INSTALATIA DE UNGERE DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care ampreuna cu canalele

respective asigura ungerea organelor in miscare ale motorului, precum si circularea, filtrarea si racirea uleiului.Prin aceasta, se micsoreaza frecarea intre suprafetele pieselor in miscare (deci si puterea consumata), se micsoreaza uzura si se asigura etansarea grupului cilindru- pistonsegmenti, spalarea si evacuarea impuritatilor si particulelor metalice rezultate din uzura pieselor. Instalatia de ungere contribuie la racirea pieselor, preintampinand oxidarea organelor cu care vine uleiul in contact. Se asigura o intensitate a ungerii pieselor, dupa solicitarile si viteza lor de deplasare relativa.De accea, se impune asigurarea unei ungeri intense a mecanismului motor si a mecanismului de distributie, in cea mai mare parte, o ungere lichida, sub forma unei pelicule continue intre suprafetele de contact in miscare relativa. Metodele de ungere pot fi : ungerea prin presiune (fortata), prin care uleiul este triniis la locurile de ungere de catre o pompa de ulei; ungerea prin stropire, uleiul fiind improscat de catre arborele cotit, care, in miscarea lui de rotatie, barboteaza uleiul din carterul inferior ; ungerea mixta, prin care o parte din piese cele mai solicitate la viteze de deplasari mari sunt unse prin presiune, iar celelalte prin balbotare. Cand motorul functioneaza, uleiul este absorbit de pompa, prin sorb, din baia de ulei si refulat cu presiune la filtru si apoi la rampa de ulei (conducta principala).Din rampa, prin canalele auxiliare, uleiul este trimis la lagarele paliere ale arborelui cotit si canalele la lagarele arborelui cu came si rotile de distributie, iar prin canalul vertical la axul culbutorilor si la arborele ruptordistribuitorului, asigurand ungerea suprafetelor de contact dintre culbutori, supape (inclusiv arcurilor cu ulei pulverizal) si tijele impingatoare , depunandu-se pe chiulasa. Uleiul se scurge apoi pe langa tije, asigurand ungerea suprafetelor de contact dintre tije, .tacheti, camele arborelui cu came si se scurge in baia de ulei. De la lagarele paliere ale arborelui cotit , uleiul este trimis cu presiune prin canalele din interiorul arborelui cotit la fusurile si respectiv lagarele manetoane , de unde este pulverizat in picaturi foarte fine pe peretii cilindrilor , asigurand ungerea semilichida a grupurilor piston-segmenti-cilindri si a bolturilor. SCHEMA INSTALATIA DE UNGERE BAIE ULEI >1> SORB >1> POMPA ULEI >1> TERMOFLOT >1A> FILTRUL CENTRIFUGAL >1A> BAIE ULEI >1B> FILTRUL DE ULEI >1B> RAMPA CENTRALA DE ULEI >1B> >1B1> FUSURI PALIERE >1B1A> FUSURI MANETOANE >1B1A> BAIE ULEI >1B1B> AXUL CU CAME >1B1B> BAIE ULEI >1B2> COMPRESOR AER >1B2> BAIE ULEI >1B3> ROTI DINTATE >1B3> BAIE ULEI >1B4> PISTOANE ( CAMERA DE ARDERE ) >1B5> FUSURI PALIERE LATERALE >1B5> CHIULOASA >1B5> RAMPA CULBUTORI >1B5> CULBUTORI >1B5> TIJA CULBUTORI >1B5> SUPAPE >1B5> BAIE ULEI CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE UNGERE Baia de ulei (carterul inferior) este depozitul de ulei al motorului este confectionata din tabla ambutisata sau turnata din aliaje de aluminiu, cu o parte profilata mai adanc pentru afundarea sorbului pompei de ulei. Unele bai pot avea pereti desparjitori pentru a se asigura mentinerea nivelului de ulei in rampa. In partea inferioara este prevazuta cu buson de scurgere a uleiului, uneori cu magnet de retinere a particulelor metalice. Se monteaza la blocul motor cu suruburi, etansarea fiind asigurata de o garnitura plastica sau din pluta. Pompa de ulei poate fi cu roti dintate, palete sau cu piston plonjor. Mai utilizate sunt cele cu roti dintate cu angrenare intenoara sau exterioara. Pompa de ulei cu dantura interioara folosita la motorul D 797-05, functioneaza astfel : in tinpul rotirii in sens invers a rotilor dintate, se creeaza o depresiune in corpul pompei si absoarbe uleiul din baie prin sorbul pompei, in camera de aspiratie, de unde este preluat prin spatiile dintre dintii rotilor dintate si corp, apoi refulat in camera de refulare si trimis in instalatie. Pompa cu dantura exterioara este utilizata la motorul D 2156 HMN 8 si la alte motoare. Preintampinarea suprapresiunii, din cauza uleiului vascos (mai ales pe timp rece) se face prin supapa de siguranta a pompei, care trimite o parte din ulei inapoi, in baie. In felul acesta, se mentine o presiune de refulare de 25 bar.Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau o roata dintata, care primeste miscarea de la pinionul arborelui cotit (D 797-05 si D 2156 HMN 8) sau de la arborele cu came prin intermediul grupului de pinioane elicoidale care antreneaza ruptorul distribuitor. Filtrul de ulei asigura retinerea impuritatilor, pentru ca uleiul sa-si mentina proprietatile de ungere nealterate. Ele pot fi pentru filtrare bruta sau fina. Filtrul brut se monteaza in serie cu circuitul pompei de ulei avand o rezistenta mica de trecere, asigurand un debit de 8090% spre sistemul de ungere.

Filtrul fin legat in paralel cu circuitul, are rezistenta mai mare de trecere (510% din debitul pompei) si dupa filtrare uleiul este retrimis in baia de ulei. Filtrele de filtrare fina pot fi : Filtrul dinamic realizeaza filtrarea prin centrifugarea uleiului, eliminandu-se impuritatile mai grele.Uleiul venit de la racitorul de ulei intra prin conducta , deschide supapa de primire , reglata la 12 bar pentru limitarea cantitatii de ulei admis la circa 20%, trece prin interiorul axului si este impins prin canalele in spatiul dintre rotor si clopot . Apoi prin partea superioara ajunge in spatiul dintre peretii rotorului, trece prin canale la duze , creand cuplul de rotire al rotorului, centrifugand uleiul, dintre rotor si clopot prin manseta de hartie ; impuritatile retinute de manseta se scurg in jos iar uleiul filtrat este impins in sus. Uleiul filtrat ajuns in carcasa inferioara a suportului se scurge in baia de ulei prin canalele respective. Filtrele fine statice folosesc ca material de curatire pasla, fire textile presate, iar cele mai utilizate sunt cu carton poros. Acestea se confectioneaza sub forma de cartus (element) filtrant capsulat (mai rar demontabil), care se inlocuieste periodic. Motoarele cu capacitate mica a circuitului de ulei folosesc numai filtrul fin. Radiatorul (racitorul) de ulei mentine calitatile de ungere ale uleiului prin stabilizarea unei temperaturi optime la circa 80C. Motoarele cu capacitate mare a sistemuluii de ungere sunt dotate cu racitor.Uleiul cald de la filtru intra in radiator, trece prin compartimentele peretiior despartitori si iese din radiator racit de contracurentul apei care vine de la pompa de apa si intra prin teava din capacul inferior , trece prin tevile la partea superioara, si iese prin tub din capacul superior . Joja de ulei este o tija metaliea, cu sectiune dreptunghiulara a carei lungime depinde de inaltimea baii de ulei si de locul de ampiasare, astfel incat sa poata fi usor manevrabila pentru controlul nivelului de ulei. La capatul inferior este prevazuta cu doua semne liniare, distantate intre ele, care indica nivelul minim si respectiv maxim de ulei din baie ; capatul opus este indoit astfel incat sa poata fimanevrata usor, pentru cotrolui nivelului, avand si o bucsa de cauciuc fixa, pentru limitarea introducerii in locasul tubular din blocul motor. Controlul presiunii uleiului. Motoarele moderne sunt prevazute cu doua sisteme de control a presiunii de ulei. Acestea au doua traductoare montate pe rampa de ulei, cu legaturi prin cablu la bord ; unul pentru manometrul ce indica presiunea din instalatia de ungere, iar celalalt la becul de avertizare (colorat) care se aprinde cind presiunea uleiului este sub limita admisa .

INSTALATIA DE RACIRE DESTINATIA Instalatia de racire este destinata sa asigare un regim termic corespunzator unei bune functionari a motorului, cu randament ridicat.Temperatura din interiorul cilindrilor atinge 1 800-2 000C, ceea ce inrautateste ungerea, modifica proprietatile mecanice ale pieselor, reducand jocurile normale dintre piesele conjugate ,ce poate duce la urmari grave griparea sau deteriorare lor . PARTILE COMPONENTE Dupa uatura fluiduiui, instalatiile de racire pot fi : cu aer, cu lichid presurizata. Instalatia de racire cu aer se foloseste la motoarele de motocicleta , la care aerul rece patrunde printre aripioarele cilindrului si chiuloasei , datorita vitezei de deplasare. La motoarele de automobile , se foloseste sistemul de racire cu aer , prin intermediul unui ventilator care introduce aerul printre aripioarele cilindrilor si chiuloasei , cu care sun prevazute. Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri si chiuloasa. Debitul acestuia este de 4,5 ori mai mare decat al ventilatorului de la sistemul de racire cu lichid.Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat, in functie de temperatura motorului. Cilindrii si chiulasa motorului racit cu aer sunt prevazuti prin constructie cu aripioare turnate corp comun sau atasate, care au rohil de a mari suprafata de racire. Avantajele sistemului de racire cu aer sunt : incalzirea mai rapida a motorului la pornire ; constructia mai simpla a chiulasei si a blocului motor (fara camasa de apa) ; evitarea neajunsului creat de depunerea de piatra ; intretinerea mai simpla ; nu prezinta pericol de inghet ; uzuri mai mici ale cilindrilor, ca urmare a unei incalziri mai rapide dupa pornire ; cost mai redus. Dezavantajele : imposibilitatea unui control precis al racirii ; racirea insuficienta a zonelor calde ca urmare a conductibilitatii termice inferioare a aerului in compiratie cu apa zgomot puternic al ventilatorului ;

la putere egala, motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri si prin urmare este mai greu.

Instalatia cu lichid presurizata este instalatia in care lichidul circula sub presiunea unui circuit inchis si nu vine in contact cu atmosfera decat prin supapa vasului de expansiune . Instalatia presurizata permite folosirea unui radiator mai mic, iar evaporarea lichidului este inlaturata prin folosirea vasului de expansiune. De altfel, circulatia presurizata, in general, asigura imbunatatirea conditiilor de functionare a motorului, datorita diferentei mici de temperatura (10 - 15C) dintre apa ce intra si cea care iese din camasile de racire, ale motorului . Lichidul de racire poate fi apa sau lichidul antigel ce asigura functionarea pe timp rece la -40C. SCHEMA INSTALATIE DE RACIRE POMPA DE APA >1> TERMOFLOT >1> MAGISTRALA >1> CAMERA DE RACIRE >1> CHIULOASA >1> CONDUCTA DE COLECTARE A APEI FIERBINTI >1> >1A> REZERVOR DE COMPENSARE >1B> INSTALATIA DE CLIMATIZARE >1B> ( APA SUB 90 ) POMPA DE APA >1C> TERMOSTAT >1C1> ( APA SUB 90 ) POMPA DE APA >1C2> ( APA PESTE 90 ) REZERVOR SUPERIOR RADIATOR >1C2> REZERVOR INFERIOR RADIATOR >1C2> POMPA DE APA CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE POMPA DE APA Folosita la instalatia de racire a motoarelor de automobil asigura o presiune de 2-5 bar si este de tip centrifugal . Prin cureaua trapezoidala , miscarea se transmite la fulia de antrenare , montata pe arborele de antrenare prin intermediul rulmentilor , etansati prin garnitura impotriva scurgerii unsorii ; la capatul posterior al arborelui este montata turbina (rotorul) , in corpul pompei . La antrenarea fuliei, deci si a arborelui, este actionata turbina care aspira apa din bazinul inferior al radiatorului prin racordul de alimentare , si o trimite in camera turbinei , de unde o refuleaza in camasile de racire din blocul motor. VENTILALORUL Are rolul de a asigura marirea volumului de aer pentru racirea apei din radiator. El este format din 4-6 palete, cu lungimea si inclinatia specifica tipului de motor (3545), fixate pe o fulia , prin intermediul surubnrilor ; aceasta este antrenata de la fulia motorului prin cureaua trapezoidala , transmitand miscarea prin acelasi ax si la pompa de apa. Paletele ventilatorului pot fi din tabla de otel sau material plastic. In timpul functionarii motorului, ventilatorul aspira aer rece din atmosfera si-l trece cu presiune printre celulele radiatorului, racind lichidul. Comanda cuplarii si decuplarii ventilatorului se face automat prin cuplaj electromagnetic sau pneumatic, de catre o supapa teimostatica. RADIATORUL Disperseaza apa supraincalzita venita de la motor, in fasii subtiri, pentru a putea fi racite de catre aerul trimis de ventilator. Este format din doua bazine : superior, de legatura cu chiulasa pentru aductiunea apei, inferior, de colectare a apei racite si care este aspirata de catre pompa printr-un racord. Bazinul superior este prevazut cu buson cu supapa de comunicare cu atmosfera, montat la gura de alimentare, si un racord de comunicare cu vasul de expansiune. Se confectioneaza din tabla de alama sau otel de 0,40,5 mm. Fixarea radiatorului in fata motorului se face pe cadru, prin intermediul unor suporturi cu tampoane de cauciuc. Radiatoarele au orificiul de umplere prevazut cu un buson , care printr-o inchidere etansa, separa interiorul instalatiei de racire de atmosfera. Busonul este prevazut cu o supapa de suprapresiune (o membrana elastica), sub care se gaseste, montata prin intermediul unei rondele si al unui nit , supapa de depresiune (o garnitura de cauciuc). Supapa este fixata pe scaunul , prin intermediul arcului . In cazul foimarii de vapori in instalatia de racire si cresterii presiunii pana la 1,28 .. .1,38 bar, actiunea sa asupra supapei duce la comprimarea arcului , permitand vaporilor sa treaca prin conducta in atmosfera.Cand motorul se opreste, temperatura lichidului scade, ceea ce duce la formarea unei depresiuni in interiorul instalatiei. Aceasta depresiune actioneaza asupra membranei elastice , pe care o deformeaza, departand-o astfel de garnitura de cauciuc , care deschide gaurile prin care aerul patrunde in interiorul instalatiei . TERMOSTATUL Regleaza automat regimul termic al motorului prin dirl- jarea lichidului spre radiator sau spre pompa, in functie de temperatura.