia de racire
- supraincalzirea motorului (pana la gripare) ; pierderi de apa in instalatia de racire ;

datorita fisurilor exterioare ale peretilor: se pot observa prelingeri de apa si emanare de vapori.

Remedierea consta in repararea fisurilor prin diverse metode in ateliere specializate.



REPARAREA ORGANELOR FIXE

Repararea blocului motor (v. fig. 4.3). Dupa demontare, blocul se curata si se spala
intr-un solvent, canalele de ungere se desfunda (dupa scoaterea dopurilor) si se sufla cu aer
comprimat, apoi se supune unui control pentru depistarea defectiunilor. Acestea pot fi:
Deformarea sau corodarea suprafefei 7 de asamblare a blocului si ehiuolasei.
Planeitatea se verifica cu o rigla de control (prin fanta de lumina) si introducerea unei lame
calibrate intre rigla si suprafata blocului; se admite abaterea maxima 0,1 mm pe toata
lungimea. Verificarea se poate face si cu ceasul comparator cu suport sau cu placa de
control (pata de vopsea sa fie de minimum 80% din suprafata). Totodata, se verifica
suprafetele de prelucrate daca nu au coroziuni, zgarieturi, bavuri, fisuri. Defectiunile mici se
inlatura prin slefuire cu o piatra abraziva de granulatie foarte fina. Deformatiile si
coroziunile accentuate se rectifica pe masini de rectificat plan; se poate indeparta un strat de
maximum 0,25 mm ;
Fisuri, crapaturi sau spargeri de diferite forme si marimi pe supraferele laterale 8.
Depistarea se face prin proba hidraulica pe stand special, la presiunea de 4 bari.
Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depasesc lungimea
de 15-20 cm;
- sudarea oxiacetileniea eu bare de fonta FC 20 cu diametrul de 8 mm. dupa
preincalzirea blocului la 600
a
C, apoi racirea lenta in cuptor ;
- sudarea electrica (la rece) discontinua. cu curent continuu de i=120-130 A si tensiunea

U = 20-25 V, cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu otel invelis de calcar:

- acoperirea eu rasini epoxidice. Operatia consta in: curatirea blocului; limitarea
extinderii flsurii prin sifturi filetate la capete; tesirea fisurii; degradarea cu solvent, uscarea,
preincalzirea la 70 ... 80 grade C, umplerea cu un material ternar format din rasina
epoxidica (dibutilfalat si material de adaos), apoi uscarea timp de 4-6 h la 150
a
C si
prelucrarea de finisare:
- etansarea cu solurii usor fuzibile (pentru fisuri mici). Solutia, formata din palicule fine
de metal si liant, se toaena in instalatia de racire. se poreste motorul la turatie mica,
timp in care se depun particulele: se opreste motorul dupa ce nu mai supureaza pe la
fisuri. timp de o jumatate de ora; se pune din nou motorul in funciune. iar dupa
cinci minute se inlocuieste solutia cu apa de racire;
- etansarea fisurilor mici de suprafata prelucrate, cu solutii metalice spe ciale sau
cu apa de sticla;
- metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 bari);

- teserea cu stifturi filetate din cupru, pe toata lungimea fisurii;

- sparturile de pot suda oxiacetilenic sau electric; se pot repara si prin peti-

cire. Peticul din tabla de otel (OL 34) de grosime 2-4 mm, se aplica cu suruburi
filetate, sub el montindu-se o garnitura de panza imbibata cu miniu de plumb.
Dupa reparare, se face din nou proba hidraulica, pe stand, la presiunea de 4 bari.

Uzutra gaurilor filetate pentru prezoane sau surublri se inlatura prin refiletare la
cota de reparatie sau montarea de bucse speciale (filetate la exterior majorat iar
interiorul la cota normala).